Avocat divort

Acte divort amiabil – DIVORTUL – cu cartile pe masa

de

Acte divort amiabil – DIVORTUL – cu cartile pe masa

 

Divortul clasic – in instanta
Cine intenteaza divortul?  Unul din soti sau ambii poate/pot fi autorul/autorii cererii de divort.
Unde se intenteaza divortul? Cererea de divort se depune la Judecatorie, conform art. 607 din Codul de procedura civila.

Dar care Judecatorie? Avem variante care se adapteaza situatiilor concrete:

– Judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor
– Judecatoria in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul din soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun
–  Judecatoria in circumscriptia caruia isi are domiciliul reclamantul, cand paratul nu are domiciliu in tara.
Ce trebuie sa cuprinda cererea de divort? Exista elemente obligatorii care trebuie sa fie in cererea de divort:
– datele personale complete ale celui/celor care depun cererea (nume complet, adresa completa de pe cartea de identitate si adresa reala in cazul in care solicitantul nu locuieste la adresa din cartea de identitate, CNP-ul, seria si numarul cartii de identitate)
–motivele invocate pentru divort
– specificarea despre data incheierii casatoriei
– specificari despre domiciliul comun al sotilor (unde este stabilit sau ca nu a existat, dupa caz)
– datele de identificare ale paratului – daca doar unul din soti este reclamant
– specificarea existentei, numelui si datei de nastere ale copiilor minori rezultati din casatorie prin nastere sau adoptie si a situatiei concrete (nascut sau adoptat – desi legea ii trateaza la fel)
– daca nu sunt copii minori – specificarea acestui lucru
– specificarea cererii referitoare la numele purtat de soti dupa divort
– specificarea solicitarii referitoare la custodia copilului/copiilor minor/-i ai ambilor soti si referitoare la pensia alimentara

– solicitarea referitoare la atribuirea culpei pentru desfacerea divortului, respectiv pentru pronuntarea fara a mentiona motivele de divort – dupa caz

Acte divort 2014 – Divortul prin acord

de

Acte divort 2014 – Divortul prin acord

  • In baza Codului Civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.

    La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.

    Cererea de divort prin acord se depune de soti impreuna sau de unul dintre soti, celalalt acceptand aceasta cerere.

    In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei. Divortul din motive temeinice

  • Pentru pronuntarea divortului din motive temeinice – motive de divort, instanta trebuie sa constate, cf. art. 38 alin. 1 C. fam, existenta a trei elemente:
  • existenta motivelor temeinice
  • existenta raporturilor dintre soti grav vatamate
  • imposibilitatea continuarii casatoriei

    Prin urmare, in acest caz, instanta nu trebuie sa constate numai culpa sotilor ci si ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

    In timpul procesului de divort, cei doi soti hotarasc daca acela dintre ei care si-a schimbat numele de familie, si-l va pastra si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Exista, insa si motive intemeiate (sotul care si-a schimbat numele este deja cunoscut cu acest nume intr-un domeniu – numele unui cantaret, numele unui avocat, numele unui notar), numele se poate pastra chiar in lipsa unei acord intre soti.

  • Pentru motive temeinice ale sotului care solicita pastrarea numelui sau, luandu-se in considerare interesul minorului, instanta va putea sa dispuna pastrarea numelui si in cazul lipsei de acord.

 

Romanii Vor Daune Morale de la Asiguratori – Despagubiri RCA

de

Romanii Vor Daune Morale de la Asiguratori – Despagubiri RCA

Daca sunt victima unui accident de circulatie, am dreptul sa solicit despagubiri? De la cine ?
Ai acest drept, iar despagubirile vor fi solicitate de la asigurătorul RCA al vinovatului, iar în anumite situaţii de la Biroul Asigurătorilor din România (B.A.A.R.) ori corespondenţii acestuia, sau Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii (F.P.V.S.).

Daca autovehiculul vinovat nu este asigurat RCA ori este necunoscut cum voi proceda?

Dacă sunteţi victima unui accident, iar vehiculul vinovat nu este asigurat RCA, ori este necunoscut, sunteţi îndreptăţit să primiţi despăgubiri, în acelaşi mod în care le-aţi fi primit dacă autovehiculul era asigurat. Pentru astfel de situaţii, asigurătorii care încheie pe teritoriul României asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) contribuie la finanţarea Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii.

Cum se stabileste valoarea despagubirilor?
Valoarea despagubirilor acordate pentru vehiculele avariate nu poate depasi valoarea pagubei sau a vehiculului.
Paguba este egala cu:

  • costul reparatiilor partilor componente sau ale pieselor, ori de inlocuire a acestora, tinand cont de preturile practicate de unitatile de specialitate;
  • cheltuielile cu transportul vehiculului
  • cheltuieli efectuate pentru limitarea pagubelor, dovedite cu documente justificative.

In cazul in care valoarea pagubei depaseste 75% din valoarea vehiculului la data producerii accidentului se declara dauna totala.
Valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabileste in functie de gradul de uzura al masinii (vechimea acestuia, utilizarea si starea de intretinere).

Ce etape am de parcurs in obtinerea despagubirilor?
-completarea dosarului de dauna cu documentele necesare
-depunerea acestuia la societatea de asigurari pentru negocieri
In situatia in care societatea de asigurari propune o despagubire rezonabila se va semna o tranzactie .
In situatia in care nu considerati ca despagubirea propusa de societatea de asigurari este rezonabila , veti solicita aceste despagubiri in instanta.

 

Care sunt documentele necesare alcătuirii dosarului de daună?
In situatia vatamarilor corporale:
-CI
– Anexa II,
– Rezoluţie procuror,
– Raport de expertiză medico-legală,
– Concediu medical,
– Copia poliţei de asigurare a vinovatului,
– Facturi şi chitanţe pentru servicii medicale, medicamentaţie, recuperare, proteze, transport, tel / fax, alimentaţie suplimentară conform prescripţiilor medicale,
– Copie contract de muncă,
– Dovadă venitului realizat din alte activităţi,
– Dovadă faptului că se află în ultimul an de studiu sau de calificare,
– Dovadă plăţii îngrijitorilor (dacă este recomandat prin certificatul medical, nu mai mult decât salariul de bază minim pe economie),
– Fotografii ale rănii sau cicatricilor, precum si alte documente solicitate de societatea de asigurari.

În cazul decesului:
– CI ,
– Rezoluţie procuror,
– Raport de expertiză medico-legală,
– Certificat de deces,
– Copia poliţei de asigurare a vinovatului,
– Facturi şi chitanţe pentru cheltuieli cu transportul persoanei decedate şi îmbălsămarea acesteia, de înmormântare, inclusiv pentru piatră funerară, cheltuieli pentru îndeplinirea ritualurilor religioase.

În cazul decesului, membrii familiei persoanei decedate sunt îndreptăţite să primească despăgubiri morale. Daca sunt victima unui accident produs in afara Romaniei , carei societati de asigurare ma adresez? Vă puteţi adresa reprezentantului din România al companiei de asigurări a celui vinovat sau dacă acea companie de asigurări nu are reprezentant în România, vă puteţi adresa F.P.V.S. în calitate de organism de compensare.

Procedura divortului – Avocat divort

de

Procedura divortului – Avocat divort

 

In cazul divortului, partile sunt obligate sa se infatiseze in persoana, in fata instantelor de fond. Fireste, aceasta obligatie nu exclude posibilitatea partii de a fi asistata de un avocat.

In fata instantei de apel sau recurs partile pot sa-si exercite drepturile procesuale prin avocati.

Exceptiile privind obligativitatea de infatisare personala a sotilor in fata instantelor de fond sunt prevazute de art. 614 Cod procedura civila:

·       cand unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate;

·       cand unul dintre soti este impiedicat de o boala grava;

·       cand unul dintre soti este pus sub interdictie;

·       cand unul dintre soti are resedinta in strainatate.

In situatiile mentionate, partile se vor putea infatisa prin mandatar.

Important:pentru termenul de judecata in prima instanta (numai in fata judecatoriei) se impune prezenta obligatorie a reclamantului.

Daca acesta lipseste nejustificat si se prezinta numai paratul cererea va fi respinsa ca nesustinuta !!!!

In cazul divortului pe baza acordului partilor, la termenul de judecata in prima instanta, se impune prezenta ambilor soti, tocmai pentru a se verifica staruinta lor in desfacerea casatoriei.

Hotararea de divort. Caile de atac.

Daca ambele parti solicita acest lucru instanta de judecata nu va motiva hotararea prin care se pronunta divortul.

Hotararea de divort poate fi atacata cu apel sau cu recurs in termen de 30 (treizeci) de zile de la comunicarea hotararii.

Hotararea prin care s-a pronuntat divortul prin acordul partilor este definitiva si irevocabila in ceea ce priveste divortul. In acest caz hotararea nu poate fi atacata nici cu apel si nici cu recurs.

Insa, aceste horarari pot fi atacate cu apel sau recurs numai cu privire la cererile accesorii divortului.

Casatoria este desfacuta din ziua in care hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.

 

Procedura divort-Avocat divort

Tipuri de Divort – Modalitati de formulare divort

de

Tipuri de Divort – Modalitati de formulare divort

 

Desfacerea casatoriei prin divort poate imbraca mai multe forme:

A:divort prin acordul partilor;

B:divort pentru motive temeinice;

B.1. divort din culpa comuna;

B.2.divort din culpa exclusiva a unuia dintre soti;

C:la cererea uneia din parti dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;

D:la cerearea sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Divort prin acord

Conform art. 373 Noul Cod civil desfacerea casatoriei se poate pronunta la cererea ambelor parti sau ca urmare a cererii introdusa de unul din soti si acceptata de catre celalalt sot.

In acesta situatie instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei. NU este necesara dovedirea unor motive de divort si nu trebuie audiati martori!

Acesta modalitate de divort este cea mai simpla, divortul pronuntandu-se chiar de la primul termen de judecata.

Important:Cererea de divort trebuie semnata de ambii soti sau introdusa de un sot si acceptata de catre celalalt sot in fata judecatorului la primul termen de judecata (sau ulterior).

Hotararea de divort care se pronunta pe baza acordului sotilor este definitiva si irevocabila (sentinta pronuntata nu mai poate fi atacata).

 

Divort din motive temeinice

Conform art. 373 Noul Cod civil divortul poate fi pronuntat si in cazul in care din motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate.

In acest caz instanta trebuie sa constate indeplinirea a trei conditii:

–        existenta  unor motive temeinice

–        sa existe o vatamare grava a raporturilor dintre soti

–        imposibilitatea continuarii casatoriei

 

Prin urmare, in aceasta  situatie instanta trebuie sa constate existenta atat a culpei sotilor, cat si faptul ca raporturile dintre acestia sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Cat priveste motivele temeinice pentru care poate fi pronuntat divortul, in lege acestea nu sunt precizate expres, insa, in literatura de specialitate si in practica, au fost considerate motive temeinice de divort urmatoarele imprejurari:

 

Divort din culpa comuna

In cazul in care, in temeiul art. 373 lit. b) Noul Cod civil se solicita desfacerea casatoriei din cauza unor motive temeinice care au vatamat grav raporturile de familie, insa din probatoriul administrat instanta constata vina ambilor soti, atunci va pronunta divortul din culpa comuna ambilor soti.

Probele care vor putea fi solicitate de sotii: inscrisuri,martori si interogatorii.

 

Divortul din culpa exclusiva a unuia dintre soti

In cazul in care temeiul de drept al cererii dvs este tot art. art. 373 lit. b) Noul Cod civil, respectiv aveti motive intemeiate si probe solide se poate solicita instantei de judecata pronuntarea divortului  din culpa exclusiva a sotului parat.

Motive intemeiate  pentru a se pronunta divortul din culpa exclusiva a unui sot pot fi (exemplificativ): relatiile extraconjugale, violenta conjugala fizica sau verbala, alcoolismul etc., insa toate acestea trebuie sa poata fi dovedite cu probe: martori, certificate medico-legale, alte inscrisuri.

Fireste, toate probele administrate trebuie sa arate ca este imposibila continuarea casatoriei si ca nu exista posibilitate de impacare intre soti.

Atentie:daca din probele administrate rezulta culpa exclusiva a sotului reclamant la divort, in practica judiciara a fost apreciata aceasta situatie ca nefiind suficienta pentru desfacerea casatoriei, instanta pronuntand respingerea actiunii!

 

Divortul in caz de separare

In acest caz, situatia este destul de clara: daca intre soti a intervenit o separare cu o durata de cel putin 2 ani, oricare dintre ei poate formula cerere de divort.

Ceea ce este de dovedit: durata separarii de cel putin 2 ani, iar in acest interval sa nu existe perioade de reluare a convietuirii sotilor.

Probe: inscrisuri si martori.

Divortul din motive de sanatate

 La art. 373 lit. d) Noul Cod civil  este prevazuta si posibilitatea ca  unul din soti, respectiv cel care are o problema de sanatate grava sa poata solicita desfacerea casatoriei.

Important de retinut: cererea o poate introduce doar sotul bolnav, iar problema de sanatate trebuie sa fie de natura a face imposibila continuarea casatoriei.

Acte divort-Acte necesare pentru divort-divort Acte

de

Acte divort-Acte necesare pentru divort-divort Acte

 

Acte divort

Cererea de divort (de obicei se depune in doua exemplare. Se vor depune trei exemplare daca exista copii minori rezultati din casatorie pentru a se comunica si Autoritatii Tutelare) va fi insotita de urmatoarele documente:

 

–        certificatul de casatorie (original);

–        certificatele de nastere ale copiilor minori (fotocopii);

–        certificate medico-legale (daca este cazul – au existat violente);

 

–        acte de proprietate ale bunurilor comune (in cazul in care solicitati si partajul acestora)

Depunere divort-Cine poate depune cererea de divort-depunere acte dosar divort

de

Depunere divort-Cine poate depune cererea de divort-depunere acte dosar divorta

 

Actiunea de divort are un caracter strict personal si nu poate fi introdusa decat de catre soti.

Cererea de divort impreuna cu inscrisurile doveditoare se depune personal de catre reclamant.

In cazul divortului prin acord cererea va fi semnata de ambii soti.

Divort – Stabilire domiciliu minor

de

Divort – Stabilire domiciliu minor

Odata cu desfacerea casatoriei prin hotararea de divort instanta de judecata stabileste si unde va fi domiciliul minorului.

Conform art. 400 Cod civil:

(1) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior  al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.

(2) Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

(3) In mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire.

Acestea exercita supravegherea copilului si indeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura sa.

Recunoasterea hotararilor judecatoresti straine in Romania – divort

de

Recunoasterea hotararilor judecatoresti straine in Romania – divort

 

Recunoasterea hotararilor judecatoresti straine in Romania se face confom dispozitiilor Legii nr. 105/1992. Conform acesteia prin hotarari straine se intelege: hotararile judecatoresti pronuntate de instantele competente din alte state precum si  actele notariale sau actele de jurisdictie ale oricaror autoritati cu activitate jurisdictionala.

Legea nr. 105/1992, art.166: in Romania sunt recunoscute de plin drept numai hotararile referitoare la statutul civil al cetatenilor.

Hotaririle referitoare la alte procese beneficieaza de puterea lucrului judecat in Romania daca:

·         hotararea a carei recunoastere si executare se solicita este definitiva, potrivit legii statului unde a fost pronuntata;

·         instanta care a pronuntat-o a avut competenta sa judece procesul;

  • exista reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea.

Legea 105/1992, art 168: Recunoasterea hotararii straine poate fi refuzata daca:

·         hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate;

·         hotararea incalca ordinea publica de drept international privat;

  • procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarare, chiar nedefinitiva, a instantelor române ori se afla in curs de judecare in fata acestora la data sesizarii instantei straine.

Instanta romana nu examineaza in fond a hotararea straina si nici nu o modifica, ci doar dispune recunoasterea acesteia pe teritoriul Romaniei.

Cererea de recunoastere este rezolvata de tribunalul judetean in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoasterea hotaririi straine.

In cazul hotararilor de decadere din drepturi parintesti sau de divort, recunoasterea se poate solicita la tribunalul de la domiciliul minorului sau de la cel al sotului cetatean roman (in cazul divortului).

Cererea de recunoastere a hotararii straine  trebuie sa fie insotita de:

  • copie hotarare straina si dovada faptului ca aceasta este definitiva;

  • copie dovada de inmanare a citatiei si a actului de sesizare, comunicate  partii care a fost lipsa in instanta straina sau orice alt act oficial care sa ateste ca citatia si actul de sesizare au fost cunoscute, in timp util, de catre partea impotriva careia s-a dat hotarirea;

  • orice alte acte care pot proba ca hotararea straina indeplineste celelalte conditii prevazute de lege.

 

Costuri partaj – Costuri Partaj Avocat Divort

de

Costuri partaj – Costuri Partaj Avocat Divort

 

Costurile unui proces de partaj bunuri comune cuprind:

·     taxa de timbru in cuantum de 3% din valoarea bunurilor supuse partajarii;

 Daca unul dintre soti contesta masa partajabila (solicita includerea si a altor bunuri), valoarea bunurilor sau cere o cota mai mare de 1/2, va plati o taxa de 3% din valoarea bunurilor + cota procentuala (procentul variaza in functie de transele valorice) din valoarea contestata/ceruta.

·     timbru judiciar de 0,3 lei;

·     onorarii experti evaluatori.

Incredintare minori – Incredintarea copiilor minori

de

Incredintare minori – Incredintarea copiilor minori

 

In situatia in care din casatoria ce se desface au rezultat copii minori, hotararea de divort trebuie sa arate, chiar in lipsa unei cereri exprese a sotilor, cui se vor incredinta copiii spre crestere si educare si care este contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere si educare a minorilor.

Daca sotii au copii minori, instanta va dispune citarea si ascultarea autoritatii tutelare, iar daca minorii au implinit varsta de 10 ani, instanta ii va asculta si pe acestia. De asemenea instanta de judecata va dispune efectuarea unei anchete sociale de catre Autoritatea Tutelara de la domiciliul minorului.

Pentru a stabili carui parinte ii va fi incredintat spre crestere si educare copilul minor, instanta de judecata va avea in vedere interesul superior al copilului, respectiv care dintre parinti ii poate oferi cele mai bune conditii de crestere si educare.

Copilul minor poate fi incredintat si sotului din a carui vina s-a desfacut casatoria, daca interesele acestuia sunt in acest sens, deoarece „un sot rau nu este neaparat si un parinte rau”.
Vointa exprimata de minorul care a implinit varsta de 10 ani cu privire la incredintarea lui in caz de divort trebuie analizata cu multa grija de catre instante, tinand seama de influentarea psihica a copiilor, in special la varste fragede.
Desi sotii au dreptul de a se invoi cu privire la incredintarea copiilor minori in caz de divort legea dispune ca „invoiala parintilor cu privire incredintarea copiilor …. va produce efecte numai daca a fost incuviintata de instanta judecatoreasca, care va trebui sa verifice daca invoiala corespunde intereselor minorilor”. Invoiala parintilor cu privire la incredintarea copiilor minori poate sa intervina in orice faza a procesului, chiar in recurs.
Totusi parintele caruia NU i s-a incredintat minorul spre crestere si educare pastreaza dreptul de avea legaturi personale cu copilul, instanta de judecata putand stabili un program de vizitare al copilului.
Este de preferat ca parintii sa ajunga la un acord cu privire la acest program de vizitare fiind in interesul copilului ca acesta sa pastreze legaturi armonioase cu ambii parinti.
De obicei, programul de vizitare al minorului va include doua weekend –uri pe luna si jumatate din durata vacantelor scolare.
Copiii trebuie sa fie incredintati spre crestere si educare unuia dintre parinti, deoarece este in interesul copiilor sa continue a se bucura de ingrijirea parintilor, chiar si in aceasta situatie in care parintii nu mai locuiesc impreuna.

In cazuri justificate, copilul minor poate fi incredintat cu ocazia divortului unei terte persoane sau unei institutii de ocrotire, fapt care  acorda acestor persoane si institutii numai drepturile si indatoririle ce revin parintilor privitor la persoana copilului, adica numai exercitarea ocrotirii parintesti privind persoana copilului

5 convingeri gresite care pot duce la divort

de

5 convingeri gresite care pot duce la divort

Exista multe credinte si idei preconcepute care distrug casatoria. Prezentam in continuare cateva din aceste “credinte” si impactul lor asupra relatiilor de cuplu.

 

1.      Daca ai dubii cu privire la dragostea pentru partenerul tau inseamna ca ai gresit alegerea

 

Aceasta credinta este complet gresita pentru ca nu ai cum sa fii sigur de sentimentele tale tot timpul.  Oricare dintre parteneri poate sa aiba indoieli in dragoste din cand in cand si nu este un lucru  inteligent sa pui actiunile sotului tau sub microscop tot timpul pentru a te asigura cat de mult il accepti si il iubesti.

 

2.  Trebuie sa simti pasiune si romantism tot timpul

Romantismul si emotiile permanente  apar  numai in relatiile adolescentine si romanele de dragoste , insa dragostea adevarata este intre doi oameni care  stau unul langa altul in viata si sunt dispusi sa faca  sacrificii si se angajeaza  sa  fie sinceri si onesti unul cu altul. Casatoria trebuie  sa se dezvolte pe o baza solida de respect, incredere, prietenie, comunicare, valori si o viziune comuna asupra vietii.

 

3. Daca nu ti se face dor de sotul tau cand lipseste, inseamna ca “nu il iubesti”

Aceasta credinta este de asemenea incorecta,  sentimentul de dor puternic  apare numai la inceputul relatiei maritale,  apoi  dragostea devine mai “rationala”.

 

4. Daca il iubesti pe sotul tau trebuie sa petreci fiecare minut cu el

Aceasta convingere foarte raspandita face parte din cultura “dragostei pentru adolescenti” care este destul de departe de adevarul iubirii mature.

Fiecare din partenerii unui cuplu care se respecta reciproc “este dornic” sa il protejeze  pe celalalt  indiferent  daca  este langa el sau nu.  In multe cazuri , mai ales dupa casatorie, oricare dintre parteneri poate simti nevoia  ”sa stea singur” ceva timp si cealalta parte trebuie sa respecte aceasta dorinta si sa ii dea partenerul sau suficienta libertate “sa sta cu el insusi” .

 

5. Relatia intima dintre soti trebuie sa fie minunata tot timpul “fiindca se iubesc”

 Iata o alta convingere eronata si foarte comuna. Chiar cand exista dragoste, relatia intima poate sa nu fie placuta si dorita tot timpul.  Ocupatiile zilnice, grijile, stresul il pot impiedica pe unul dintre soti sa se bucure “de moment”, facandu-l sa nu-si doreasca intimitatea.

Cerere divort – Unde se judeca cererea de divort – Competenta

de

Cerere divort – Unde se judeca cererea de divort – Competenta

Actiunea de divort este de competenta instantei judecatoresti in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

Schimbarea domiciliului sotilor dupa introducerea actiunii de divort nu prezinta importanta sub aspectul competentei instantei de judecata.

Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia instantei judecatoresti a celui din urma domiciliu comun, instanta competenta de a judeca cererea este aceea in a carei circumscriptie se afla domiciliul paratului.

In cazul in care paratul nu are domiciliul in tara sau nu are domiciliul cunoscut, instanta competenta de a judeca cererea de divort este aceea in circumscriptia careia se afla domiciliul reclamantului.

Cine poate depune cererea de divort

Actiunea de divort are un caracter strict personal si nu poate fi introdusa decat de catre soti.

Cererea de divort impreuna cu inscrisurile doveditoare se depune personal de catre reclamant.

In cazul divortului prin acord cererea va fi semnata de ambii soti

Cerere divort. Cuprins

Pentru  declansarea  procedurii  de  desfacere a  casatoriei  trebuie introdusa  actiunea/cererea  de  divort.

Cererea de divort trebuie sa cuprinda:

 –   numele,  prenumele  si  domiciliul / adresa  reclamantului;

 –    numele,  prenumele  si  domiciliul / adresa  (sau  locuinta)  paratului;

 –   data si locul unde a fost incheiata casatoria;

 –   date  privind copiii: daca exista – numele si data nasterii acestora;  daca  nu  exista  –  se  mentioneaza acest  lucru;

 –   obiectul  cererii  care  va  contine  obligatoriu  solicitarea  ca instanta  sa  desfaca  casatoria  incheiat  intre  parti,  precum  si,  dupa  caz, cererea  de  stabilire a domiciliului minorilor rezultati  din  casatorie, obligarea  celuilalt parinte la plata  unei contributii la cheltuielile de crestere si ingrijire a copiilor (pensie  de  intretinere) in  favoarea  acestora;

 –   cereri cuprivire la nume,  daca  se  solicita  pastrarea  numelui dobandit prin casatorie sau  revenirea  la   cel  anterior casatoriei;

–   motivele  –   motivele  care  au  dus  la  destramarea  relaţiilor de  familie;

 Se  mentioneaza oricare din urmatoarele: daca  au existat  acte  de  violenţa  morala  sau  fizica, daca  soţul  parat  manifesta  dezinteres  pentru  viata  de familie,  daca  intretinea relatii  extraconjugale, daca avea un comportament  imoral,  concubinajul cu  un  alt  partener,  alcoolismul, rele tratamente, parasirea  domiciliului conjugal, neindeplinirea  obligatiilor conjugale,  daca  au  existat  despartiri /separatii de fapt si pentru ce  perioade,  etc.

–      mijloacele  de  proba  (inscrisuri,  martori  si  alte  probe  permise de  lege)  de  care  reclamantul  intelege  sa  se  foloseasca;

–      semnatura.

Cerere divort. Cererea divort

Avocat Divort Diaspora – Avocat divort pentru romanii din Strainatate

de

Avocat Divort Diaspora – Avocat divort pentru romanii din Strainatate

 

In cazul in care casatoria s-a incheiat in Romania (sau in fata autoritatilor romane), iar acum domiciliati in strainatate, puteti divorta in Romania. Hotararea de divort, pronuntata in Romania, de Judecatoria competenta, va putea fi recunoscuta si de autoritatile tarii unde domiciliati acum.

Pentru realizarea divortului in Romania trebuie sa aveti in vedere urmatoarele:

·      este indicat sa apelati la serviciile unui avocat specializat in astfel de procese, din Romania, astfel divortul se poate pronunta in cateva luni procedura nefiind extrem de complicata, iar durata de finalizare este una medie;

·      costurile realizarii divortului in Romania sunt semnificativ mai reduse, comparativ cu cele din strainatate (taxe legale, onorarii avocat, alte taxe implicate);

·      hotararea de divort obtinuta in Romania va putea fi recunoscuta si de autoritatile tarii unde domiciliati.

Despre divortul in Romania

Conform Codului de procedura civila roman, in cazul procesului de desfacerea a casatoriei cand unul din soti are resedinta in strainatate, acesta va putea fi reprezentat prin mandatar.

Atunci cand ambii soti locuiesc in strainatate, lucrurile vor fi mult simplificate (in primul rand ca si termen de finalizare) daca sotii vor fi de acord cu privire la divort si vor coopera pentru realizarea lui.

Daca doar unul dintre soti locuieste in strainatate, acesta poate mandata un avocat din Romania pentru a-l reprezenta pe parcursul procedurilor de desfacerea a casatoriei.

Daca unul dintre soti, care locuieste in Romania doreste sa divorteze de sotul plecat in strainatate, este foarte importanta obtinerea acordului acestuia cu privire la divort, in caz contrar procedura este mult ingreunata.

Avocat Divort  Diaspora. Avocat divort pentru romanii din Strainatate.

Avocat Divort. Bucuresti – Avocat divort Bucuresti

de

Avocat Divort. Bucuresti  – Avocat divort Bucuresti

 

Desfacerea casatoriei prin divort este un mijloc juridic prin care se pune capat existentei casatoriei pe cale judecatoreasca sau administrativa.

Divortul pe cale judecatoreasca

Legislatia in vigoare (Codul Civil, noul Cod Civil) prevede desfacerea casatoriei prin divort avand in vedere urmatoarele posibilitati:

  • a. prin acordul sotilor
  • b. la cererea unuia dintre soti, atunci cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila
  • c. la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani
  • d. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei

    Chiar daca exista copii minori din casatorie si cei doi soti se inteleg cu privire la realizarea divortului, ei se pot adresa pentru un divortul prin acord atat instantei de judecata cat si ofiterului de stare civila ori notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, acestia din urma eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.

  • In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul Civil – art. 373 si urm., iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila – art. 607 – 619 C.p.c.

 

Taxe divort 2013-2014

de

Taxe divort 2013-2014

 

Concret, in ceea ce priveste actiunile si cererile referitoare la raporturile de familie, taxele au crescut de peste 5 ori, astfel ca o cerere de divort costa acum intre 50 si 200 lei.  Aceasta in conditiile in care, pana la intrarea in vigoare a noilor dispozitii, cel mai mare tarif pentru introducerea unei astfel de cereri a fost de 39 lei.

Pretul difera in functie de motivul divortului

Potrivit OUG nr. 80/2013, tarifele taxei judiciare de timbru sunt diferite, in functie de motivele divortului prevazute de Codul Civil la art. 373:

Art. 373. – Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
d) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Astfel, in cazul in care cererea de divort este introdusa prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot, taxa judiciara de timbru va fi de 200 lei.

Pretul taxei va fi de 100 lei atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Tot 100 lei costa taxa pentru cererea de divort a unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani.

Actul normativ stabileste, de asemenea, ca pentru cererea introdusa de unul dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, tariful taxei judiciare de timbru va fi de 50 lei.

Acelasi tarif, 50 lei, se aplica pentru cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

In ceea ce priveste cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei, actul normativ publicat recent prevede un tarif de 20 lei pentru fiecare cerere.

Totodata, orice alta cerere neevaluabila in bani, daca nu este scutita, potrivit legii, de taxa de timbru, va costa 20 lei.

Divort la primarie – Divortul primarie – Procedura divort primarie

de

Divort la primarie – Divortul primarie – Procedura divort primarie

In acest caz, ofiterul de  stare  civila  de  la  locul  casatoriei  sau  de  la  ultimul  domiciliu  al  sotilor,  poate  constata  desfacerea casatoriei  prin  acordul  sotilor,  eliberind  si  un  certificat  de  divort,  potrivit  legii.

 

Atunci  cand  sotii  se  inteleg,  ofiterul  de  stare  civila  nu  face  altceva decat  sa  ia  act  de  acordul  sotilor si sa constate desfacuta casatoria eliberand apoi certificatul de divort.

Procedural, este necesara  parcurgerea  urmatorilor pasi:

 

–  cererea de divort se depune impreuna  de  catre  soti.  Cererea  se inregistreaza  si  se  acorda  sotilor  un  termen  de  reflectie  de  30  de  zile;

 

–  la  implinirea  termenului  de  30  de  zile,  sotii  se  prezinta  personal   in  fata ofiterului  de  stare  civila  care  verifica  daca  sotii  staruie  in  dorinta  lor  de  desfacere a  casatoriei si apoi isi exprima consimtamantul (care trebuie sa fie  liber  si neviciat) pentru divort;

 

– odata  verificat  acordul,  ofiterul  starii  civile  elibereaza  certificatul  de  divort;

 

–  ulterior, ofiterul  starii  civile va  face  mentiunile  cu  privire  la  divort pe  certificatul  de  casatorie

 

Pentru  buna  desfasurare  a  lucrurilor,  sotii  trebuie  sa  se  inteleaga  atat  cu

privire  la  divort  cat  si  cu  privire  la  pastrarea  numelui  din  casatorie  al  sotului care  a  preluat  numele  celuilalt sot. In  caz  contrar,  ofiterul  de  stare  civila  indruma partile  catre  instanta  de  judecata.

 

Daca  sotii  doresc sa faca si partajul bunurilor,  acesta  poate  fi  solutionat  ulterior, de catre  notarul  public  sau, in lipsa unui accord intre soti, de  instanta de judecata.

La  depunerea  cererii  de  divort,  ofiterul  de  stare  civila  delegat solicita  sotilor  urmatoarele  documente:

a)  certificatele  de  nastere  si  casatorie (original  si  copie);

b) documentele  cu  care  se  face  dovada  identitatii (original  si  copie).

 

 

Divort la primarie

Avocat Partaj – Partajul bunurilor comune – Partaj cu Avocat

de

 Avocat Partaj – Partajul bunurilor comune – Partaj cu Avocat

De regula, partajul bunurilor se poate face fie prin

–        invoiala sotilor (semnarea unei tranzactii)

–        hotarare judecatoreasca.

Desi partajul voluntar este solutia cea mai simpla de impartire a bunurilor comune, de foarte multe ori sotii nu reusesc sa ajunga la un consens cu privire la modul de impartire al acestor bunuri fiind necesara interventia instantei de judecata.

 

In cazul partajului judiciar, aspectul cel mai disputat de catre soti il constituie stabilirea cotei-parti ce revine fiecarui sot din bunurile comune.

 

Literatura de specialitate si practica judiciara au stabilit regula potrivit careia cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport de contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune.

 

In cazul in care nu poate fi determinata contributia fiecarui sot la dobandirea si conservarea bunurilor comune, respectiv nu poate fi dovedita o cota majorata a unuia dintre soti, atunci instanta poate imparti bunurile in cote egale intre soti.

 

Asadar, cotele-parti ale sotilor pot fi neegale daca contributia acestora la dobandirea si conservarea bunurilor comune este diferita.

 

Contributia sotilor la dobandirea si conservarea bunurilor comune trebuie inteleasa in sensul de contributie a sotilor la dobandirea tuturor bunurilor comune si nu in sensul de contributie la dobandirea fiecarui bun in parte.

 

Cota de contributie a sotilor este unica pentru toate bunurile comune, nefiind admisibila stabilirea diferentiata a cotei de contributie pentru unele categorii de bunuri.

 

Dovada contributiei fiecarui sot la dobandirea si conservarea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de proba.

In cazul actiunii de partaj se impart numai bunurile comune dobandite de soti in timpul casatoriei.

 

Avand in vedere ca, de obicei, in majoritatea  cazurilor bunurile sunt dobandite in timpul casatoriei prin contributia ambilor soti, legea instituie prezumtia relativa de comunitate – calitatea de bun comun nu trebuie dovedita! – precum si prezumtia unei contributii egale.

 

Conform legii (art. 340 noul cod civil), sunt considerate bunuri proprii ale fiecarui sot si prin urmare nu vor face obiectul partajului:

·                 bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune;

·                 bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;

·                 bunurile destinate exercitarii profesiei unuia din soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;

·                 bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;

·                 bunurile  patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat;

·                 indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia din soti;

·                  bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora;

·                 fructele bunurilor proprii.

 

IMPORTANT: daca un bun face parte din aceasta categorie NU va putea fi inclus in masa partajabila fiind bun propriu.

 

Avocat Partaj. Partajul bunurilor comune – Partaj cu Avocat

Divort la notar – Cererea de divort notar

de

Divort la notar – Cererea  de divort notar

 

Conform noilor modificari  legislative  in  materie (art.  375  noul cod  civil)  si  notarul public de  la  locul  casatoriei  sau  al  ultimei  locuinte  comune  a  sotilor poate  constata  desfacerea  casatoriei  prin  acord,  eliberand  un certificat  de  divort.

 

Cererea  de  divort  trebuie  depusa  la  notariat  in  prezenta  ambilor  soti.

Dupa  inregistrarea  cererii,  se  acorda  un  termen  de  30  de  zile  pentru o eventuala  retragere.

Competenta  de  solutionare  a  cererilor  de  divort  de  catre  notari este  una  alternativa.

Astfel,  se  poate  divorta  atat  la  un biroul   notarial  din  localitatea unde  a  fost incheiata  casatoria,  cat  si  la  notariatul  unde  se  afla  domiciliul comun  al   sotilor la  momentul formularii  cererii  de  divort.

 

Prin  ultima  locuinta  comuna  se  intelege locuinta  in  care  au  convietuit  sotii.

 

Dovada ultimei  locuinte  comune se  poate  face,  dupa  caz :

– cu  actele  de  identitate  ale  sotilor, din  care  rezulta  domiciliul comun  sau  resedinta  lor  comuna,  sau,  daca  nu  se  poate  face  dovada  in  acest  fel,

– prin  declaratie  a  fiecaruia dintre  soti,  din  care  sa  rezulte  care  a  fost  ultima  locuinta  comuna  a acestora;

– adeverinta de la asociatia de proprietari a imobilului unde au locuit sotii.

Potrivit art. 375  alin. (2) Noul Cod civil partile se  pot  adresa  notarului   public  de  la  locul  casatoriei  sau  al  ultimei  locuinte  comune  a  sotilor, care  poate  constata  desfacerea   casatoriei  prin  acordul  sotilor, eliberandu-le  un  certificat  de  divort:

–   chiar  daca  exista  copii  minori  din  casatorie, din  afara  casatoriei sau  adoptati  si  daca

–  cei  doi  soti  se inteleg  cu  privire  la  realizarea  divortului,  convin  asupra  tuturor aspectelor  referitoare  la  numele  de  familie  pe  care  sa  il  poarte  dupa divort,  exercitarea  autoritatii  parintesti  de  catre  ambii  parinti, stabilirea  locuintei  copiilor  dupa  divort,  modalitatea  de  pastrare  a legaturilor  personale  dintre  parintele  separat  si  fiecare  dintre  copii, precum  si  stabilirea  contributiei  parintilor  la  cheltuielile  de  crestere, educare,  invatatura si  pregatire  profesionala  a  copiilor.

Divort la notar 

 

Divortul – mijloc de desfacere a casatoriei/Divort

de

Divortul – mijloc de desfacere a casatoriei/Divort

Legislatia actuala din Romania reglementeaza desfacerea casatoriei prin divort in principal in  Codulcivil care se completeaza cu dispozitii ale Codului de procedura civila.

Astfel cum pentru incheierea casatoriei este necesar consimtamantul liber al sotilor tot in aceeasi masura vointa acestora de a desface casatoria trebuie luata in considerare.

In Romania, oricare din soti are dreptul sa ceara desfacerea casatoriei a carei continuare, bineinteles datorita  unor motive

temeinice care au vatamat grav si iremediabil raporturile dintre acestia, nu mai este cu putinta.

Avocat Divort Bucuresti – avocatdivort – avocat-divort

de

Avocat Divort Bucuresti – avocatdivort – avocat-divort

 

Avocat Divort. Bucuresti

Asigura servicii profesionale de asistenta si reprezentare juridica in mai multe domenii ale dreptului privat, cu deosebire drept civil – dreptul familiei si drept comercial.

 

Relatiile de familie sunt un domeniu delicat in care  orice nemultumire degenereaza foarte usor intr-un veritabil conflict ce implica emotii si sentimente diverse, ne-am propus sa venim in sprijinul celor care, dintr-un motiv sau altul, doresc sa apeleze la sfatul si sprijinul unui avocat.

 

Prin cele prezentate in cadrul acestui site avocatdivort-avocat-divort dorim sa va punem la dispozitie informatiile de care aveti nevoie in cazul in

care sunteti in situatia de a lua o hotarare importanta in viata dvs si anume aceea de a divorta.

LISTA CLAUZE ABUZIVE CONTRACT INTERNET

de

LISTA CLAUZE ABUZIVE CONTRACT INTERNET.Legea nr. 72/2013 stabileste, printre altele: (i) termene-limita de plata a pretului (60 de zile in cazul profesionistilor si 30 de zile in cazul autoritatilor contractante, de la acestea putandu-se deroga numai daca nu se ajunge astfel la clauze contractuale abuzive); (ii) aplicarea de dobanzi penalizatoare si termenele de la care acestea incep sa curga; (iii) daune-interese minimale de 40 de Euro; (iv) nulitatea absoluta a clauzelor contractuale prin care se stipuleaza un termen de emitere sau primire a facturii.

Principala noutate adusa de lege este insa instituirea, in relatiile dintre profesionisti si dintre acestia si autoritatile contractante, a conceptului de clauza (si practica) contractuala abuziva, familiara pana acum numai domeniului protectiei consumatorilor.

