Avocat diaspora

Cristi Danilet: Si Parlamentul trebuie sa se supuna legii

de

Joi, 22 noiembrie, judecatorul Cirsti Danilet a postat pe blogul personal un articol privind decizia Curtii Constitutionale adoptata in cursul zilei de miercuri, 21 noiembrie, in cauza privind constatarea incompatibilitatii senatorului Mircea Diaconu.

Redam mai jos articolul judecatorului Cristi Danilet:

“Justitia trebuie sa respecte limitele puterii sale si nu sa legifereze. In trecut au avut loc depasiri ale puterii judecatoresti si acest lucru a fost constat de Curtea Constitutionala in deciziile nr. 818/2008 si nr. 838/2009.

La fel, Parlamentul trebuie sa respecte limitele puterii sale si nu sa judece/rejudece cauze. Acest lucru a fost stabilit fara dubiu prin decizia CCR din 21.11.2012. Decizie este istorica: ea consacra pentru prima data ca Parlamentul insusi, emitent al legilor, trebuie sa respecte legea.

Acest principiu este unul fundamental intr-o democratie si se reflecta in regulile constitutionale cum ca nimeni nu este deasupra legii si ca toti suntem egali in fata legii. Desigur, o lege aplicata intr-un caz concret de catre o instanta judecatoreasca se concretizeaza intr-o hotarare judecatoreasca, ceea ce face ca insasi hotararea instantei, odata ramasa definitiva, sa fie lege. Si, ca lege, ea trebuie aplicata, inclusiv de catre cei care nu sunt de acord cu ea.

E o lectie dura pentru Parlament, dar meritata – si spun asta ingrijorat de unele discursuri populiste auzite tot mai des si indreptate impotriva valorilor democratice, inclusiv a justitiei care, iata, sunt urmate de voturi in chestiuni care nici macar nu pot fi votate.

Parlamentul nici nu ar fi trebuit sa se puna intr-o astfel de situatie: prin votul dat de parlamentari acestia au refuzat expres punerea in aplicare a unei hotarari judecatoresti definitive cu privire la incompatibilitatea unui senator practic, au rejudecat cazul si au dat o alta decizie decat a justitiei.

Ca urmare, autoritatea legislativa a negat justitia si s-a substituit puterii judecatoresti. Or, in statul de drept acest lucru e de neconceput: puterile publice sunt trei la numar, sunt separate si ele colaboreaza. Ca urmare, Parlamentul nu poate sa isi aroge atributii judecatoresti si e obligat sa puna in executare hotararile judecatoresti care il privesc.

Inchei reamintind ca statul in care nu se respecta principiul separatiei puterilor ci le cumuleaza, in care este controlata presa, pana si cultura, se numeste stat totalitar. El a derivat dintr-un nationalism extrem, justificat in mod demagogic pe popor si nevoia lui de a fi implicat si a decide in toate cele.

Ce a urmat, stim: fascismul, hitlerismul, comunismul… Ar trebui sa revedem mai des istoria. Caci au mai fost vremuri in care atitudinile impotriva spiritului european a fost o justificare extrem de puternica pentru ura impotriva romanului care gandeste altfel. Iar astazi pare ca institutiile sunt anume puse in opozitie una contra alteia, iar romanii sunt impartiti in mod voit in (doua) tabere.”

Sursa: Cristidanilet.wordpress.com

Avocat pentru Diaspora

de

 În conformitate cu prevederile legale,  judecătorul nu poate hotărî  asupra unui proces de divort decât  în prezenta părţilor

Dar, in situatia cetăţenilor români cu domiciliul sau rezidenţa în străinătate divorţul se poate pronunta si  fără ca prezenta lor fizică, în tară sau instanţă,  să mai fie necesară  – art.  614 cod  proc civ. “In fata instantelor de fond, părtile se vor înfăţişa în persoană, afară numai dacă unul dintre soti(…) are resedinta în străinătate”.

Altfel spus, divorţul se poate infaptui de către un  avocat împuternicit  de cetăţeanul roman din străinătate, în baza unei procuri speciale prevazute de art. 67 – 72 cod proc civ.
Desfăşurea procesului în acest caz este identică, cu cea în care părtile(soţii) sunt prezente în faţa instanţei,  singura diferenţă, în avantajul dvs,   este aceea că nu mai este  nevoie să vă deplasaţi în ţară şi să vă supuneţi astfel riscului de a vă pierde locul de muncă şi unor cheltuieli inutile.
ACTE NECESARE DIVORT:

1.  certificatul de căsătorie în original

2. copii după actele de identitate ale sotilor;

 

3. Copie certificat nastere copii (- în cazul în care acestia există);

 

 

4. procură specială emisă de un notar sau de una din ambasadele/consulatele României  din străinatate ( valabilă numai pentru cazurile de divorţ ale cetatenilor români cu domiciliul sau rezidentă în străinătate şi care nu doresc să fie prezenţi fizic în ţară, la instanţă, pe parcursul desfăşurării procesului de divorţ ) din care să rezulte/să cuprindă:

 

a) – împuternicirea acordată unuia dintre avocaţi

 

b) – că cei doi soti sunt de acord să divorţeze(necesară în cazul divorţului prin comun acord);

c) – că sotul  este de acord/nu este de acord cu păstrarea de către soţie a numelui dobândit în timpul căsătoriei şi după desfacerea căsătoriei;

 

d)  –  cu incredinţarea către unul dintre părinţi a minorului/minorilor( numai în cazul divortului cu minor);

 

e)  –   că minorul doreste să locuiască şi să fie încredinţat spre creştere şi educare unuia dintre părinti( numai în cazul în care minorul a împlinit deja 10 ani);

 

* continutul procurii se realizează în funcţie de speta în cauză.

 

 

4. adeverinţă cu  venitul realizat de dvs( pentru încredinţarea minorului) şi de soţul/soţia dvs.(pentru stabilirea valorii pensiei de întreţinere datorate minorului);

 

5.  ancheta socială (valabilă numai pentru cazurile de divorţ ale cetatenilor români cu domiciliul sau rezidentă în străinătate), realizată de către Primăria unde aveti domiciliul sau rezidenta(necesara pentru urgentarea divortului). Exista si posibilitatea ca ancheta socială să fie dispusă de instanţa din Romania prin comisie rogatorie, dar termenul de finalizare este de cel putin 6 luni, ceea ce extinde în mod considerabil durata procesului de divorţ ).

 

6. alte dovezi privind dovedirea cuplei exclusive a unuia dintre soti sau a culpei comune;

 

7. dovada privind achtarea taxei judiciare de timbru si timbru judiciar;

 

Diaspora

de

Ce lege este aplicabilă? Am dreptul să aleg legea aplicabilă succesiunii mele?

Aceasta depinde de naţionalitatea decedatului. Nu există excepţie prevăzută pentru bunurile imobile situate în străinătate deoarece se aplică principiul unităţii succesiunii. Dacă decedatul avea mai multe naţionalităţi, legea aplicabilă este legea naţionalităţii efective a

decedatului, adică legea ţării cu care decedatul avea legăturile cele mai strânse. Nu se admite, prin urmare, alegerea legii aplicabile.

Avocat diaspora – Hotararile judecatoresti straine vor fi recunoscute si in Romania

de

Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, supus dezbaterii publice de Ministerul Justitiei in luna mai, a fost aprobat de Guvern in sedinta

de miercuri. Conform expunerii de motive, actul normativ ,,instituie reguli noi necesare asigurarii unei cat mai mare stabilitati a practicii judiciare in domeniul recunoasterii si executarii in Romania a hotararilor judecatoresti straine, respectiv cel al recunoasterii si executarii in strainatate al hotararilor judecatoresti romane”.

Potrivit Executivului, ,,proiectul regandeste intregul sistem de recunoastere si executare a hotararilor judecatoresti in relatia cu statele terte, inclusiv transferarea in si din Romania a persoanelor condamnate in aceasta relatie”. In plus, documentul aprobat asigura, potrivit Guvernului, transpunerea in legislatia nationala a patru Decizii-Cadru adoptate la nivelul Uniunii Europene (2008/909/JAI, 2008/947/JAI, 2009/299/JAI, 2009/948/JAI). Conform propunerii legislative, o hotarare judecatoreasca straina poate fi recunoscuta in Romania, daca produce efecte juridice potrivit legii penale romane si daca indeplineste urmatoarele conditii:

a). hotararea este definitiva si executorie;

b). fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, in cazul in care ar fi fost  savarsita pe teritoriul tarii, o infractiune, si autorul ar fi fost sanctionabil; in cazul in care pedeapsa a fost aplicata pentru mai multe infractiuni, verificarea conditiei se face pentru fiecare infractiune in parte;

c). persoana condamnata a consimtit la executarea pedepsei in Romania, afara de cazul in care aceasta, dupa executarea pedepsei, ar fi expulzata in Romania;

d). executarea in Romania a pedepsei detentiunii pe viata sau a inchisorii ori a masurii privative de libertate este de natura sa faciliteze reintegrarea sociala a persoanei condamnate.

Hotararea judecatoreasca straina mai poate fi recunoscuta si daca se refera la o infractiune savarsita in parte pe teritoriul Romaniei.

Cand nu este recunoscuta in Romania o hotarare judecatoreasca straina

Propunerea legislativa prevede si situatiile in care o hotarare judecatoreasca straina nu va fi recunoscuta in Romania, precum cazul in care pedeapsa a fost aplicata pe motive de rasa, religie, sex, nationalitate, limba, opinii politice sau ideologice ori de apartenenta la un anumit grup social.

Totodata, hotararea judecatoreasca straina nu va fi recunoscuta daca incalca principiile fundamentale ale ordinii de drept a statului roman sau daca se refera la o infractiune de natura politica sau o infractiune conexa unei infractiuni politice ori la o infractiune militara care nu este infractiune de drept comun

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!