Astfel, Legea nr. 72/2013 califica drept abuzive clauzele contractuale sau practicile prin care se stabileste in mod vadit inechitabil, in raport cu creditorul, termenul de plata, nivelul dobanzii penalizatoare sau al daunelor-interese suplimentare. In acest context, actul normativ declara ca fiind abuzive ab initio, fara a fi necesara verificarea unor circumstante particulare, clauzele contractuale care, de exemplu, exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare sau care fixeaza termene de plata mai mari decat cele permise de lege.

Spectrul clauzelor contractuale abuzive nu se limiteaza insa la cele calificate de lege ca atare, instantele de judecata fiind investite cu dreptul de a considera abuzive si alte clauze sau practici, dupa o atenta analiza a tuturor circumstantelor cauzei. Acestea vor lua in considerare, printre altele, incalcarea practicilor si uzantelor aplicabile, nerespectarea bunei – credinte in executarea obligatiilor, natura bunurilor sau serviciilor sau pozitia dominanta a cocontractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie.

Clauzele abuzive sunt sanctionate drastic, fiind lovite de nulitate absoluta si atragand raspunderea patrimoniala a celui care le aplica pentru prejudiciile cauzate.

Atragem atentia asupra faptului ca prevederile legale care consacra nulitatea clauzelor abuzive si raspunderea patrimoniala mentionata mai sus sunt singurele care se aplica chiar si obligatiilor de plata a sumelor de bani rezultand din contractele incheiate inainte de data intrarii in vigoare a Legii nr. 72/2013, celelalte dispozitii ale actului normativ vizand numai contractele incheiate dupa intrarea in vigoare a legii.

Avand in vedere cele de mai sus, ar fi indicata o revizuire, de catre profesionisti si/sau autoritatile contractante, a contractelor incheiate anterior intrarii in vigoare a legii si, dupa caz, eliminarea eventualelor clauze care ar putea fi calificate drept abuzive in lumina noilor prevederi legale aplicabile

teoria clauzelor abuzive,  abuzul de drept contractual, deschide o interesantă şi extrem de actuală discuţie legată de teoria clauzelor abuzive, pe care o să o schiţăm în cele ce urmează.

Domeniul de aplicare al teoriei clauzelor abuzive.

Chestiunea clauzelor abuzive şi-a făcut loc în dreptul pozitiv, în mod preferenţial, în categoria contractelor de consum. In acest domeniu – al raporturilor contractuale dintre un profesionist şi un consumator, se aplică norme speciale de determinare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale. Legiuitorul român, prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, a transpus Directiva 93/13 privind clauzele abuzive. Din complexa mulţime de norme specifice sectorului dreptului consumului, tematica clauzelor abuzive reprezintă un domeniu preferenţial şi de imediată actualitate, constituind, deja în mod tradiţional, un segment legislativ prioritar.

La nivel european, Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului Europei privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (mai departe, „Directiva din 1993” sau „Directiva”) reprezintă cea mai importantă măsură de uniformizare şi armonizare a dreptului contractelor în Europa3, întrucât atinge esenţa contractului4. Un compromis european plin de claritate şi relativ uşor de transpus în legislaţiile ţărilor membre. Până în prezent, Directiva a fost adoptată de legislaţia tuturor statelor membre6, chiar dacă procesul nu a dus întotdeauna la o reglementare fară cusur din perspectiva dreptului consumului, astfel cum atestă, între altele, şi unele hotărâri ale Curţii Europene de Justiţie1 care subliniază deficienţe în absorbirea directivei clauzelor abuzive, dar şi ambiguităţi ale acţiunilor unor instituţii europene în raporturile cu unele ţări2. Prevederi privind clauzele abuzive se regăsesc şi în alte Directive, dedicate altor domenii ale dreptului consumului3 (este vorba ori de trimiteri efective la dreptul comun – adică la Directiva din 19934, ori de calificări proprii ale unor clauze ca fiind abuzive cu detalii tehnice de calificare. Răspândirea prevederilor referitoare la clauzele abuzive în numeroase acte specializate, face destul de dificilă o cunoaştere unitară a domeniului. O Directivă unitară6 în materie de drept al consumului care va avea, se presupune, valoarea unui adevărat Cod european al consumului, în cadrul căruia clauzele abuzive ocupă un segment vast şi detaliat reglementat a fost, în cele din urmă, adoptată.

în legislaţia naţională, Legea nr. 193/2000 trebuie completată cu Codul consumului8 (care în art. 78-81 reia pur şi simplu, prevederi din Legea nr. 193/2000 legate de definiţia clauzelor abuzive, de semnificaţia negocierii, de transparenţa contractuală9), respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. Pe lângă reglementările de bază, putem identifica (după modelul european oferit deja) o multitudine de prevederi legale incidente în acte normative destinate altor sectoare. Este vorba şi de această dată de trimiteri la Legea nr. 193/2000 sau de definiţii proprii ale clauzelor abuzive. Inventarul este fastidios pentru că e vorba de peste 30 de acte normative care utilizează această tehnică şi fac tot mai dificilă aplicarea dreptului. Câteva exemple de interes ar fi: Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană; Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; Ordonanţa Guvernului nr. 107/1999 privind pachetele de servicii turistice; Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind contractele la distanţă; Legea nr. 449/2003 privind vânzările de consum şi garanţiile asociate acestora etc.

Criteriile determinării caracterului abuziv al unei clauze contractuale.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, „o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor”. Pornind de la această definiţie, în doctrină se consideră că, elementele principale ale definirii şi totodată ale identificării unei clauze ca abuzive sunt: A. lipsa de negociere; B. dezechilibrul contractual în defavoarea consumatorului’, C. încălcarea exigenţei de bună-credinţă. Mai există însă două criterii necuprinse în definiţia legală pe care le considerăm ataşate: D. utilizarea listei clauzelor abuzive (anexele 1 şi 2 ale Legii); E. criteriul celorlalte circumstanţe relevante (art. 4.5 din lege). Le vom analiza pe rând.

A. Lipsa de negociere. Contractele de adeziune. Clauzele standardizate. Clauzele abuzive sunt de regulă asociate noţiunii de contract-tip, contract-standard sau de contract de adeziune. Nu insistăm asupra noţiunii’, dar reţinem că, un contract de adeziune (aceleaşi observaţii se pot face şi cu privire la clauzele standardizate) se caracterizează prin câteva trăsături specifice: a) este redactat unilateral de către partea care îl propune; b) nu permite negocierea prevederilor sale, chiar dacă permite înţelegerea acestora de către aderent; c) de regulă, conferă o poziţie dominantă comerciantului care l-a propus în raporturile sale cu consumatorul sau dacă nu, măcar una mai comodă. în esenţă, consumatorul nu are posibilitatea influenţării conţinutului unui asemenea contract, ci doar pe aceea de a adera sau nu la oferta preexistentă a comerciantului. Legea cuprinde (după modelul Directivei din 1993) criterii directe şi indirecte de determinare a acestui cadru contractual. Reţinem în această privinţă, două asemenea criterii: a) imposibilitatea consumatorului de a influenţa conţinutul clauzei;

b) încălcarea de către comerciant a obligaţiei de transparenţă contractuală. Să le analizăm din perspectivă practică.

a) Imposibilitatea consumatorului de a influenţa conţinutul clauzei contractuale este prevăzută ca şi criteriu al identificării abuzului contractual de art. 4 alin. (2) din Lege, conform căruia „O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fară a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei (…)”. Proba negocierii este oricum anevoioasă pentru profesionist1. Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 193/2000, „faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a acestuia evidenţiază că acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.” Pe de altă parte, art. 4 alin. (6) din Lege (transpunând stângaci art. 4.2 din Directivă) prevede că „Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil”, patru consecinţe se deduc din textele citate:

i. sarcina probei caracterului negociat aparţine comerciantului profesionist;

ii. clauzele negociate nu vor face obiectul controlului caracterului lor abuziv prevăzut de Lege, chiar dacă acestea se dovedesc în cele din urmă ca fiind abuzive*; iii. dacă unele clauze au făcut obiectul negocierii3, controlul clauzelor abuzive se extinde asupra celorlalţi termeni contractuali nenegociaţi; iv. clauzele care definesc obiectul principal al contractului sunt excluse de la controlul clauzei abuzive. De unde se deduce că esenţialul afacerii/contractului/tranzacţiei şi beneficiile sau pierderile pe care aceasta le aduce sau le generează prin ea însăşi părţilor trebuie excluse din sfera de control a clauzelor abuzive4.

b) Obligaţia de transparenţă contractuală. Este conexă exigenţelor de publicitate şi informare specifice dreptului consumului’ şi presupune garantarea dreptului consumatorului de a înţelege prevederile contractului pe care îl încheie6. Această obligaţie are conotaţii specifice. Principala este aceea că nu trebuie să reţinem cumva că o clauză care încalcă exigenţa transparenţei contractuale trebuie considerată abuzivă, întrucât Legea nu pune semnul egalităţii între ele. Termenii clauzelor propuse de profesionist consumatorului trebuie să fie redactaţi într-o maniera dara şi comprehensibilă „pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate” [art. 1 alin. (1) din Lege]2. încălcarea exigenţei de transparenţă contractuală se consideră că are trei efecte principale: i. va genera o interpretare contra proferentem3 – adică va fi interpretată împotriva profesionistului care a propus-o consumatorului. Astfel, conform art. 5 din Directivă [art. 6 alin (2) din Lege], în caz de dubiu privind sensul unei clauze standardizate, ea va fi interpretată în sensul ce! mai favorabil pentru consumator. În consecinţă, lipsa de transparenţă contractuală nu va avea ca efect automat considerarea clauzei netransparente ca fiind abuzivă. Practic, încălcarea regulii nu are decât efect probator, Legea fiind rezervată în a califica automat o clauză netransparentă drept abuzivă5; ii. Lipsa de transparenţă va constitui un factor important în declararea unei clauze ca fiind abuzivă. Aşadar, deşi lipsa transparenţei nu atrage automat calificarea unei anume clauze ca fiind abuzivă, este de reţinut că ea reprezintă o circumstanţă importantă în evaluarea globală a caracterului abuziv al unei clauze; iii. Lipsa de transparenţă cu privire la clauzele care definesc obiectul principal al contractului, respectiv cu privire la raportul calitate/preţ, va avea drept consecinţă înlăturarea „imunităţii” acestor termeni de la controlul caracterului abuziv al unei clauze1.

B. Dezechilibrul contractual în defavoarea consumatorului. între altele, şi teoria clauzelor abuzive a marcat sfârşitul autonomiei de voinţă ca doctrină dominantă în materie contractuală. În această teorie, un loc central îl ocupă problema echilibrului contractual raportat la interesele părţilor implicate în contract. Astfel cum am arătat, al doilea indiciu al caracterului abuziv al unei clauze îl constituie „dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor (…), în detrimentul consumatorului” (din art. 4.1 din Lege). Care este criteriul după care putem determina un asemenea dezechilibru? Propunerile prezente sunt destul de variate şi adesea contestabile. Iată câteva posibile criterii, cu un conţinut practic ridicat. S-a vorbit astfel de un simplu raport matematic apt să ne lămurească dar de regulă, dată fiind excluderea termenilor principali din sfera controlului clauzelor abuzive3, de criteriul dezechilibmlui economic1 şi în cele din urmă de criteriul dezechilibrului juridic, care credem că este adevăratul criteriu legal de determinare a clauzei abuzive. Tocmai de aceea, legiuitsrul vorbeşte de un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor şi nu de un dezechilibru economic [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000]. Aşadar, inegalitatea poziţiilor juridice ale celor două părţi, în sensul afirmării abuzive a intereselor comerciantului, în defavoarea celor ale consumatorului, este determinantă pentru acest element al definiţiei clauzelor abuzive. Astfel, într-o soluţie mai veche a sa pentru a identifica dezechilibrul juridic5, Curtea Supremă Germană (BGB) a reţinut că un indiciu al caracterului abuziv al unei clauze standardizate constă în abilitatea acesteia de a îndepărta conţinutul contractului în favoarea celui care a impus clauza, faţă de ius dispositivum adică faţă de dreptul comun al contractului6. Acest drept comun trebuie considerat, la rândul său, ca fiind varianta cea mai corectă de distribuţie a riscului contractual şi în consecinţă, de repartiţie a drepturilor şi obligaţiilor părţilor, adică varianta cea mai echitabilă de contract.
C. încălcarea exigenţei de bună-credinţă. în dezbaterile care au stat la baza adoptării Directivei din anul 1993, a câştigat soluţia de principiu oferită de dreptul german, considerându-se că referinţa la buna-credinţă este datorată Legii privind condiţiile generale de afaceri din 9 decembrie 19761. Buna-credinţă în materie de clauze abuzive reprezintă un concept european (a se vedea chiar „comunitar”) autonom. Tocmai de aceea, în comentariile pe marginea conceptului de bună-credinţă, astfel cum este acesta însuşit de art. 3.1 din Directivă s-a cristalizat ideea interpretării „autonome” a conceptului de bună-credinţă2. Interpretarea autonomă presupune că noţiunea de bună credinţă va fi identificată şi aplicată în concordanţă cu spiritul Directivei şi nu în concordanţă cu perspectiva pe care sistemele naţionale de drept i-o atribuie. Buna-credinţă în contextul Directivei reprezintă un instrument de evaluare globală a caracterului abuziv al unei clauze alături de celelalte criterii oferite de art. 3.1 (art. 4.1 din Lege). Ideea se desprinde din prima parte a considerentului nr. 16 al Directivei, conform căruia „aprecierea caracterului abuziv al unei clauze, după criteriile generale fixate, în special în activităţile comerciale cu caracter public care presupun furnizarea de servicii colective, ţinând seama de solidaritatea dintre utilizatorii acestor servicii, trebuie să fie completată de un mijloc de evaluare globală a diferitelor interese implicate”, în această ultimă privinţă: i. caracterul global al bunei-credinţe are rolul de a complini criteriul dezechilibrului semnificativ şi de a preîntâmpina o posibilă evaluare mecanică a dezechilibrului între drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi de a ii. impune ca la evaluarea caracterului abuziv al unei clauze să se aibă în vedere toate circumstanţele relevante ale încheierii contractului3.

D. Al patrulea criteriu: lista neagră a clauzelor abuzive. Controlul caracterului abuziv al unei clauze porneşte în principiu de la definiţia propusă de art. 3.1 din Directivă (art. 4.1 din Lege). Pe lângă cele trei criterii cuprinse în definiţia clauzelor abuzive putem identifica un al patrulea criteriu – o listă de stipulaţii contractuale (anexele I şi II) despre care art. 3.3 din Directivă [art. 4 alin. (4) din Lege într-o versiune mai puţin clară, din păcate] ne spune că include o enumerare neexhaustivă de clauze contractuale care „pot fi declarate abuzive” (în varianta românească se prevede „considerate ca fiind abuzive”). întrebarea care se pune faţă de acest criteriu este dacă, odată inclusă în lista clauzelor abuzive, o clauză trebuie automat declarată ca fiind abuzivă sau nu? Astfel cum s-a subliniat în doctrină şi parţial în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie4 avem de a face doar cu o listă gri a clauzelor abuzive, nu cu una neagră’, încadrarea unei stipulaţii contractuale nu are ca efect automat declararea ca abuzivă a clauzei – aceasta este şi interpretarea literală a Directivei. Art. 3.3 prevede că „pot fi declarate abuzive” şi nu că „vor fi declarate abuzive”’.

Lista clauzelor abuzive din Directivă cuprinde o clasificare destul de cuprinzătoare a clauzelor potenţial abuzive: clauze de excludere sau limitare a răspunderii comerciantului profesionist [lit. a), b) şi n) – ultima cu referire la mandatarii comerciantului], clauze penale excesive [lit. e), d)], clauze potestative în favoarea comerciantului [lit. c) – condiţie potestativă doar în favoarea comerciantului; lit. d), f),

g) – clauze de denunţare unilaterală în favoarea comerciantului], clauze de prelungire automată a perioadei contractuale [lit. h)], clauze de integralitate [lit. i)], clauze de modificare unilaterală a contractului în favoarea comerciantului [lit. j), k), 1)], clauze discreţionare pentru comerciant [lit. m) – care îi permit de exemplu să determine unilateral dacă a fost sau nu executat contractul în ce îl priveşte sau să interpreteze unilateral contractul], clauze de cesiune a contractului doar în favoarea comerciantului [lit. p)], clauze de executare unilaterală [lit. o)], clauze de jurisdicţie care limitează dreptul consumatorului la instanţele de judecată sal îl fac mai anevoios sal mai costisitor [lit. q)].

E. Al cincilea criteriu: toate celelalte circumstanţe relevante. Conform art. 4.1 din Directivă3 [art. 4 alin. (5) din Legea nr. 193/2000], la determinarea caracterului abuziv al unei clauze trebuie să se ţină seama şi de: a) natura bunurilor sau a serviciilor ce fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia; b) de toate circumstanţele care au determinat încheierea contractului (mai cu seamă trebuie să se ţină seama în această privinţă de factori cum ar fi: gradul de nevoie al consumatorului pentru achiziţionarea produsului/serviciului, dacă încheierea contractului a avut loc la presiunea comerciantului şi dacă acestuia nu i s-a acordat posibilitatea să conştientizeze natura reală a tranzacţiei sau dacă îi este sau nu necesară4); c) de alte clauze ale contractului sau de alt contract de care contractul în discuţie depinde.

Câteva observaţii legate de efectul clauzelor abuzive.

Art. 6.1 din Directivă se rezumă să prevadă că statele membre vor adopta măsurile legislative necesare pentru ca o clauză abuzivă să nu îl lege pe consumator, în timp ce restul contractului, dacă acesta poate subzista după eliminarea clauzei abuzive, să rămână obligatoriu pentru părţi. Nici textul transpunerii noastre – cuprins în art. 6, 7 din Legea nr. 193/2000 nu este cu mult mai lămuritor în privinţa desemnării concrete a sancţiunii aplicabile. Esenţial este însă că, din formulare se înţelege limpede că asemenea clauze nu produc niciun efect asupra consumatorului . în doctrina românească s-a susţinut atât teza nulităţii absolute a clauzelor abuzive2, cât şi aceea a considerării clauzei ca nescrise3. Astăzi, ca urmare a unei jurisprudenţe destul de consistente în materie de clauze abuzive a Curţii Europene de Justiţie, poziţia nulităţii absolute se potriveşte cel mai bine cu tradiţia sistemului nostru de drept, dar şi cu spiritul Directivei4.

Eventual, ar mai trebui subliniat că, dacă în urma înlăturării din contract a clauzei abuzive, contractul nu îşi mai poate produce efectele, atunci nulitatea se extinde de fapt la întregul contract (principiul este nulitatea parţială – astfel cum se deduce din art. 7 din Lege).

Clauzele abuzive în alte raporturi decât cele de consuni.

Mai sus am prezentat posibilitatea eliminării clauzelor abuzive din contractele de consum. Orice utilizare a legislaţiei speciale în afara raporturilor de consum (mai ales în condiţiile în care avem de a face cu norme imperative în materie) nu este permisă. Efectul principal este o restrângere drastică a utilizării tehnicii de eliminare a clauzelor abuzive la sfera persoanelor fizice care au calitatea de consumatori6 şi imposibilitatea aplicării normelor speciale prezentate mai sus, la raporturile care ar putea exista între doi profesionişti, indiferent de constatarea existenţei unui dezechilibru major al raporturilor contractuale dintre aceştia.

Cu toate că legislaţia specială din sfera dreptului protecţiei consumatorului nu poate fi în nicio manieră extinsă la aceste raporturi, se poate considera posibilă identificarea în instrumentele dreptului comun a mai multor tehnici de eliminare a clauzelor abuzive. Unele dintre acestea existau şi sub imperiul vechiului Cod civil, altele sunt prevăzute abia în contextul noului Cod civil. Ele au fost recunoscute şi acceptate de jurisprudenţa şi doctrina în materie. Avem în vedere:

a) Utilizarea teoriei viciilor de consimţământ pentru înlăturarea clauzelor abuzive, în principal, noua reglementare a leziunii în sfera viciilor de consimţământ, cu efecte extrem de extinse, va da posibilitatea invocării caracterului abuziv al unei clauze contractuale sau a întregii operaţiuni contractuale1; dolul şi eroarea pot fi invocate în condiţii speciale pentru înlăturarea unor clauze contractuale cu conţinut abuziv, mai ales în situaţia în care avem de a face cu profesionişti din branşe diferite de comerţ, unde obligaţia de informare precontractuală şi exigenţele transparenţei contractuale se apreciază diferit faţă de situaţia în care profesioniştii aparţin aceleiaşi profesii;

b) utilizarea noţiunii de cauză pentru înlăturarea unei clauze abuzive. Jurisprudenţa ultimelor două decenii a fost proba unor interesante aplicaţii ale noţiunilor de lipsă a cauzei şi cauză ilicită în raporturile dintre profesionişti. Aplicarea noţiunii de cauză poate să ducă la eliminarea unei clauze contractuale care, în condiţiile în care ar fi aplicată, ar lipsi de cauză voinţa de a se obliga a celeilalte părţi;

c) utilizarea teoriei formării acordului de voinţe – de această dată avem de a face cu o tehnică inedită în peisajul juridic românesc, preluată la nivel legislativ de noul cod civil din prevederile similare ale codificărilor modeme. Anumite reglementări din sfera formării contractului, pot fi utilizate pentru excluderea din contract a unor clauze abuzive, chiar în raporturile dintre profesionişti, cu condiţia, de regulă, să avem de a face cu un contract de adeziune. Avem astfel în vedere, mai ales prevederile legale referitoare la clauzele standardizate (art. 1202 noul Cod Civil), la clauzele surprinzătoare sau neuzuale (art. 1203 noul Cod Civil);
d) utilizarea noţiunii de bună credinţă – ţine într-o anumită măsură tot de teoria formării contractului, în cadrul căreia este reglementată exigenţa de bună-credinţă contractuală (art. 1183 noul Cod Civil). Obligaţia de bună-credinţă poate fi utilizată de judecător pentru a sancţiona comportamentul abuziv al profesionistului şi pentru a lipsi de efecte o clauză susceptibilă de exercitare abuzivă din partea profesionistului. In acest sens, utilizarea tehnicii trebuie considerată conexă celei a abuzului de drept (reglementat expres de art. 15 noul Cod Civil);

e) utilizarea regulilor transparenţei contractuale – dacă o clauză contractuală dintr-un contract de adeziune (teren tipic al clauzelor abuzive), este lipsită de transparenţă contractuală, adică are o redactare confuză şi nu se poate face dovada conţinutului său real prin apelul la regulile comune de interpretare a contractului, se va utiliza regula contra proferentem, prevăzută de art. 1269 alin. (2) noul Cod Civil („Stipulaţiile înscrise în contractele de adeziune se interpretează împotriva celui care le-a propus”), respectiv regula in dubio pro reo, prevăzută de art. 1269 alin. (1) noul Cod Civil („Dacă, după aplicarea regulilor de interpretare, contractul rămâne neclar, acesta se interpretează în favoarea celui care se obligă”). Utilizarea acestor două reguli de interpretare poate să ducă, în realitate, la înlăturarea efectelor abuzive pe care o anumită clauză – lipsită de transparenţă contractuală – le-ar putea avea în sensul producerii unui dezechilibru grav între prestaţiile reciproce ale părţilor. Utilizarea regulilor de interpretare nu va duce însă la desfiinţarea formală a clauzei, ci la lipsirea ei de anumite efecte.

http://www.juridice.ro/32121/marius-coltuc-andrei-savescu-recuperare-creante.html

http://www.ziare.com/marius-vicentiu-coltuc/biografie

Filiatia reglementata in noul Cod civil-Stabilire filiatie

de

Potrivit art. 408 NCC, filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii, dar se poate stabili si prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca.Filiatia fata de tata se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate, prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca, dupa caz.

Filiatia se dovedeste cu actul de nastere si cu certificatul de nastere (art. 409 alin. (1) NCC).

Filiatia fata de mama a persoanei care are o posesie de stat conforma cu actul sau de nastere nu poate fi contestata de nimeni (art. 411 alin. (2) NCC).

Totusi, prin hotarare judecatoreasca se poate stabili daca a avut loc o substituire de copil ori daca a fost inregistrata ca mama alta femeie decat cea care a nascut copilul, dovada adevaratei filiatii facandu-se cu orice mijloc de proba (art. 411 alin. (3) NCC).

Recunoasterea copilului de catre mama are loc numai daca nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila sau copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti (art. 415 alin. (1) NCC).

Iar tatal poate recunoaste numai copilul conceput si nascut in afara casatoriei. Recunoasterea este lovita de nulitate absoluta daca a fost recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii, nu a fost inlaturata (art. 415 alin. (2) si art. 418 lit. a) ).

Daca tatal din afara casatoriei nu il recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotarare judecatoreasca.

Conform art. 425 NCC actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama, chiar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui legal. Ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile legii.

Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsului tata.

Dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii nu se prescrie in timpul vietii copilului. Daca insa copilul a decedat inainte de a introduce actiunea, mostenitorii sai pot sa o introduca in termen de un an de la data decesului (art. 427 NCC).

In vederea admiterii unei astfel de actiuni, cel interesat va formula o cerere de chemare in judecata  folosindu-se de orice mijloace de proba care dovedesc ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii.

Paternitatea se prezuma in aceste conditii, insa prezumtia este inlaturata daca pretinsul tata dovedeste ca este exclus ca el sa il fi conceput pe copil (art. 426 NCC).

Daca va fi admisa actiunea, mama copilului poate solicita si obtine de la pretinsul tata sa ii plateasca jumatate din cheltuielile nasterii si ale lehuziei, precum si jumatate din cheltuielile facute cu intretinerea ei in timpul sarcinii si in perioada de lehuzie, conform art. 428 alin. (1) noul Cod civil.

De asemenea, conform art. 428 alin. (82) noul Cod civil, mama poate solicita aceste despagubiri chiar si atunci cand copilul s-a nascut mort sau a murit inainte de pronuntarea hotararii privind stabilirea paternitatii.

Dreptul la actiune al mamei se prescrie in termen de 3 ani de la nasterea copilului.
Mama nu poate cere aceste despagubiri daca nu a formulat si actiune pentru stabilirea paternitatii.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Legislatie europeana-problema exploatarii gazelor de sist

de

Metoda de exploatare a gazului prin „fracturare hidraulica”

Metoda de exploatare a gazului prin „fracturare hidraulica” a inceput sa fie un subiect din ce in ce mai fierbinte la nivel european. Cei care vad doar avantajele economice aduse de ea o ridica in slavi, cei care sunt speriati de posibilitatea impactului negativ a acesteia asupra mediului cred ca este un nou pas spre o eventuala apocalipsa ecologica.

Guvernele Frantei, al Bulgariei, al landului Renania de Nord-Westfalia din Germania, cele ale cantoanelor Fribourg si Vaud din Elvetia, precum si o serie de state din SUA (Carolina de Nord, New York, New Jersey si Vermont si peste 100 de administratii locale) si alte tari din intreaga lume (Africa de Sud, Quebec in Canada, New South Wales in Australia) au instituit o interdictie sau un moratoriu cu privire la utilizarea fracturarii hidraulice pentru extractia de ulei si de gaze de sist sau din alte formatiuni compacte de roci. Polonia, insa, este printre statele entuziaste cu privire la noua metoda, vazuta ca o posibilitate de a obtine independenta energetica fata de Rusia iar in tara noastra au fost date deja avize de explorare companiei Shevron in Constanta si zona Barladului.

Dar ce prevede legislatia comunitara in acest domeniu si care este pozitia principalilor factori de decizie de la nivelul Uniunii Europene?

Tratatul privind functionarea Uniunii Europene arata la articolul 194 alineatul (2) ca statele membre dispun de drepturi suverane privind alegerea mixului energetic, iar eliberarea licentelor si a altor aprobari necesare pentru explorarea si exploatarea resurselor de hidrocarburi reprezinta o prerogativa a statelor membre.

In UE, extractia gazelor de sist si a uleiului de sist este guvernata de aceleasi principii care se aplica si altor tipuri de extractie, cum ar fi extractia de carbune, de petrol si de gaze conventionale, de energie hidraulica si geotermica, precum si unor lucrari la adancime, cum ar fi injectarea de CO2 pentru recuperarea gazelor si a petrolului, stocarea de rezerve de petrol si gaze sau stocarea de CO2 in scopul captarii si stocarii carbonului (CSC).

Comisia considera ca proiectele de extractie a hidrocarburilor neconventionale care implica utilizarea combinata a unor procese tehnologice avansate, cum ar fi forajul orizontal si fracturarea hidraulica, sunt reglementate de legislatia privind mediul a UE, de la faza de planificare pana la incetarea activitatii, fiind aplicabile 36 de instrumente si vizate, in principal, opt directive. A se vedea, in acest sens, lista cu documente de la finalul articolului.

Parlamentul European a aratat si arata mare interes cu privire la gazele de sist din mai multe motive, dintre care citez:

– faptul ca in Perspectiva energetica 2050 se constata ca gazele de sist si alte surse neconventionale au devenit o posibila noua sursa de aprovizionare importanta in Europa sau in vecinatatea sa; intrucat inlocuirea cu gaze pe termen scurt si mediu a carbunelui si a petrolului ar putea contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) in functie de ciclul lor de viata;

– intrucat gazele pot fi utilizate in producerea de energie electrica de baza, precum si in furnizarea de energie de rezerva fiabila pentru diverse surse de energie, precum energia eoliana si solara, aceasta fiabilitate reducand problemele tehnice de echilibrare a retelei; intrucat gazul este, de asemenea, un combustibil eficient pentru incalzire/racire si pentru numeroase alte utilizari industriale care sporesc competitivitatea UE;

– intrucat cele doua tehnici principale utilizate pentru valorificarea potentialului de combustibililor fosili neconventionali (CFN) al gazelor de sist si al gazului metan din zacamintele de carbune, forajul orizontal si fracturarea hidraulica (fracturare), se utilizeaza impreuna numai de un deceniu si nu ar trebui sa fie confundate cu tehnicile de stimulare a puturilor, utilizate pentru extractia combustibililor fosili conventionali ca urmare a combinarii acestor doua tehnici si a amplorii interventie.

Astfel, pe 21 noiembrie 2012, Parlamentul European a adoptat o Rezolutie cu privire la si a uleiului de sist asupra mediului. Conform acesteia, explorarea si extractia gazelor de sist se refera la orice explorare si extractie neconventionala a hidrocarburilor care utilizeaza forajul orizontal si metode de fracturare hidraulica de volum mare care sunt utilizate in industria combustibililor fosili din intreaga lume.

In documentul adoptat, forul european:

– constata ca gazul metan este un gaz cu efect de sera foarte puternic, ale carui emisii trebuie sa fie contabilizate integral in temeiul Directivei 2003/87 (ETS) sau al Deciziei 406/2009 (Decizia privind partajarea eforturilor)

– subliniaza ca eficienta reglementarii activitatilor de explorare si extractie a CFN – in deplina conformitate cu legislatia actuala a UE – depinde in ultima instanta de dorinta si de resursele autoritatilor nationale competente si, de aceea invita statele membre ale Uniunii sa asigure capacitati tehnice si umane suficiente pentru monitorizarea, controlul si punerea in aplicare a activitatilor permise, inclusiv programe adecvate de formare pentru personalul autoritatilor nationale competente;

– recunoaste faptul ca acest sector poarta raspunderea principala a prevenirii accidentelor si a interventiilor eficiente in caz de accidente; invita Comisia sa ia in calcul includerea operatiunilor legate de fracturarea hidraulica in anexa III la Directiva privind raspunderea pentru mediul inconjurator si autoritatile competente sa solicite operatorilor suficiente garantii financiare pentru raspunderea pentru mediu si pentru raspunderea civila care sa acopere toate accidentele sau efectele negative ale activitatilor lor sau ale activitatilor externalizate; considera ca in caz de poluare a mediului ar trebui aplicat principiul „poluatorul plateste”; saluta progresele inregistrate de acest sector in ceea ce priveste stabilirea unor standarde ridicate in materie de siguranta si de mediu; subliniaza importanta monitorizarii conformitatii sectorului prin inspectii periodice efectuate de specialisti instruiti si independenti;

– considera ca acordurile reciproce de nedivulgare cu privire la daunele aduse mediului, sanatatii omului si a animalelor, care au fost practicate intre proprietarii de terenuri din vecinatatea puturilor de gaze de sist si operatorii de gaze de sist din SUA, nu sunt in concordanta cu obligatiile Uniunii si ale statelor membre prevazute de Conventia de la Aarhus, de Directiva privind accesul publicului la informatiile despre mediu (2003/04/CE) si de Directiva privind raspunderea pentru mediul inconjurator;

– recunoaste ca este posibil ca explorarea si extractia gazelor de sist sa duca la interactiuni complexe si orizontale cu mediul inconjurator, in special din cauza metodei de fracturare hidraulica utilizate, a compozitiei fluidului de fracturare, precum si din cauza constructiei si a adancimii puturilor si ca zonele terestre de suprafata pot fi afectate;

– recunoaste ca tipurile de roci prezente in fiecare regiune determina modelul si metoda de extractie; solicita impunerea unei analize de referinta a apelor subterane si a unei analize geologice a structurii de adancime si de suprafata a unui potential zacamant de gaze de sist inainte de autorizare, inclusiv prezentarea de rapoarte cu privire la orice activitati extractive anterioare sau curente din regiune;

– subliniaza necesitatea realizarii unor studii stiintifice cu privire la impactul pe termen lung asupra sanatatii omului al poluarii aerului si al contaminarii apei din cauza fracturarii;

– invita Comisia sa asigure introducerea efectiva in legislatiile nationale a dispozitiilor referitoare la evaluarea impactului activitatilor de exploatare miniera asupra mediului; subliniaza, in acelasi timp, faptul ca fiecare evaluare a impactului ar trebui realizata printr-un proces deschis si transparent;

– constata ca exista un risc de socuri seismice, astfel cum a fost demonstrat de explorarea gazelor de sist in nord-vestul Angliei; sprijina recomandarile raportului solicitat de Guvernul Regatului Unit ca operatorii sa fie obligati sa respecte anumite standarde seismice si microseismice;

– reaminteste faptul ca durabilitatea gazelor de sist nu a fost dovedita inca; invita Comisia si statele membre sa evalueze temeinic emisiile de gaze cu efect de sera pe parcursul intregului proces de extractie si de productie, pentru a demonstra integritatea de mediu a acestuia;

– considera, in contextul raspunderii, ca este adecvata inversarea sarcinii probei pentru operatorii de gaze de sist, in cazul in care, avand in vedere natura perturbarii si efectele sale negative, alte eventuale cauze si oricare alte circumstante, preponderenta probabilitatilor indica faptul ca operatorii de gaze de sist au fost cauza daunelor aduse mediului;

– invita Comisia sa prezinte propuneri pentru a include in mod explicit fluidele de fracturare in categoria „deseuri periculoase” din cadrul anexei III la Directiva europeana privind deseurile (2008/98/CE);

– recunoaste faptul ca fracturarea hidraulica presupune cantitati de apa relativ mari, avand in vedere faptul ca apa reprezinta o sursa deosebit de sensibila in UE; evidentiaza nevoia planificarii anticipate a alimentarii cu apa pe baza pe hidrologiei locale, tinand cont de resursele locale de apa, de nevoile altor utilizatori locali de apa si de sistemele de epurare a apelor reziduale;

– invita Comisia sa se asigure ca standardele europene de mediu in vigoare, in special cele referitoare la apa utilizata in fracturarea hidraulica, sunt pe deplin respectate si ca orice incalcare este sanctionata in mod corespunzator. De altfel, Directiva-cadru privind apa prevede ca statele membre sa puna in aplicare masurile necesare pentru a preveni deteriorarea starii tuturor corpurilor de apa subterana, inclusiv din surse provenind de la un anumit punct, cum ar fi explorarea si extractia hidrocarburilor;

– invita intreprinderile din acest sector sa ia masurile necesare, printr-o colaborare transparenta cu organismele de reglementare nationale, cu grupurile si comunitatile ecologiste, pentru a preveni deteriorarea starii tuturor corpurilor de apa subterana importante si pentru a mentine astfel starea buna a apelor subterane, astfel cum este definita in Directiva-cadru privind apa si in Directiva privind apele subterane;

– recunoaste ca fracturarea hidraulica are loc la o adancime mult mai mare decat cea a straturilor acvifere; considera, prin urmare, ca, avand in vedere ca operatiunile de foraj interfereaza cu sursele de apa potabila, principala preocupare in ceea ce priveste contaminarea apelor subterane este legata de integritatea puturilor si de calitatea tubajului si a cimentarii acestora, precum si de capacitatea acestora de a rezista la presiunea ridicata a lichidului injectat si la seisme de magnitudine joasa;

– solicita interzicerea fracturarii hidraulice in anumite zone vulnerabile si cu grad ridicat de risc, de exemplu in zonele cu rezerve de apa potabila protejate si in subsolul acestora, precum si in zonele cu exploatari miniere de carbune;

– subliniaza ca pentru o prevenire eficienta este necesara o monitorizare constanta a respectarii stricte a celor mai inalte standarde si practici din domeniul constructiei de puturi de foraj si al intretinerii acestora; considera ca ar trebui prezentate autoritatilor competente rapoarte privind finalizarea puturilor; subliniaza ca atat acest sector, cat si autoritatile competente ar trebui sa asigure un control regulat al calitatii tubajului si al integritatii cimentului, precum si prelevarea de probe din apa subterana pentru controlul calitatii apei potabile, realizata in stransa cooperare cu furnizorii de apa potabila; subliniaza ca pentru acestea este nevoie de resurse umane si de cunostinte tehnice in domeniu semnificative la toate nivelurile;

– considera ca reciclarea apei in circuit inchis la fata locului, cu ajutorul rezervoarelor de stocare din otel, reprezinta modalitatea cea mai nepoluanta de tratare a apei de refulare prin reducerea la minimum a cantitatilor de apa, precum si a posibilitatilor de deversare la suprafata si a costurilor/traficului/degradarii drumurilor in cadrul operatiunilor de transport pentru tratarea apei; considera ca acest tip de reciclare ar trebui sa se aplice la o scara cat mai larga; respinge ideea de injectare a apelor reziduale de refulare in vederea depozitarii in formatiunile geologice in conformitate cu dispozitiile Directivei-cadru privind apa;

– solicita aplicarea cu strictete a normelor existente in domeniul tratarii apelor reziduale si intocmirea obligatorie a unor planuri de gestionare a apei de catre operatori, in colaborare cu intreprinderile care produc apa potabila si autoritatile competente; subliniaza totusi ca instalatiile de tratare existente sunt echipate deficitar pentru tratarea apelor reziduale provenite din fracturarea hidraulica si ca acestea pot evacua substante poluante in rauri si paraie; considera, in acest sens, ca autoritatile competente ar trebui sa realizeze o evaluare completa a tuturor instalatiilor relevante de tratare a apei din statele membre in cauza;

– subliniaza ca ar trebui mentinuta o distanta minima de siguranta intre instalatiile de foraj si puturile de apa;

– considera ca multe dintre actualele controverse cu privire la CFN au rezultat partial dintr-un refuz initial din partea operatorilor din sector de a dezvalui continutul chimic al fluidelor de fracturare; considera ca este nevoie de o transparenta deplina, totii operatorii fiind obligati sa dezvaluie compozitia si concentratia chimica a fluidelor de fracturare si sa respecte pe deplin legislatia UE in vigoare conform Regulamentului REACH;

– remarca faptul ca forajele orizontale pe mai multe niveluri care se efectueaza intr-o singura zona de forare reduc la minimum gradul de utilizare a terenurilor si de perturbare a peisajului;

– ia act de faptul ca volumul de productie al puturilor de gaze de sist in Statele Unite cunoaste o scadere drastica dupa primii doi ani, ceea ce conduce la forari continue intense de noi puturi; constata ca rezervoarele de stocare, statiile de compresoare si infrastructura de conducte contribuie la impactul activitatilor legate de gazele de sist asupra exploatarii solului;

– invita statele membre care decid sa exploateze rezerve de gaze de sist sau de alti combustibili fosili neconventionali sa transmita Comisiei planuri nationale in care sa descrie modul in care exploatarea acestor rezerve este compatibila cu obiectivele lor nationale de reducere a emisiilor in temeiul Deciziei UE privind partajarea eforturilor;

– recunoaste ca evolutiile tehnologice constante in domeniul fracturarii hidraulice si al forajului orizontal permit cresterea sigurantei CFN si limitarea unor posibile efecte asupra mediului; incurajeaza acest sector sa continue eforturile de realizare a unor progrese tehnologice si de utilizare a celor mai bune solutii tehnologice in exploatarea resurselor de CFN;

– admite faptul ca activitatile de foraj pot inrautati conditiile de trai; solicita, prin urmare, luarea in considerare a acestui aspect in momentul eliberarii autorizatiilor necesare pentru explorarea si exploatarea resurselor de hidrocarburi, precum si luarea tuturor masurilor necesare, in special de catre operatorii din sector, prin aplicarea celor mai bune tehnici existente, si de catre autoritatile publice, prin aplicarea unor reglementari stricte, pentru a reduce la minimum efectele negative ale acestor activitati;

– invita acest sector sa implice comunitatile locale si sa supuna dezbaterii solutii comune pentru a reduce la minimum impactul evolutiilor in domeniul gazelor de sist asupra traficului, a calitatii drumurilor si a zgomotului in zonele in care se desfasoara activitati de exploatare;

– invita statele membre sa se asigure ca autoritatile locale sa fie pe deplin informate si implicate, indeosebi in examinarea solicitarilor de autorizare a activitatilor de explorare si exploatare; solicita, indeosebi, accesul deplin la evaluarile impactului asupra mediului, a sanatatii locuitorilor si a economiei locale;

– considera ca participarea populatiei ar trebui asigurata prin informarea adecvata a populatiei si printr-o consultare publica premergatoare fiecarei etape de exploatare si de explorare; solicita cresterea transparentei cu privire la efecte, la substantele chimice si tehnologiile utilizate, precum si cu privire la toate inspectiile si masurile de control, pentru a asigura intelegerea, acceptarea si increderea populatiei in reglementarea acestor activitati;

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Regulament-Legislatie mediu

de

  • Regulament privind poluantii organici persistenti si de modificare a Directivei 79/117/CEE

  • Regulament Testare
  • Regulament privind produsii organici persistenti si de modificare a Directivei 79/117/CEE
  • Regulament privind exportul ?i importul de produse chimice care prezintă risc
  • Regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European si al Consiliului privind poluantii organici persistenti în ceea ce priveste anexa I
  • Regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr.1005/2009 al Parlamentului European si al Consiliului privind substantele care diminuează stratul de ozon, în ceea ce priveste utilizările critice ale halonilor
  • Regulament privind utilizările esentiale de laborator si analitice autorizate în Uniune ale substantelor reglementate, altele decât hidroclorofluorocarburile, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European si al Consiliului privind substantele care diminuează stratul de ozon
  • Regulament nr.1516/2007 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru echipamentele staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompele de căldură care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră
  • Regulament nr.1497/2007 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului Europen şi al Consiliului, a cerinţelor de verificare standard în vederea detectării scurgerilor pentru sistemele staţionare de protecţie împotriva incendiilor, care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră
  • Regulament nr.1494/2007 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a formatului raportului care trebuie transmis de producătorii, importatorii şi exportatorii de anumite gaze fluorurate cu efect de seră
  • Regulament nr.1493/2007 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a formatului raportului care trebuie transmis de producătorii, importatorii şi exportatorii de anumite gaze fluorurate cu efect de seră
  • Regulament de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a anumitor acte care fac obiectul procedurii prevăzute la articolul 251 din tratat, în ceea ce priveşte procedura de reglementare cu control
  • Regulament nr.842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră
  • Regulament nr.308/2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a formularului de notificare a programelor de formare şi certificare ale statelor membre
  • Regulament nr.307/2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului Europeam şi al Consiliului, a cerinţelor minime pentru programele de formare şi a condiţiilor pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor de formare pentru personal, în ceea ce priveşte sistemele de climatizare ale unor autovehicule care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră
  • Regulament nr.305/2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului, a cerinţelor minime şi a condiţiilor pentru recunoaşterea reciprocă a certificării personalului însărcinat cu recuperarea anumitor gaze fluorurate cu efect de seră provenite de la instalaţiile de distribuţie de înaltă tensiune
  • Regulament nr.304/2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006, a cerinţelor minime şi a condiţiilor de recunoaştere reciprocă pentru certificarea societăţilor şi a personalului în ceea ce priveşte sistemele staţionare de protecţie împotriva incendiilor şi extinctoarele care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră
  • Regulament nr.303/2008 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 842/2006, a cerinţelor minime şi a condiţiilor de recunoaştere reciprocă în vederea certificării societăţilor comerciale şi a personalului în ceea ce priveşte echipamentele staţionare de refrigerare, de climatizare şi pentru pompe de căldură care conţin anumite gaze fluorurate cu efect de seră
  • Regulament (CE) nr. 1102/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri cu mercur şi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic – Incepind cu 15 martie 2011 articolele din regulament devin obligatorii !
  • Regulament (CE) nr.850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE
  • Regulament (CE) nr.1195/2006 al Consiliului din 18 iulie 2006 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr.850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind poluanţii organici persistenţi
  • Regulament (CE) nr. 172/2007 al Consiliului din 16 februarie 2007 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr.850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind poluanţii organici persistenţi
  • Regulament (CE) nr. 323/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr.850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind poluanţii organici persistenţi şi de modificare a Directivei 79/117/CEE
  • Regulament (CE) nr.304/2009 al Consiliului din 14 aprilie 2009 de modificare a anexelor IV şi V la Regulamentul (CE) nr.850/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte tratarea deşeurilor care conţin poluanţi organici persistenţi provenind din procedeele de producţie termice şi metalurgice
  • Regulament Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31.03.2004 privind detergenţii
  • Regulament Regulamentul Comisiei (CE) nr.907/2006 din 20.06.2006 ce amendează Regulamentul (CE) nr.648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului pentru detergenţi privind adaptarea Anexelor III şi VII
  • Regulament Regulamentul Comisiei (CE) nr.551/2009 al Comisiei din 25.06.2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr.648/2004 Al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii în scopul adaptării anexelor V şi VI ( derogarea privind agenţii tensioactivi)
  • Regulament Regulamentul (CE) nr.1336/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr.648/2004 în vederea adaptării acestiua la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor
  • Regulament Regulamentul (CE) nr.219/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 de adaptare la Decizia 1999/468/CE a Consiliului a unor acte care fac obiectul procedurii menţionate la art.251 din tratat în ceea ce priveşte procedura de reglementare cu control
  • Regulament (CE) nr. 166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE
  • Regulament (CE) nr.689/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase
  • Regulament (UE) nr.196/2010 al Comisiei din 9 martie 2010 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr.689/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind exportul şi importul de produse chimice periculoase
  • Regulament (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind substantele care diminueaza stratul de ozon
  • Regulament (CE) nr.1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006
  • Regulament (CE) nr.1907/2006 (REACH) privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH), de înfiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum si a Directivei 76/769/CEE a Consiliului si a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE si 2000/21/CE ale Comisiei
  • Regulament privind deplasările transfrontaliere de organisme modificate genetic
  • Regulament privind trasabilitatea ?i etichetarea organismelor modificate genetic ?i trasabilitatea produselor destinate alimenta?iei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, ?i de modificare a Directivei 2001/18/CE
  • Regulament on the voluntary participation by organisations in a Community eco-management and audit scheme EMAS), repealing Regulation (EC) No 761/2001 and Commission Decisions 2001/681/EC and 2006/193/EC
  • Regulament amending Annex I to Regulation (EC) No 761/2001 of the European Parliament and of the Council to take account of the European Standard EN ISO 14001:2004, and repealing Decision 97/265/EC
  • Regulament de instituire a unui registru european al emisiilor şi transferului de poluanţi şi de modificare a Directivelor 91/689/CEE şi 96/61/CE ale Consiliului
  • Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic
  • Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind deplasările transfrontaliere de organisme modificate genetic
  • Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind trasabilitatea și etichetarea organismelor modificate genetic și trasabilitatea produselor destinate alimentației umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, și de modificare a Directivei 2001/18/CE
  • Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic
  • Regulament referitor la protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea
  • Regulament de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului privind protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul comerţului cu acestea
  • Regulament privind substanþele care diminueazã stratul de ozon
  • Regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind detergenții în vederea adaptării anexelor III și VII
  • Regulament privind evaluarea și controlul riscurilor prezentate de substanțele existente
  • Regulament privind detergenţii
  • Regulament privind exportul şi importul de produse chimice periculoase
  • Regulament privind exportul anumitor deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în anumite țări în care Decizia OCDE privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor nu se aplică
  • Regulament privind transferurile de deşeuri

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Codul insolventei a fost publicat pentru dezbatere publica

de

Proiectul noii legi a insolventei propune o  solutie  integratoare, incluzand intr-un singur act normativ legislatia generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati, reglementarea insolventei transfrontaliere. Sunt, de asemenea, reglementate in noua lege instrumentele de prevenire a insolventei – mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.

In acelasi timp, proiectul noii legi a insolventei isi propune sa asigure echilibrul intereselor creditorilor si debitorului in procedura si eficientizarea procedurii, care sa conduca, implicit, la reducerea duratei procedurii si la cresterea gradului de recuperare a creantelor.

Astfel, in primul sens, cel al asigurarii echilibrului intereselor in concurs,

– Se egalizeaza regimul deschiderii procedurii in cazul concursului dintre cererea debitorului si a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

– Daca in forma actuala a legii era impusa o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin proiect se propune instituirea unei valori-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea stabilita pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

– Se introduce ideea acordarii unui termen pentru plata creantei creditorului declansator – pana la ramanerea in pronuntare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

– Pentru a imbunatati sansele de reorganizare – in avantajul atat al debitorului, cat si al creditorilor – se propune introducerea unei super-prioritati pentru finantarile acordate in timpul procedurii, inclusiv in perioada de observatie. Aceste finantari se vor garanta, in principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formeaza obiectul unor cauze de preferinta, iar in subsidiar, daca nu exista astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinta.

– Pentru evitarea aprobarii unor planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori (situatie posibila actualmente – prin “manipularea” grupelor de vot poate fi aprobat, in prezent, un plan fara corespondent in valoarea creantelor), se introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masa credala.

In realizarea celui de-al doilea obiectiv, eficientizarea procedurii:

– Actiunile incidentale (fond si apel) se judeca in conformitate dispozitiile noului Cod de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 10 zile de la comunicare, raspunsul la intampinare nu este obligatoriu, iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maxim 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

– Se inlocuieste termenul de continuare a procedurii cu un termen administrativ de control, care ii va permite judecatorului sindic sa gestioneze mai eficient dosarul de insolventa, nefiind necesara organizarea unor sedinte publice de judecata daca nu exista cereri in procedura contencioasa sau necontencioasa, dar facand posibila dispunerea de masuri in sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;

– Se introduce posibilitatea judecatorului sindic de a debloca anumite situatii, atunci cand creditorii nu sunt activi in procedura: daca nu se poate lua o hotarare in adunarea sau in comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanta in vederea pronuntarii unei hotarari;

– Se prevede expres obligatia judecatorului sindic de a se pronunta asupra viabilitatii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori si aprobat de adunarea creditorilor;

– Se propune eficientizarea activitatii comitetului creditorilor, intrunirile acestuia urmand a avea loc ori de cate ori este cazul (nu neaparat lunar, ca in legea actuala), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigura transmiterea textului si confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenta fizica.

– Se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing si a creantelor provenite din contracte de leasing.

– Pentru asigurarea protectiei creditorilor si transparentei procedurii, vanzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vanzare, aprobat de creditori.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Noul Cod de procedura civila si recuperarile de creante

de

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de Procedura Civila au loc modificari in special referitor la procedura contencioasa a recuperarii creantelor si faza de executare silita acestora
Abrogarea OG 5/2001 privind somatia de plata

Abrogarea OUG 119/2007 si introducerea acesteia in noul Cod de procedura civila – sub forma unei proceduri speciale care va incorpora si dispozitii din OG 5/2001.

Noutatea introdusa de noul Cod de procedura civila privind recuperarea creantelor de valoare redusa-procedura speciala

Procedura prealabila eliminata in noul Cod de procedura civila

Renumerotarea articolelor din noul Cod de procedura civila

Introducerea medierii ca si procedura prealabila

Recalificarea caii de atac care in noul Cod de procedura civila este apelul si nu recursul

Modificarea competentei instantelor in functie de valoarea obiectului cererii

 

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Cererea de partaj a creditorului unuia dintre coproprietari -model cerere

de

Prin cererea adresată Judecătoriei Fălticeni, înregistrată sub nr. 2273/227/29.08.2008, reclamantul S.V. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâţii T.C. şi T.M., să se constate că aceştia sunt proprietarii imobilului construcţie – casă (P+1) situat în intravilanul satului Arghira, comuna Preuteşti, judeţul Suceava, în cote egale, de ? p.i. şi teren aferent, de 250 mp, şi să se dispună sistarea stării de indiviziune a acestora.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că este creditorul pârâtului T.C., în baza titlului executoriu – sentinţa penală nr. 285/17.07.2007 a Judecătoriei Fălticeni, irevocabilă, având o creanţă certă, lichidă şi exigibilă în cuantum de 7.866 euro, în echivalentul în lei de la data plăţii, de 15.000 lei daune materiale şi 400 lei cheltuieli de judecată. De la data rămânerii definitive a sentinţei penale debitorul a procedat la înstrăinarea mai multor bunuri mobile şi imobile, în scopul evident de a deveni insolvabil.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 974 şi 728 al. 1 cod civil şi art. 111 Cod procedură civilă.

Prin întâmpinare, pârâtul T.C. s-a opus acţiunii, arătând că nu deţine acte de proprietate asupra imobilelor indicate de reclamant.

Prin întâmpinare şi cerere reconvenţională, pârâtul T.M. a solicitat introducerea în cauză şi a numitelor T.V., soţia sa, şi T.E., fosta soţie a debitorului, întrucât imobilul construcţie ce se cere a fi partajat a fost edificat în timpul căsătoriilor de către cei doi fraţi împreună cu soţiile lor, având natura juridică de bun comun.

În motivarea cererii a arătat că prin contractul de întreţinere autentificat sub nr. 5276/17.10.1983 a dobândit de la bunicii săi, T.D. şi E., o casă de locuit cu anexe gospodăreşti, situată în intravilanul satului Arghira, comuna Preuteşti, cu teren aferent, de 250 mp. Ulterior, prin contractul de donaţie nr. 667/27.02.1998 i-a cedat fratelui său cota de ? p.i. din imobile.

În baza autorizaţiei nr. 29/29.06.2008 construcţiile au fost demolate şi s-a început edificarea imobilului actual, la care au fost folosite foarte puţine materiale provenite din cel vechi.

Întrucât în acea perioadă fratele său locuia la Fălticeni, avea doi copii mici şi nu dispunea de timp şi bani, el şi soţia sa au suportat cheltuielile ocazionate de construirea imobilului. A solicitat să se constate că la edificarea imobilului el şi soţia sa au avut o cotă parte devălmaşă de 80%, cota parte a debitorului şi a fostei sale soţii fiind de 20% şi să se dispună lichidarea stării de indiviziune conform acestor cote.

La 2 decembrie 2008 au fost introduse în cauză numitele T.V. şi T.E.

Pe calea cererii reconvenţionale, pârâta T.E. a solicitat sistarea stării de indiviziune asupra construcţiei, însă în cote părţi de 65% pentru ea şi fostul soţ, pârâtul T.C., şi de 35% pentru pârâţii T.M. şi V.

În motivarea cererii, pârâta a arătat că în toată perioada edificării imobilului ea şi fostul soţ au realizat venituri din salarii, au vândut o garsonieră din municipiul Suceava şi au investit bani în construcţie, în timp ce soţii T.M. şi V. au realizat venituri doar din activitatea AF T.M., unde asociat este şi T.C.

Aceleaşi solicitări au fost formulate şi de pârâtul TC pe calea cererii reconvenţionale. Totodată, pârâtul a solicitat ca partajarea construcţiei să se realizeze pe verticală, în natură, fără sulte.

Pârâţii TM şi V. s-au opus variantei de lotizare propuse, arătând că parterul clădirii este integral în posesia lor şi este amenajat ca bar autorizat, iar la etajul clădirii pârâtul TC are şi el amenajat un bar, cu acces separat, însă îl ţine mai mult închis. Prin urmare, se impune ca lotizarea imobilului să se realizeze conform posesiei, pe orizontală.

După administrarea probelor, Judecătoria Fălticeni prin sentinţa civilă nr. 465/22.02.2010 a admis în parte cererea principală şi cererea reconvenţională formulată de pârâtul TM. Drept urmare, a constatat că pârâţii TC şi TM sunt coproprietari asupra suprafeţei de 250 mp teren situat în intravilanul satului Arghira, comuna Preuteşti, judeţul Suceava, identificată în planul de situaţie anexă la raportul de expertiză DG, în cote egale, de ? p.i; a constatat că pârâţii TC şi TE, pe de o parte, şi pârâţii TM şi TV pe de altă parte, sunt coproprietari asupra clădirii P+1 edificată pe suprafaţa de teren menţionată, în cote egale, de ? p.i. de familie; a lichidat starea de indiviziune a părţilor, atribuindu-le loturi în natură astfel:

– pârâtului TC i s-a atribuit suprafaţa de 124,79 mp teren, identică cu lotul nr. 2 din varianta I de lotizare propusă de expertul topo (f.229 dosar), în valoare de 8698,01 lei, iar pârâtului TM, suprafaţa de 125,21 mp teren, identică cu lotul nr. 1 din aceeaşi variantă de lotizare, în valoare de 8727,30 lei;

– pârâţilor TC şi TE li s-a atribuit în devălmăşie lotul nr. 2 din varianta I de lotizare propusă de expertul în construcţii (fila 189 dosar), în valoare de 101.860 lei, iar pârâţilor TM şi TV lotul nr. 1 din aceeaşi variantă de lotizare, în valoare de 148.096 lei. Pentru egalizarea valorică a loturilor, pârâţii TM şi TV au fost obligaţi să plătească pârâţilor TC şi TE suma de 23.118 lei sultă, iar pârâtul TM a fost obligat să-i plătească pârâtului TC suma de 14,64 lei cu acelaşi titlu.

Totodată, au fost respinse cererile reconvenţionale formulate de pârâţi cu privire la stabilirea cotelor de contribuţie/familie la edificarea construcţiei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că din probele admise în cauză – chitanţe, facturi fiscale, declaraţii de martori, rezultă că la edificarea construcţiei au fost folosite o parte din materialele rezultate din demolarea clădirii vechi, lemnul utilizat a fost obţinut din exploatarea unei parcele de teren pădure pe care ambii fraţi au moştenit-o de la bunicii lor, iar veniturile rezultate din activitatea asociaţiei familiale pe care cei doi fraţi au avut-o au fost, de asemenea, folosite pentru achiziţionarea materialelor de construcţie şi achitarea manoperei.

La rândul lor, soţiile celor doi fraţi au contribuit la edificarea imobilului. Astfel, pârâta TE realiza venituri de la SC „A” SA Suceava, pe care le-a investit în noua clădire, iar pârâta TV a asigurat masa muncitorilor.

Susţinerile pârâţilor TM şi TV privind aportul lor substanţial la cumpărarea BCA, cărămidă şi material lemnos nu au fost primite, întrucât aceştia nu au dovedit obţinerea unor venituri suplimentare, altele decât cele realizate de asociaţia familială, constituită împreună cu TC.

La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa a avut în vedere destinaţia dată clădirii şi posesia actuală, apreciind că varianta cea mai potrivită este cea de partajare a construcţiei pe orizontală.

Sentinţa a fost criticată în apel de reclamant şi de pârâţii TM şi TV.

Reclamantul a criticat soluţia de admitere a cererii reconvenţionale formulate de pârâtul TM, arătând că aceasta, ca, de altfel, toate celelalte cereri reconvenţionale formulate în cauză, este inadmisibilă întrucât vizează un partaj de bunuri specific proprietăţii comune devălmaşe. Pe de altă parte, cererea este şi lipsită de obiect, deoarece coproprietari ai imobilelor teren şi construcţii sunt cei doi fraţi, cu cote părţi egale.

De asemenea, reclamantul a criticat sentinţa sub aspectul variantei de lotizare alese, arătând că aceasta este echitabilă pentru toate părţile şi nu s-au avut în vedere interesele sale, de terţ creditor al unui copartajant. Astfel, acordarea unei diferenţe băneşti debitorului său face inutilă intervenţia sa pe calea acţiunii oblice, deoarece acesta va refuza să facă plata voluntar, cum a procedat şi până în prezent; etajul clădirii va fi foarte greu de valorificat la o eventuală licitaţie, cu atât mai mult cu cât pârâţii s-au exprimat că îi vor aduce modificări (cum ar fi la instalaţia electrică), pentru a-l face neatractiv.

Pârâţii TM şi TV au criticat soluţia dată cererii lor reconvenţionale, arătând că au făcut dovada contribuţiei mai mari la edificarea construcţiei şi că, în considerarea acestei contribuţii, doresc să li se atribuie în natură întreaga suprafaţă de teren aferentă, de 250 mp, având în vedere că vor fi proprietarii exclusivi ai parterului şi anexei.

Prin decizia civilă nr. 158/8.06.2010, Tribunalul Suceava a respins ca nefondate ambele apeluri.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut că prima instanţă a făcut o corectă apreciere a probelor administrate în cauză, stabilind că pârâţii apelanţi nu au dovedit o contribuţie mai mare la edificarea imobilului; că atribuirea parterului clădirii uneia dintre familii nu justifică atribuirea şi a terenului aferent în integralitate. Dimpotrivă, câtă vreme parcela de teren constituie proprietatea indiviză a celor doi fraţi, iar construcţia a fost partajată pe orizontală, se impune menţiunea stării de indiviziune pentru terenul de sub aceasta tocmai pentru asigurarea exploatării normale a imobilului.

Cu referire la motivele formulate de reclamant, instanţa de apel a apreciat că fără temei acesta a criticat cotele de contribuţie a părţilor la edificarea imobilului, deoarece judecătoria a stabilit cote egale, de ? p.i. pentru cei doi fraţi, aspect cu care reclamantul s-a şi arătat de acord. Varianta de lotizare aleasă de prima instanţă este optimă, iar argumentele reclamantului privind eventualele piedici la executare din partea familiei debitorului nu au fost dovedite.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamantul.

În dezvoltarea motivelor a arătat că atât instanţa de fond, cât şi cea de apel au interpretat greşit apărările sale privind admisibilitatea cererii reconvenţionale a pârâtului TM. Astfel, el a arătat că aceasta nu poate fi primită deoarece pârâtul este proprietar exclusiv al cotei de ? din terenul în litigiu (şi coproprietar, în cotă de ? p.i., cu fratele său, pârâtul TC), însă prin cererea reconvenţională a solicitat să se constate un drept de proprietate codevălmaş asupra construcţiei. Când va proceda la continuarea executării silite, debitorul va recurge la un alt motiv de tergiversare, prin deschiderea unei acţiuni, de partaj bunuri comune asupra cotei de ? din construcţie.

De asemenea, varianta de lotizare aleasă este inechitabilă pentru interesele tuturor părţilor. Acordarea unei diferenţe băneşti debitorului său face inutilă intervenţia sa pe calea acţiunii oblice, deoarece acesta va refuza să facă plata voluntar, iar pârâţii, după comunicarea hotărârii primei instanţe au afirmat că vor efectua lucrări de modificare a clădirii şi utilităţilor, astfel încât partea ce-i va reveni debitorului să devină neatractivă la o eventuală licitaţie.

A solicitat ca debitorului său să-i fie atribuit lotul nr. 2 din varianta nr. 4 din expertiza construcţii şi varianta 4 din expertiza topo.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 9 Cod procedură civilă.

Pârâţii TM şi TV s-au opus recursului.

Legal citaţi, pârâţii TC şi TE nu s-au prezentat în instanţă şi nici nu au formulat întâmpinări.

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, în raport de probatoriul administrat în cauză, Curtea reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă, se poate cere modificarea unei hotărâri dacă instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.

În speţă, criticile formulate de reclamant, privind soluţia dată cererii reconvenţionale a pârâtului TM şi varianta de lotizare aleasă de instanţe, nu se încadrează în acest motiv de recurs. Prin cererea reconvenţională depusă la instanţa de fond (f. 25 dosar), pârâtul TM a solicitat să se constate că imobilul casă de locuit, din care i-a donat fratelui său, pârâtul TC, cota parte de ?, nu mai există în prezent şi, respectiv, că imobilul în litigiu este unul nou, construit de cei doi în timpul căsătoriilor, cu contribuţii diferite, sistarea stării de indiviziune urmând a se face potrivit acestor cote de contribuţie. Invocarea unor cote procentuale diferite de contribuţie la edificarea construcţiei nu atrage inadmisibilitatea cererii reconvenţionale. De altfel, poziţia reclamantului faţă de această cerere a fost argumentat pe larg în concluziile scrise depuse la prima instanţă (f.248-250), prin care a arătat că, într-adevăr, imobilul de partajat este unul nou, diferit de cel din contractul de donaţie autentificat sub nr. 667/1998, că a fost edificat în timpul căsătoriilor celor doi pârâţi şi că fiecare din cele două familii nu poate emite pretenţii decât cu privire la cota de ? din imobil.

Or, prima instanţă, admiţând în parte cererea reconvenţională, a reţinut că imobilul în litigiu constituie coproprietatea celor două familii, în cote părţi egale, de câte ? fiecare.

În cauză nu s-au propus şi administrat probe de natură a înlătura prezumţia de comunitate instituită de dispoziţiile art. 30 din Codul familiei, care operează pentru fiecare din cele două familii.

În ce priveşte critica referitoare la varianta de lotizare aleasă de prima instanţă, aceasta, deşi formulată succint, poate fi încadrată în motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, vizând modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 741 Cod civil şi, respectiv art. 6739 Cod procedură civilă.

Astfel, reiterând susţinerile din apel, reclamantul a arătat că varianta de lotizare aleasă de instanţe este inechitabilă în raport de interesele sale, întrucât nu îi facilitează continuarea executării silite şi recuperarea creanţei de la debitorul pârât TC. Cum s-a dovedit până în prezent, acesta va refuza achitarea sumei reprezentând sulta de încasat, şi va demara un nou proces, de partaj bunuri comune cu fosta soţie, pârâta TE, astfel că intervenţia sa pe calea acţiunii oblice este inutilă. A indicat, ca şi la celelalte instanţe, varianta de lotizare pe care o apreciază echitabilă.

Curtea constată întemeiat acest motiv din următoarele considerente:

În conformitate cu dispoziţiile art. 6739 Cod procedură civilă , la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăruia ori masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii, îmbunătăţiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.

Aceste criterii au caracter exemplificativ, putând fi completate şi cu „altele asemenea”, de natură a asigura satisfacerea intereselor părţilor, echilibrul cantitativ şi calitativ al loturilor atribuite, evitarea unor noi litigii.

În speţă, împărţeala judiciară se efectuează la cererea creditorului unuia dintre coproprietari, pe calea acţiunii oblice, în scopul asigurării executării silite a acestuia.

Acest tip de acţiune constituie un mijloc de conservare a patrimoniului debitorului şi un mijloc preventiv de apărare împotriva pericolului de insolvabilitate a acestuia. Practic, prin acest demers judiciar se pregăteşte executarea, motiv pentru care este adesea catalogată drept act preliminar executării silite.

Prin urmare, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa investită cu o astfel de cerere este ţinută a avea în vedere, pe lângă criteriile arătate, şi interesul reclamantului-creditor, acela ca debitorului său să-i revină în proprietate exclusivă bunuri individualizate ce pot fi supuse executării silite, în vederea recuperării grabnice şi integrale a creanţei.

În cauză, deşi reclamantul a învederat instanţei de apel că varianta de lotizare aleasă de prima instanţă – alta decât cea indicată de el – este inechitabilă faţă de interesele sale şi face inutilă intervenţia sa pe calea acţiunii oblice, Tribunalul, prin decizia atacată, nu a răspuns acestui motiv, rezumându-se doar la a înlătura argumentele privind eventualele piedici la executare, ca nedovedite. Cercetarea acestui motiv implică analiza comparativă a variantelor de lotizare propuse de experţi, prin raportare la dispoziţiile art. 741 al. 2 Cod civil şi 6739 Cod procedură civilă, conform rigorilor impuse de dispoziţiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă şi la starea de fapt reţinută pe baza întregului probatoriu administrat.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Contractul de Vanzare Cumparare – Titlu Executoriu

de

Atunci cand vanzatorul transmite sau se obliga sa transmita dreptul de proprietate al unui bun imobil altei persoane, respectiv cumparatorului, in  schimbul unui pret, se realizeaza vanzarea consimtita in actul autentic denumit contract de vanzare cumparare.

              Contractul de vanzare cumparare este titlu executoriu si susceptibil de a fi  executat silit intr-o singura situatie.

     Cand vanzatorul vinde cumparatorului un bun imobil, dar cumparatorul nu achita integral la momentrul transferului dreptului de proprietate pretul acestuia, ci se obliga prin contractul de vanzare cumparare sa o faca la o data ulterioara. Prin urmare, vanzatorul isi va inscrie noul drept(incasarea diferentei de pret) in cartea funciara. Juridic vorbind, se vor face formalitatile de publicitate imobiliara potrivit carora vanzatorul va inscrie in cartea funciara a imobilului, privilegiul vanzatorului pentru diferenta de pret.

        In momentul in care cumparatorul nu-si va aduce la indeplinire obligatia la termenul consemnat prin contract, pentru realizarea creantei (incasarea diferentei de pret) vanzatorul are la dispozitie calea executarii silite, deoarece creanta devine exigibila, iar contractul de vanzare – cumparare devine titlu executoriu. Odata pus in executare, vanzatorul devine creditor, iar cumparatorul debitor obiectul executarii fiind recuperarea diferentei de pret datorate de catre debitor.

              Noul Cod Civil denumeste aceasta situatie ca fiind ipoteca legala, care odata inscrisa in cartea funciara va fi prioritara celorlalte sarcini inscrise. Creditorul privilegiat este preferat celorlalti posibili creditori, chiar daca drepturile acestora s-au nascut ori au fost inscrise mai inainte.

       Contractul de vanzare cumparare, ca titlu executoriu, pentru recuperarea diferentei de pret nu necesita investirea cu formula executorie. Este titlu executoriu de drept nefiind necesara indeplinirea altei proceduri prealabile.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

Adjudecarea in contul creantei-executare silita

de

15 zile. Atat are la dispozitie debitorul pentru a-si achita datoriile in faza de executare silita, atunci cand pentru plata acestora a garantat cu un bun imobil.

Nerespectarea termenului amintit, conduce la demararea procedurilor de vanzare la licitatie publica a bunului imobil. La licitatie, creditorul urmaritor in favoarea caruia a fost instituita ipoteca imobiliara si care a demarat executarea silita a debitorului obligatiei, sau creditorii intervenienti, nu pot adjudeca bunul la o valoare mai minca de 75% din pretul de pornire a primei licitatii.

Pentru a lamuri intrebarea foarte des intalnita in practica (n.r. din pacate), “In calitatea mea de creditor sunt obligat sa depun cautiune?” Ei bine… NU !

Creditorul, fie el urmaritor sau intervenient, nu are obligatia de a depune garantia de participare la licitatie sau cum i se mai spune – cautiune.
Prin depunerea creantei in tot sau in parte in contul pretului, in limita valorii minime de 75% din pretul de pornire a primei licitatii, la cererea creditorului, executorul poate declara adjudecatar al bunului imobil scos la vanzare prin licitatie publica pe insusi creditorul obligatiei. Prin adjudecare, creanta va fi diminuata sau chiar stinsa cu valoarea pretului adjudecarii.

Exista situatii in care creditorul poate fi declarant adjudecatar in contul creantei, insa acesta nu dispune de creanta suficienta pentru acoperirea pretului. Pentru solutionarea unei astfel de situatii, creditorul adjudecatar depune creanta sa in contul pretului acoperind astfel doar o parte din el, iar diferenta de pret o va suporta din surse proprii.
Adjudecarea in contul creantei reprezinta pentru creditori o varianta alternativa de recuperare a creantelor.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

Recunoasterea divortului din strainatate

de

Cetatenii romani sunt obligati sa isi declare in fata autoritatilor romane, orice schimbare de stare civila survenita in afara tarii. Intre aceste schimbari in cadrul starii civile se numara si divortul pronuntat de autoritati si instante din strainatate.

Trebuie mentionat ca, fara aceste demersuri, un cetatean roman care s-a casatorit in Romania si, apoi, a divortat in afara Romaniei, va figura in continuare casatorit in fata autoritatilor romane.

In functie de situatie, divortul efectuat in strainatate se poate direct transcrie la Starea Civila sau este nevoie mai intai de un proces in instanta de recunoastere – exequator a divortului pe teritoriul Romaniei.

Termenul exequator – exequatur este specific in Dreptul International Privat, provinind de la latinescul exequi = a pune in executare.

Ce este absolut necesar sa aduceti la dosarul de recunoastere a divortului
Pentru a incepe un proces de recunoastere a divortului, in primul rand trebuie sa fiti in posesia document apostilat, emis de o autoritate a tarii in care s-a pronuntat divortul. Ca si exemple: hotarare de divort, certificat de divort, extras de stare civila, extras al sentintei de divort, samd…

In al doilea rand, este important sa mentionati conditiile desfasurarii divortului, modul in care acesta s-a pronuntat, perioada de cand este definitiv, precum si orice alt detaliu care ar putea ajuta in definirea necesitatii recunoasterii divortului pe teritoriul Romaniei.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Consultatie juridica divort – Costuri divort

de
  • In cazul cererii de divort intemeiata pe articolul 373 din Codul Civil, cat si OUG 80/2013 taxa de timbru este se calculeaza astfel:
  • pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, denumita in continuare Codul civil — 200 lei;
  • pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. b) si c) din Codul civil — 100 lei;
  • pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil — 50 lei;

    Atunci cand faceti estimarea costurilor un proces de divort, va trebui sa tineti cont si de urmatoarele posibile elemente, acolo unde este cazul:

  • taxa de timbru pentru procesul de divort: 50 lei, 100 lei sau 200 lei, in functie de situatie, conform celor de mai sus
  • onorariul avocatului
  • taxa de timbru pentru cererile de partaj se stabileste procentual la valoarea masei partajabile.
  • eventuale costuri de legalizari judecatoresti, notariale, costuri de traducere
  • costurile de mediere, acolo unde este cazul

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

Avocat divort-divort cu avocat

de

Procesul de divort implica de cele mai multe ori atat decizii greu de luat, precum si efoturi emotionale dificil de trecut pentru toate partile.
Chiar daca, in anumite situatii, divortul reprezinta in primul rand atat o oficializare a unei rupturi definitive, deja existente intre doi soti, din punct de vedere legal, divortul poate implica o serie de alte aspecte de discutat si stabilit:

  • stabilirea domiciliului copiilor minori dupa divort
  • stabilirea autoritatii parintesti (comune sau exclusiv in sarcina unuia dintre parinti) asupra copiilor minori, dupa divort
  • stabilirea pensiei de intretinere pentru copii
  • stabilirea unui program de vizitare intre copil si parintele la al carui domiciliu nu locuieste copilul
  • partajarea bunurilor comune din casatorie – partaj

    Necesitatea unui Avocat in procesul de divort

    Asistenta unui Avocat in procesul de divort este mai mult decat recomandabila, chiar daca legea nu o impune.
    Cunoasterea in amanunt a elementelor ce definesc un astfel de proces, a modului in care fiecare parte isi poate sustine si apara punctul de vedere, efectuarea in cunostinta de cauza si in mod corect a etapelor si procedurilor implicate de un astfel de proces, reprezinta impreuna elemente absolut necesare in obtinerea unei decizii de divort echitabile si in conformitate cu vointa partilor sau situatia reala existenta.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

MEDIERE DIVORT-PARTAJ

de

Desi este de preferat ca partile sa nu fie in relatii de ura sau de profund antagonism, mediatorii nostri pot media cu succes si in astfel de circumstante. Pentru ca medierea sa reuseasca, nu este necesar ca partile sa fie in bune relatii, sa doreasca sa mai colaboreze vreodata sau nici macar sa isi vorbeasca. Singura conditie din acest punct de vedere este ca partile sa poata sa stea in aceeasi incapere una cu cealalta.

Procedura de mediere in caz de divort este initiata, de regula, de catre unul din soti. Reprezentantii nostri trimit celuilalt sot o invitatie la mediere si, daca acesta accepta, medierea poate avea loc propriu-zis. De regula, medierea se finalizeaza in prima sedinta si doar rareori se intampla ca prin mediere sotii sa nu ajunga la un acord. Rata de succes a procedurii este de aprox. 85%.

 

Orice situatie de divort presupune existenta unui conflict real si puternic intre soti, incarcatura emotionala si un nivel ridicat de stres si ingrijorare. Prin mediere, toate aceste dificultati sunt transformate in argumentele pentru atingerea unui compromis avantajos pentru toate partile implicate. De exemplu, deseori partile care se prezinta la mediere se afla intr-un conflict deschis. In astfel de situatii – aparent fara iesire – mediatorii nostri experimentati vor creea conditii propice pentru dezarmarea eficienta a antagonismului si a tensiunilor, astfel incat negocierea sa fie constructiva.

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

Persoane cu nationalitati diferite-DIVORT

de

Stabilirea statului competent sa judece divortul persoanelor cu nationalitati diferite reprezinta cea mai delicata problema in astfel de situatii. Legislatia europeana contine prevederi conform carora sotii pot opta intre mai multe state. Insa, odata depusa cererea de divort intr-o tara, legislatia acesteia va fi aplicabila pentru toate problemele de ordin familial ale sotilor, inclusiv in ceea ce priveste incredintarea copiilor, pensia de intretinere, s.a.m.d.

De accea, alegerea statului unde se va realizea divortul trebuie facuta cu multa atentie, inca de la inceput.

In Romania, de exemplu, pot divorta atat cuplurile in care cel putin un sot este roman, cat si majoritatea cuplurilor de straini care locuiesc aici.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

Despagubiri la divort

de

Sunt reglementate doua tipuri de despagubiri:
1) Despagubirea pentru suferirea unui prejudiciu
2) Prestatia compensatorie

1) In prima situatie, despagubirea se acorda atunci cand sotul nevinovat a suferit un prejudiciu prin desfacerea casatoriei. Nu exista alte conditii pentru acordarea acestui tip de despagubire, iar cererea se solutioneaza odata cu divortul.

2) Prestatia compensatorie reprezinta o despagubire distincta de situatia anterioara. Cele doua tipuri de despagubiri pot fi acordate cumulat.

Prestatia compensatorie reprezinta o despagubire pentru compensarea unui dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale sotului care o solicita. Si in acest caz, doar sotul vinovat de destramarea mariajului poate fi obligat la aceasta prestatie. De asemenea, se cere ca mariajul sotilor sa fi durat cel putin 20 de ani.

Prestatia compensatorie se poate acorda sub forma unei sume de bani de platit lunar, unei sume de bani globala (forfetara) ori sub forma unui drept de folosinta pentru anumite bunuri imobile. Atat suma de bani platibila lunar cat si dreptul de folosinta pot fi stabilite pentru intreaga viata a sotului nevinovat sau pentru o perioda determinata de timp.

Obligarea sotului vinovat la prestatie compensatorie se solicita si se solutioneaza odata cu divortul de catre instanta de judecata.

Dreptul de a solicita despagubiri la divort reprezinta o premiera absoluta si binevenita in Romania. Prin reglementarea acestor despagubiri, sunt asigurate atat interesele societatii pentru protejarea institutiei casatoriei, cat si interesele acelor soti care s-au comportat pe parcursul casniciilor esuate cu buna-credinta.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Divort in instanta

de

In Romania, divortul este pronuntat de catre o instanta de judecata in cele mai multe din cazuri. Legislatia relevanta in materie este compusa din Noul Cod Civil si din Codul de Procedura Civila.

Cabinetul nostru a asistat clienti in nenumarate astfel de cazuri, motiv pentru care avem o intelegere deosebita pentru toate problemele delicate si dureroase care se nasc din astfel de procese. Suntem in mod special experimentati in gasirea celor mai eficiente variante pentru finalizarea divortului conform drepturilor si intereselor celor pe care ii reprezentam.

Odata cu divortul, instanta este abilitata sa solutioneze si anumite cereri accesorii, precum revenirea/pastrarea numelui dobandit prin casatorie, atribuirea dreptului de folosinta al locuintei, stabilirea custodiei copiilor minori, stabilirea domiciliului copiilor, pensia de intretinere, programul de vizita, etc.

Exista patru categorii de solutii pentru desfacerea casatoriei in instanta de judecata:
– divortul prin acordul partilor;
– divortul pentru motive temeinice;
– divortul pentru o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani; si
– divortul pentru starea de sanatate care face imposibila continuarea casatoriei.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

Sfaturi in caz de divort/partaj/incredintare minori

de

Sfaturi in caz de divort/partaj/incredintare minori:

  • incercati sa obtineti acordul sotului/sotiei cu privire la realizarea divortului si sa va intelegeti cu privire la partajul bunurilor si incredintarea copiilor minori; acest lucru va usura foarte mult procedurile de divort/partaj/incredintare minori
  • incercati sa aveti un comportament civilizat fata de partenerul dvs si avocatul acestuia, evitand orice confruntare verbala sau de  alta natura

 

  • pensia de intretinere(pensia alimentara) este un drept al copilului dvs
  • consultati si angajati un avocat specializat in divort/partaj/incredintare minori; sunt cereri si proceduri intr-un astfel de proces care ar putea sa va creeze dificultati sau ati putea pierde unele drepturi prin nevalorificare

In special, incredintarea copiilor minori in urma divortului sau procedura partajului, pot ridica probleme complexe, asfel ca, este important, pentru a obtine solutia dorita de dvs, sa fiti asistat de catre avocat.

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

Domenii de Expertiza DIVORT

de

Domeniile noastre de expertiza sunt:

  • divort
  • divort cu copii minori

 

 

  • divort pentru romanii din strainatate
  • divort prin mediere
  • masuri provizorii divort
  • despagubiri divort
  • conventii matrimoniale
  • partajul bunurilor comune
  • partaj prin mediere
  • tranzactie partaj
  • custodia copiilor
  • modificare custodie minori
  • stabilire domiciliu minori
  • program vizita minori
  • pensie de intretinere
  • recunoasterea hotararilor de divort pronuntate in strainatate
  • rapire internationala de copii
  • tagada paternitatii
  • contestarea recunoasterii de paternitate
  • stabilirea paternitatii

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

Program de Vizita Copii

de

Cum se stabileste programul de vizita minor in urma unui divort

In cazul in care cei doi soti au copii minori rezultati din casatorie, odata cu procesul de divort se va stabili:

 

  • domiciliul minorului
  • contributia fiecarui parinte la cheltuielile de intretinere
  • relatiile personale ale copilului cu celalalt parinte la care copilul nu va locui in mod permanent, prin admiterea unui program de vizitare

Potrivit Noului Cod Civil, parintele la care copilul nu locuieste in mod statornic are dreptul de a avea legaturi personale cu minorul la locuinta acestuia.

Programul de vizita se stabileste astfel incat sa permita o relatie reala, efectiva si constructiva intre copil si parinte.

Relatiile personale constante intre parinti si copii nu pot fi restranse sau excluse decat atunci cand exista motive temeinice, de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala morala sau sociala a copilului.

Potrivit art. 14 din Legea nr.272/2004, copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament. Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior.

Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului”.

Articolul 15 din acelasi act normativ stabileste ca relatiile personale ca relatiile personale se pot realiza prin:

  • intalniri ale copilului cu parintele
  • vizitarea copilului la domiciliul acestuia
  • gazduirea copilului pe perioade determinate
  • corespondenta ori o alta forma de comunicare cu copilul

Programul de vizita poate fi solicitat odata cu divortul sau ulterior, atunci cand minorul este impiedicat sa aibe relatii personale cu unul dintre parinti.
Este posibil ca si bunicii sau alte rude sa solicite dreptul de a avea legaturi personale cu minorul.

Parintii care nu au beneficiat de incredintarea copiilor lor( intrucat vechea legislatie nu le permitea), au posibilitatea acum de a solicita si a obtine cu succes custodie comuna( exercitarea in comun a autoritatii parintesti), putand beneficia si de un program nou de relatii personale( chiar cu drept de gazduire egalitar intre parinti).

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

Avocat Divort si Partaj Bucuresti

de

Divortul este un eveniment puternic traumatizant, este un proces emotional care se intinde pe parcursul mai multor ani si care afecteaza intreg sistemul familial.Pentru ca divortul sa nu reprezinte un stres legal, financiar si emotional, va recomandam sa apelati la serviciile unui avocat specializat in divort, partaj, custodie minori.

 

 

Asistenta unui avocat in procesul de divort/partaj este mai mult decat recomandabila, intrucat obtinerea unei decizii de divort favorabile necesita experienta, cunoasterea amanuntita a procedurilor juridice si capacitatea corespunzatoare de sustinere a punctului dvs de vedere in fata instantei de judecata. In special custodia copiilor, programul de vizita si domiciliul minorilor, precum si partajul ca urmare a divortului, ridica probleme complexe, motiv pentru care va recomandam sa apelati la un avocat specializat in procedura divortului.

Este important sa stiti inca de la inceput pasii ce trebuie urmati in caz de divort, procedurile ce trebuiesc parcurse in caz de divort si partaj, ce anume trebuie sa cuprinda cererea de divort sau partaj, ce acte sunt necesare la divort, unde se judeca divortul sau partajul in cazul dvs, cat costa divortul, ce drepturi si obligatii aveti in caz de divort, ce sanse aveti sa obtineti custodia copiilor, ce trebuie sa faceti in momentul in care aflati ca nu dvs santeti tatal copilului.

Cabinetul nostru are o experienta de peste 15 ani in Dreptul Familiei, Drept Civil si Drept International Privat, desfasurand activitati de:

  • Consultanta juridica pentru procesele de divort/partaj/custodie minori
  • Asistenta juridica a partillor pe durata procesului de divort/partaj/custodie copii
  • Redactare documente juridice necesare in procesele de divort
  • Realizarea partajului odata cu procesul de divort
  • Exercitarea autoritatii parintesti asupra minorilor din casatorie
  • Stabilirea pensiei de intretinere pentru minorii rezultati din casatorie
  • Reprezentarea cetatenilor romani din strainatate in procesele de divort desfasurate in Romania;
  • Recunoasterea hotararilor de divort obtinute in strainatate, respectiv SUA, Canada, Franta, Italia, Spania, Austria, Elvetia, Germania, etc.

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

 

 

Semnarea notei de lichidare

de

Avem o salariata care si-a depus demisia, dupa intocmirea documentelor necesare incheierii contractului individual de munca am trimis ulterior prin plic (intrucat refuza sa vina sa semneze nota de lichidare si restul documentelor) dar refuza si primirea plicului.

In ce fel ne poate afecta pe noi ca societate sau cum sa procedam?

Raspuns:
Art. 81 din Codul muncii , republicat, reglementeaza demisia, stabilind si trei temeiuri de drept diferite pentru incetarea CIM prin demisie, respectiv art. 81 alin. (1) – demisia cu efectuarea preavizului, art. 81 alin. (7) – demisia cu renuntarea din partea angajatorului (total sau partial) la termenul de preaviz si art. 81 alin. (8) – demisia fara preaviz cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin CIM.

Angajatorul, luand la cunostinta de demisia salariatului va emite decizia de incetare a CIM.

Desi legislatia actuala nu instituie o obligatie pentru toti angajatorii de a intocmi fise de lichidare, in practica note/fise de lichidare se emit de catre o mare parte din angajatori, inclusiv institutii de stat, ca documente eliberate la incetarea CIM a salariatului. Mai mult, unii angajatori au solicitat o astfel de fisa de lichidare la angajare.

In nota/fisa de lichidare se consemneaza in principal daca salariatul are sau nu datorii fata de societate la momentul incetarii contractului individual de munca. Insa, chiar in existenta unui debit trecut in nota de lichidare, recuperarea sumei se face tot pe cale judecatoreasca. In lipsa unei prevederi legale nu putem retine obligatia privind intocmirea unui asemenea document.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro

Puneti intrebari juridice aici https://coltuc.ro/intrebari/ si obtineti raspunsuri gratuite aici https://coltuc.ro/intrebari/

 

Totusi, potrivit art. 34 alin. (5) din Codul muncii , la solicitarea salariatului angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate. Iar nerespectarea de catre angajator a acestei obligatii constituie contraventie si se santioneaza cu amenda de la 300 lei la 1.000 lei. Totodata, art. 40 alin. (2) lit. h) prevede ca angajatorului ii revine obligatia sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului.
Astfel, in lipsa altor prevederi retinem ca aceste documente se intocmesc de catre angajator nefiind necesar acordul salariatului.
Avand in vedere ca sanctiunea mai sus mentionata se poate aplica numai in situatia in care angajatorul nu da curs solicitarii salariatului de a elibera un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, in speta nefiind vorba despre o astfel situatie si in lipsa altor prevederi apreciem ca angajatorul nu poate fi sanctionat pentru necomunicarea acestor documente.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro

Puneti intrebari juridice aici https://coltuc.ro/intrebari/ si obtineti raspunsuri gratuite aici https://coltuc.ro/intrebari/

 

Clauza de formare profesionala

de

otrivit prevederilor art. 39 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, angajatul are dreptul de acces la formare profesională.

Obiective principale ale formării profesionale a salariaţilor sunt următoarele (art. 192):

* adaptarea salariatului la cerinţele postului sau ale locului de muncă;

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro

Puneti intrebari juridice aici https://coltuc.ro/intrebari/ si obtineti raspunsuri gratuite aici https://coltuc.ro/intrebari/

 

* obţinerea unei calificări profesionale;

* actualizarea cunoştinţelor şi deprinderilor specifice postului şi locului de muncă şi perfecţionarea pregătirii profesionale pentru ocupaţia de bază;

* reconversia profesională determinată de restructurări socioeconomice;

* dobândirea unor cunoştinţe avansate, a unor metode şi procedee moderne, necesare pentru realizarea activităţilor profesionale;

* prevenirea riscului şomajului;

* promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale.

Modalităţi de realizare a formării profesionale (art. 193)

* participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară ori din străinătate;

* stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi ale locului de muncă;

* stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate;

* ucenicie organizată la locul de muncă;

* formare individualizată;

* alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat.

Angajatorii au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii, după cum urmează (art. 194):

* cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi;

* cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariaţi.

Angajatorul persoană juridică care are mai mult de 20 de salariaţi elaborează anual şi aplică planuri de formare profesională, cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor care devin anexă la contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate. (art. 195)

Salariaţii au dreptul să fie informaţi cu privire la conţinutul planului de formare profesională.

Participarea la formarea profesională poate avea loc la iniţiativa angajatorului sau la iniţiativa salariatului.

Formarea profesională la iniţiativa angajatorului

Modalitatea concretă de formare profesională, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata formării profesionale, precum şi orice alte aspecte legate de formarea profesională, inclusiv obligaţiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, se stabilesc prin acordul părţilor şi fac obiectul unor acte adiţionale la contractele individuale de muncă. (art. 196)

Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională iniţiată de angajator, nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă pentru perioada stabilită prin act adiţional. (art. 198)

Prin act adiţional se stabilesc:

* durata obligaţiei salariatului de a presta muncă în favoarea angajatorului;

* orice alte aspecte în legătură cu obligaţiile salariatului, ulterioare formării profesionale.

Salariaţii care au încheiat un act adiţional la contractul individual de muncă cu privire la formarea profesională pot primi în afara salariului corespunzător locului de muncă şi alte avantaje în natură pentru formarea profesională. (art. 200)

După cum se observă, condiţiile şi formele prevăzute de lege în care poate fi obligat un angajat să păstreze raportul de muncă cu angajatorul sunt legate exclusiv de finanţarea prealabilă a unui serviciu de formare profesională, astfel încât interesul angajatorului de a menţine raportul de muncă cu salariatul să fie unul justificat.

Nerespectarea de către salariat a clauzelor convenite prin act adiţional, determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adiţional la contractul individual de muncă. Această obligaţie revine şi salariaţilor care au fost concediaţi pentru motive disciplinare în perioada stabilită prin actul adiţional, sau al căror contract individual de muncă a încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune în legătură cu munca lor, precum şi în cazul în care instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.

Recuperarea cheltuielilor cu formarea profesională efectuate de angajator, dacă salariatul nu respectă obligaţia asumată de a rămâne în unitate o perioadă determinată de timp se va putea face fie pe cale amiabilă, sau pe cale judecătorească, prin introducerea unei cereri de chemare în judecată a salariatului, cu respectarea procedurii speciale în cazul litigiilor de muncă.

În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta şi, pe toată durata formării profesionale, salariatul va beneficia de (art. 197) :

* toate drepturile salariale deţinute ;

* vechime la acel loc de muncă ;

* stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Formarea profesională la iniţiativa angajatului

În cazul în care salariatul este cel care are iniţiativa participării la o formă de pregătire profesională cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza solicitarea salariatului împreună cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor şi va decide în termen de 15 zile de la înregistrarea solicitării cu privire la: (art. 199)

* cererea formulată de salariat ;

* condiţiile în care va permite salariatului participarea la forma de pregătire profesională;

* suportarea în totalitate sau în parte costului ocazionat de aceasta.

Atenţie! Prin modificările aduse Legii nr. 53/2003-Codul muncii, prin Legea nr. 40/2011, nu mai există controversata condiţie a duratei cursurilor de formare profesionala de cel putin 61 de zile, care dădea dreptul unui angajator să obţină contravaloarea cheltuielilor ocazionate (suportate de el), dacă salariatul avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă de cel puţin 3 ani de la data absolvirii lor, în baza unui act adiţional.

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro

Puneti intrebari juridice aici https://coltuc.ro/intrebari/ si obtineti raspunsuri gratuite aici https://coltuc.ro/intrebari/

 

Procedura ordonantei de plata – Determinarea dobanzii Art. 1.017

de

(1) Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere, se va aplica rata dobanzii de referinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei. Rata de referinta in vigoare in prima zi calendaristica a semestrului se aplica pe intregul semestru.


(2) Creanta produce dobanzi dupa cum urmeaza:
1. in cazul contractelor incheiate intre profesionisti, de la data la care obligatia a devenit exigibila;
2. in cazul contractelor incheiate intre profesionisti si o autoritate contractanta, fara a fi necesara punerea in intarziere a debitorului:
a) daca in contract a fost fixat un termen de plata, din ziua urmatoare acestui termen;
b) daca termenul de plata nu este fixat in contract:
(i) dupa 30 de zile de la data primirii de catre debitor a facturii sau a oricarei alte asemenea solicitari de plata;
(ii) daca data primirii facturii sau a unei solicitari echivalente de plata este incerta, dupa 30 de zile de la receptia marfurilor sau prestarea serviciilor;
(iii) daca solicitarea de plata a fost comunicata inainte de a primi marfurile sau serviciile, la expirarea unui termen de 30 de zile de la primirea marfurilor sau prestarea serviciilor;
(iv) daca legea sau contractul stabileste o procedura de acceptare ori de verificare, permitand certificarea conformitatii marfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori solicitarea de plata la data verificarii sau anterior acestei date, la expirarea unui termen de 30 de zile de la aceasta data;
3. in celelalte cazuri, de la data la care debitorul a fost pus sau este de drept in intarziere, potrivit legii.
(3) Creditorul poate sa pretinda daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile facute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutarii la timp a obligatiilor de catre debitor.
(4) Este lovita de nulitate absoluta conventia sau clauza prin care se fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor in cazurile prevazute la alin. (2) pct. 1 si 2 sau un termen de la care creanta produce dobanzi, mai mare decat cel prevazut la alin. (2).

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro

 

Liberarea Conditionata in Noul Cod Panal

de

Art. 99 Conditiile liberarii conditionate in cazul detentiunii pe viata
(1) Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata poate fi dispusa daca:
a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de detentiune;

b) cel condamnat a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei;
c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca;
d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate .
(2) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere, ori daca nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere .
(3) De la data liberarii conditionate, condamnatul este supus unui termen de supraveghere de 10 ani.

Art. 100 Conditiile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisorii
(1) Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa daca:
a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca;
d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate .
(2) In cazul condamnatului care a implinit varsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a jumatate din durata pedepsei, in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani, sau a cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in alin.(1) lit.b) – d).
(3) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin.(1) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin doua treimi, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) In calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute in alin.(2) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. In acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa inainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei inchisorii, cand aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere, ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere .
(6) Intervalul cuprins intre data liberarii conditionate si data implinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Art. 101 Masurile de supraveghere si obligatiile
(1) Daca restul de pedeapsa ramas neexecutat la data liberarii este de 2 ani sau mai mare, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, orice schimbare a locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
(2) In cazul prevazut la alin.(1), instanta poate impune condamnatului sa execute una sau mai multe din urmatoarele obligatii:
a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala;
b) sa frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat de serviciul de probatiune;
c) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
d) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei;
e) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
f) sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participantii la savarsirea infractiunii sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea;
g) sa nu conduca anumite vehicule stabilite de instanta;
h) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
(3) Obligatiile prevazute in alin.(2) lit.d) – h) pot fi impuse in masura in care nu au fost aplicate in continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi .
(4) Masurile de supraveghere si obligatiile prevazute in alin.(2) lit.a) – c) se executa din momentul acordarii liberarii, pe o perioada egala cu o treime din durata termenului de supraveghere, dar nu mai mult de 2 ani, iar obligatiile prevazute in alin.(2) lit.d) – h) se executa pe toata durata termenului de supraveghere .
(5) Pentru stabilirea continutului obligatiilor prevazute in alin.(2) lit.a) – c) instanta va consulta serviciul de probatiune, care este obligat sa formuleze recomandari in acest sens.

Art. 102 Supravegherea condamnatului
(1) Pe durata supravegherii datele prevazute in art. 101 alin.(1) lit.c) – e) se comunica serviciului de probatiune.
(2) Supravegherea executarii obligatiilor prevazute in art. 101 alin.(2) lit.a) – c) se face de serviciul de probatiune. Verificarea modului de indeplinire a obligatiei prevazute in art. 101 alin.(2) lit.d) – h) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probatiune cu privire la orice incalcare a acesteia.
(3) Supravegherea obligatiei prevazuta in art. 101 alin.(2) lit.f) poate fi realizata si printr-un sistem electronic de supraveghere, in conditiile prevazute de legea speciala.
(4) Pe durata supravegherii, serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta daca:
a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea;
b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin.

Art. 103 Modificarea sau incetarea obligatiilor
(1) Daca pe durata supravegherii au intervenit motive care justifica, fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura condamnatului sanse mai mari de reintegrare sociala.
(2) Instanta dispune incetarea executarii unora din obligatiile pe care le-a impus, cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara.

Art. 104 Revocarea liberarii conditionate
(1) Daca pe durata supravegherii persoana condamnata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse, instanta revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa.
(2) Daca dupa acordarea liberarii cel condamnat a savarsit o noua infractiune, care a fost descoperita in termenul de supraveghere si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa. Pedeapsa pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor de la recidiva sau pluralitate intermediara.
(3) Dispozitiile alin.(1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul liberarii conditionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata.

Art. 105 Anularea liberarii conditionate
(1) Daca, pe parcursul termenului, de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai savarsise o infractiune pana la acordarea liberarii, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, liberarea se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.
(2) In cazul in care, in raport de pedeapsa rezultata, sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 99 sau 100 instanta poate acorda liberarea conditionata. Daca s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se calculeaza de la data acordarii primei liberari.
(3) Cand, dupa anulare, instanta dispune executarea pedepsei rezultate, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata la data anularii suspendarii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii.

Art. 106 Efectele liberarii conditionate
Daca pana la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a savarsit din nou o infractiune, nu s-a dispus revocarea liberarii conditionate si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se considera executata.

In privinta conditiilor de acordare, nu s-au mentinut dispozitiile care creau regimuri diferentiate de acordare a liberarii intre condamnatii femei si barbati ori intre condamnatii pentru infractiuni comise cu intentie sau din culpa. In primul caz, ratiunea modificarii urmareste reglementarea unui regim unic in care criteriul relevant sa-l reprezinte durata pedepsei executate. In al doilea caz, forma de vinovatie cu care s-a savarsit infractiunea nu mai poate constitui un temei pentru fundamentarea unor regimuri diferentiate de acordare a liberarii conditionate deoarece forma de vinovatie, a fost valorificata in operatiunea de individualizare a pedepsei, care se reflecta in natura, durata si modul de executare a pedepsei asa cum au fost aplicate prin hotararea de condamnare .

Orientarea europeana in aceasta materie dar si a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor, pe deplin justificata, este de a reglementa acordarea liberarii conditionate tinand cont exclusiv de conduita condamnatului pe durata executarii pedepsei, pentru ca numai in acest fel poate fi influentata si modelata mai eficient conduita condamnatului care dobandeste astfel o motivare in plus cunoscand ca o buna conduita il aduce mai aproape punerea in libertate. Acordarea liberarii tinand seama de stari de fapt anterioare inceperii executarii, precum natura sau gravitatea infractiunii comise, forma de vinovatie, conduita pe parcursul procesului, constituie o cauza de descurajare a condamnatului in procesul de reintegrare deoarece acesta realizeaza ca liberarea nu depinde de conduita sa pe durata executarii, ci de faptele sale anterioare, pe care oricum nu le mai poate influenta in nici un fel.

In acelasi timp, prin modul de reglementare a conditiilor de acordare se evidentiaza mai clar rolul si ratiunile liberarii conditionate. Practica judiciara din ultimul deceniu a transformat liberarea conditionata, este adevarat si din cauza majorarii drastice a limitelor de pedeapsa, intr-un drept al condamnatului de a fi liberat dupa executarea fractiei de pedeapsa prevazuta de lege . De asemenea, s-a observat ca in ceea ce priveste conditia existentei dovezilor temeinice de indreptare, aceasta a fost socotita ca fiind indeplinita atata timp cat condamnatul nu a fost sanctionat disciplinar pentru abateri comise in perioada incarcerarii.

Liberarea conditionata nu reprezinta un drept recunoscut condamnatului de a nu executa pedeapsa pana la termen ci un instrument juridic prin care instanta de judecata constata ca nu mai este necesara continuarea executarii pedepsei in regim de detentie pana la implinirea integrala a duratei stabilite cu ocazia condamnarii intrucat condamnatul, prin conduita avuta pe toata durata executarii, dovedeste ca a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale si convinge astfel instanta ca nu va mai comite infractiuni iar liberarea sa anticipata nu prezinta nici un pericol pentru colectivitate. Pornind de la aceste considerente proiectul reglementeaza urmatoarele conditii in raport cu care este evaluata conduita condamnatului pentru acordarea liberarii conditionate:
a) a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei, a dovedit interes constant in cadrul programelor de recuperare si a facut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale;
b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis;
c) a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca;
d) instanta are convingerea ca acesta s-a indreptat si ca nu va mai savarsi alte infractiuni .

Referitor la procesul de recuperare dupa liberare, pe parcursul termenului de supraveghere condamnatului ii revine nu numai obligatia generala negativa de a nu mai comite alte infractiuni, verificarea respectarii acestei obligatii fiind supusa unui regim de supraveghere, dar si o serie de obligatii prin care se urmareste reacomodarea acestuia cu viata in colectivitate pentru inlesnirea reintegrarii sale sociale.

In acest sens, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul este obligat sa respecte anumite masuri de supraveghere (sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, orice schimbare a locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea etc.) ori poate fi obligat sa indeplineasca anumite activitati utile procesului de reintegrare (sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala; sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala organizate sau coordonate de serviciul de probatiune, sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta etc.)

In legatura cu obligatiile ce pot fi impuse condamnatului pe durata liberarii conditionate se observa ca acestea sunt similare sub aspectul continutului cu pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii unor drepturi, care de asemenea se executa pe durata liberarii, insa acestea nu se vor suprapune deoarece legea interzice impunea unor obligatii ce au acelasi continut cu o interdictie aplicata deja cu titlu de pedeapsa accesorie. Numai in masura in care anumite interdictii nu au fost stabilite cu titlu de pedeapsa accesorie iar la data liberarii instanta apreciaza ca utila aplicarea unora dintre acestea, o poate face numai in masura in care aceste interdictii sunt prevazute in cadrul obligatiilor ce pot fi impuse condamnatului liberat si numai cu acest titlu .
Noua reglementare a institutiei liberarii conditionate, prin care condamnatul este supus pe durata termenului de supraveghere unui proces de supraveghere si reacomodare cu viata in colectivitate, a fost inspirata de dispozitiile similare din legislatia penala germana (§ 57-§ 58), spaniola (art. 90) si portugheza (art. 61- art. 63).

Amanarea aplicarii pedepsei in Noul Cod Penal

de
Art. 83 Conditiile amanarii aplicarii pedepsei
(1) Instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
a) pedeapsa stabilita, inclusiv in cazul concursului de infractiuni, este amenda sau inchisoarea de cel mult 2 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 41 lit. a) si b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare;
c) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii;
d) in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.
(2) Nu se poate dispune amanarea aplicarii pedepsei daca infractorul s-a sustras de la urmarire penala ori judecata sau a incercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor.
(3) Amanarea aplicarii pedepsei inchisorii atrage si amanarea aplicarii amenzii care insoteste pedeapsa inchisorii in conditiile art. 62.
(4) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat amanarea aplicarii pedepsei si atentionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere, ori nu va executa obligatiile ce ii revin pe durata termenului de supraveghere .

Art. 84 Termenul de supraveghere
(1) Termenul de supraveghere este de 2 ani si se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei.
(2) Pe durata termenului de supraveghere, persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei trebuie sa respecte masurile de supraveghere si sa execute obligatiile ce ii revin, in conditiile stabilite de instanta.

Art. 85 Masurile de supraveghere si obligatiile
(1) Pe durata termenului de supraveghere, persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.
(2) Instanta poate impune persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei, sa execute una sau mai multe din urmatoarele obligatii:
a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala;
b) sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile, in conditiile stabilite de instanta, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca . Numarul zilnic de ore se stabileste prin legea de executare a pedepselor;
c) sa frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat de serviciul de probatiune;
d) sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
e) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala;
f) sa nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori sa nu se apropie de acestea;
g) sa nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
h) sa nu conduca anumite vehicule stabilite de instanta;
i) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme
j) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei fara acordul serviciului de probatiune.
(3) Pentru stabilirea continutului obligatiilor prevazute in alin.(2) lit. a) – e) instanta va consulta serviciul de probatiune, care este obligat sa formuleze recomandari in acest sens.
(4) Persoana supravegheata trebuie sa indeplineasca integral obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu trei luni inainte de expirarea termenului de supraveghere .

Art. 86 Supravegherea
(1) Pe durata termenului de supraveghere datele prevazute in art. 85 alin.(1) lit.c), d) si e) se comunica serviciului de probatiune.
(2) Supravegherea executarii obligatiilor prevazute in art. 85 alin.(2) lit.a) – f) si alin.(4) se face de serviciul de probatiune. Verificarea modului de indeplinire a obligatiilor prevazute in art. 85 alin.(2) lit. g) – j) se face de organele abilitate, care vor sesiza serviciul de probatiune cu privire la orice incalcare a acestora.
(3) Serviciul de probatiune va lua masurile necesare pentru a asigura executarea obligatiilor prevazute in art. 85 alin.(2) lit. a) – e) intr-un termen cat mai scurt de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare .
(4) Pe durata termenului de supraveghere serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta daca:
a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea;
b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin;
c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu trei luni inainte de expirarea termenului de supraveghere .

Art. 87 Modificarea sau incetarea obligatiilor
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifica fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura persoanei supravegheate sanse sporite de indreptare.
(2) Instanta dispune incetarea executarii unora din obligatiile pe care le-a impus, atunci cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara.

Art. 88 Revocarea amanarii aplicarii pedepsei
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse, instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si executarea pedepsei.
(2) In cazul cand, pana la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheata nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare, instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si executarea pedepsei, afara de cazul cand persoana dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca.
(3) Daca dupa amanarea aplicarii pedepsei persoana supravegheata a savarsit o noua infractiune, descoperita in termenul de supraveghere, pentru care s-a pronuntat o condamnare chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca amanarea si dispune aplicarea si executarea pedepsei. Pedeapsa aplicata ca urmare a revocarii amanarii si pedeapsa pentru noua infractiune se calculeaza conform dispozitiilor privitoare la concursul de infractiuni .

Art. 89 Anularea amanarii aplicarii pedepsei
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana supravegheata mai savarsise o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus amanarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen, amanarea se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.
(2) In caz de concurs de infractiuni, instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei rezultate daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 83. Daca se dispune amanarea aplicarii pedepsei, termenul de supraveghere se calculeaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a pronuntat anterior amanarea aplicarii pedepsei.

Art. 90 Efectele amanarii aplicarii pedepsei
(1) Persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu i se mai aplica pedeapsa si nu este supusa nici unei decaderi, interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea savarsita, daca nu a savarsit din nou o infractiune pana la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amanarii si nu s-a descoperit o cauza de anulare.
(2) Amanarea aplicarii pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hotarare .

––––-

Amanarea aplicarii pedepsei consta in stabilirea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de savarsirea unei infractiuni si amanarea temporara a aplicarii acesteia, atunci cand pedeapsa concret stabilita este amenda sau inchisoarea de cel mult 2 ani iar instanta apreciaza, tinand seama de persoana infractorului si de conduita avuta de acesta anterior si ulterior comiterii infractiunii, ca in raport cu situatia personala a inculpatului, aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada fixa de 2 ani.

Pe parcursul acestui termen de supraveghere persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei este supusa unui proces de supraveghere, cu un continut flexibil si variat, care sa permita atat verificarea conduitei persoanei (putand fi obligata sa nu se deplaseze in anumite locuri, la anumite manifestari sportive ori culturale, sau la alte adunari publice, stabilite de instanta, sa nu comunice cu victima sau cu membrii familiei acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, sau sa nu se apropie de acestea etc.) cat si sprijinirea acesteia pentru a constientiza riscurile la care se expune prin comiterea de infractiuni ori de a-i inlesni integrarea sociala (putand fi obligat sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala, sa presteze o munca neremunerata in folosul comunitatii pe o perioada cuprinsa intre 30 si 60 de zile in conditiile stabilite de instanta, sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala, sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala etc.)

Sistemul de obligatii pe durata termenului de supraveghere este de asemenea unul flexibil, permitand instantei de judecata sa-l adapteze in raport de conduita persoanei supravegheate fie prin impunerea unor noi obligatii, fie prin sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, ori chiar prin incetarea executarii unora din obligatiile pe care le-a impus initial, pentru a asigura persoanei supravegheate sanse sporite de indreptare.

Pentru a avea mai multe sanse de reusita in procesul de recuperare a persoanei aflata in termenul de supraveghere s-a acordat o atentie sporita rolului consilierilor de probatiune, persoane specializate tocmai in acest gen de activitati, pentru a contribui intr-un mod calificat la procesul de reintegrare sociala. In acest sens, pe durata termenului de supraveghere serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta daca:
a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea;
b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile care ii revin;
c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu trei luni inainte de expirarea termenului de supraveghere .

Sub aspectul efectelor, la implinirea termenului de supraveghere persoanei fata de care s-a dispus amanarea nu i se mai aplica pedeapsa si pe cale de consecinta nu este supusa nici unei decaderi, interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea savarsita daca aceasta a avut o conduita care sa justifice optiunea instantei de a nu-i aplica o pedeapsa.

Pentru a spori eficienta mijloacelor de protectie a intereselor victimei, producerea efectelor este conditionata, printre altele, de indeplinirea integrala a obligatiilor stabilite prin hotarare, in ipoteza neexecutarii acestora fiind obligatorie revocarea amanarii si dispunerea executarii pedepsei, afara de cazul cand infractorul dovedeste ca nu a avut nici o posibilitate sa le indeplineasca.

Amanarea aplicarii pedepsei se regaseste intr-o reglementare similara in dreptul german (§ 59 si urm. C. pen.), si intr-o reglementare partial diferita in dreptul francez (art. 132-60 C. pen.).

A inceput „revolutia” executarilor silite de catre banci

de

Cand aproape 90% din populatia activa a Romaniei se afla in concediu bancile au inceput executarile silite impotriva datornicilor.

BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen ,CEC,UniCredit au inceput executarea silita a peste 4000 de imobile doar in Bucuresti.

Sa fie intamplare?Noi zicem ca nu!

De ce spunem aceasta?

Vara avocatii sunt mai putini la lucru si clientii bancilor sunt plecati in concedii.Mai mult incuviintarea executarii silite se judeca chiar daca este vacanta judecatoreasca.

Se mizeaza pe faptul ca nu se pot apara cei executati silit.

Băncile şi-au pierdut răbdarea cu clienţii rău-platnici şi au accelerat recuperarea banilor în ultimele luni după ce rata creditelor neperformante a ajuns la o cincime din portofoli­ile totale. Băncile mari şi-au creat propriile portaluri specializate, în care postează  anunţurile, precum şi informaţii cu privire la preţ, modalitatea de participare la licitaţie şi localizarea pe hartă a proprietăţilor.

Cum ma apar daca sunt executat silit de catre banca?

1.Verific periodic daca nu am platit ratele portal.just.ro .Dau click pe judecatoria unde se afla imobilul sau unde locuiesc,apoi click pe dosare si cautare dupa numele dvs.

Daca exista dosar de executare silita va aparea asa:

Complet: 19-CAMERĂ DE CONSILIU
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea de încuviinţare a executării silite. Încuviinţează executarea silită, pe raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti în conformitate cu dispoziţiile din titlul executoriu invocat

Daca nu sunteti executat silit nu va aparea niciun dosar cu dvs. de executare

2.Daca exista declaraţie de scadenţă anticipată a creditului

Pentru a se proceda la executarea silită, trebuie neapărat să existe o declaraţie de scadenţă anticipată a creditului. Împrumutaţii trebuie să verifice atunci când se găsesc în faza de executare silită dacă au primit acea scrisoare

3.Daca ati primit aceasta declaratie sau ati gasit dosarul pe portal.just.ro trebuie sa depuneti contestatie la executare silita

Singura cale pe care clientul o are la îndemână este contestaţia la executare. Acesta are un termen foarte strict, de 15 zile de la primirea notificării. Dacă în 15 zile împrumutatul nu sesizează instanţa judecătorească, nu se mai poate prevala de niciun fel de neregularitate comisă de bancă. Trebuie neapărat respectata acest termen de 15 zile.

Notificarea se consideră comunicată, chiar dacă nu se semnează pentru primirea sa, dacă rămâne în cutia poştală sau împrumutatul nu este în ţară.

Aici exista si un RIL cu privire la aceste comunicari si ele sunt considerate valabile

Taxa de timbru pentru contestaţie este în jur de 300 de lei. Se poate face o cerere de suspendare a executării, pând când se va da o soluţie la contestaţie. În acest caz este obligatorie plata unei cauţiuni de 10% din valoarea creditului, o sumă pe care, de regulă, împrumutatul nu şi-o poate permite. Mai există şi o suspendare provizorie a executării, care se soluţionează în câteva zile. Inclusiv cererea de suspendare a executării poate dura foarte mult în instanţă, mai mult decât îşi permite împrumutatul. Iar la suspendarea provizorie, în toate cazurile, cauţiunea care trebuie depusă este de 10%, ceea ce, pentru împrumutaţi, este practic imposibil.

4.Daca aveti datorii si doriti amanarea executarii dvs. ar fi bine sa dati in judecata banca pentru clauze abuzive.De obicei banca nu executa pe perioada procesului.Daca a inceput executarea silita atunci nu puteti depune aceasta actiune

Atentie sa va aparati la timp si bine!

avocat Coltuc Marius Vicentiu

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

C O D U L I N S O L V E N T E I (proiect) 2013

de

C O D U L   I N S O L V E N T E I (proiect) 2013

Cuprins

TITLUL PRELIMINAR

Capitolul I DOMENIUL DE REGLEMENTARE SI APLICABILITATEA IN TIMP
Capitolul II PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCEDURILOR DE PREVENIRE A INSOLVENTEI SI INSOLVENTEI
Capitolul III DEFINITII

CARTEA I. PROCEDURI DE PREVENIRE A INSOLVENTEI

TITLUL I Partea generala
TITLUL II Mandatul ad-hoc
TITLUL III Concordatul preventiv

CAPITOLUL 1 Beneficiarii procedurii
CAPITOLUL 2 Organele care aplica procedura
CAPITOLUL 3 Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv
CAPITOLUL 4 Inchiderea procedurii concordatului preventiv

CARTEA A II-A. PROCEDURA INSOLVENTEI

TITLUL I Procedura generala

CAPITOLUL 1 Dispozitii Generale
CAPITOLUL 2 Organele care aplica procedura
CAPITOLUL 3 Participantii la procedura
CAPITOLUL 4 Deschiderea procedurii si efectele acesteia
CAPITOLUL 5 Primele masuri. Intocmirea tabelului de creante. Contestatiile
CAPITOLUL  6 Situatia unor acte juridice ale debitorului
CAPITOLUL 7 Reorganizarea
CAPITOLUL 8 Falimentul si lichidarea activelor
CAPITOLUL 9 Atragerea raspunderii pentru intrarea in insolventa
CAPITOLUL 10 Inchiderea procedurii

TITLUL II Dispozitii speciale privind grupul de societati
TITLUL III Dispozitii speciale privind falimentul institutiilor de credit
TITLUL IV Dispozitii speciale privind societatile de asigurare si reasigurare

CAPITOLUL 1 Deschiderea procedurii falimentului si efectele acesteia
CAPITOLUL 2 Falimentul. Prevederi speciale

TITLUL V Insolventa transfrontaliera
TITLUL VI Infractiuni si contraventii

Dispozitii finale

 

TITLUL PRELIMINAR

Capitolul I DOMENIUL DE REGLEMENTARE SI APLICABILITATEA IN TIMP

Art. 1                     Codul insolventei, denumit in continuare codul sau legea stabileste regulile de drept substantial si procedural in domeniul procedurilor de prevenire a insolventei si insolventei.

Art. 2                    Dispozitiile codului se aplica numai procedurilor de prevenire a insolventei si insolventa incepute dupa intrarea acestuia in vigoare. Procedurile de prevenire a insolventei si insolventa incepute sub legile vechi raman supuse acestor legi.

Art. 3                    Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului.

Capitolul II PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE PROCEDURILOR DE PREVENIRE A INSOLVENTEI SI INSOLVENTEI

Art. 4

1)        Prevederile codului se bazeaza pe urmatoarele principii:

Maximizarea gradului de valorificare a activelor si a recuperarii de catre creditori.
Asigurarea unei proceduri eficiente, inclusiv prin mecanisme eficiente de comunicare, derularea procedurii intr-un timp util si rezonabil intr-o maniera obiectiva si impartiala
Asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de acelasi rang
Asigurarea unui grad ridicat de transparenta in procedura
Recunoasterea drepturilor existente ale creditorilor si respectarea ordinii de prioritate a creantelor, avand la baza un set de reguli clar determinate si uniform aplicabile
Limitarea riscului de credit si a riscului sistemic asociat tranzactiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoasterea compensarii cu exigibilitate imediata in cazul insolventei si pre-insolventei unui co-contractant avand ca efect reducerea riscului de credit la o suma neta datorata intre parti sau chiar la zero atunci cand, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garantii financiare
Asigurarea accesului la surse de finantare in perioada de pre-insolventa, observatie si reorganizare, cu asigurarea unui regim adecvat pentru protejarea acestora
Votul pentru aprobarea planului de reorganizare trebuie sa se bazeze pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament echitabil intre creditorii de acelasi rang, a recunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in faliment.
Procedurile de pre-insolventa pun la dispozitia creditorilor cadrul legal pentru negocierea/renegocierea amiabila a creantelor precum si pentru incheierea unui concordat preventiv.
In procedura de faliment activele trebuie valorificate in timp util si intr-o maniera cat mai eficienta.
Insolventa grupurilor de companii ofera instrumentele procedurale care sa faciliteze coordonarea procedurilor, scopul fiind abordarea integrata a procedurilor de insolventa deschise in cadrul aceluiasi grup.
Procedurile de pre-insolventa si insolventa sunt administrate de practicieni in insolventa si se desfasoara sub supravegherea instantelor de judecata.
2)       In cazurile in care legea nu prevede, organele care aplica procedura vor tine seama de principiile enumerate la alineatul precedent.

Capitolul III DEFINITII

Art. 5                    In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

Acordul de compensare bilaterala (netting) reprezinta:
a)     orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un orice intelegere sau clauza in cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din sau avand legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate (“acord master de netting”);netting al unor plati ori o indeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultand din sau avand legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate (“acord master de netting”);

b)     orice acord master de netting intre doua parti, prin care se prevede netting-ul intre doua sau mai multe acorduri master de netting (“acord master-master de netting”);

c)      orice intelegere de garantare subsecventa ori in legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;

Activitatile curente reprezinta acele activitati de productie, comert sau prestari de servicii si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al activitatii sale, cum ar fi:
a)     continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;

b)     efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;

c)      asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;

Administrator interimar – persoana fizica sau juridica desemnata de Banca Nationala a Romaniei, iar, in cazul cooperativelor de credit, si comitetul de administrare speciala desemnat de casa centrala a cooperativelor de credit, abilitate sa ia masuri conservatorii, in scopul prevenirii diminuarii activului si a cresterii pasivului institutiei de credit, de la momentul depunerii unei cereri de deschidere a procedurii falimentului si pana la data numirii lichidatorului, in procedura falimentului institutiilor de credit
Administratorul special este persoana fizica sau juridica, reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului,  imputernicit sa efectueze in numele si pe contul acestuia actele de administrare necesare in perioadele de procedura cand debitorului i se permite sa isi administreze activitatea si sa le reprezinte interesele in procedura pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
Averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale – inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul executarii silite, in conditiile reglementate de codul de procedura civila;
Buletinul procedurilor de insolventa este publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii de insolventa prevazute de prezenta lege;
Centrul principalelor interese ale debitorului este, pana la proba contrarie, dupa caz:
sediul principal al persoanei juridice;
domiciliul profesional al persoanei fizice care exercita o activitate economica sau o profesiune independenta;
domiciliul persoanei fizice care nu exercita o activitate economica sau o profesiune independenta;
Cererea comuna de deschidere a procedurii insolventei este cererea formulata de debitor sau creditor, avand drept scop deschiderea procedurii insolventei in mod concomitent impotriva a doi sau mai multor membri ai grupului, in cadrul aceluiasi dosar.
Controlul este capacitatea de a determina sau influenta in mod dominant, direct sau indirect, politica financiara si operationala a unei societati sau deciziile la nivelul organelor societare, inclusiv posibilitatea revocarii majoritatii membrilor organelor de administratie, conducere sau supraveghere.
Consumator captiv este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
Contractul financiar calificat este (i) orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate (astfel cum sunt acestea definite in Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, privind piata de capital (ii) orice acord repo si acord reverse repo, precum si (iii) orice contract avand ca obiect operatiuni de imprumut de valori mobiliare, realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
Contract de compensare bilaterala – oricare dintre urmatoarele:
orice contract sau clauza cuprinsa intr-un contract incheiat intre institutia de credit debitoare si orice alta entitate, inclusiv persoane fizice, avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau prin pietele la buna intelegere, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente sau viitoare, decurgand din sau avand legatura cu unul sau mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea; sau
orice contract sau clauza, de natura celor prevazute la pct. 1, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente sau viitoare, decurgand din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterala, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea, in temeiul carora compensarea bilaterala contractuala se poate realiza prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati:
a)     stingerea si/sau devansarea scadentei oricarei obligatii de plata sau obligatii de a face decurgand din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevazute mai sus;

b)     calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricarei obligatii care a fost stinsa sau a carei scadenta a fost devansata potrivit prevederilor lit. a);

c)      conversia intr-o singura moneda a oricarei valori calculate potrivit prevederilor lit. b);

d)     compensarea, pana la obtinerea unei sume nete, a oricaror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), asa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c).

e)     lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare – ansamblul procedeelor, masurilor si tehnicilor pentru realizarea activelor institutiei de credit in faliment, cu respectarea principiului costului minim presupus, respectiv al valorificarii optime a acestora, in scopul achitarii datoriilor catre creditori.

Coordonarea procedurala reprezinta setul de masuri menite sa coreleze procedurile de insolventa deschise impotriva membrilor unui grup, cu scopul de a asigura celeritatea si armonizarea procedurilor, precum si minimizarea costurilor.
Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
Creantele care beneficiaza de o cauza de preferinta sunt acele creante care sunt insotite de un drept de privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de un drept de gaj si/sau de un drept de retentie asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinta. Aceste cauze de preferinta au intelesul dat lor de codul civil.
Categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a)     o reducere a cuantumului creantei si/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este indreptatit potrivit prezentei legi;

b)     o reducere a garantiilor ori reesalonarea platilor in defavoarea creditorului.

Concordatul preventiv este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, prin care debitorul propune un plan de redresare si de acoperire a creantelor acestor creditori impotriva sa, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla debitorul.
Creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;
Creditorul este creditorul indreptatit sa participe la procedura, adica creditorul care a inregistrat o cerere de admitere a creantei, el dobandind drepturile si obligatiile reglementate de lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor inceteaza ca urmare a neinscrierii, reducerii totale sau  inlaturarii din tabelele creditorilor intocmite succesiv in procedura precum si prin inchiderea procedurii; au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului.
Creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei este creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de  zile. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi suma prevazuta la pct. 66.
Creditorul cu creante curente sau creditorul curent este acel creditor ce detine creante certe, lichide si exigibile, nascute in timpul procedurii de insolventa si care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanta, conform documentelor din care rezulta.
Creditorii chirografari sunt creditorii debitorului inscrisi in tabelele de creante, care nu beneficiaza de o cauza de preferinta. Sunt creditori chirografari si creditorii garantati ale caror creante nu sunt acoperite in totalitate de valoarea garantiilor reale, ale privilegiilor sau drepturilor de retentie detinute, pentru partea de creanta neacoperita. Simpla inscriere in arhiva electronica de garantii reale a unei creante nu determina transformarea acesteia in creanta garantata.
Creditorii prevazuti de art. 134 din lege sunt acei creditori care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati, fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti de niciun alt furnizor care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati de acelasi fel in aceleasi conditii financiare.
Creditor strain este creditorul al carui domiciliu sau, dupa caz, sediu este stabilit intr-un stat strain;
Data deschiderii procedurii reprezinta:
a)     in cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii incheierii prevazute la art. 71 ;

b)     in cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 72;

c)      in cazul insolventei transfrontaliere, momentul la care hotararea de deschidere a procedurii produce efecte, chiar daca aceasta nu are caracter definitiv;

Debitorul este persoana fizica sau juridica care poate fi subiect al unei proceduri prevazute de prezentul cod;
Debitor in dificultate financiara este debitorul al carui potential de viabilitate manageriala si economica se afla intr-o dinamica descrescatoare, dar care executa sau este capabil sa execute obligatiile exigibile
Extrasul raportului de activitate cuprinde masurile luate de administratorul judiciar sau lichidator. Mentionarea urmatoarelor elemente este obligatorie:
a)     desemnarea persoanelor de specialitate in conformitate cu prevederile 59 precum si onorariul acestora

b)     actele de dispozitie asupra averii debitorului

c)      incheierea, modificarea sau incetarea unor contracte la care debitorul este parte

d)     situatia incasarilor si platilor, in sinteza

e)     promovarea unor actiuni prevazute in Capitolul 6 Sectiunea I sau la art. 169

f)       masuri privind acordarea unei protectii corespunzatoare

Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile:
a)     insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;

b)     insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;

Insolventa institutiei de credit – acea stare a institutiei de credit aflate in una dintre urmatoarele situatii:
a)     incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;

b)     scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a institutiei de credit;

c)      retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit, in conformitate cu prevederile legale, ca urmare a imposibilitatii de redresare financiara a unei institutii de credit;

Insolventa societatii de asigurare/reasigurare – acea stare a societatii de asigurare/reasigurare caracterizata prin una dintre urmatoarele situatii:
a)        incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;

b)        scaderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumatate din limita minima prevazuta de reglementarile legale in vigoare pentru fondul de siguranta;

c)         imposibilitatea restabilirii situatiei financiare a societatii de asigurare/reasigurare in cadrul procedurii de redresare financiara;

Instanta straina este autoritatea judecatoreasca sau de alta natura, abilitata sa deschida si sa controleze sau sa supravegheze o procedura straina ori sa adopte hotarari in cursul derularii unei asemenea proceduri;
Instrumente financiare – valori mobiliare, titluri de participare ale organismelor de plasament colectiv, instrumente ale pietei monetare, contracte futures, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, contracte forward pe rata dobanzii, swap-uri pe rata dobanzii, cursul de schimb si actiuni, optiuni pe orice instrument financiar prevazut in aceste categorii, inclusiv contracte care implica plata unor diferente in numerar, precum si optiuni pe cursul de schimb, rata dobanzii si instrumente financiare derivate pe marfuri si orice alt instrument admis la tranzactionare pe o piata reglementata intr-un stat membru sau pentru care s-a facut o cerere de admitere la tranzactionare pe o astfel de piata;
Intelegerea de garantare este orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzand fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea.
Grupul de societati inseamna doua sau mai multe societati interconectate prin control si/sau detinerea participatiilor.
Mandatul ad-hoc este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla;
Membru al grupului poate fi oricare din societatile grupului, indiferent daca este societatea-mama sau un membru controlat al grupului
Membru controlat al grupului este acea societate controlata de societatea-mama.
Obligatia de cooperare reprezinta obligatia instantelor si practicienilor in insolventa de a asigura coordonarea procedurala prin urmatoarele mijloace:
a)     Schimbul de informatii cu privire la procedura, in special in privinta creantelor, activelor si masurilor luate de administratorul judiciar/lichidator

b)     Deschiderea concomitenta a procedurilor de insolventa a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau creditorilor

c)      In masura in care procedurile au fost deschise simultan, fixarea corelata a termenelor procedurale, precum si a sedintelor adunarii creditorilor

d)     In cazul in care nu a fost desemnat acelasi practician in insolventa pentru fiecare membru al grupului, practicianul desemnat in dosarul privind societatea-mama sau, dupa caz, societatea cu cea mai mare cifra de afaceri conform ultimului bilant publicat, va coordona comunicarea intre practicienii in insolventa desemnati, fiind denumit in continuare „practician coordonator”

Operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:
a)     incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala (netting);

b)     calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);

c)      conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);

d)     compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);

Perioada de observatie este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii insolventei si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment;
Piete reglementate – piata instrumentelor financiare reglementate si supravegheate si care: functioneaza regulat, este caracterizata de faptul ca reglementarile emise sau supuse aprobarii definesc conditiile de functionare, de acces pe piata, conditii ce guverneaza listarea instrumentelor financiare si conditiile ce trebuie indeplinite de un instrument financiar inainte de a fi tranzactionat pe piata si respecta cerintele de raportare si transparenta stabilite de reglementari in vederea asigurarii protectiei investitorilor;
Procedura colectiva este procedura in care creditorii indreptatiti sa ia parte la procedura insolventei, participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;
Procedura falimentului este procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat;
Procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;
Procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 40 alin. (2) intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) si d);
Procedura romana de insolventa este orice procedura reglementata de prezentul cod, cu exceptia procedurii privind mandatul ad-hoc.
Procedura straina este procedura colectiva, publica, judiciara sau administrativa, care se desfasoara in conformitate cu legislatia in materie de insolventa a unui stat strain, inclusiv procedura provizorie, in care bunurile si activitatea debitorului sunt supuse controlului sau supravegherii unei instante straine, in scopul reorganizarii sau lichidarii activitatii acelui debitor;
Procedura straina secundara este procedura straina de insolventa, alta decat cea principala, care se desfasoara in statul in care debitorul isi are stabilit un sediu;
Programul de plata a creantelor este graficul de achitare a acestora mentionat in planul de reorganizare care include:
cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, indreptatiti sa participe la procedura, dar nu mai mult decat sumele datorate conform tabelului definitiv de creante;
termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume.
Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, confirmarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, dar nu limitat la acestea, impreuna sau separat:
restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului;
Reprezentant roman este practicianul in insolventa desemnat ca administrator sau lichidator judiciar ori conciliator, in cadrul unei proceduri romane de insolventa sau pre-insolventa, in conformitate cu prevederile prezentului cod;
Reprezentant strain este persoana fizica sau juridica, incluzand persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, in cadrul unei proceduri straine, sa administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor si a activitatii debitorului sau sa actioneze ca reprezentant al unei proceduri straine;
Sediul este orice punct de lucru in care debitorul exercita, cu mijloace umane si materiale si cu caracter netranzitoriu, o activitate economica sau o profesie independenta;
Sediul principal este locul in care se afla, intr-un mod verificabil de catre terti, centrul principal de conducere, supraveghere si de gestiune a activitatii statutare a persoanei juridice, chiar daca hotararile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, actionari sau asociati din alte state;
Sediul profesional este locul in care functioneaza intr-un mod verificabil de catre terti,  conducerea activitatii economice ori a exercitarii profesiei independente a persoanei fizice;
Societate  inseamna orice entitate de drept privat constituita in temeiul Legii nr. 31/1990 privind societatile.
Societatea-mama este societatea care exercita controlul sau influenta dominanta asupra celorlalte societati din grup.
Societate de asigurare/reasigurare – asiguratorul si/sau reasiguratorul, astfel cum acestia sunt definiti la art. 2 din Legea nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
Statul in care se gaseste un bun este:
– pentru bunurile corporale – statul pe teritoriul caruia este situat bunul;
– pentru bunurile si drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie sa le inscrie intr-un registru public – statul sub a carui autoritate este pastrat registrul;
– pentru creante – statul pe teritoriul caruia se afla centrul principalelor interese ale debitorului creantei, astfel cum este determinat la lit. d).
Supravegherea, in conditiile in care nu s-a ridicat dreptul de administare al debitoarei, consta in analiza permanenta a activitatii debitoarei si avizarea prealabila a masurilor care implica patrimonial societatea, cat si a celor menite sa conduca la restructurarea/reorganizarea acesteia. Supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat, cel putin asupra urmatoarelor operatiuni care implica patrimonial societatea debitoare, respectiv :
– avizarea platilor atat prin contul bancar cat si prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecarei plati fie prin instructiuni generale cu privire la efectuarea platilor;
– avizarea contractelor societatii incheiate in perioada de observatie;
– avizarea tuturor operatiunilor juridice in litigiile in care este implicata debitoarea, avizarea masurilor propuse privind recuperarea creantelor;
– avizarea operatiunilor contabile care implica diminuarea patrimoniului, precum  casari, reevaluari etc.
– avizarea tranzactiilor propuse de debitoare;
– avizarea bilanturilor si raportului de activitate atasat acestora;
– avizarea masurilor de restructurare propuse de debitoare prin administrator special, cat si a eventualelor decizii de concediere, modificari propuse in cadrul contractului colectiv de munca;
– avizarea mandatelor pentru adunarile si comitetele creditorilor ale societatilor aflate in insolventa la care societatea debitoare detine calitatea de creditor precum si in adunarile generale ale actionarilor la societatile la care debitoarea detine participatii in cazul in care se propune instrainarea de active imobilizate din patrimoniul societatii la care debitoarea detine participatii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesara, pe langa avizul administratorului judiciar si parcurgerea procedurii prevazute de art. 87 alin.  (2) si (3).
Tabel definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor sau cele  admise provizoriu de catre judecatorul sindic. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si clasificarea creantei conform art. 159 si 161.
Tabelul definitiv consolidat cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul desfasurarii planului de reorganizare;
Tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele scadente sau nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de prioritate. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;
Tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta;
Valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 45.000 lei pentru creditori, de 90.000 lei pentru debitor, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.

CARTEA I. PROCEDURI DE PREVENIRE A INSOLVENTEI

TITLUL I Partea generala

Art. 6                      Prezenta carte se aplica debitorilor aflati in dificultate financiara, fara a fi in stare de insolventa.

Art. 7

1)      Organele care aplica procedurile prevazute de prezenta carte sunt: instantele judecatoresti, prin judecatorul-sindic sau, dupa caz, presedintele tribunalului, mandatarul ad-hoc, respectiv administratorul concordatar.

2)     Creditorii participa la procedura in mod individual, in masura permisa de drepturile aferente creantei lor, precum si in mod colectiv, in conditiile prezentei legi, prin adunarea creditorilor si reprezentantul creditorilor.

3)      Debitorul participa la procedura prin reprezentantii sai legali sau conventionali.

Art. 8

1)      Tribunalul in jurisdictia caruia se afla sediul sau domiciliul profesional al debitorului este competent sa solutioneze cererile si pricinile la care se refera prezenta carte.

2)     Cererile si pricinile referitoare la concordatul preventiv sunt de competenta judecatorului-sindic, desemnat in conditiile Legii privind organizarea judiciara.

Art. 9                    Curtea de apel este instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic. Hotararile curtii de apel sunt definitive.

TITLUL II Mandatul ad-hoc

Art. 10

1)             Un debitor poate adresa presedintelui tribunalului o cerere de numire a unui mandatar ad-hoc. Prin cererea sa, debitorul propune un mandatar ad-hoc dintre practicienii in insolventa, autorizati conform legii.

2)            Cererea trebuie sa cuprinda o descriere detaliata a motivelor care fac necesara numirea unui mandatar ad-hoc.

Art. 11                  Cererea este depusa la cabinetul presedintelui tribunalului si se inregistreaza intr-un registru special.

Art. 12

1)             Dupa primirea cererii, presedintele tribunalului dispune convocarea, in termen de 5 zile, prin agent procedural, a debitorului si a mandatarului ad-hoc propus.

2)            Procedura se desfasoara in camera de consiliu si se mentine confidentiala pe toata durata sa.

3)            Confidentialitatea procedurii este obligatorie pentru toate persoanele si institutiile care iau parte sau sunt implicate in aceasta.

Art. 13

1)             Dupa ascultarea debitorului, daca se constata ca dificultatile acestuia sunt serioase, iar mandatarul ad-hoc propus intruneste conditiile legii pentru exercitarea acestei calitati, presedintele tribunalului desemneaza, prin incheiere irevocabila, mandatarul ad-hoc propus.

2)             Obiectivul mandatarului ad-hoc va fi  de a realiza, in termen de 90 de zile de la desemnare, o intelegere intre debitor si unul sau mai multi creditori ai sai, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla debitorul, salvgardarii acestuia, pastrarii locurilor de munca si acoperirii creantelor asupra debitorului.

3)             In scopul realizarii obiectului mandatului, mandatarul ad-hoc va putea propune stergeri, reesalonari sau reduceri partiale de datorii, continuarea sau incetarea unor contracte in curs, reduceri de personal, precum si orice alte masuri considera a fi necesare.

Art. 14                   Onorariul mandatarului ad-hoc va fi stabilit provizoriu de catre presedintele tribunalului, la propunerea debitorului si cu acordul mandatarului ad-hoc, sub forma unui onorariu fix sau a unui onorariu lunar. Acesta va putea fi modificat ulterior, la cererea mandatarului ad-hoc, cu acordul debitorului.

Art. 15

1)             Mandatul ad-hoc inceteaza:

a)     prin denuntarea unilaterala a mandatului de catre debitor sau de catre mandatarul ad-hoc;

b)     prin incheierea intelegerii prevazute la art. 15 alin. (2);

c)      daca, in termenul prevazut de art. 15 alin. (2), mandatarul nu a reusit sa intermedieze incheierea unei intelegeri intre debitor si creditorii sai.

2)            La cererea debitorului sau a mandatarului ad-hoc, presedintele tribunalului va constata incetarea mandatului ad-hoc, prin incheiere definitiva.

TITLUL III Concordatul preventiv

CAPITOLUL 1 Beneficiarii procedurii

Art. 16                 Poate recurge la procedura de concordat preventiv orice debitor in dificultate, cu urmatoarele exceptii:

a)     daca cu 3 ani anteriori ofertei de concordat preventiv debitorul a mai beneficiat de un concordat preventiv esuat;

b)     daca debitorul si/sau actionarii/asociatii/asociatii comanditari sau administratorii acestuia au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, cu modificarile ulterioare, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii prevazute de prezenta lege;

c)       daca membrilor organelor de conducere si/sau supraveghere ale debitorului li s-a atras raspunderea in conditiile prezentei legi sau a unor legi speciale, pentru aducerea acestuia in stare de insolventa; prevederile lit. b) raman aplicabile;

CAPITOLUL 2 Organele care aplica procedura

Art. 17

Judecatorul-sindic are urmatoarele atributii in procedura concordatului preventiv:
a)      sa numeasca administratorul concordatar provizoriu;

b)     sa constate si, daca este cazul, sa omologheze, la cererea administratorului concordatar, concordatul preventiv;

c)      sa constate, la cererea oricarui creditor nesemnatar al concordatului preventiv, indeplinirea conditiilor cerute pentru a fi inscris pe lista creditorilor ce au aderat la concordatul preventiv;

d)      sa dispuna prin incheiere, in conditiile art. 18, suspendarea provizorie a executarilor silite contra debitorului, in baza proiectului de concordat preventiv formulat de debitor si transmis creditorilor;

e)     sa judece actiunile in nulitate a concordatului preventiv;

f)       sa judece actiunile in rezolutiune a concordatului preventiv.

Art. 18

1)        Cererile formulate in temeiul prezentului titlu se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, partile fiind citate in termen de 48 de ore de la primirea cererii.

2)       Partile cu sediul in strainatate sunt citate prin mijloace rapide de comunicare, la sediul sau, dupa caz, la domiciliul ori resedinta cunoscute ale acestora; in lipsa, citarea se face prin afisare la usa instantei.

3)       Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic in aplicarea prezentului titlu sunt executorii.

4)       Hotararile judecatorului-sindic pot fi atacate de parti numai cu apel, in termen de 7 zile, care se calculeaza de la comunicare, pentru absenti, si de la pronuntare, pentru cei prezenti.

5)       Apelul nu este suspensiv de executare.

Art. 19                 Atributiile administratorului concordatar sunt urmatoarele:

a)      intocmeste tabloul creditorilor, care include si creditorii contestati sau ale caror creante sunt in litigiu, si tabloul creditorilor concordatari; o creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari aflati in procedura de concordat, va fi inscrisa in toate tablourile creditorilor cu valoarea nominala a creantei detinute pana ce aceasta va fi complet acoperita.

b)     elaboreaza, impreuna cu debitorul, oferta de concordat, cu elementele componente ale acesteia, respectiv, proiectul de concordat si planul de redresare;

c)       face demersuri pentru solutionarea pe cale amiabila a oricarei dispute intre debitor si creditori ori intre creditori;

d)      solicita judecatorului-sindic constatarea si/sau, dupa caz, omologarea concordatului preventiv;

e)      supravegheaza indeplinirea obligatiilor asumate de catre debitor prin concordatul preventiv;

f)        informeaza, de urgenta, adunarea creditorilor concordatari asupra neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare de catre debitor a obligatiilor sale;

g)     intocmeste si transmite adunarii creditorilor concordatari rapoarte lunare sau trimestriale asupra activitatii sale si a debitorului; raportul administratorului concordatar va contine si opinia acestuia privind existenta sau, dupa caz, inexistenta unor motive de rezolutiune a concordatului preventiv;

h)     convoaca adunarea creditorilor concordatari;

i)        cere instantei inchiderea procedurii concordatului preventiv;

j)        indeplineste orice alte atributii prevazute de prezentului titlu, instituite prin concordatul preventiv ori stabilite de judecatorul-sindic.

Art. 20

1)        Onorariul definitiv al administratorului concordatar se propune prin proiectul de concordat si se stabileste prin concordatul preventiv; acesta va fi suportat din averea debitorului.

2)        Onorariul administratorului concordatar va consta, in functie de natura obligatiilor acestuia, intr-o suma fixa, o remuneratie lunara sau un onorariu de succes; la stabilirea cuantumului onorariului se va avea in vedere natura activitatii desfasurate de catre debitor, precum si complexitatea planului de redresare.

Art. 21

1)        Adunarea creditorilor concordatari are urmatoarele atributii:

a)     aproba rapoartele administratorului concordatar privitoare la activitatea debitorului si la indeplinirea obligatiilor asumate prin concordat;

b)     stabileste, in cazul prevazut la lit. b), cu acordul debitorului, onorariul noului administrator concordatar;

c)      desemneaza reprezentantul creditorilor;

d)     este titularul actiunii in rezolutiune a concordatului preventiv, pe care o exercita prin reprezentantul creditorilor.

2)       In cursul derularii procedurii, adunarea creditorilor concordatari poate fi convocata de administratorul concordatar, din oficiu sau la cererea creditorilor reprezentand 10% din valoarea totala a creantelor concordatare.

3)       Adunarea creditorilor concordatari adopta hotarari cu majoritatea, ca valoare, a creantelor concordatare prezente.

Art. 22

1)         Votul creditorilor concordatari poate fi exercitat si prin corespondenta.

2)        sedinta adunarii creditorilor concordatari va fi organizata si prezidata de administratorul concordatar.

3)       La adunarile creditorilor concordatari va fi invitat si debitorul

Art. 23

1)        Orice debitor, cu exceptia celor prevazuti la art. 16, poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu, dintre practicienii in insolventa, autorizati conform legii.

2)        Judecatorul-sindic numeste administratorul concordatar provizoriu prin incheiere irevocabila.

3)        In termen de 30 de zile de la numirea sa, administratorul concordatar elaboreaza, impreuna cu debitorul, lista creditorilor si oferta de concordat preventiv.

4)        Oferta de concordat preventiv se notifica de catre administratorul concordatar provizoriu creditorilor prin mijloace rapide de comunicare, ce asigura posibilitatea verificarii receptiei ofertei de concordat.

5)        Oferta de concordat preventiv va fi depusa in dosarul deschis potrivit alin. (1) si, pentru opozabilitate fata de terti, se depune la grefa tribunalului, unde va fi inregistrata intr-un registru special. Despre depunerea si notificarea acesteia se face mentiune in registrul comertului in care este inregistrat debitorul.

6)        Oferta de concordat preventiv va cuprinde si proiectul de concordat preventiv, la care se vor anexa declaratia debitorului privind starea de dificultate financiara in care se afla, precum si lista creditorilor cunoscuti, inclusiv cei ale caror creante sunt contestate integral sau partial, cu precizarea cuantumului si a garantiilor acceptate de debitor

Art. 24

1) Proiectul de concordat preventiv trebuie sa prezinte, in mod detaliat:

a)     situatia analitica a activului si a pasivului debitorului, certificata de un expert contabil sau, dupa caz, auditata de un auditor autorizat potrivit legii; in cazul in care prin proiectul de concordat se propun reduceri ale creantelor bugetare, se va atasa un raport de evaluare care sa indice valoarea despagubirilor care s-ar primi in caz de faliment. Raportul va fi intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR conform standardelor internationale de evaluare.

b)     cauzele starii de dificultate financiara si daca este cazul, masurile luate de debitor pentru depasirea acesteia pana la depunerea ofertei de concordat preventiv;

c)      proiectia evolutiei financiar-contabile pe urmatoarele 24 luni.

2)  Proiectul de concordat preventiv trebuie sa includa un plan de redresare, care prevede cel putin urmatoarele masuri:

a)     reorganizarea activitatii debitorului, prin masuri precum: restructurarea conducerii debitorului, modificarea structurii functionale, reducerea personalului sau orice alte masuri considerate a fi necesare;

b)      modalitatile prin care debitorul intelege sa depaseasca starea de dificultate financiara, precum: majorarea capitalului social, imprumut bancar, obligational sau de alta natura, infiintarea sau desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru, vanzarea de active, constituirea de garantii; in cazul acordarii de noi finantari in perioada de concordat, se va prevedea prioritatea la distribuire a acestor sume, dupa plata cheltuielilor de procedura.

c)      In cazul contractelor a caror scadenta depaseste termenul de 24 de luni prevazut pentru realizarea concordatului, sau a celor pentru care se propun esalonari de plata in afara acestei perioade, dupa inchiderea procedurii de concordat, aceste plati vor continua conform contractelor din care rezulta.

d)      termenul-limita pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat nu poate depasi 24 de luni de la data constatarii sau omologarii acestuia prin hotarare definitiva si executorie

e)      in situatia in care se primeste prin concordat de catre creditorii bugetari, mai mult decat s-ar primi in cazul falimentului, conform evaluarii dispuse de catre administratorul concordatar, aceasta ipoteza nu constituie ajutor de stat, conform normelor europene.

3) Prin proiectul de concordat preventiv, supus aprobarii creditorilor, debitorul propune, de asemenea, confirmarea administratorul concordatar provizoriu, precum si remuneratia acestuia pentru perioada ulterioara datei incheierii concordatului.

Art. 25

1)        In conditiile art. 996 si 999 din codul de procedura civila, debitorul poate cere judecatorului-sindic, in baza ofertei de concordat preventiv, suspendarea provizorie a urmaririlor silite.

2)        Cererea se judeca in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, fara citarea partilor.

3)       Suspendarea provizorie a urmaririlor silite individuale se mentine pana la pronuntarea unei hotarari definitive si executorii de constatare sau omologare a concordatului sau pana la respingerea ofertei de concordat prin vot de catre majoritatea creditorilor, ale caror creante necontestate compun masa credala.

CAPITOLUL 3 Incheierea, constatarea si omologarea concordatului preventiv

Art. 26

1)        In vederea exercitarii votului creditorilor asupra proiectului de concordat preventiv, debitorul poate organiza una sau mai multe sedinte colective ori individuale de negociere cu creditorii, in prezenta administratorului concordatar propus de debitor.

2)        Initiativa negocierii poate apartine si unuia sau mai multor creditori, precum si actionarilor semnificativi sau asociatilor debitorului.

3)        Perioada in care se desfasoara negocierile asupra proiectului de concordat preventiv nu poate depasi 60 de zile calendaristice.

Art. 27

1)        Asupra ofertei de concordat preventiv, cu eventualele amendamente rezultate in urma negocierilor, creditorii voteaza, in principiu, prin corespondenta.

2)       Votul creditorilor se trimite prin mijloace de comunicare rapida pe adresa debitorului, in termen de maximum 30 de zile calendaristice calculate de la data primirii ofertei de concordat preventiv. Votul favorabil neconditionat asupra concordatului preventiv are valoare de acceptare a concordatului. Orice conditionare a votului este considerata vot negativ.

3)       In cazuri exceptionale, administratorul concordatar poate convoca o adunare a tuturor creditorilor.

4)        Daca in termenul prevazut la alin. (2) unul sau mai multi creditori detinand 10% din valoarea totala a creantelor solicita convocarea adunarii tuturor creditorilor, administratorul concordatar este obligat sa o convoace in termen de maximum 5 zile de la data primirii cererii. Convocarea este transmisa creditorilor prin mijloace de comunicare rapida, care permit confirmarea primirii.

5)       Concordatul preventiv se considera aprobat de creditori daca sunt intrunite voturile creditorilor care reprezinta majoritatea de doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate.

6)       Creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la concordat doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat ar primi in cazul falimentului.

Art. 28

1)        Dupa aprobarea concordatului de catre creditori, administratorul concordatar solicita judecatorului-sindic sa constate concordatul preventiv.

2)       Judecatorul-sindic constata concordatul preventiv prin incheiere pronuntata in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere, dupa ascultarea administratorului concordatar. Cererea de constatare a concordatului preventiv poate fi respinsa exclusiv pentru motive de legalitate.

3)        Concordatul preventiv, aprobat de creditori si constatat de judecatorul-sindic prin incheiere, se comunica creditorilor, prin intermediul administratorului concordatar, si se mentioneaza in registrul comertului.

Art. 29

1)        De la data comunicarii hotararii de constatare a concordatului preventiv se suspenda de drept urmaririle individuale ale creditorilor semnatari asupra debitorului si curgerea prescriptiei dreptului de a cere executarea silita a creantelor acestora contra debitorului.

2)       De la aceeasi data se suspenda de drept fata de creditorii semnatari curgerea dobanzilor, a penalitatilor si a oricaror alte cheltuieli aferente creantelor, daca prin concordat nu se prevede altfel.

Art. 30

1)        Pentru a face opozabil concordatul preventiv creditorilor nesemnatari, inclusiv creditorilor necunoscuti sau contestati, administratorul concordatar poate cere judecatorului-sindic omologarea concordatului.

2)        Pentru omologare, judecatorul-sindic verifica indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) valoarea creantelor contestate si/sau in litigiu nu depaseste 20% din masa credala;
b) concordatul preventiv a fost aprobat de creditorii care reprezinta cel putin 80% din valoarea totala a creantelor.

3)       Dispunand omologarea, judecatorul-sindic suspenda toate procedurile de executare silita.

4)        La cererea administratorului concordatar, sub conditia acordarii de garantii creditorilor de catre debitor, judecatorul-sindic poate impune creditorilor nesemnatari ai concordatului preventiv un termen de maximum 18 luni de amanare a scadentei creantei lor, perioada in care nu vor curge dobanzi, penalitati, precum si orice alte cheltuieli aferente creantelor.

5)       Concordatul va fi opozabil creditorilor bugetari, cu conditia respectarii prevederilor legale cu privire la ajutorul de stat din legislatia interna si europeana, conform art. 24 alin. (2) lit. e ).

Art. 31                 Pe perioada concordatului preventiv omologat nu se poate deschide procedura insolventei fata de debitor.

Art. 32

1)         Orice creditor care obtine un titlu executoriu asupra debitorului in cursul procedurii poate formula cerere de aderare la concordat sau poate sa isi recupereze creanta prin orice alte modalitati prevazute de lege.

2)        Cererea de aderare se depune la administratorul concordatar, care o include in tabelul creditorilor concordatari.

Art. 33

1)        In cursul procedurii, debitorul isi desfasoara activitatea in limitele afacerii sale obisnuite, in conditiile concordatului preventiv, sub supravegherea administratorului concordatar.

2)       Masurile cuprinse in concordatul preventiv, inclusiv modificarile creantelor, profita si codebitorilor, fideiusorilor si tertilor garanti.

CAPITOLUL 4 Inchiderea procedurii concordatului preventiv

Art. 34

1)        Creditorii care au votat impotriva concordatului preventiv pot cere anularea contractului, in termen de 15 zile de la data mentionarii concordatului in registrul comertului.

2)       Cand se invoca motive de nulitate absoluta, dreptul de a cere constatarea nulitatii este imprescriptibil si apartine oricarei persoane interesate.

3)       Instanta, la cererea reclamantului, poate dispune, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea concordatului preventiv.

Art. 35

1)        In situatia in care se constata incalcarea grava de catre debitor a obligatiilor asumate prin concordatul preventiv, adunarea creditorilor concordatari poate hotari introducerea actiunii in rezolutiune a concordatului preventiv. Asupra acestui aspect adunarea poate delibera chiar daca nu a fost inscris pe ordinea de zi.

2)       In intelesul alin. (1), reprezinta incalcare grava a obligatiilor asumate de debitor prin concordatul preventiv actiuni precum: favorizarea unuia sau mai multor creditori in dauna celorlalti, ascunderea sau externalizarea de active in perioada concordatului preventiv, efectuarea de plati fara contraprestatie sau in conditii ruinatoare.

3)       Daca adunarea creditorilor concordatari a decis introducerea actiunii in rezolutiune, procedura concordatului preventiv se suspenda de drept.

4)       Prin hotararea de admitere a actiunii in rezolutiune, judecatorul-sindic acorda creditorilor daune-interese, in conditiile dreptului comun.

Art. 36

1)        Daca procedura concordatului preventiv se finalizeaza cu succes, la termenul prevazut in contract sau anterior acestuia, dupa caz, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere prin care va constata realizarea obiectului concordatului preventiv. In acest caz, modificarile creantelor prevazute in concordatul preventiv raman definitive.

2)       In cazul in care in cursul derularii procedurii, inainte de expirarea termenului prevazut la art. 24 alin. (2) lit. d), administratorul concordatar apreciaza ca este imposibila realizarea obiectivelor concordatului din motive neimputabile debitorului, poate cere judecatorului-sindic constatarea nereusitei concordatului preventiv si inchiderea procedurii.

3)        In cazul in care la expirarea termenului prevazut la art. 24 alin. (2) lit. d) nu au fost indeplinite obligatiile prevazute in concordatul preventiv, creditorii vor putea vota, la propunerea administratorului concordatar, prelungirea duratei concordatului cu maximum 6 luni fata de durata initiala.

Art. 37                Masurile prevazute de prezentul titlu se vor aplica cu respectarea regulilor in materia ajutorului de stat.

CARTEA A II-A. PROCEDURA INSOLVENTEI

TITLUL I Procedura generala 

CAPITOLUL I Dispozitii Generale

Art. 38

1)         Procedura generala prevazuta de prezenta carte se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):

a)     profesionistilor;

b)     grupurilor de societati;

c)      regiilor autonome, in conditiile prevazute de art. 347;

d)     societatilor cooperative;

e)     societatilor agricole;

f)       grupurilor de interes economic;

g)     oricarei alte persoane fizice sau juridice de drept privat supuse inregistrarii in registrul comertului sau in alte registre de publicitate.

2)        Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

a)      profesionistilor persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale;

b)      intreprinderilor familiale, membrilor intreprinderii familiale;

c)      Debitorilor care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:

    1. nu detin niciun bun in patrimoniul lor;

    2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;

    3. administratorul nu poate fi gasit;

    4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;

d)     debitorilor care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat oricare din documentele prevazute la art. 67 alin. (1) lit. a) – f) si h) in termenul prevazut de lege;

e)      persoanelor juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept anterior formularii cererii introductive, chiar daca lichidatorul nu a fost numit sau, desi numit, mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisa in registrul comertului.

f)       debitorilor care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment;

g)      oricarei persoane care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate. Aplicarea prezentei legi fata de aceste persoane nu exclude sanctiunile aplicabile pentru lipsa autorizarii sau inregistrarii respectivei persoane.

Art. 39

1)        Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau de lichidator, vor fi suportate din averea debitorului.

2)       Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar in cursul falimentului, de lichidator.

3)       Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate intr-un cont special de depozit bancar.

4)       In lipsa disponibilitatilor in contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile urmand a fi facute in conformitate cu prevederile privind organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventape baza unui buget previzionat.

5)       In cadrul adunarii creditorilor, administratorul judiciar va putea solicita creditorilor avansarea sumelor necesare continuarii procedurii.

6)       Oricand pe parcursul procedurii, in lipsa de lichiditati in patrimoniul debitoarei, administratorul/lichidatorul judiciar va identifica bunuri valorificabile libere de sarcini si va proceda la valorificarea de urgenta, la minimum valoarea de lichidare a acestora, stabilita de un evaluator desemnat conform prevederilor art. 61. Valorificarea se va efectua in scopul si in limitele necesare acoperirii cheltuielilor de procedura.

7)       Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:

a)     aplicarea unui procent de 50% la taxele care se achita la oficiul registrului comertului pentru autorizare constituire persoane supuse inregistrarii in registrul comertului, cu modificarile actelor, faptelor si mentiunilor acestora, si efectuarea tuturor inregistrarilor in registrul comertului, autorizare functionare si eliberare documente specifice, verificare si/sau rezervare, transmitere/obtinere/eliberare documente si/sau informatii prevazute de lege;

b)     preluarea a 2,0% din sumele recuperate in cadrul procedurilor de insolventa, inclusiv din fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, suma care va fi inclusa in categoria cheltuielilor aferente procedurii in sensul alin. (1).

8)       Sumele mentionate la alin. (1) vor fi platite cu prioritate in momentul existentei disponibilului in contul debitorului. Sumele platite din fondul de lichidare pentru cheltuielile de procedura sunt considerate avansuri si vor fi restituite de catre practicianul in insolventa din averea debitoarei la momentul existentei lor.

9)       U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe langa care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.

10)    Sumele mentionate la alin. (1) vor fi platite cu prioritate in momentul existentei disponibilului in contul debitorului. Sumele platite din fondul de lichidare pentru cheltuielile de procedura sunt considerate avansuri si vor fi restituite de catre practicianul in insolventa din averea debitoarei la momentul existentei lor.

CAPITOLUL 2 Organele care aplica procedura

Art. 40

1)        Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.

2)       Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni

CAPITOLUL 3 Participantii la procedura

SECTIUNEA 1: Instantele judecatoresti

Art. 41

1)         Toate procedurile prevazute de prezenta carte, cu exceptia apelului, sunt de competenta tribunalului sau, daca este cazul, a tribunalului specializat, in a carui circumscriptie debitorul si-a avut sediul cel putin 1 an anterior datei sesizarii instantei. Daca in cadrul tribunalului a fost creata o sectie speciala de insolventa, acesteia ii apartine competenta pentru derularea procedurilor prevazute de prezenta lege.

2)        Sediul debitorului este cel cu care figureaza acesta in Registrul Comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatilor si fundatiilor. In cazul in care sediul a fost schimbat cu mai putin de un an anterior depunerii cererii de deschidere a procedurii insolventei, sediul debitorului este cel cu care acesta figura la registrul comertului, respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatilor si fundatiilor inainte de schimbare.

3)        Tribunalul, legal investit cu o cerere de deschidere a procedurii insolventei conform alin. 1 al prezentului articol, ramane competent sa solutioneze cauza, indiferent de schimbarile ulterioare de sediu ale debitorului.

Art. 42

1)        Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor fata de participantii la proces, al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla in strainatate, este supusa dispozitiilor codului de Procedura Civila coroborate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1346/2000 privind procedurile de insolventa cu modificarile si completarile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolventa va fi realizat in forma electronic.

2)       Pentru sustinerea cheltuielilor de editare si difuzare a Buletinului procedurilor de insolventa, fondul prevazut la art. 17 din Hotararea Guvernului nr. 460/2005 privind continutul, etapele, conditiile de finantare, publicare si distribuire a Buletinului procedurilor de insolventa, cu modificarile si completarile ulterioare, se majoreaza, reprezentand o cota de 10% aplicata la taxele percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare.

3)        In procedurile contencioase reglementate de prezenta carte vor fi citate in calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, in conditii de contradictorialitate. In toate celelalte cazuri va fi citat doar administratorul judiciar/lichidatorul.

4)        Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Creditorii nementionati in lista prevazuta la art. 67 alin. 1 pct. c si care nu au fost notificati vor fi repusi in termen si vor prelua procedura in stadiul in care se afla in momentul inscrierii lor la masa credala.

5)       Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prima citare si comunicarea actelor de procedura catre persoanele impotriva carora se introduce o actiune, in temeiul dispozitiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolventei, se vor realiza, conform codului de procedura civila, si prin Buletinul procedurilor de insolventa. Instantele judecatoresti vor transmite actele de procedura in cauza, din oficiu, pentru publicare in Buletinul procedurilor de insolventa.

6)       In cazul in care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorul-sindic va comunica Autoritatii pentru Supraveghere Financiara hotararea de deschidere a procedurii.

7)       Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica in Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind indeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate in mod obligatoriu de toti participantii la procedura.

8)       Notificarile, cu exceptia cazului in care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad in sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz.

9)       Creditorii care au inregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au in cunostinta termenele prevazute la art. 100 ori la art. 146 sau 147, dupa caz, si nu vor mai fi citati.

10)    In vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de Oficiul National al Registrului Comertului.

11)     Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti in Buletinul procedurilor de insolventa inlocuieste, de la data publicarii acestora, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi indeplinite la data publicarii.

12)    Cu exceptia cazurilor in care legea prevede termene speciale, toate cererile, contestatiile, actiunile intemeiate pe dispozitiile prezentei carti se judeca conform reglementarilor codului de procedura civila cu privire la judecata in prima instanta, cu mentiunea ca termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 10 zile de la comunicare, raspunsul la intampinare nu este obligatoriu, iar judecatorul sindic fixeaza, prin rezolutie, in termen de maxim 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei

Art. 43

1)         Curtea de apel va fi instanta de apel pentru hotararile pronuntate de judecatorul-sindic. Hotararile curtii de apel sunt definitive.

2)        Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotararii realizata prin publicare in Buletinul Procedurilor de Insolventa, daca legea nu prevede altfel. Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgenta. Citarea apelantilor, a administratorului judiciar/lichidatorului si a intimatilor in apel si comunicarea deciziilor pronuntate se fac prin Buletinul Procedurilor de Insolventa. Instantele judecatoresti vor transmite actele de procedura in cauza, din oficiu, pentru publicare in Buletinul procedurilor de insolventa. Procedura va fi considerata indeplinita daca citatia se publica cu cel putin 5 zile calendaristice inainte de data stabilita pentru infatisare. In vederea solutionarii apelului, se trimit la curtea de apel, in copie certificata, de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic in cazul in care apelul priveste o hotarare a judecatorului sindic pentru care nu s-a format dosar separat. In cazul in care apelul vizeaza o hotarare pronuntata de judecatorul-sindic intr-un dosar separat, intregul dosar se inainteaza la instanta de apel. In cazul in care instanta de apel considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune in vedere partilor interesate sa le depuna in copie certificata.

3)        Apelul se judeca conform dispozitiilor codului de procedura civila cu urmatoarele derogari:  termenul pentru depunerea intampinarii este de maxim 10 zile de la comunicarea cererii si a motivelor de apel, raspunsul la intampinare nu este obligatoriu, iar judecatorul fixeaza, prin rezolutie, in termen de maxim 3 zile de la data depunerii intampinarii, primul termen de judecata care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezolutiei.

4)        Prin derogare de la prevederile codului de procedura civila, exercitarea apelului nu suspenda executarea hotararilor  judecatorului sindic.

5)        Prevederile alin. (4) nu se aplica in cazul judecarii apelului impotriva urmatoarelor hotarari ale judecatorului-sindic:

a)      sentinta de deschidere a procedurii insolventei impotriva debitorului.

b)     sentinta prin care se decide intrarea in procedura simplificata;

c)      sentinta prin care se decide intrarea in faliment;

d)     sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante;

e)     sentinta de solutionare a contestatiilor impotriva masurilor administratorului judiciar/lichidatorului;

f)       sentinta prin care s-a confirmat practicianul in insolventa.

 5)  Pentru toate cererile de apel formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic in cadrul procedurii se constituie un singur dosar. Completul de apel caruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va solutiona toate apelurile urmatoare privind aceeasi procedura, exercitate impotriva aceleiasi hotarari sau a hotararilor succesive pronuntate de judecatorul-sindic in acelasi dosar de insolventa.

6)       Curtea de apel investita cu solutionarea apelului declarat impotriva hotararii judecatorului-sindic prin care s-a respins cererea de deschidere a procedurii insolventei, admitand apelul, va anula hotararea si va trimite cauza judecatorului-sindic pentru deschiderea procedurii insolventei.

Art. 44               Repartizarea cauzelor, avand ca obiect procedura prevazuta de prezentul titlu, judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

SECTIUNEA 2: Judecatorul sindic

Art. 45

1)        Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei carti, sunt:

a)     pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii insolventei si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;

b)     judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

c)      Desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa compatibili care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor sau creditorul care detine cel putin 50% din valoarea creantelor, fixarea onorariului in conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activitatii practicienilor in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. Judecatorul-sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de catre creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de catre debitor, daca cererea ii apartine. In situatia in care cel care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar sau lichidator, numirea se va face de catre judecatorul-sindic din randul practicienilor care au depus oferte la dosarul cauzei. In cazurile prevazute la art. 70, atunci cand se solutioneaza impreuna cereri formulate de mai multi creditori sau cereri formulate de unul sau mai multi creditori si de catre debitoare, se va da curs propunerii creditorilor care, singuri sau impreuna cu alti creditori, detin majoritatea relativa a valorii creantelor sau de cererea debitoarei, daca nu exista o propunere din partea unui creditor.

d)     Confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detine mai mult de 50 % din valoarea creantelor. Daca nu exista contestatii impotriva legalitatii hotararii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului care detine mai mult de 50 % din valoarea creantelor, confirmarea se face in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de 5 zile de la publicarea in Buletinul procedurilor de insolventa a hotararii adunarii creditorilor sau, dupa caz a deciziei creditorului majoritar ;

e)     Inlocuirea, pentru incalcari grave ale atributiilor, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului, conform art. 57 alin. (4);

f)       Judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

g)     Judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 169.

h)     Judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

i)       Judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;

j)       Confirmarea planului de reorganizare dupa votarea lui de catre creditori;

k)     Solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;

l)       Solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;

m)  Judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

n)     Judecarea cererilor administratorului judiciar/lichidatorului judiciar in situatiile in care, nu se poate lua o hotarare in sedintele  comitetului creditorilor sau ale adunarii creditorilor din lipsa de cvorum cauzat de neprezentarea creditorilor legal convocati, la cel putin doua sedinte ale acestora avand aceeasi ordine de zi.

o)     Pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
2)       Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.

Art. 46

1)        Hotararile judecatorului-sindic sunt executorii si pot fi atacate, separat, numai cu apel.

2)       Dispozitiile art. 42 alin. (1) din codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarari in acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa anularea hotararii in apel.

3)       Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic vor fi motivate de acesta in termen de 10 zile de la data pronuntarii hotararii.

Sectiunea 3: Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

Art. 47

1)        Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.

2)       Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator in cazurile prevazute expres de lege si ori de cate ori este necesar.

3)       Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau de catre creditorii detinand creante in valoare de cel putin 50% din valoarea totala  a creantelor cu drept de vot. In aceasta situatie, daca administratorul judiciar sau lichidatorul refuza sa prezideze adunarea creditorilor ori nu se prezinta la data si locul convocarii, aceasta va fi prezidata de presedintele comitetului creditorilor sau, in lipsa, de creditorul care a cerut convocarea, reprezentati sau asistati de un avocat ori de un consilier juridic. In acest caz, convocarea si orice alte documente si informatii aferente acesteia vor fi comunicate de urgenta administratorului judiciar/lichidatorului. Procesul-verbal intocmit va fi transmis spre publicare in BPI in termen de 3 zile de catre persoana care a prezidat adunarea.

Art. 48

1)        Convocarea creditorilor se va realiza prin publicare in BPI cu cel putin 3 zile lucratoare anterior tinerii sedintei si va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.

2)       Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.

3)       Creditorii pot fi reprezentati in adunare prin imputerniciti cu procura speciala autentica sau, in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.

4)       Daca legea nu interzice in mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care isi exprima votul, semnata de creditor, sau inscrisul in format electronic caruia i s-a incorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat valabil, poate fi comunicat prin orice mijloace, pana in ziua fixata pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului.

5)       La sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si alte drepturi banesti ce li se cuvin.

6)        Deliberarile si hotararile adunarii creditorilor vor fi cuprinse intr-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei si trimis spre publicare in Buletinul Procedurilor de Insolventa, in termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor

7)       Hotararea adunarii creditorilor poate fi anulata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor sau ale caror voturi nu au fost consemnate in procesul verbal intocmit. Hotararea poate fi atacata si de adminstratorul judiciar/lichidator, cu exceptia celei prin care a fost desemnat administratorul judiciar/lichidatorul.

8)       Cererea prevazuta la alin. (7) va fi depusa la dosarul cauzei in termen de 5 zile de la data publicarii in BPI a procesului verbal al adunarii creditorilor si va fi solutionata in camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului si a creditorilor. Citarea creditorilor, cu exceptia celui care a formulat cererea, si comunicarea actelor catre acestia se va face prin Buletinul Procedurilor de Insolventa.

Art. 49

1)        Cu exceptia cazurilor in care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majoritatii, prin valoare, a creantelor prezente cu drept de vot. Votul conditionat va fi considerat vot negativ.

2)       Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) impotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:

a)     Ulterior publicarii in Buletinul Procedurilor de Insolventa a tabelului preliminar si pana la publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;

b)     Ulterior publicarii in Buletinul Procedurilor de Insolventa a tabelului definitiv si pana la confirmarea unui plan de reorganizare, sau, in cazul neconfirmarii planului, pana la publicarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;

c)      Ulterior confirmarii planului de reorganizare si pana la publicarea tabelului definitiv consolidat, potrivit cuantumului cuprins in programul de plati.

d)     Ulterior publicarii in Buletinul Procedurilor de Insolventa a tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.

3)       In cazurile privind pe creditorii ale caror creante au fost stinse total sau partial se va proceda la o modificare corespunzatoare a tabelului de creante, dupa caz. Odata cu convocatorul adunarii creditorilor, se va publica si tabelul de creditori actualizat cu sumele stinse in timpul procedurii.  Odata cu contestarea procesului verbal al adunarii, creditorii vor putea contesta in aceleasi termene si conditii si  tabelul astfel publicat.

Art. 50

1)        Judecatorul-sindic poate desemna, in raport cu numarul creditorilor, un comitet format din 3 – 5 creditori dintre cei cu drept de vot cu creantele cele mai mari, prin valoare. Daca, din cauza numarului mic de creditori, judecatorul-sindic nu considera necesara constituirea unui comitet al creditorilor, atributiile comitetului vor fi exercitate de adunarea creditorilor.

2)       Desemnarea se va face, prin incheiere, dupa intocmirea tabelului preliminar de creante.

3)       Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat in persoana presedintelui astfel desemnat, iar in lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.

4)       In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3-5 creditori, dintre primii 20 de creditori cu drept de vot in ordinea valorii, care se ofera voluntar si care intrunesc cel mai mare procentaj de vot din valoarea creantelor  prezente. In cazul in care in tabelul de creante sunt inscrisi si creditori cu creante garantate  care se ofera voluntari, cel care are cea mai mare pondere din valoarea creantelor va face parte obligatoriu din Comitet. Comitetul astfel desemnat va inlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul sindic.

5)       Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului creditorilor, judecatorul-sindic va consemna, prin incheiere, modificarea componentei acestuia, astfel incat criteriile prevazute la alin. (4) sa fie respectate in toate fazele procedurii.

6)       In cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.

7)       Prin hotararea Adunarii creditorilor se va putea stabili ca membrii comitetului creditorilor sa beneficieze de rambursarea cheltuielilor efectuate in aceasta calitate, pentru sedintele comitetului creditorilor.

Art. 51

1)        Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:

a)     Sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;

b)     Sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;

c)      Sa ia cunostinta despre rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;

d)     Sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;

e)     Sa solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

f)       Sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.

2)       Comitetul creditorilor se intruneste ori de cate ori este necesar la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz,  la cererea oricarui membru al Comitetului Creditorilor. Comunicarea si votul se vor putea efectua prin orice mijloc care asigura transmiterea textului cu confirmarea primirii acestuia.

3)       Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc in prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate intr-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.

4)       Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.

5)       Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, din cauza interesului propriu, in conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot, sub sanctiunea anularii deciziei comitetului creditorilor daca fara votul sau nu s-ar fi intrunit majoritatea ceruta.

6)       Impotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor, orice creditor poate formula contestatie la judecatorul sindic, in termen de 5 zile de la publicarea procesului verbal al comitetului creditorilor in BPI.

7)       Pentru fapte comise de membrii comitetului creditorilor in dauna interesului concursual al creditorilor, cum ar fi votul exprimat in mod repetat in cadrul Comitetului creditorilor in situatie de conflict vadit de interese sau lipsa repetata nejustificata de la sedintele Comitetului creditorilor, la cererea oricarui creditor, judecatorul sindic va aplica o amenda de la 10.000 lei pana la 30.000 lei pentru fiecare fapta. In astfel de cazuri, aplicarea amenzii nu exclude raspunderea pentru prejudiciile create averii debitorului printr-o asemenea fapta.

8)       In cazul in care un membru al comitetului creditorilor voteaza repetat in situatie de conflict de interese ori in cazul lipsei repetate nejustificate de la sedintele comitetului creditorilor, la cererea oricarui creditor, judecatorul sindic va inlocui pe respectivul mebru al  comitetului creditorilor in mod provizoriu, urmand ca adunarea creditorilor sa il confirme pe cel provizoriu sau sa aleaga un alt membru potrivit criteriilor prevazute de art. 50 alin (4).

Sectiunea 4: Administratorul special

Art. 52

1)        Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, va desemna, pe cheltuiala acestora, administratorul special.

Art. 53

1)      Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator pentru desemnarea administratorului special, in termen de maximum 10 zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea.

2)     Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Daca adunarea asociatilor/actionarilor convocata conform prezentului punct nu desemneaza un administrator special, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, daca acesta nu a fost ridicat, iar debitorul, respectiv asociatii/actionarii sunt decazuti din drepturile recunoscute de procedura si care sunt exercitate prin administrator special.

3)     Daca un administrator special nu a fost desemnat, pentru solutionarea actiunilor prevazute la Capitolul 6, sectiunea I, debitorul va fi reprezentat de un curator special desemnat dintre organele de conducere statutare aflate in exercitiul functiunii la data deschiderii procedurii. Desemnarea se va face de catre judecatorul-sindic in camera de consiliu si fara citarea partilor. In cazul in care ulterior adunarea asociatilor/actionarilor alege un administrator special, acesta va prelua procedura in stadiul in care se gaseste la data desemnarii.

Art. 54                Mandatul administratorilor statutari inceteaza de la data ridicarii dreptului de administrare sau de la data desemnarii administratorului special. Incetarea mandatului impune obligatia predarii gestiunii.

Art. 55                Dupa deschiderea procedurii si numirea administratorului special, adunarea generala a actionarilor/asociatilor isi suspenda activitatea si se va putea intruni, la convocarea administratorului judiciar, in cazurile expres si limitativ prevazute de prezenta lege.

Art. 56

1)      Administratorul special are urmatoarele atributii:

a)     Participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 84 si Capitolul 6, Sectiunea I;

b)     Formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

c)      Propune un plan de reorganizare;

d)     Administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului, doar in situatia in care nu s-a ridicat debitorului dreptul de administrare;

e)     Dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;

f)       Primeste notificarea inchiderii procedurii.

2)     Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator, care ii conduce si activitatea de afaceri, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.

Sectiunea 5: Administratorul judiciar

Art. 57

1)        Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. In oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.

2)       In cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si onorariul. In cazul in care onorariul se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 39, acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevazute in OUG nr. 86/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. In aceasta din urma situatie nu va mai fi necesara confirmarea judecatorului sindic. Prima sedinta a adunarii creditorilor va avea in mod obligatoriu pe ordinea de zi atat confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului, cat si stabilirea onorariului acestuia.

3)       Creditorul care detine cel putin 50% din valoarea totala a creantelor poate sa decida, fara consultarea adunarii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator in locul administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu ori sa confirme administratorul judiciar provizoriu sau, dupa caz, lichidatorul provizoriu si sa ii stabileasca onorariul.

4)       La sesizarea comitetului creditorilor sau ca urmare a adoptarii unei hotarari a adunarii creditorilor in acest sens, cu votul a cel putin 50% din valoarea totala a creantelor cu drept de vot, in orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic il poate inlocui pe administratorul judiciar, pentru grave incalcari ale atributiilor. Incheierea de inlocuire se pronunta in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor. Administratorul judiciar poate formula apel impotriva incheierii de inlocuire, in termen de 5 zile de la comunicarea acesteia conform prevederilor codului de procedura civila.

5)       In orice moment al procedurii, la cererea administratorului judiciar/lichidatorului, pentru motive bine justificate, judecatorul sindic poate incuviinta inlocuirea acestuia, in urma analizei cererii. In acest caz, judecatorul sindic va desemna un alt administrator judiciar /lichidator provizoriu, in conditiile prevazute de art. 45 alin. 1 lit. c.

6)       Creditorii pot contesta la judecatorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2) si (3), in termen de 3 zile de la data publicarii acesteia in Buletinul procedurilor de insolventa. Judecatorul va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o incheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul desemnat sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor/creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.

7)       Daca in termenul stabilit la alin. 6 decizia adunarii creditorilor sau a creditorului ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin incheiere, va numi administratorul judiciar propus de creditori sau de creditorul ce detine cel putin 50% din valoarea creantelor, daca acesta indeplineste conditiile prevazute de lege, dispunand totodata incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.

8)       Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa, potrivit legii.

9)       Inainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate in indeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.

10)    Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, in mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

11)     Practicianul in insolventa, in calitatea sa de organ care aplica procedura, nu va putea fi obligat sub nicio forma la plata oricaror cheltuieli de judecata, amenzi, daune sau orice alte sume la care ar putea fi obligat debitorul de catre instanta de judecata sau de orice alta autoritate, dupa caz.

12)     Daca adunarea creditorilor a inlocuit administratorul judiciar/lichidatorul, inainte de a-i  fi stabilit onorariul, pentru activitatea desfasurata pana la data inlocuirii onorariul va fi stabilit de catre judecatorul sindic in conformitate cu criteriile stabilite de OUG nr. 86/2006. Din suma aprobata se va scadea onorariul aprobat cu titlu provizoriu prin hotararea judecatoreasca de desemnare, daca a fost incasat.

13)     In cazul desfiintarii pentru orice motive a hotararii de deschidere a procedurii, instanta care va desfiinta hotararea va decide asupra onorariului practicianului, aplicandu-se corespunzator alineatul 1, iar plata acestui onorariu si a cheltuielilor de procedura vor fi suportate de parat sau reclamant potrivit reglementarilor privitoare la cheltuielile de judecata din codul de procedura civila.

14)     In cazul in care adunarea creditorilor confirma administratorul judiciar/lichidatorul, dar nu aproba oferta de onorariu a acestuia, administratorul judiciar/lichidatorul va putea accepta onorariul votat de catre creditori sau va reconvoca adunarea intr-un termen de maximum 30 de zile pentru negocierea cu creditorii si rediscutarea onorariului. In cazul in care, nici la aceasta adunare oferta administratorului judiciar/lichidatorului nu va fi acceptata de catre creditori, administratorul judiciar/lichidatorul va putea declara ca se retrage. In caz de renuntare, administratorul judiciar/lichidatorul va convoca o noua adunare in termen de maxim 30 de zile, in vederea desemnarii noului administrator judiciar/ lichidator.  In cazul in care, in cadrul acestei adunari, nu se desemneaza un alt administrator judiciar/lichidator, judecatorul sindic va desemna un administrator judiciar/lichidator provizoriu, in termen de maxim 5 zile de la data adunarii, in Camera de Consiliu. Dispozitiile alin. 1 se aplica in mod corespunzator.

Art. 58

1)        Principalele atributii ale administratorului judiciar, in cadrul prezentei carti, sunt:

a)     examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art. 67 si 74 si intocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

b)     examinarea activitatii debitorului si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, in conditiile Capitolului 9, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si depunerea la dosarul cauzei, intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

c)      intocmirea actelor prevazute la art. 67 alin. (1), in cazul in care debitorul nu si-a indeplinit obligatia respectiva inauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse in actele respective, cand acestea au fost prezentate de debitor;

d)     elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, in functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a);

e)     supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;

f)       conducerea integrala, respectiv in parte, a activitatii debitorului, in acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;

g)     convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;

h)     introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

i)       sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic in cazul in care constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

j)       denuntarea unor contracte incheiate de debitor;

k)     verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;

l)       incasarea creantelor; urmarirea incasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;

m)  cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;

n)     sesizarea judecatorului-sindic in legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.

o)     inventarierea bunurilor debitorului.
p)     dispunerea evaluarii bunurilor debitorului, astfel incat aceasta sa fie realizata pana la data stabilita pentru depunerea tabelului definitiv al creantelor.

q)     transmiterea spre publicare in Buletinul Procedurilor de Insolventa a unui anunt cu privire la depunerea la dosar a raportului de evaluare, in termen de 2 zile de la depunere.

2)       Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin incheiere, orice alte atributii in afara celor stabilite la alin. (1), cu exceptia celor prevazute de lege in competenta exclusiva a acestuia.

Art. 59

1)        Administratorul judiciar va depune lunar un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Raportul se depune la dosarul cauzei, iar un extras se publica in Buletinul Procedurilor de Insolventa. La fiecare 120 de zile judecatorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii, in care administratorul judiciar va expune in sinteza masurile efectuate in acest interval cuprinse in rapoartele de activitate.

2)       In raportul prevazut la alin. (1) se va mentiona si remuneratia administratorului judiciar sau a lichidatorului, cu mentionarea modalitatii de calcul a acesteia.

3)       Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar.

4)       Contestatia trebuie sa fie inregistrata in termen de 5 zile de la publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a  extrasului prevazut la alin. (1).

5)       Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, in termen de 5 zile de la inregistrarea ei, in camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putand, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.

6)       Onorariul administratorului judiciar va fi platit in baza procesului verbal al adunarii creditorilor prin care s-a stabilit cuantumul acestuia, in baza deciziei publicata in Buletinul Procedurilor de Insolventa sau pe baza hotararii judecatoresti pentru cazurile in care a fost stabilit onorariul provizoriu de catre judecatorul-sindic.

7)       Prin exceptie de la prevederile codului Fiscal, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata aferenta onorariului perceput de catre administratorul/lichidatorul judiciar coincid cu incasarea acestuia, data la care se va efectua si facturarea onorariului.

Art. 60

1)        In cazul in care un practician in insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, in termen de 5 zile de la comunicarea numirii. Judecatorul-sindic va lua act de refuzul practicianului in insolventa desemnat printr-o incheiere pronuntata in camera de consiliu, fara citarea partilor si va desemna un alt practician in insolventa in calitate de administrator judiciar provizoriu. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei la 1.000 lei necomunicarea in termen a refuzului, fara motive temeinice. In acest caz devin aplicabile dispozitiile art. 57. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si in situatia prevazuta la art. 73.

2)       Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei la 5.000 lei in cazul in care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu isi indeplineste sau indeplineste cu intarziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.

3)       Daca prin fapta prevazuta la alin. (2) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa il oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.

4)       In cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la alin. (1), (2) si, respectiv la alin. (3), urmeaza a se aplica in mod corespunzator dispozitiile art. 190 si 191 din codul de procedura civila.

Art. 61

1)        In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar/lichidatorul va putea desemna persoane de specialitate precum avocati, experti contabili, evaluatori sau alti specialisti. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse  aprobarii comitetului creditorilor  in cazul in care acestea vor fi platite din averea debitoarei sau se vor supune standardelor de cost stabilite de U.N.P.I.R. conform dispozitiilor din O.U.G. nr. 86/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul in care se vor remunera din fondul unic constituit conform art. 39 alin (4).

2)       In cazuri urgente, administratorul judiciar/lichidatorul poate angaja persoane de specialitate, din categoria celor enumerate in alineatul precedent, si le poate stabili remuneratia fara acordul prealabil al comitetului creditorilor, in cazul in care remuneratia va fi achitata din averea debitoarei. Masura va putea fi contestata conform art. 59 alin. 3. Onorariul datorat pana la data solutionarii contestatiei se va plati din averea debitoarei.

Art. 62

1)        Administratorul judiciar/lichidatorul, precum si oricare dintre creditori, pot formula obiectiuni impotriva rapoartelor de evaluare intocmite in cauza.

2)       Obiectiunile se formuleaza in termen de maxim 5 zile de la publicarea in Buletinul Procedurilor de Insolventa a unui anunt cu privire la depunerea raportului de evaluare la dosarul cauzei.

3)       Judecatorul-sindic va solutiona obiectiunile in termen de maxim 7 zile de inregistrarea lor, cu citarea celui care a formulat obiectiunile, a administratorului judiciar/lichidatorului si a membrilor comitetului creditorilor.

4)       Judecatorul-sindic, admitand cererea, va obliga evaluatorul, sub sanctiunea amenzii, sa raspunda la obiectiunile incuviintate in termen de maxim 5 zile de la primirea, din partea instantei de judecata, a unei adrese in acest sens.

5)       Pentru motive temeinice, precum si in cazul in care raspunsul la obiectiuni nu este satisfacator, judecatorul-sindic va putea dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei noi evaluari.

6)       In cazul in care operatiunile pentru care este necesara angajarea de specialisti sunt operatiuni obligatorii impuse de lege, cum ar fi, dar nu limitat la,  arhivarea documentelor, bilanturile obligatorii de mediu, audit si alte asemenea, daca propunerile administatorului judiciar/lichidatorului sunt respinse de catre comitetul creditorilor, acesta va convoca un nou comitet in termen de maxim 7 zile, in care membrii comitetului vor trebui sa propuna si sa desemneze un specialist, aprobandu-i si onorariul. In cazul in care in cele doua comitete nu s-a decis numirea unui specialist, practicianul in insolventa va putea sa desemneze specialistul cu oferta tehnica si financiara cea mai buna, dintre cele depuse pentru cele doua comitete.

Sectiunea 6: Lichidatorul

Art. 63

1)        In cazul in care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicandu-se, in mod corespunzator, dispozitiile art. 57, 59 – 62 si ale art. 140 alin. (6).

2)       Atributiile administratorului judiciar inceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.

3)       Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior.

Art. 64               Principalele atributii ale lichidatorului, in cadrul prezentei carti, sunt:

a)     examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata in raport cu situatia de fapt si intocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora in conditiile Capitolului 6, Sectiunea I, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic intr-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese intocmit anterior de administratorul judiciar;conducerea activitatii debitorului;

b)      introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

c)      aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;

d)     denuntarea unor contracte incheiate de debitor;

e)     verificarea creantelor si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si intocmirea tabelelor creantelor;

f)       urmarirea incasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta inaintea deschiderii procedurii, incasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor in pretentii pentru incasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putand angaja avocati;

g)     primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor in contul averii debitorului;

h)     vanzarea bunurilor din averea debitorului, in conformitate cu prevederile prezentei legi;

i)       incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;

j)       sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;

k)     orice alte atributii stabilite prin incheiere de catre judecatorul-sindic.

CAPITOLUL 4 Deschiderea procedurii si efectele acesteia

SECTIUNEA 1 – CERERILE INTRODUCTIVE

Art. 65

1)        Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.

2)       introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.

SUBSECTIUNEA 1 – CEREREA DEBITORULUI

Art. 66

1)        Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

2)       Daca la data expirarii termenului prevazut la alin. (1) debitorul este angrenat, cu buna-credinta, in negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligatia de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de 5 zile de la esuarea negocierilor.

3)       Daca in cursul negocierilor derulate in cadrul unei proceduri de ad-hoc sau de concordat preventiv debitorul ajunge in stare de insolventa, dar exista indicii serioase ca rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate in termen scurt prin incheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de buna-credinta, trebuie sa introduca cererea de deschidere a procedurii in conditiile si termenul prevazute la alin. (2). In caz contrar, debitorul trebuie sa introduca cererea de deschidere a procedurii insolventei in termen de 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.

4)       Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei carti si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.

5)       Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta, fara a fi necesara o hotarare a asociatilor/actionarilor.

6)       Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.

7)       Cererea debitorului se va judeca de urgenta in termen de 5 zile in camera de consiliu, fara citarea partilor. Prin exceptie de la prevederile art. 200 din codul de procedura civila, judecatorul sindic va stabili termenul de judecata in camera de consiliu, in termen de 5 zile de la depunere, chiar daca cererea nu indeplineste toate cerintele legale si nu sunt depuse toate documentele.  In cazul in care la data depunerii cererii debitorului se gasesc inregistrate pe rol cereri ale creditorilor, se va proceda conform art. 70 alin. (4).

8)       Dupa depunerea cererii de deschidere a procedurii, in cazuri urgente care ar pune in pericol activele debitorului, judecatorul sindic poate dispune de urgenta suspendarea provizorie a oricaror proceduri de executare silita a bunurilor debitorului pana la pronuntarea hotararii cu privire la respectiva cerere.

Art. 67

1)        Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:

a)     bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;

b)     o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;

c)      o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;

d)     o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive;

e)     contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;

f)       o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;

g)     o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;

h)     o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii;

i)       o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului sau alte registre in a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciara prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;

j)       o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea concurentei, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;

k)     un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.

2)       Daca debitorul nu dispune, la momentul inregistrarii cererii, de vreunul dintre actele prevazute la alin. (1) lit. a), c), e), g) i), si j), acesta le va putea inregistra la tribunal in termen de maximum 3 zile de la inregistrarea cererii; daca nu o va face, cererea sa va fi respinsa. Respingerea cererii nu impiedica introducerea unei cereri noi, regulat introduse.

3)       Documentele prevazute la alin. (1), lit. b), d), f), h) si k), precum si lista prevazuta la art. 134 alin. (1) vor fi depuse in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, sub sanctiunea decaderii din dreptul de depune un plan de reorganizare.

Art. 68

1)        In cazul unei cereri introduse de o societate in nume colectiv sau in comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori, in conditiile art. 70, si impotriva lor.

2)       O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori impotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea in nume colectiv sau in comandita din care face parte.

3)       Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, in privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.

Art. 69               Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei proceduri de reorganizare judiciara.

SUBSECTIUNEA 2: CERERILE CREDITORILOR

Art. 70

1)        Orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta carte impotriva unui debitor prezumat in insolventa poate introduce o cerere introductiva, in care va preciza:

a)     cuantumul si temeiul creantei;

b)     existenta unui drept de preferinta, constituit de catre debitor sau instituit potrivit legii;

c)      existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;

d)     declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz in care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.

2)        Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.

3)       Daca intre momentul inregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori impotriva aceluiasi debitor, tribunalul prin serviciul de registratura va verifica, din oficiu, la data inregistrarii, existenta dosarului pe rol si va inregistra cererea la dosarul existent. Judecatorul sindic va stabili indeplinirea conditiilor referitoare la cuantumul minim al creantelor, in raport cu valoarea insumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta carte si va comunica cererile debitorului.

4)       Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori ulterior inregistrarii celei dintai, , cererile de deschidere a procedurii formulate de creditori se vor  inregistra direct la cererea formulata de debitor In acest scop, serviciul de registratura va efectua verificari, din oficiu, la data inregistrarii cererilor, si va inregistra cererile la dosarul ce are ca obiect cererea formulata de debitor.

5)       In cazul in care exista inregistrate cereri formulate de creditori si se depune o cerere a debitorului,  serviciul registratura va efectua verificari din oficiu si daca exista o cerere a unui creditor va atasa cererea debitorului si/sau cererile ulterior depuse de creditori la cererea creditorului inregistrata mai intai, in conditiile alineatului (3). In acest caz, cererile se judeca in termen de 5 zile, conform prevederilor art. 66 alin. 7.

6)       Creditorii vor putea inregistra cererea de deschidere a procedurii direct in dosarul ce are ca obiect cererea debitorului sau in dosarul al carui obiect il are cererea altui creditor care are stabilit un termen mai scurt.

7)       Judecatorul sindic va verifica din oficiu respectarea cerintelor de mai sus privind atasarea.

8)       Creditorul care are inregistrata o cerere de deschidere a procedurii, in cazuri urgente, pana la data judecarii cererii, poate solicita judecatorului sindic pronuntarea unei ordonante presedintiale prin care sa dispuna masuri vremelnice, in scopul suspendarii operatiunilor de instrainare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, sub sanctiunea nulitatii, precum si masuri de conservare a acestor bunuri.

9)       Judecata cererii reglementate de alin. 8 se va face de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea creditorului care a formulat cererea si a debitorului. Masura va fi incuviintata vremelnic, pana la data solutionarii cererii de deschidere a procedurii, sau, in cazuri justificate, pana la un alt moment sau eveniment ulterior deschiderii procedurii. Creditorul poate fi obligat la plata unei cautiuni de pana la 10 % din valoarea creantei pretinse, care va putea fi folosita de debitor pentru acoperirea daunelor produse in cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii.

Sectiunea 2 : Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

Art. 71

1)        Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 66, judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 67 alin. (1) lit. i) debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau nu depune documentele in conformitate cu prevederile art. 67 alin. (3) ori se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 38 alin. (2), judecatorul va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate. Minuta incheierii privind deschiderea procedurii insolventei se comunica, de indata, administratorului judiciar provizoriu numit de catre judecatorul sindic.

2)       Prin incheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 100. In cazul in care, in termen de 10 zile de la primirea notificarii, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 5 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitand opozitia, judecatorul-sindic va revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa.

Art. 72

1)        Orice creditor indreptatit poate sa solicite deschiderea procedurii insolventei. Judecatorul sindic poate dispune in sarcina creditorului a carui creanta nu este constatata printr-o hotarare judecatoreasca cu putere de titlu executoriu consemnarea, la o banca, a unei cautiuni de 10% din valoarea creantei, dar nu mai mult de 100.000 lei. Cautiunea va fi consemnata pana la solutionarea cererii de deschidere a procedurii, sub sanctiunea respingerii acesteia.

2)       In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorului, instanta va comunica cererea, in copie, debitorului. Comunicarea va cuprinde si precizarea termenului stabilit pentru plata creantei, care nu va putea fi mai mare decat termenul stabilit pentru solutionarea eventualei contestatii impotriva existentei starii de insolventa. Termenul de plata se acorda o singura data.

3)       In termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. In cadrul contestatiei, va putea fi administrata doar proba cu inscrisuri.

4)       Daca cererea va fi admisa, cautiunea va fi restituita creditorului. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, pentru introducerea cu rea-credinta a unei astfel de cereri, conform dispozitiei judecatorului sindic.

5)       Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie in care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinand impreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia isi exprima intentia de a depune un plan.

6)       Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.

7)       In cazul achitarii creantelor creditorilor care au solicitat deschiderea procedurii inainte de ramanerea in pronuntare asupra cererii de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va constata ramanerea fara obiect a cererilor, cautiunea depusa fiind restituita in mod corespunzator. Alin. (4) teza intai se aplica in mod corespunzator.

8)       Daca debitorul nu plateste in termenul stabilit creanta creditorului, iar judecatorul sindic admite cererea de deschidere a procedurii formulata de creditor, judecatorul sindic va putea deschide fie procedura generala a insolventei, fie procedura simplificata, in urmatoarele conditii:

a)     Daca debitorul isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale.

b)     In cazul in care, debitorul se incadreaza in una dintre categoriile prevazute la art. 38 alin. (2) ori a mai beneficiat de reorganizare in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii ori nu isi exprima intentia de a se reorganiza, acesta va fi decazut din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare.  Minuta de pe sentinta de deschidere a procedurii insolventei, se comunica, de indata, administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului numit in cauza.

9)       In cazul in care, in termenul stabilit de catre judecatorul sindic pentru plata creantei creditorului indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, debitorul plateste intreaga creanta, atunci judecatorul sindic va pronunta o sentinta prin care va dispune respingerea cererii de deschidere a procedurii, ca ramasa fara obiect.

10)    Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art. 100.

Art. 73                Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar provizoriu, iar in cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face in conformitate cu prevederile art. 45 alin. (1) lit. c) , coroborate cu cele ale art. 57 alin. (1).

Art. 74                In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 67 alin. (1).

Art. 75

1)        De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Valorificarea drepturilor aferente actiunilor judiciare se poate face numai in cadrul procedurii insolventei, pentru solutionarea cererilor fiind competent judecatorul sindic. Repunerea pe rol a acestora este posibila doar in cazul desfiintarii hotararii de deschidere a procedurii sau in cazul inchiderii procedurii in conditiile art. 178.

2)        Nu sunt supuse prevederilor alin. (1) caile de atac promovate de debitor impotriva actiunilor unui/unor creditor(i) incepute inainte de deschiderea procedurii.

3)       Nu sunt suspuse suspendarii prevazute la alin. 1 actiunile judiciare pentru determinarea existentei si/sau cuantumul unor creante asupra debitorului, nascute dupa data deschiderii procedurii. Acestea vor fi solutionate de judecatorul sindic.

4)       In cazul bunurilor debitorului deja adjudecate sau a sumelor indisponibilizate prin proceduri de executare silita pana la data deschiderii procedurii, distribuirea pretului sau sumelor indisponibilizate se va face de catre organele de executare; debitorul isi pastreaza toate drepturile prevazute de respectiva procedura;

5)       Ipotecile mobiliare asupra sumelor de bani existente in contul debitorului la data deschiderii procedurii precum si asupra instrumentelor financiare detinute de debitor pot fi executate si dupa data deschiderii procedurii la cererea creditorului titular al garantiei, insotita de toate documentele doveditoare.

6)       Sumele de bani existente in contul debitorului la data deschiderii procedurii si asupra carora este constituita o ipoteca mobiliara vor fi distribuite la simpla cerere a creditorului, de catre administratorul judiciar/lichidator creditorului titular al ipotecii mobiliare pentru acoperirea creantelor exigibile ale acestuia, in termen de 5 zile de la cererea creditorului.

7)       Ipoteca mobiliara asupra instrumentelor financiare se executa de catre administratorul judiciar/lichidator iar sumele astfel obtinute vor fi distribuite creditorului titular al garantiei. Valorificarea se va face conform regulilor existente pe piata unde instrumentele financiare sunt tranzactionate, dupa obtinerea acordului prealabil al creditorului titular al garantiei.

8)       In cazul bunurilor debitorului deja adjudecate sau a sumelor indisponibilizate prin proceduri de executare silita pana la data deschiderii procedurii, distribuirea pretului sau a sumelor indisponibilizate se va face de catre organele de executare; debitorul isi pastreaza toate drepturile prevazute de respectiva procedura;

9)       Sumele provenite din executare silita efectuata in conditiile prezentului articol sau cele obtinute in conformitate cu art. (4) vor fi distribuite creditorilor indreptatiti, chiar si in perioada de observatie, de administratorul judiciar.

10)    Pentru asigurarea resurselor in vederea continuarii activitatii curente a debitorului in perioada de observatie, sumele de bani care fac obiectul garantiilor mentionate la acest articol vor putea fi folosite de catre administratorul judiciar sau din dispozitia acestuia. Pentru ocrotirea interesului creditorului garantat, prevederile art. 87 alin. (3) devin in acest caz aplicabile.

Art. 76                In vederea aplicarii prevederilor art. 75, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.

Art. 77

1)        Orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea – nu are dreptul, in perioada de observatie si in perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, in cazul in care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.

2)       Nerespectarea obligatiilor contractuale de furnizare a utilitatilor, in caz de mentinere a contractului in conditiile prezentei legi, atrage raspunderea pentru acoperirea prejudiciilor aduse averii debitorului si aplicarea unei amenzi judiciare de 10.000-30.000 lei pentru fiecare incalcare a obligatiilor. Lipsa remedierii incalcarii obligatiilor sau neexecutarea obligatiei de reluare a furnizarii utilitatilor in termen de maxim 10 zile calendaristice de la notificarea primita de la administratorul judiciar sau lichidator constituie in sine o noua incalcare si se va sanctiona cu o noua amenda.

Art. 78

1)        Creditorul titular al unei creante ce beneficiaza de o cauza de preferinta poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art. 75 alin. 1 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, in cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 154 – 158 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 159 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, in una dintre urmatoarele situatii:

atunci cand valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect:
a)      obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;

b)     obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vanzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;

atunci cand nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate in raport cu obiectul garantiei, din cauza:
a)     diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;

b)     diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;

c)      lipsei unei asigurari a obiectului garantiei impotriva riscului pieirii sau deteriorarii.

2)       In cazurile prevazute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune in schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite sa ofere protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:

a)     efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;

b)     efectuarea de plati periodice in favoarea creditorului pentru satisfacerea dobanzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;

c)      novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect

3)       Reclamantul, intr-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A.b), ramanand debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.

4)       Valoarea bunului asupra caruia poarta cauza de preferinta se va stabili printr-o evaluare efectuata de catre un evaluator desemnat conform art. 61 alin(1).

Art. 79                Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 75.

Art. 80

1)        Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.

2)       In cazul in care se confirma un plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati.

3)       Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atat a procedurii simplificate, cat si a celei generale, in cazul in care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.

Art. 81

1)        Ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, in sensul Legii privind piata de capital, se suspenda de la tranzactionare cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara.

2)       La data primirii de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara a comunicarii privind intrarea in procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.

Art. 82                 Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile si documentele cerute de acesta, precum si toate informatiile si documentele apreciate ca necesare cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile efectuate in ultimele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii si transferurile patrimoniale facute de el in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, sub sanctiunea  ridicarii dreptului de administrare si a amenzilor prevazute la art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. e) si f) din codul de procedura civila.

Art. 83

1)        Dupa ramanerea definitiva a hotararii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en procedure collective.

2)       Dupa intrarea in reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, in conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea in reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, in faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea in procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea in faliment, in bankruptcy, en faillite.

3)       Daca debitorul detine sau administreaza una sau mai multe pagini de internet, organele de conducere ale acestuia sunt obligate sa publice pe paginile de internet proprii, in termen de 24 de ore de la data comunicarii hotararii de deschidere a procedurii, informatiile referitoare la starea societatii, precum si numarul, data si instanta care a pronuntat hotararea.

4)       Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligatiilor debitorului prevazute la alin. (1) – (3), vor fi reparate in mod exclusiv de persoanele care au incheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului.

Art. 84

1)        In afara de cazurile prevazute la art. 87, de cele autorizate de judecatorul sindic sau avizate de catre administratorul judiciar, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule de drept.

2)       Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.

Art. 85

1)        Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea daca acesta nu si-a declarat, in conditiile art. 67 alin. (1) lit. g) sau, dupa caz, art. 72 alin. (8), intentia de reorganizare.

2)       Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii.

3)       Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, in tot sau in parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata si conditia de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.

4)       Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea falimentului.

5)       Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricand adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, avand ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.

6)       Judecatorul-sindic va examina, in termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin. (5), intr-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.

7)       De la data intrarii in faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii

Art. 86

1)        Prin sentinta sau, dupa caz, incheierea avand drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului. Administratorul judiciar va comunica de urgenta bancilor instituirea acestei interdictii.

2)       Incalcarea dispozitiilor judecatorului-sindic, mentionate la alin. (1), atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).

Art. 87

1)        Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:

a)     sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 67 alin. (1) lit. g), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;

b)     sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.

2)       Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia. In cazul in care o anumita operatiune care excede activitatea curenta este recomandata de catre administratorul judiciar, iar propunerea este aprobata de catre comitetul creditorilor, aceasta va fi indeplinita obligatoriu de administratorul special. In cazul  in care activitatea este condusa de catre administratorul judiciar, operatiunea va fi efectuata de catre acesta cu aprobarea comitetului creditorilor, fara a fi necesara cererea administratorului special.

3)       In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, creditorul garantat are urmatoarele drepturi:

a)     dreptul de a beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei sale, in conformitate cu prevederile art. 78;

b)     dreptul de a beneficia de distribuiri de sume in conditiile art. 159 alin. (1) pct. 2 si 161 pct.1. in conditiile in care nu poate beneficia de o protectie corespunzatoare a creantei garantate, in conditiile art. 78.

4)       Finantarile acordate debitorului in perioada de observatie in vederea desfasurarii activitatilor curente, cu acordul comitetului creditorilor, exprimat in conditiile alineatului (2), beneficiaza de prioritate la restituire in conformitate cu art. 159 alin. 1 pct. 2.

Art. 88               Daca la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, inscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, inclusiv cele dispuse in cursul unui proces penal, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de creditori, cu exceptia cazului in care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea ori institutia competenta cel mai tarziu in ziua premergatoare hotararii de deschidere a procedurii. Inscrierile efectuate cu incalcarea acestui articol se radiaza de drept.

Art. 89

1)        Orice transfer, indeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat in temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, conform conditiilor rezultand din intelegerea partilor, fiind recunoscute ca baza de inscriere a creantei in procedurile prevazute de prezenta carte.

2)       Singura obligatie, daca exista in cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unei compensari bilaterale – netting – in conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligatia (suma de plata sau obligatie de a face) neta rezultata in urma nettingului catre cocontractantul sau.

3)       Singurul drept, daca exista in cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting in conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plata sau obligatie de a face) net care rezulta in urma nettingului de la cocontractantul sau.

4)       Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va impiedica incetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea indeplinirii obligatiilor de plata ori indeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept in baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, avand ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata in urma aplicarii acordului de netting.

5)       Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului in sensul art. 117 alin. (2) lit. g), nici un administrator judiciar/lichidator sau, dupa caz, nici o instanta judecatoreasca nu poate impiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la indeplinire a unui acord de netting, realizate in baza unui contract financiar calificat.

Art. 90                Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci cand conditiile prevazute de lege in materie de compensare legala sunt indeplinite la data deschiderii procedurii.

Art. 91

1)        Bunurile instrainate de administratorul judiciar sau lichidator, in exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobandite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii, inclusiv masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal. In aceste conditii, nu sunt aplicabile prevederile art. 885 cod civil si art. 230 b) din Legea 71/2011.

2)       De la data deschiderii procedurii, interdictiile de instrainare, dezmembrare, grevare si alte asemenea, raman fara efect.

3)       Prin exceptie de la dispozitiile art. 885 alin.(2) din codul civil, radierea drepturilor reale si a interdictiilor din cartea funciara se face in temeiul actului de instrainare semnat de administratorul judiciar sau lichidator.

Reducerea onorariului de avocat – Cauze

de

Reducerea onorariului de avocat – Cauze.Prin Decizia nr. 10/17.01.2013 Curtea de Apel Timisoara, Sectia a II-a civila a stautat ca, pentru ca partea reclamanta sa fie considerata ca a pierdut procesul, nu este obligatoriu ca ea sa fi investit instanta cu o cerere pe care aceasta sa o fi respins.

In aceeasi masura „cade in pretentii” si acela care a pastrat o atitudine procesuala pasiva, dar a fost obligat la o anumita prestatie, ca efect al admiterii cererii celeilalte parti sau acela care si-a executat obligatiile ulterior declansarii litigiului. Insa declansarea procesului a fost determinata de atitudinea sa, care nu a fost una conforma dreptului subiectiv corelativ.

Prin reducerea onorariului platit avocatului partea care a castigat procesul ar fi in imposibilitate de a-si recupera integral cheltuielile de judecata, desi nu se afla in culpa procesuala si nici in culpa de a fi convenit cu aparatorul un onorariu exagerat, recuperarea sumei avansate cu acest titlu nefiind in niciun caz un mijloc de imbogatire nejustificata, partea neprimind vreo suma in plus.

Mai jos, pe larg, textul Deciziei nr. 10/17.01.2013 a Curtii de Apel Timisoara:

“Prin sentinta comerciala nr. 688/PI din 1 martie 2011 pronuntata in dosarul nr. 199/30/2011 Tribunalul Timis a respins ca ramasa fara obiect cererea formulata de reclamanta R.L.M. in contradictoriu cu parata S.C. D S.R.L. Giroc, obligand societatea parata la plata cheltuielilor de judecata in suma de 4.231,94 lei.

Pentru a hotari astfel tribunalul a retinut ca din interpretarea sistematica a drepturilor si obligatiilor asociatiilor unei societati comerciale cu raspundere limitata rezulta ca acestia au dreptul sa fie informati cu privire la mersul socie­tatii, la dispozitiile luate prin hotararile asociatilor sau cele ale administra­torului, dupa caz. Acest drept implica si obligatia corelativa din partea societatii de a le pune la dispozitie inscrisurile si informatiile solicitate de aso­ciat/asociatii, In caz de refuz, acestia putand apela la forta coercitiva a statului, prin obtinerea unei hotarari judecatoresti de obligare a societatii de a da curs respectivei obligatii. Insa, in ipoteza in care inscrisurile sau informatiile solicitate au intrat in posesia asociatului/asociatilor, indiferent prin ce modalitate, obiectul unui demers judiciar nu mai subzista, odata ce acesta a fost realizat ex processum. In speta, reclamanta a intrat in posesia hotararii A.G.A. a S.C. D S.R.L. Giroc din data de 10 decembrie 2010 din alte surse, asa cum a precizat la ultimul termen de judecata, astfel ca demersul sau a devenit lipsit de obiect. Cu toate acestea, instanta a constatat ca obtinerea respectivei hotarari nu s-a realizat din executarea benevola a obligatiei paratei de a i-o comunica, situatie in care aceasta se afla in culpa procesuala cu privire la initierea demersului judiciar de catre reclamanta. Mai mult, obtinerea de catre reclamanta a hotararii litigioase s-a realizat atat dupa notificarea paratei si punerii sale in intarziere cu privire la executarea obligatiei, cat si dupa sesizarea instantei cu cererea de chemare in judecata. Fata de aceste considerente, parata a fost obligata, in temeiul art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, la plata catre reclamanta a sumei de 4.231,94 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu de avocat si taxe judiciare.

Impotriva sentintei de mai sus a formulat apel parata S.C. D S.R.L. Giroc, solicitand schimbarea ei in parte, in sensul exonerarii sale de la plata cheltuielilor de judecata. Conditiile acordarii cheltuielilor de judecata si cuantumul acestora se raporteaza, in primul rand, la „caderea in pretentiuni”, iar mai apoi, la plata cheltuielilor de judecata efectiv realizate si raportat la valoarea pretentiilor, la complexitatea cauzei etc. In speta, onorariul avocatului este nepotrivit de mare in raport cu munca indeplinita si cu valoarea pricinii, dar si cu faptul ca, in fond, nu a existat o pricina, dosarul fiind inchis la primul termen de judecata. In fapt, reclamanta trebuia sa renunte la judecata deoarece ea este cea care a atacat hotararea A.G.A. In instanta, anterior promovarii prezentei actiuni. In mod gresit instanta de fond, desi a solicitat acte avocatei reclamantei, din oficiu a acceptat sustinerile acesteia, cu toate ca ele au fost contestate. De asemenea, apelanta sustine ca nu a fost pusa in intarziere, iar la data introducerii actiunii reclamanta era deja in posesia actului solicitat.

Prin decizia civila nr. 10 din 17 ianuarie 2012 Curtea de Apel Timisoara a respins apelul declarat de parata S.C. D S.R.L. Giroc impotriva sentintei comerciale nr. 688/PI din 1 martie 2011 pronuntata de Tribunalul Timis in dosarul nr. 199/30/2011 in contradictoriu cu reclamanta R.L.M.

In considerente s-a retinut ca, in esenta, parata considera ca in mod eronat prima instanta a obligat-o la plata sumei de 4.231,94 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, pe de o parte, intrucat actiunea reclamantei a fost respinsa ca ramasa fara obiect, la primul termen de judecata, societatea necazand in pretentii, intimata trebuind sa renunte la judecata deoarece ea a atacat hotararea adu­narii generale a asociatilor din data de 10 decembrie 2010, anterior promovarii cererii pendinte, iar pe de alta parte, ca suma acordata cu acest titlu, repre­zentand onorariul de avocat, este nepotrivit de mare in raport cu munca indeplinita de aparatorul ales si cu valoarea obiectului cererii, dar si cu faptul ca, „in fond, nu a existat o pricina si dosarul a fost inchis la primul termen de judecata”.

Niciuna dintre aceste critici nu pot determina schimbarea hotararii atacate.

Astfel, cum in mod judicios a retinut si prima instanta, si cum corect a aratat si intimata prin intampinarea, la baza obligatiei de restituire a chel­tuielilor de judecata, deci temeiul juridic al restituirii, se afla culpa procesuala dedusa din expresia „partea care cade in pretentiuni”. Paratul este in culpa procesuala nu numai atunci cand cererea de chemare in judecata este admisa intrucat el nu si-a executat obligatiile, ci si atunci cand executarea respectivelor obligatii are loc pe parcursul procesului, cu consecinta respingerii actiunii ca ramasa fara obiect. Aceasta, pentru ca desi cererea reclamantului este respinsa de catre instanta, el nu este in culpa procesuala, pornirea procesului fiind determinata de atitudinea paratului, care nu si-a executat obligatia inainte de sesizarea instantei de judecata. Chiar si in aceasta ultima ipoteza – paratul si-a executat obligatia inainte de sesizarea instantei – este posibila obligarea celui chemat in judecata la suportarea sumelor avansate de reclamant pentru purtarea procesului daca paratul nu l-a Instiintat pe reclamant de acest lucru si a fost pus in intarziere.

In alte cuvinte, pentru ca partea reclamanta sa fie considerata ca a pierdut procesul, nu este obligatoriu ca ea sa fi investit instanta cu o cerere pe care aceasta sa o fi respins, in aceeasi masura „cade in pretentii” si acela care a pastrat o atitudine procesuala pasiva, dar a fost obligat la o anumita prestatie, ca efect al admiterii cererii celeilalte parti sau acela care si-a executat obligatiile ulterior declansarii litigiului, insa declansarea procesului a fost determinata de atitudinea sa, care nu a fost una conforma dreptului subiectiv corelativ.

Fata de cele mai sus aratate, pentru ca societatea parata sa nu poata fi obligata la suportarea cheltuielilor de judecata avansate de asociatul reclamant ar fi fost imperios necesar ca apelanta sa faca dovada ca, anterior inregistrarii cererii de chemare in judecata (13 ianuarie 2011), i-a comunicat intimatei, la adresa indicata de aceasta in notificarea transmisa pe fax in ziua de 22 decembrie 2010, o copie a hotararii adoptate in adunarea generala a asociatilor care a avut loc in data de 10 decembrie 2010, dovada care nu a fost facuta. De altfel, nici dupa depunerea actiunii introductive de instanta, apelanta nu i-a comunicat actul solicitat, intimata luand cunostinta de hotararea A.G.A. a S.C. D S.R.L. Giroc din alta parte, mai exact in urma comunicarii unei copii de catre Tribunalul Timis la cererea formulata in data de 15 februarie 2011 in dosarul nr. 518/30/2011, care are ca obiect interventie in procedura de inscriere mentiuni in registrul comertului, asociata R.L.M. introducand si o astfel de cerere la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Timis.

Simpla imprejurare, reala de altfel, ca reclamanta intimata a formulat, in data de 16 februarie 2011, o actiune in anulare impotriva hotararii adunarii generale a asociatilor S.C. D S.R.L. Giroc din 10 decembrie 2010 nu poate determina admiterea caii de atac de vreme ce afirmatia paratei apelante, in sensul ca asociatul reclamant ar fi atacat in instanta respectiva hotarare A.G.A. anterior promovarii cererii pendinte nu a fost dovedita. Oricum, esentiala este data la care reclamanta a intrat in posesia actului solicitat, iar din ansamblul probelor administrate rezulta fara dubiu ca la momentul inregistrarii cererii de chemare in judecata a societatii parate, intimata nu era in posesia acestui inscris.

Alegatiile apelantei cu privire la faptul ca reclamanta ar fi trebuit sa re­nunte la judecata nu au niciun fundament, raportat la principiul disponibilitatii si la prevederile art. 246 din Codul de procedura civila, intrucat numai partea reclamanta este cea care poate aprecia daca este sau nu cazul sa formuleze un asemenea act de dispozitie, stiut fiind faptul ca renuntarea la judecata este un act juridic unilateral care determina desistarea de la actiune.

Nici cererea subsidiara a societatii parate, de reducere a onorariului avocatial acordat de prima instanta, nu este intemeiata, intrucat, de principiu, onorariul aparatorului este stabilit inter partes, conform art. 132 din Statutul profesiei de avocat, tinand seama de elementele prevazute in alin. 3 al textului mentionat, care sunt: timpul si volumul de munca solicitate pentru executarea mandatului primit sau activitatii solicitate de client; natura, noutatea si dificultatea cazului; importanta intereselor in cauza; imprejurarea ca accepta­rea mandatului acordat de client il impiedica pe avocat sa accepte alt mandat, din partea unei alte persoane, daca aceasta imprejurarea poate fi constatata de client fara investigatii suplimentare; notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia si specializarea avocatului; conlucrarea cu experti sau specialisti impusa de natura, obiectul, complexitatea si dificultatea cazului; avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat; situatia financiara a clientului; constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale performante.

In primul rand, trebuie retinut faptul ca alin. 3 al art. 274 din Codul de procedura civila, care permitea instantei sa mareasca sau sa micsoreze onorariile avocatilor ori de cate ori constata ca sunt nepotrivit de mici sau de mari fata de valoarea pricinii sau de munca indeplinita de avocat, face referire la „tabloul onorariilor minimale”, care nu mai exista in prezent, reglementarea fiind astfel superflua. In al doilea rand, aceasta norma a avut menirea sa impiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa fireasca, aceea de a permite justitiabilului sa beneficieze de o asistenta judiciara calificata pe parcursul procesului, ceea ce nu este cazul In speta. In al treilea rand, litigiul este unul comercial (intre profesionisti, in acceptiunea noului Cod civil), cu un obiect neevaluabil in bani, onorariul acordat de tribunal fiind proportional cu volumul de munca presupus de pregatire a apararii In cauza, determinat de complexitatea, dificultatea sau noutatea procesului, ca elemente de raportare posibil a fi avute in vedere la aprecierea cuantumului onorariului, si chiar daca procesul s-a finalizat la primul termen de judecata (dar nu ca urmare a recunoasterii de catre apelanta a pretentiilor intimatei), la care avocatul reclamantei a fost prezent, sustinand in mod profesionist interesele asociatului, instanta trebuie sa aiba In vedere toate demersurile intreprinse de acesta, prin avocat, pentru a intra in posesia hotararii adunarii generale a asociatilor. Nu in ultimul rand, prin reducerea onorariului platit avocatului reclamanta ar fi In imposibilitate de a-si recupera integral cheltuielile de judecata, desi nu se afla in culpa procesuala si nici In culpa de a fi convenit cu aparatorul un onorariu exagerat, recuperarea sumei avansate cu acest titlu nefiind in niciun caz un mijloc de imbogatire nejustificata, partea neprimind vreo suma in plus.

Proces Verbal de constatare din partea I.S.C.T.R.

de

am primit un Proces Verbal de constatare din partea I.S.C.T.R. Cluj intocmit pentru fapta savarsita . Fapta este ca cond auto a depasit perioda maxima de conducere neintrerupta ,adica a condus neinrerupt 7 h .si conform OG37/2007 art.8 alin.1pct. 4 societatea a fost sanctionat cu o amende de 8.000 lei cf.art.9,alin.1,lit.c. Cond auto care la momentul primire PV nu mai lucreaza la firma nu a inmanat societatii Formularul de control si nici nu a spus ca afost controlat de ISCTR. Intrebarea este: De ce societatea este vinovata ca cond. auto nu a respectat perioda de conducere si de odichna, si vreau sa stiu daca Procesul verbal a fost completat dupa legile in vigoare dupa datele mentionate mai sus. Multumesc Intrebare :

Procesul verbal este copletat cf,legilor in vigoare dupa datela pe care am mentionat mai sus?

Raspuns :
Buna ziua, Verificand legislatia invocata de dumneavoastra – legislatie probabil invocata si de agentul constatator in procesul verbal – am constatat ca aceasta este corect mentionata. Din pacate pentru societate, legislaltia prevede sancionarea sa in locul soferului. Cu ce se face vinovata firma pentru ca soferul nu a respectat timpii de condus si odihna? Recomand sa formulati contestatie impotriva procesului verbal de contraventie cu chemarea si a soferului in proces ca responsabil. In situatia in care procesul verbal nu este anulat de instanta va recomnd ca ulterior sa formulati o actiune in atragerea raspunderii soferului pentru recuperarea pagubei respective. avocat Coltuc www.coltuc.ro

Reorganizare – insolventa

de

Reorganizare – insolventa.Majoritatea cazurilor de reorganizare sunt deosebit de complexe si pun creativitatea la incercare. Noi lucram cu clientii nostri si cu expertii lor pe probleme financiare pentru a dezvolta strategii care sa puna accent pe interesele lor in afaceri, pastrand si dandu-le un plus de valoare. De asemenea, abordam aceeasi procedura si in cazul insolventei si falimentului.

Este foarte important ca un dosar de restructurare sau faliment sa fie corect administrat de avocatul responsabil. Noi respectam regulile si termenele. Avem grija ca o greseala poate afecta drepturile debitorului sau poate crea un avantaj pentru acesta, in cazul in care greseala se datoreaza creditorilor.

Societatea noastra are clienti atat creditori, cat si debitori, in cazuri de reorganizare si insolventa. Ii asistam si ii reprezentam la solutionari pe cale amiabila a conflictelor, pentru a evita falimentul. Le oferim suport pentru conceperea planurilor de restructurare, cu respectarea procedurilor de colectare a debitelor si de recuperare a tuturor sumelor datorate clientului nostru.

Recuperari creante-executari silite

de

Recuperari creante-executari silite.Avocatii nostri specializati pe recuperari creante si executari silite detin know-how-ul juridic necesar pentru a proteja si aplica drepturile clientilor nostril, precum si de a asigura o recuperare rapida si integrala a debitelor. Ne axam pe consultanta, negociere si implementare structuri tranzactionale, solutii juridice si practice ce vizeaza efectiv scopurile clientilor nostri: recuperarea de debite.

Avocatii nostri abordeaza procesul de recuperare a debitelor pentru clienti comerciali, in mod competitiv. Acestia ii pot presa pe debitori in toate momentele procesului de colectare.

Serviciile noastre includ, printre altele, asistenta si reprezentare in:

  • Identificarea debitorilor
  • Trimiterea de scrisori inainte de intentarea procesului
  • Trimiterea actelor ce fac obiectul unui proces
  • Trimiterea cererilor statutare
  • Punerea in aplicare a hotararilor
  • Cereri de lichidare impotriva societatilor comerciale cu raspundere limitata
  • Cereri de faliment impotriva societatilor

 

Executat silit de banca-Executat silit de Kruk

de

executat silit de banca-executat silit de Kruk „Banca recurge la executorul judecătoresc. Cererea de încuviinţare a executării silite în instanţă nu se face într-o procedură contradictorie, adică împrumutatul nici nu va fi citat. Cel mai probabil nici nu va şti că există împotriva lui o asemnea cerere, iar ulterior deja primeşte somaţie din partea executorului judecătoresc, după ce i s-au poprit conturile. Este firesc ca poprirea să nu fie notificată.

În principiu, executorul verifică dacă sunt bani în cont, ca să îi poată lua. Dacă nu aveţi bani în cont, se va proceda la vânzarea bunurilor mobile sau imobile.

Pentru a se proceda la executarea silită, trebuie neapărat să existe o declaraţie de scadenţă anticipată a creditului. Împrumutaţii trebuie să verifice atunci când se găsesc în faza de executare silită dacă au primit acea scrisoare. Dacă nu au primit-o e ceva în neregulă şi pot face contestaţie la executare.

Dacă ştiu că au întârziat cu plăţile, împrumutaţii pot urmări să vadă dacă s-a făcut o cerere de executare împotriva lor. Dacă nu urmăresc, clienţii află abia atunci când a fost demarată procedura de executare silită. Atunci clienţii nu mai au la îndemână foarte multe căi de a se apăra. O executare imobiliară poate dura două luni.

Intrebare: Daca am luat un credit neipotecar, fara garantii, si nu am sanse sa mai platesc rata….poate sa imi execute din lucruri daca eu locuiesc cu parintii? dar ei nu au nici o legatura cu rata mea!Raspuns: In general, chiar daca nu exista o garantie clar specificata in contractul de credit, precum o ipoteca sau gaj pe o masina, bancile sau IFN-urile impun garantarea imprumutului cu garantie persoanala.

Acest lucru inseamna ca in caz de nerambursare a imprumutului, se poate pune poprire pe venituri si pe conturi bancare sau se pot executa orice bunuri detinute de debitor.

De asemenea, in cazul in care exista un co-debitor sau un girant al creditului, aceleasi reguli sunt extinse si asupra acestora

Banca sau IFN-ul nu se va putea intrepta insa pentru recuperarea restantelor catre terte persoane, chiar daca acestea sunt rude de gradul I.

Atata vreme cat parintii dvs nu si-au asumat niciunul din aceste roluri nu pot fi executati silit, chiar daca locuiti impreuna.

Iar, daca dvs personal nu aveti nici venituri, nici bani in conturi bancare si nici bunuri ce pot fi valorificate, nu aveti cum sa fiti executata silit. Banca poate insa redeschide procedura de executare la intervale regulate de timp, in cazul in care obtineti venituri sau dobanditi bunuri, ce pot fi valorificate.

Procedura notariala a divortului-MEDIERE DIVORT

de

Procedura notariala a divortului

MEDIERE DIVORT

procedura divortului

solutionarea divortului

Procedura notariala impreuna cu cea data in competenta ofiterului de stare civila, deci realizata pe cale administrativa, reprezinta alternative la procedurile solutionate prin intermediul instantelor judecatoresti atat cea traditional contencioasa, cat si cea ulterioara, necontencioasa.

Masura adoptarii lor se inscrie in sfera hotararilor luate pentru a se degreva sistemul judiciar de solutionarea unor cauze care pot fi rezolvate si pe cale de intelegere a sotilor.

Partilor din cadrul unei actiuni de divort pe cale notariala li se asigura un cadru mai rapid (legea prevazand stabilirea unui singur termen de reflectie, de 30 de zile) si mai putin costisitor pentru solutionarea divortului, fara cheltuieli de judecata, de reprezentare, etc.

In alta ordine de idei procedura divortului indeplinita pe cale notariala asigura confidentialitatea dezbaterii, fata de cea in fata instantei care are, prin esenta, un caracter public.

Costurile datorate de parti sunt in suma de 500 de lei la care se adauga taxa pe valoarea adaugata. Acest tarif este prevazut in Anexa nr. 1, pct. 28 din Ordinul Ministrului justitiei nr. 46/C/2011.

In situatia in care sotii au copii minori, proveniti din casatorie sau adoptati, acestui onorariu i se mai adauga si cel aferent autentificarii conventiei prin care parintii soti se inteleg cu privire la exercitarea autoritatii parintesti in comun, precum si la stabilirea contributiei lor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, aspecte care se cuantifica si din punct de vedere patrimonial.

In timp ce pentru divortul pronuntat pe cale notariala normele cu privire la tarifele de onorarii prevad un onorariu de 500 lei la care se adauga TVA, pentru cel pronuntat pe cale administrativa de ofiterul de stare civila Codul fiscal [art. 283 alin. (31)] prevede o taxa de 500 de lei care poate fi majorata cu pana la 20% prin hotarare a consiliului local.

In concluzie, fata de procedura indeplinita pe cale administrativa in fata ofiterului de stare civila, cheltuielile legate de infaptuirea acestei proceduri pe cale notariala sunt aproximativ egale.

In plus noul Cod civil a dat numai in competenta notarului public desfacerea casatoriei din care au rezultat copii minori, in vreme ce ofiterul de stare civila are atributii similare doar in privinta casatoriei fara copii.

In final mai precizam ca Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania nu a facut si nici nu avea cum sa faca presiuni asupra legiuitorului in scopul indrumarii cauzelor de divort catre notarii publici, ci din contra Codul civil si legislatia aferenta prevede posibilitatea mai multor optiuni pentru soti pentru desfiintarea casatoriei.

Avocati specializati in achizitii publice+Achizitii publice si PPP+Achizitii publice, parteneriate public-private, PPP, avocat

de

Avocati specializati in achizitii publice+Achizitii publice si PPP+Achizitii publice, parteneriate public-private, PPP, avocat

 

In M.Of. nr. 182 din data de 2 aprilie 2013 a fost publicata Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante.

Legea nr. 72/2013 reglementeaza, in principal, urmatoarele aspecte:

  • domeniul de aplicare;
  • termenul de plata in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante;
  • termenul de plata in contractele dintre profesionisti;
  • plata esalonata;
  • data emiterii/primirii facturii;
  • determinarea dobanzii penalizatoare;
  • costurile de recuperare a creantei;
  • clauze contractuale si practici abuzive;
  • dispozitii procedurale;
  • completarea unor acte normative incidente;
  • drepturile organizatiilor neguvernamentale ale profesionistilor.

DOMENIUL DE APLICARE

Legea nr. 72/2013 se aplica creantelor certe, lichide si exigibile, constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract incheiat intre profesionisti sau intre acestia si o autoritate contractanta, contractul avand ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia lucrarilor publice, a cladirilor si a lucrarilor de constructii civile.

 

 

MONITORUL OFICIAL-Monitorul Oficial [varianta electronica] va fi gratuit

de

MONITORUL-OFICIAL-Monitorul-Oficial [varianta electronica] va-fi-gratuit.Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informatiilor din sectorul public, publicata in JO L 345, 31.12.2003

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in special articolul 95,
avand in vedere propunerea Comisiei [1],
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [2],
avand in vedere avizul Comitetului Regiunilor [3],
hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat [4],
intrucat:

(1) Tratatul prevede instituirea unei piete interne si a unui sistem care sa garanteze ca nu se produce denaturarea concurentei pe piata interna. Armonizarea normelor si practicilor statelor membre privind exploatarea informatiilor din sectorul public contribuie la atingerea acestor obiective.
(2) Evolutia catre o societate a informatiei si cunostintelor influenteaza viata fiecarui cetatean al Comunitatii, inter alia, prin faptul ca le ofera noi posibilitati de acces la cunostinte si de acumulare a cunostintelor.
(3) Continutul digital joaca un rol important in aceasta evolutie. Productia de continut a condus la crearea rapida de locuri de munca in ultimii ani si continua in acelasi sens. Majoritatea respectivelor locuri de munca sunt create in mici intreprinderi emergente.
(4) Sectorul public colecteaza, produce, reproduce si disemineaza o gama larga de informatii in multe domenii de activitate, precum cel social, economic, geografic, meteorologic, turistic, in sectorul afacerilor, brevetelor si educatiei.
(5) Unul din principalele obiective ale instituirii unei piete interne este crearea unor conditii care sa conduca la dezvoltarea unor servicii care sa se extinda pe intreg teritoriul Comunitatii. Informatiile din sectorul public constituie o materie prima importanta pentru produsele si serviciile cu continut digital si devin o resursa de continut din ce in ce mai importanta o data cu dezvoltarea serviciilor de continut fara fir (wireless). Vasta acoperire geografica transfrontaliera va fi, de asemenea, esentiala in acest context. Posibilitatile mai ample de reutilizare a informatiilor din sectorul public trebuie sa permita intreprinderilor europene, inter alia, sa isi exploateze potentialul si sa contribuie la cresterea economica si la crearea locurilor de munca.
(6) Exista diferente importante intre normele si practicile statelor membre privind exploatarea informatiilor din sectorul public, ceea ce constituie obstacole in calea valorificarii intregului potential economic al acestei resurse-cheie de documente. Practica traditionala a organismelor din sectorul public privind exploatarea informatiilor din sectorul public a evoluat in numeroase moduri disparate. Acest aspect trebuie luat in considerare. In consecinta, se impune armonizarea minima a normelor si practicilor nationale privind reutilizarea documentelor din sectorul public in cazurile in care diferentele intre normele sau practicilor nationale sau lipsa claritatii impiedica buna functionare a pietei interne si dezvoltarea adecvata a societatii informationale in cadrul Comunitatii.
(7) Mai mult, in lipsa unei armonizari minime la nivel comunitar, activitatile legislative intreprinse la nivel national, deja initiate intr-o serie de state membre pentru a raspunde provocarilor tehnologice, pot duce la diferente din ce in ce mai accentuate. Impactul unor astfel de diferente si neclaritati legislative devine tot mai semnificativ pe parcursul dezvoltarii societatii informationale, care a intensificat deja exploatarea transfrontaliera a informatiilor.
(8) Este necesar un cadru general care sa prevada conditiile ce reglementeaza reutilizarea documentelor din sectorul public in vederea asigurarii unor conditii echitabile, proportionale si nediscriminatorii de reutilizare a informatiilor. Organismele din sectorul public colecteaza, produc, reproduc si disemineaza documente pentru a-si indeplini sarcinile publice. Utilizarea respectivelor documente in alte scopuri constituie o reutilizare. Politicile statelor membre pot merge dincolo de standardele minime prevazute in prezenta directiva, permitand astfel o reutilizare mai ampla.
(9) Prezenta directiva nu include obligatia de a permite reutilizarea documentelor. Decizia de a permite sau nu reutilizarea lor apartine statelor membre sau organismului din sectorul public in cauza. Prezenta directiva se aplica documentelor care devin disponibile pentru reutilizare in momentul in care organismele din sectorul public acorda licente, vand, disemineaza, schimba sau furnizeaza informatii. Pentru a evita subventiile incrucisate, reutilizarea trebuie sa includa si folosirea ulterioara a documentelor in interiorul aceleiasi organizatii pentru activitati care ies din sfera sarcinilor sale publice. Activitatile care ies din sfera sarcinilor publice includ in mod normal furnizarea documentelor elaborate si taxate exclusiv pe baza unor considerente comerciale si in concurenta cu alti actori de pe piata. Definitia termenului de “document” nu acopera programele de calculator. Directiva se bazeaza pe programele de acces existente in statele membre si nu modifica normele de drept intern care reglementeaza accesul la documente. Ea nu se aplica in cazurile in care cetatenii sau intreprinderile pot obtine, pe baza regimurilor de acces relevante, un document numai in cazul in care pot dovedi un interes special. La nivelul Comunitatii, articolele 41 (dreptul la buna administrare) si 42 din Charta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene recunosc dreptul oricarui cetatean al Uniunii Europene, precum si al oricarei persoane fizice sau juridice rezidente sau cu sediul intr-un stat membru, de a avea acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului si ale Comisiei. Organismele din sectorul public trebuie incurajate sa puna la dispozitie, in vederea reutilizarii, orice documente pe care le detin. Organismele din sectorul public ar trebui sa promoveze si sa incurajeze reutilizarea documentelor, inclusiv a textelor oficiale de natura legislativa sau administrativa, in cazurile in care organismul din sectorul public are dreptul de a autoriza reutilizarea lor.
(10) Definitiile expresiilor “organisme din sectorul public” si “organism de drept public” sunt preluate din Directivele privind achizitiile publice [92/50/CEE [5], 93/36/CEE [6] si 93/37/CEE [7] 98/4/CE [8] ]. Intreprinderile publice nu fac obiectul prezentelor definitii.
(11) Directiva prevede o definitie generica a termenului “document”, adaptata la evolutia societatii informationale. Aceasta cuprinde orice reprezentare a unor acte, fapte sau informatii si orice compilatie a unor astfel de acte, fapte sau informatii, indiferent de mediul de stocare (scrise pe hartie sau stocate in forma electronica sau sub forma unei inregistrari audio, video sau audiovizuale), detinuta de organisme din sectorul public. Un document detinut de un organism din sectorul public este un document pentru care un organism din sectorul public are dreptul sa autorizeze reutilizarea.
(12) Termenul limita pentru raspunsurile la cererile de reutilizare trebuie sa fie rezonabil si corelat cu durata echivalenta prevazuta pentru cererile de acces la documentul respectiv in temeiul regimului de acces aplicabil. Limitele de timp rezonabile pe teritoriul Uniunii stimuleaza productia de produse si servicii informationale agregate la nivel paneuropean. Dupa aprobarea unei cereri de reutilizare, organismele din sectorul public trebuie sa puna la dispozitie documentele intr-un interval de timp care sa permita exploatarea intregului lor potential economic. Acest lucru este deosebit de important pentru continutul dinamic (de exemplu, in cazul informatiilor privind traficul), a caror valoare economica depinde de disponibilitatea imediata a informatiilor si de actualizari periodice. In cazul in care se foloseste o licenta, termenii licentei pot specifica disponibilitatea documentelor in timp util.
(13) Posibilitatile de reutilizare pot fi imbunatatite prin limitarea nevoii de a salva in format digital documentele redactate pe suport de hartie sau de a prelucra fisierele digitale pentru a asigura compatibilitatea lor reciproca. In consecinta, organismele din sectorul public trebuie sa puna la dispozitie documentele in orice format sau limba preexistente, pe suport electronic, dupa caz si in cazul in care este posibil. Organismele din sectorul public trebuie sa avizeze favorabil cererile de extrase din documente existente in cazul in care, pentru a raspunde unei asemenea cereri, este nevoie de o operatie simpla. Cu toate acestea, organismele din sectorul public nu trebuie sa fie obligate sa furnizeze un extras dintr-un document in cazul in care acest lucru necesita un efort disproportionat. Pentru a facilita reutilizarea, organismele din sectorul public trebuie sa puna la dispozitie documentele pe care le elaboreaza intr-un format care, in masura in care acest lucru este posibil si oportun, nu depinde de folosirea unui anumit program de calculator. In masura in care acest lucru este posibil si oportun, organismele din sectorul public trebuie sa tina seama de posibilitatile de reutilizare a documentelor de catre si pentru persoanele cu handicap.
(14) In cazul in care se percep taxe, venitul total nu trebuie sa depaseasca costul total al colectarii, producerii, reproducerii si diseminarii documentelor, la care se adauga un profit rezonabil, pentru a tine seama de cerintele de autofinantare a organismului din sectorul public in cauza, dupa caz. Productia include crearea si colationarea, iar diseminarea poate include mediul de stocare al utilizatorului. Recuperarea costurilor, insotita de un profit rezonabil, care sa respecte principiile contabile si metoda de calcul a costurilor relevanta pentru organismul din sectorul public in cauza, constituie limita maxima a taxei si orice tarifare excesiva trebuie interzisa. Plafonul maxim prevazut prin prezenta directiva nu aduce atingere dreptului statelor membre sau al organismelor din sectorul public de a percepe taxe mai mici sau de a nu percepe nici o taxa, iar statele membre trebuie sa incurajeze organismele din sectorul public sa furnizeze documentele in schimbul unor taxe care sa nu depaseasca costurile de reproducere si diseminare a documentelor.
(15) Asigurarea claritatii si disponibilitatii publice a documentelor din sectorul public reprezinta o cerinta preliminara a dezvoltarii unei piete comunitare a informatiei. In consecinta, toate conditiile aplicabile pentru reutilizarea documentelor trebuie prezentate in mod clar potentialilor reutilizatori. Statele membre trebuie sa incurajeze, dupa caz, crearea de indexuri accesibile on-line, care sa cuprinda documentele disponibile, in vederea promovarii si facilitarii cererilor de reutilizare. Solicitantii de reutilizari de documente trebuie informati cu privire la caile de atac disponibile, in ceea ce prieste deciziile si practicile care ii privesc. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM-uri, care pot sa nu fie familiarizate cu interactiunile cu organismele din sectorul public ale altor state membre si cu caile de atac corespunzatoare.
(16) Punerea la dispozitia publicului a tuturor documentelor general disponibile detinute de sectorul public, care se refera nu numai la procesul politic, ci si la cel legal si administrativ, reprezinta un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoastere, care este un principiu de baza al democratiei. Acest principiu se aplica institutiilor la orice nivel, fie el local, national sau international.
(17) In unele cazuri, reutilizarea documentelor are loc fara emiterea unei licente. In alte cazuri, se emite o licenta care precizeaza conditiile de reutilizare de catre posesorul ei, abordand aspecte precum raspunderea, folosirea corecta a documentelor, garantarea nealterarii lor si indicarea sursei. In cazul in care organismele din sectorul public emit licente pentru documente in vederea reutilizarii, conditiile de acordare de licente trebuie sa fie echitabile si transparente. Licentele standard disponibile on-line pot juca, de asemenea, un rol important in aceasta privinta. In consecinta, statele membre trebuie sa asigure disponibilitatea licentelor standard.
(18) In cazul in care decide sa nu mai permita reutilizarea unor documente sau sa nu mai actualizeze documentele, autoritatea competenta trebuie sa faca publice respectivele decizii, cat mai curand posibil, ori de cate ori este posibil prin mijloace electronice.
(19) Conditiile de reutilizare trebuie sa fie nediscriminatorii in ceea ce priveste categoriile comparabile de reutilizare. De exemplu, ele nu trebuie sa impiedice organismele din sectorul public sa schimbe gratuit informatii in exercitarea sarcinilor publice, in timp ce alte parti sunt taxate pentru reutilizarea acelorasi documente. Mai mult, nu trebuie sa impiedice elaborarea unei politici de taxare diferentiate pentru reutilizarea comerciala, spre deosebire de cea necomerciala.
(20) Atunci cand stabilesc principiile de reutilizare a documentelor, organismele din sectorul public trebuie sa respecte normele privind concurenta evitand, pe cat posibil, eventualele intelegeri exclusive intre ele si partenerii privati. Cu toate acestea, pentru a oferi un serviciu de interes economic general, uneori poate fi necesara acordarea unui drept exclusiv de reutilizare a anumitor documente din sectorul public. Acest caz poate aparea cand nici un editor comercial nu accepta sa publice informatiile in cazul in care nu detine un astfel de drept exclusiv.
(21) Prezenta directiva trebuie transpusa in practica si aplicata cu respectarea deplina a principiilor privind protectia datelor personale mentionate de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date [9].
(22) Prezenta directiva nu aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuala ale tertilor . Pentru a evita confuziile, termenul “drepturi de proprietate intelectuala” se refera numai la dreptul de autor si drepturile conexe (incluzand sui generis formele de protectie). Prezenta directiva nu are ca obiect documentele aflate sub incidenta drepturilor de proprietate industriala, precum patentele, proiectele inregistrate si marcile comerciale. Prezenta directiva nu afecteaza existenta sau detinerea unor drepturi de proprietate intelectuala de catre organismele din sectorul public, nici nu limiteaza exercitarea acestor drepturi intr-un mod care sa depaseasca domeniul de aplicare al prezentei directive. Obligatiile impuse prin prezenta directiva se aplica numai in masura in care sunt compatibile cu dispozitiile acordurilor internationale privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala, in special cu Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice (Conventia de la Berna) si cu Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala (Acordul TRIPS). Cu toate acestea, organismele din sectorul public trebuie sa isi exercite dreptul de autor intr-un mod care sa faciliteze reutilizarea.
(23) Instrumentele care ajuta potentialii reutilizatori sa gaseasca documentele disponibile pentru reutilizare si conditiile de reutilizare pot facilita in mod considerabil utilizarea transfrontaliera a documentelor din sectorul public. Prin urmare, statele membre trebuie sa garanteze luarea unor masuri practice care sa ii ajute pe reutilizatori sa gaseasca documentele disponibile in vederea reutilizarii. Listele de resurse, accesibile de preferinta on-line, care cuprind documentele principale (documente reutilizate pe scara larga sau care au potentialul de a fi reutilizate pe scara larga) si siturile portal cu legaturi spre listele de resurse descentralizate sunt exemple de astfel de masuri practice.
(24) Prezenta directiva nu aduce atingere Directivei 2001/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor si ale drepturilor conexe in societatea informationala [10] si Directiva 96/9/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 martie 1996 privind protectia juridica a bazelor de date [11]. Ea prezinta conditiile in limitele carora organismele din sectorul public isi pot exercita drepturile de proprietate intelectuala pe piata interna a informatiei, atunci cand autorizeaza reutilizarea documentelor.

Noi modificari Codului fiscal-2013

de

Noi-modificari-Codului-fiscal-2013.Persoanele juridice romane, persoanele fizice rezidente, precum si sediul permanent/sediul permanent desemnat din Romania apartinand persoanelor juridice straine beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Contractele incheiate pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare se va avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.»

In cazul contribuabililor care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activitatii de explorare si productie a resurselor de petrol si gaze si alte substante minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, in concordanta cu cele mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaza un cadru general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile si practicile acceptate ale domeniului de activitate, valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe casate se deduce prin utilizarea metodei de amortizare fiscala utilizate inainte de casarea acestora, pe perioada ramasa.

Aceste prevederi se aplica si pentru valoarea fiscala ramasa neamortizata la momentul retratarii mijloacelor fixe specifice activitatii de explorare si productie a resurselor de petrol si gaze si alte substante minerale;»“.

Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 si 34, pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea – RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, in limita a 1.500 lei/luna. Pentru aceste mijloace de transport nu se aplica prevederile alin. (11) lit. f). Sunt exceptate situatiile in care mijloacele de transport respective se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agentii de vanzari si de achizitii, precum si pentru test drive si pentru demonstratii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchiriere catre alte persoane, transmiterea dreptului de folosinta, in cadrul contractelor de leasing operational sau pentru instruire de catre scolile de soferi.

In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1), respectiv alin. (5) se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile si cheltuielile atribuibile fiecarui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat in Romania. Pierderile fiscale inregistrate pana la data de 30 iunie 2013 de sediile permanente care apartin aceleiasi persoane juridice straine, care aplica prevederile art. 291, nerecuperate pana la aceasta data, se transmit sediului permanent desemnat si se recupereaza in functie de perioada in care acestea au fost inregistrate, astfel:

  • pierderea fiscala inregistrata in perioada 1 ianuarie–30 iunie 2013 inclusiv este luata in calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 iulie–31 decembrie 2013 inclusiv, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti anului 2013, perioada 1 iulie–31 decembrie 2013 inclusiv nefiind considerata an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi;
  • pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2013, ramasa nerecuperata la data de 30 iunie 2013, se recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe care urmeaza acestei date, pe perioada de recuperare ramasa din perioada initiala de 5 ani, respectiv 7 ani, in ordinea inregistrarii acesteia; anul 2013 este considerat un singur an fiscal in sensul celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi.»

In situatia in care straina isi desfasoara activitatea in Romania printr-un singur sediu permanent, acesta este si sediul permanent desemnat pentru indeplinirea obligatiilor care revin potrivit prezentului titlu.»

Profitul impozabil al persoanei juridice straine care isi desfasoara activitatea prin intermediul mai multor sedii permanente in Romania

Incepand cu data de 1 iulie 2013, persoana juridica straina care desfasoara activitatea prin intermediul mai multor sedii permanente in Romania are obligatia sa stabileasca unul dintre aceste sedii ca sediu permanent desemnat pentru indeplinirea obligatiilor care ii revin potrivit prezentului titlu.

La nivelul sediului permanent desemnat se cumuleaza veniturile, respectiv cheltuielile sediilor permanente apartinand aceleiasi persoane juridice straine.

Sediile permanente care aplica dispozitiile alin. (1) inchid perioada impozabila potrivit legislatiei in vigoare pana la data de 30 iunie 2013 inclusiv.

Calculul, plata si declararea impozitului pe profit datorat pentru profitul impozabil obtinut de fiecare sediu permanent in perioada 1 ianuarie 2013–30 iunie 2013 se efectueaza pana la 25 iulie 2013 inclusiv, prin exceptie de la prevederile art. 34 si 35.

Profitul impozabil al persoanei juridice straine care isi desfasoara activitatea prin intermediul mai multor sedii permanente se determina la nivelul sediului permanent desemnat sa indeplineasca obligatiile care ii revin potrivit prezentului titlu, in conformitate cu regulile stabilite in cap. II, in urmatoarele conditii:

  • numai veniturile ce sunt atribuibile fiecarui sediu permanent se transmit spre a fi cumulate de sediul permanent desemnat pentru a indeplini obligatiile fiscale;
  • numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii veniturilor fiecarui sediu permanent se transmit spre a fi cumulate de sediul permanent desemnat pentru a indeplini obligatiile fiscale.

Profitul impozabil la nivelul sediului permanent desemnat se determina pe baza veniturilor si cheltuielilor inregistrate de fiecare sediu permanent apartinand aceleiasi persoane juridice straine, cu respectarea prevederilor alin. (3) si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.

AVOCAT ENERGIE – modificari asupra legislatiei privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile

de

AVOCAT-ENERGIE – modificari asupra legislatiei privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile

‘Intentionam sa analizam in Guvern Ordonanta de Urgenta privind producerea energiei din surse regenerabile saptamana viitoare. S-a aflat in dezbatere publica si am primit multe sugestii pentru modificari, unele bune. Proiectul initial va avea unele modificari. Un exemplu este sugestia de a nu monta panouri solare pe terenuri agricole, idee pe care o consider buna’, a spus Constantin Nita.

Noul proiect de act normativ, lansat de Ministerul Economiei, propune amanarea temporara incepand cu 1 iulie 2013 a acordarii unui numar de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de centrale electrice hidrolelectrice noi cu puteri electrice instalate de pana in 10 MW (un certificat verde), de centrale electrice eoliene (un certificat verde), de centrale electrice solare (2 certificate verzi), corelat cu tendintele constatate din prima analiza de monitorizare a schemei. Recuperarea certificatelor verzi se va face incepand cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice si solare, respectiv incepand cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

AVOCAT IMPOTRIVA BANCILOR – Reguli noi privind termenele de plata si clauzele abuzive.

de

AVOCAT-IMPOTRIVA-BANCILOR – Reguli noi privind termenele de plata si clauzele abuzive.

 

 

Legea transpune Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European si a Consiliului, privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale.

Scopul principal al legii este sa promoveze competitivitatea in mediul de afaceri si sa consolideze piata interna a Uniunii Europene, prin crearea unor mecanisme eficiente pentru combaterea intarzierilor la plata, sens in care aduce anumite limitari libertatii contractuale. Principalele limitari se refera la termenele de plata, termenul de emitere sau primire a facturii, dobanzi si daune – interese. Se introduce, de asemenea, un regim mai sever al obligatiilor autoritatilor contractante in scopul determinarii institutiilor statului sa execute, in termen cat mai scurt, obligatiile de plata a pretului bunurilor sau serviciilor.

Legea vine sa completeze cadrul legislativ existent, respectiv prevederile Noului Cod Civil, Ordonantei de Guvern nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, aprobata prin Legea nr. 43/2012 (,,OG 13/2011”) si ale Codului de Procedura Civila.

In cele de mai jos, gasiti prezentate principalele reglementari introduse de Legea 72/2013:

1. Domeniul de aplicare a Legii

Legea se aplica creantelor certe, lichide si exigibile, constand in obligatii de plata ale unor sume de bani, care rezulta din contracte incheiate:

a). intre profesionisti sau

b). intre profesionisti si autoritati contractante

care au ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia de lucrari publice, de cladiri si lucrari de constructii civile.

Legea defineste notiunile de profesionist si autoritate contractanta care intra in domeniul sau de aplicare, astfel:

a). prin profesionist – se intelege orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza o intreprindere in sens lucrativ, iar

b). prin autoritate contractanta – se intelege orice autoritate publica a statului roman, care actioneaza la nivel central, regional sau local; orice organism de drept public, cu personalitate juridica, infiintat pentru a satisface nevoi de interes general, fara scop lucrativ si care este controlat (prin finantare, coordonare sau administrare) de o autoritate publica; sau o asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante.

Prin urmare, Legea se aplica contractelor de achizitie publica si contractelor de concesiune incheiate in temeiul Ordonantei de Urgenta nr. 34/2006.

Legea nu se aplica insa (a) pentru contractele incheiate de profesionisti cu consumatorii si nici (b) pentru creantele inscrise in masa credala in cadrul procedurii de insolventa, ori creantele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv sau a unei intelegeri rezultate ca urmare a unor negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor.

2. Stabilirea unor termene maximale de plata

Legea stabileste anumite limitari privind termenele de plata atat intre profesionisti, cat si intre acestia si autoritatile contractante, astfel:

a). in raporturile dintre profesionisti – termenul de plata va fi de maximum 60 de zile calendaristice; se permite insa partilor, cu titlu de exceptie, dreptul de a prevedea contractual un termen mai mare de 60 de zile, cu conditia ca o astfel de clauza sa nu fie abuziva (a se vedea punctul sapte de mai jos).

b). in raporturile dintre profesionisti si autoritatile contractante, termenul de plata este de 30 de zile calendaristice, calculate astfel:

(i) de la data primirii facturii, sau

(ii) de la data receptiei bunurilor, respectiv data prestarii serviciilor – daca data primirii facturii este incerta sau anterioara receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor, sau

(iii) de la receptie sau verificare, daca prin lege sau contract se stabileste o procedura de receptie sau de verificare pentru certificarea conformitatii, si autoritatea contractanta a primit factura la data receptiei sau verificarii ori anterior (a se vedea mai jos termenul maxim reglementat pentru procedura de receptie si verificare).

In cazul institutiilor publice din domeniul sanatatii si entitatilor publice care furnizeaza servicii medicale de sanatate, termenul de plata este de maximum 60 de zile calendaristice, calculat conform conform celor de mai sus.

Termenele de 30 de zile si respectiv de 60 de zile mentionate, sunt termene de plata legale maximale stabilite in sarcina autoritatilor contractante.

Termenele plata stabilite in concret in contractele incheiate intre profesionisti si autoritatile contractante trebuie sa respecte aceste termene legale maximale.

In mod exceptional, se permite partilor sa agreeze contractual un termen de plata de maximum 60 de zile calendaristice daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

(i) termenul este stabilit expres in contract si in documentatia achizitiei,

(ii) termenul este obiectiv justificat tinand cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, iar

(iii) clauza nu este abuziva (a se vedea punctul sapte de mai jos).

3. Stabilirea unei durate maximale pentru procedura de receptie si verificare

Legea introduce un termen si pentru procedura de receptie sau de verificare. Astfel, aceasta procedura nu trebuie sa depaseasca, ca regula, 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor. Prin exceptie, durata unei asemenea proceduri poate fi mai lunga doar:

a). in cazuri justificate in mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului,

b). daca sunt prevazute in contract si in documentatia achizitiei atat termenul de receptie, cat si motivele obiective si

c). daca nu este o clauza abuziva (detalii privind clauza abuziva sunt mentionate mai jos).

4. Interzicerea clauzelor privind data/ termenul de emitere/primire a facturii

Legea stabileste expres ca partile (atat profesionisti cat si autoritati contractante) nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauza prin care se stipuleaza un termen de emitere/ primire a facturii este lovita de nulitate absoluta.

5. Dobanda legala penalizatoare

Dobanda legala penalizatoare se aplica in cazul in care partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere si se determina conform art. 3 din OG 13/2011.

In raporturile dintre autoritatile contractante si profesionisti, creanta de plata produce dobanzi penalizatoare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a). creditorul, inclusiv subcontractantii sai, si-au indeplinit obligatiile contractuale;

b). creditorul nu a primit suma datorata la scadenta, cu exceptia cazului in care debitorului nu ii este imputabila intarzierea.

In raporturile dintre autoritatile contractante si profesionisti, dobanda penalizatoare curge de la termenul stipulat in contract sau, in lipsa unei asemenea clauze, de la expirarea termenelor legale de plata (de 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii / receptiei bunurilor serviciilor, conform celor descrise la paragraful doi de mai sus).

6. Institutia daunelor interese suplimentare minimale

In vederea descurajarii debitorilor, legea prevede posibilitatea creditorului de a pretinde:

a). cheltuielile pentru recuperarea creantei si

b). in plus, daune interese minimale in suma fixa de 40 de euro, in lei. Acesta suma devine scadenta de la data la care curge dobanda penalizatoare si este suplimentara cheltuielilor aferente unei proceduri de executare silita.

Prin introducerea acestor daune interese minimale, Directiva 2011/7/UE a vizat limitarea costurilor administrative si interne legale de recuperare, stabilind totodata ca aceasta suma trebuie sa poate fi cumulata cu dobanda pentru intarzierea efectuarii platilor si nu trebuie sa limiteze dreptul creditorului de a primi despagubiri pentru orice prejudiciu suplimentar suferit.

7. Clauzele contractuale si practicile abuzive

Este considerata abuziva o practica sau o clauza prin care se stabileste in mod vadit inechitabil, in raport cu creditorul:

a). termenul de plata,

b). nivelul dobanzii pentru plata intarziata sau

c). nivelul daunelor – interese suplimentare.

Calificarea se face de catre instanta sau de catre lege.

Pentru determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanta tine cont de toate circumstantei si in special de urmatoarele:

(i) abaterile grave de la practicile statornicite intre parti sau de la uzantele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;

(ii) nerespectarea principiului bunei-credinte si a principiilor de diligenta in executarea obligatiilor;

(iii) natura bunurilor sau serviciilor;

(iv) neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plata sau de la rata dobanzii, conform legii;

(v) pozitia dominanta a cocontractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie.

Clauze contractuale abuzive, conform legii si pentru care nu este necesara analizarea circumstantelor, sunt cele care:

(i) exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;

(ii) fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;

(iii) prevad un termen mai mare de la care creanta produce dobanzi decat cel prevazut in lege;

(iv) fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante, un termen de plata mai mare decat cel prevazut de lege;

(v) elimina posibilitatea platii de daune – interese suplimentare;

(vi) stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii.

Clauzele abuzive sunt sanctionate cu nulitatea absoluta.

8. Dispozitii procedurale. Ordonanta de plata

In caz de intarziere la plata, creditorul poate obtine un titlu executoriu prin procedura ordonantei de plata, conform art. 1013 – 1024 din Codul de procedura civila. Procedura ordonantei de plata se aplica in aceleasi conditii tuturor creditorilor stabiliti in Uniunea Europeana.

9. Modificarea unor acte normative

OG 13/2011 se modifica in sensul ca in raporturile dintre profesionisti si intre acestia si autoritatile contractante, dobanda legala penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus opt puncte procentuale

Se abroga expres Art. 1017 alin (2) pct 1 si 2 din Codul de procedura civila care reglementa momentul de la care creanta produce dobanzi.

Dispozitiile Legii, cu exceptia art. 15 (Sanctiuni), sunt aplicabile obligatiilor de plata rezultand din contracte incheiate dupa data intrarii in vigoare a legii. Prin urmare, pare ca legea excepteaza de la principiul neretroactivitatii clauzele abuzive existente.

10. Concluzii

Prin limitarile pe care Legea le aduce libertatii contractuale, se incearca crearea unei culturi a efectuarii prompte a platilor si reducerea practicilor contractuale inechitabile.

Daca pana in prezent, numeroase plati erau efectuate cu intarziere, cu impact semnificativ asupra rentabilitatii si competitivitatii operatorilor economici privati, este de asteptat ca noua reglementare va aduce o schimbare pozitiva in derularea contractelor, in special a celor de achizitie publica, echilibrand balanta intre puterea publica exercitata de autoritatile contractante si mediul privat ofertant.

AVOCAT DIVORT ROMANIA – Divort Romania – Strainatate , Ghidul divortului in Romania si Italia,Spania, Belgia si in general in Uniunea Europeana. Avocat Divort competenta in toata uniunea europeana

de

AVOCAT-DIVORT-ROMANIA – Divort-Romania – Strainatate , Ghidul-divortului-in-Romania-si-Italia,Spania, Belgia si in general in Uniunea Europeana. Avocat-Divort competenta in toata uniunea europeana

Divortul poate avea loc:

a. prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti, ori la cererea unuia dintre soti care e acceptata de celalalt;

b. atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre
soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei
sau culpa comuna a sotilor, chiar daca numai unul dintre ei a facut
cerere de divort.

c. la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat
cel putin 2 ani; divortul se poate pronunta chiar din culpa exclusiva a
sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul se declara de
acord cu divortul, cand acesta se va pronunta fara a se mentiona culpa
sotilor.

d. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face
imposibila continuarea casatoriei, caz in care desfacerea casatoriei se
pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

Proceduri de divort:

1. pe cale administrativa poate fi solutionat divortul prin acord,
indiferent de durata casatoriei, daca sunt intrunite urmatoarele
conditii:

– sotii isi exprima liber si neviciat consimtamantul, in fata
ofiterului de stare civila de la locul casatoriei sau al ultimei
locuinte comune a sotilor,
– nici unul dintre ei nu este pus sub interdictie judecatoreasca
– nu au copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.

Cererea de divort se depune de catre soti impreuna, iar dupa un
termen de gandire de 30 de zile de la inregistrarea cererii, sotii se
prezinta personal si, daca ambii staruie sa divorteze, ofiterul de stare
civila, dupa ce verifica valabilitatea consimtamantului, elibereaza
certificatul de divort fara vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.

2. pe cale judiciara( si cea mai folosita ) pot fi solutionate
cererile de divort pentru oricare dintre motivele aratate, daca sotii se
adreseaza direct instantei de judecata sau daca divortul administrativ
sau notarial a fost respins. Competenta este instanta de tutela, iar
pana la infiintarea sa, competent apartine judecatoriei.

In Noul Cod Civil a fost reglementata posibilitatea sotilor de a
alege regimul matrimonial aplicabil: regimul comunitatii legale, cel al
comunitatii conventionale sau cel al separatiei de bunuri, sotii putand
detine bunuri in proprietate comuna pe cote parti, in timp ce restul
bunurilor urmeaza sa fie considerate bunuri proprii, cu urmatoarele
precizari: potrivit regimului comunitatii, bunurile comune pot fi
impartite, in tot sau in parte, prin buna invoiala sau pe cale
judecatoreasca, fara nici o conditionare, lucru care nu este permis de
legislatia in vigoare; potrivit regimului separatiei de bunuri, fiecare
dintre soti este proprietar exclusiv asupra bunurilor dobandite inainte
de incheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in
nume propriu dupa aceasta data.
Cetatenii din Italia pot divorta in Romania.
 HOTARE DIVORT INTERNATIONAL

AVOCAT DREPT CIVIL – executarea obligatiilor banesti in contractele dintre profesionisti

de

AVOCAT-DREPT-CIVIL –  executarea obligatiilor banesti in contractele dintre profesionisti

Prevederile noului act normativ se aplica creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract incheiat intre profesionisti sau intre acestia si o autoritate contractanta, avand ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia lucrarilor publice, a cladirilor si a lucrarilor de constructii civile si in cazul institutiilor din domeniul sanatatii.

 
Nu fac obiectul noului act normativ:

creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa;
creantele rezultand dintr-un mandat ad-hoc / concordat preventiv sau intemeiate pe o intelegere incheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societati;
contractele incheiate intre profesionisti si consumatori.

Noutatile legislative aduse prin acest act normativ vizeaza in principal stabilirea unor termene maximale de plata, determinarea dobanzii legale, reglementarea institutiei „daunelor-interese suplimentare minimale” si prevederea unei liste neexhaustive de clauze abuzive si de criterii de determinare a acestor clauze si practici abuzive.

In ceea ce priveste relatiile contractuale dintre profesionisti, atentia se va indrepta asupra termenului contractual de plata al obligatiilor care nu va putea depasi, decat prin exceptie si in conditiile in care nu se va dovedi un abuz fata de creditor, 60 de zile.

Pentru cazurile in care termenul de plata nu a fost prevazut in contract, iar partile nu au stabilit penalitati, dobanda legala (penalizatoare) este stabilita prin dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 13/2011.

Potrivit noilor reglementari, cuantumul dobanzii legale se calculeaza la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 8 puncte procentuale.

Dobanda legala va curge de la urmatoarele termene:

30 de zile de la data primirii facturii;
30 de zile de la data primirii bunurilor sau prestarii serviciilor, daca data facturii este incerta sau anterioara primirii bunurilor ori prestarii serviciilor;
30 de zile de la data finalizarii procedurii de receptie a bunurilor sau a serviciilor.

Durata perioadei de receptie in conditiile noului act normativ nu va putea depasi de regula 30 de zile, cu exceptia situatiilor in care clauzele care vor stabili un termen mai extinsnu vor fi abuzive pentru creditor.

Intrucat prin Directiva se urmareste interzicerea abuzului in materie de libertate contractuala in dezavantajul creditorilor, noul act normativ defineste clauza si practica abuziva din perspectiva relatiei cu creditorul.

In determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instantele de judecata vor tine cont de circumstantele cauzei si cu precadere de:

i) natura bunurilor sau serviciilor;

ii) neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plata sau de la rata dobanzii;

iii) pozitia dominanta a co-contractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie;

iv) abaterile grave de la practicile statornicite intre parti sau de la uzantele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;

v) nerespectarea principiului bunei-credinte si a principiilor de diligenta in executarea obligatiilor.

Fara a fi necesara verificarea vreuneia dintre circumstantele de mai sus, legea stabileste sub sanctiunea nulitatii absolute ca fiind clauze abuzive acele clauze contractuale care:

exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;
fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;
prevad un termen mai mare decat cel stabilit prin lege pentru momentul de la care curg dobanzile;
fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante un termen de plata mai mare de 60 de zile, sub anumite conditii;
elimina posibilitatea platii de daune-interese suplimentare;
stabilesc un termen pentru emiterea / primirea facturii.

In ceea ce priveste cheltuielile de recuperare a creantei, creditorul poate pretinde daune – interese pentru toate cheltuielile efectuate in acest scop.

AVOCAT DIVORT BUCURESTI – Despagubiri la divort

de

AVOCAT-DIVORT-BUCURESTI – Despagubiri-la-divort

 

Noul Cod Civil contine dispozitii noi referitoare la posibilitatea sotului nevinovat de destramarea casniciei de a solicita si de a obtine despagubiri de la sotul vinovat.

Sunt reglementate doua tipuri de despagubiri:
1) Despagubirea pentru suferirea unui prejudiciu
2) Prestatia compensatorie.

1) In prima situatie, despagubirea se acorda atunci cand sotul nevinovat a suferit un prejudiciu prin desfacerea casatoriei. Nu exista alte conditii pentru acordarea acestui tip de despagubire, iar cererea se solutioneaza odata cu divortul.

Divort

Aceste depagubiri pot fi solicitate doar in cazul divortului prin instanta, dar nu sunt permise daca sotii divorteaza prin acord pentru ca in aceasta din urma situatie nu se constata daca doar unul din soti este vinovat de destramarea casniciei.

2) Prestatia compensatorie reprezinta o despagubire distincta de situatia anterioara. Cele doua tipuri de despagubiri pot fi acordate cumulat.

Prestatia compensatorie reprezinta o despagubire pentru compensarea unui dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale sotului care o solicita. Si in acest caz, doar sotul vinovat de destramarea mariajului poate fi obligat la aceasta prestatie. De asemenea, se cere ca mariajul sotilor sa fi durat cel putin 20 de ani.

Prestatia compensatorie se poate acorda sub forma unei sume de bani de platit lunar, unei sume de bani globala (forfetara) ori sub forma unui drept de folosinta pentru anumite bunuri imobile. Atat suma de bani platibila lunar cat si dreptul de folosinta pot fi stabilite pentru intreaga viata a sotului nevinovat sau pentru o perioda determinata de timp.

Obligarea sotului vinovat la prestatie compensatorie se solicita si se solutioneaza odata cu divortul de catre instanta de judecata.

Dreptul de a solicita despagubiri la divort reprezinta o premiera absoluta si binevenita in Romania. Prin reglementarea acestor despagubiri, sunt asigurate atat interesele societatii pentru protejarea institutiei casatoriei, cat si interesele acelor soti care s-au comportat pe parcursul casniciilor esuate cu buna-credinta.

Daca sunteti in situatia de a beneficia de despagubiri, Cabinetul nostru va poate sfatui cu privire la optiunile dvs. si va lucra pentru a obtine cele mai bune rezultate. Indiferent daca necesitati o suma de bani platibila lunar sau o suma forfetara, Cabinetul nostru se va asigura ca prestatia compensatorie este in mod corespunzator calculata.

AVOCAT DIVORT – Persoane cu nationalitati diferite

de

AVOCAT-DIVORT – Persoane cu nationalitati diferite

Stabilirea statului competent sa judece divortul persoanelor cu nationalitati diferite reprezinta cea mai delicata problema in astfel de situatii. Legislatia europeana contine prevederi conform carora sotii pot opta intre mai multe state. Insa, odata depusa cererea de divort intr-o tara, legislatia acesteia va fi aplicabila pentru toate problemele de ordin familial ale sotilor, inclusiv in ceea ce priveste incredintarea copiilor, pensia de intretinere, s.a.m.d.

De accea, alegerea statului unde se va realizea divortul trebuie facuta cu multa atentie, inca de la inceput.

In Romania, de exemplu, pot divorta atat cuplurile in care cel putin un sot este roman, cat si majoritatea cuplurilor de straini care locuiesc aici.

Pentru realizarea corecta si in timp cat mai scurt a procedurilor obligatorii pentru obtinerea divortului, Cabinetul nostru isi sfatuieste clientii in functie de interesele si necesitatile acestora.

AVOCAT DIVORT- Pronuntarea divortului din culpa exclusiva a sotului reclamant in temeiul Noului Cod civil

de

AVOCAT-DIVORT –  Pronuntarea divortului din culpa exclusiva a sotului reclamant in temeiul Noului Cod civil

 

Conform art. 373 lit. b) NCC, divortul poate avea loc atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Potrivit art. 379 alin. (1) NCC, in cazul prevazut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei.

Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. Daca culpa apartine in totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388 NCC.

Din noile dispozitii ale Codului civil care reglementeaza in prezent divortul rezulta ca instanta trebuie sa stabileasca mai intai daca, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate, ceea ce determina imposibilitatea continuarii casatoriei si apoi daca aceasta se datoreaza culpei unuia dintre soti, indiferent de calitatea sa in proces, reclamant sau parat, respectiv daca unul dintre soti sau ambii si-au incalcat obligatiile ce le reveneau, mentionate mai sus.

Daca aceste conditii sunt indeplinite se pronunta divortul, chiar daca din probe rezulta ca doar sotul reclamant este in culpa, legiuitorul nefacand nicio distinctie in acest sens, important fiind ca destramarea relatiilor dintre soti sa se datoreze culpei unuia dintre ei, iar nu altor cauze.

Faptul ca divortul se poate pronunta doar din culpa sotului reclamant rezulta si din prevederile art. 379 alin. (1) ultima teza care fac trimitere la dispozitiile art. 388 in aceasta situatie, si anume sotul parat nevinovat poate cere despagubiri de la sotul reclamant vinovat.

Noul Cod civil – NCC, art. 373 lit. b), art. 379 alin. (1)

Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila, Decizia nr. 2245 din 23 octombrie 2012

Prin sentinta civila nr. 458 din 19.04.2012 Judecatoria Campulung Moldovenesc a admis actiunea avand ca obiect divort fara copii; a declarat desfacuta casatoria incheiata la data de 16.09.1990 si inregistrata la nr. 7 la Primaria comunei Breaza, din vina ambelor parti, parata urmand a purta numele de M.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca actiunea, asa cum a fost precizata, este intemeiata, urmand ca in baza art. 373 lit. b) NCC sa se dispuna desfacerea casatoriei din vina ambilor soti.

Instanta a retinut culpa ambilor soti in destramarea relatiilor de familie constand in aceea ca reclamantul si-a incalcat obligatia de fidelitate, intretinand pe parcursul casatoriei relatii extraconjugale cu diverse femei, cat si faptul ca nu o menaja pe parata, astfel incat din cauza efortului fizic aceasta a nascut un copil care ulterior a decedat, iar celelalte sarcini nu au fost duse pana la capat, cat si culpa paratei care provoca in permanenta scandaluri, creand in familie o tensiune permanenta.

Impotriva sentintei civile a declarat apel parata criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivare, a aratat ca, desi initial reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 373 lit. d) NCC, ulterior si-a precizat cererea indicand prevederile art. 373 lit. b) NCC, recunoscand si o culpa a sa in desfacerea casatoriei, astfel incat in mod gresit prima instanta a purces la administrarea probelor si a conchis ca si ea ar avea o culpa in destramarea relatiilor de casatorie.

Intrucat aceasta culpa nu a fost dovedita, iar de inrautatirea vietii conjugale se face vinovat doar reclamantul, in mod gresit a fost declarata desfacuta casatoria din culpa comuna.

Prin decizia nr. 158 din 26.06.2012 Tribunalul Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat de parata M.D.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a constatat ca apelul este nefondat.

Este real ca instanta trebuie sa determine cauzele temeinice ale neintelegerilor dintre soti in vederea lamuririi situatiei de fapt care conduce la destramarea relatiilor de familie, declararea divortului neputandu-se face daca vina apartine exclusiv reclamantului.

In cauza, probele au fost administrate tocmai pentru a se stabili daca vina pentru destramarea relatiilor este comuna sau casatoria poate continua.

Or, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca neintelegerile dintre parti se datoreaza in mare parte faptului ca acestia nu au copii, ceea ce l-a instrainat pe reclamant de sotia sa si a generat conflicte in familie, parata invinuindu-l pe sotul sau de infidelitate si reprosandu-i comportamentul reprobabil in familie.

Nu prezinta relevanta temeiul de drept invocat de reclamant in cererea de divort atata timp cat probatoriul administrat a vizat culpa ambelor parti in destramarea relatiilor de familie.

Cum, in cauza, a fost dovedita culpa comuna, precum si faptul ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, continuarea casatoriei nefiind posibila, in mod corect prima instanta a dat eficienta dispozitiilor art. 373 lit. b) NCC si a admis actiunea.

Fata de aceste considerente, tribunalul, in baza dispozitiilor art. 296 C.proc.civ., a respins apelul ca nefondat.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata M.D., solicitand admiterea recursului, modificarea in totalitate a solutiilor de fond si din apel, in sensul respingerii actiunii ca fiind neintemeiata, retinand incidenta dispozitiilor art. 617 alin. (3) C.proc.civ. si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata din toate etapele procesuale.

In motivare arata ca instanta de apel, cu toate ca in mod corect a inceput motivarea, retinand ca se impune a se determina „cauzele temeinice ale neintelegerilor dintre soti, in vederea lamuririi situatiei de fapt care conduce la destramarea relatiilor de familie” si ca „declararea divortului nu se poate face daca vina apartine exclusiv reclamantului”, facand mai apoi referire in mod generic la „depozitiile martorilor”, a conchis ca neintelegerile dintre parti „se datoreaza faptului ca acestia nu au copii, ceea ce l-a instrainat pe reclamant de sotia sa si a generat conflicte in familie, parata invinuindu-l pe sotul sau de infidelitate si reprosandu-i comportamentul reprobabil in familie”, ceea ce echivaleaza cu o „culpa comuna”, „raporturile de familie fiind grav si iremediabil vatamate, continuarea casatoriei nefiind posibila”.

Aceasta este singura motivare in fapt a instantei de apel, care nu echivaleaza cu „motivele pe care se sprijina” solutia instantei de control, in sensul art. 304 pct. 7 C.proc.civ., pentru ca, pe de o parte, se stabileste o situatie de lipsa de procreare din partea recurentei, care este combatuta in totalitate de probatoriul existent (care a indicat nasterea unui copil viu, din casatorie, cat si existenta mai multor sarcini nefinalizate, unele din culpa reclamantului si a familiei sale, care nu a menajat-o pe parata in perioada de sarcina, aceasta executand munci grele, neindicate), dar si invinuirea pe care parata o aducea reclamantului, in legatura cu infidelitatea de care acesta dadea dovada, sigur si reprosurile aferente, in legatura cu o asemenea comportare.

Din aceasta motivare rezulta o culpa exclusiva a paratei in desfacerea casatoriei, ceea ce este inadmisibil. Reclamantului nu i se retine niciun fel de culpa.

Nu se poate sa procreezi in timpul casatoriei, sa ai mai multe sarcini, reclamantul sa dea dovada de infidelitate crasa, mult timp, iar in final sa ai culpa pentru ca ai invinuit sotul de infidelitatea care exista si care a fost dovedita cu prisosinta, si poate in mod legitim (in vederea salvarii casatoriei) i-ai reprosat acest comportament imoral.

Analizand recursul prin prisma motivelor invocate si in raport de dispozitiile legale aplicabile, Curtea constata ca este fondat.

In cauza, instantele de fond si de apel au retinut ca relatiile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate si nu mai este posibila continuarea casatoriei din culpa ambilor soti.

Prima instanta a aratat ca reclamantul a avut relatii extraconjugale, incalcandu-si obligatia de fidelitate, si nu a menajat-o pe parata, astfel incat, din cauza efortului fizic, a nascut un copil care ulterior a decedat, iar alte sarcini nu au fost duse pana la capat, iar parata provoca in permanenta scandaluri, creand in familie o stare de tensiune permanenta, aceasta, conform declaratiilor martorilor, acuzandu-l de infidelitate.

AVOCAT DIVORT – PROCEDURA DE DIVORT ROMANIA

de

AVOCAT-DIVORT – PROCEDURA-DE-DIVORT-ROMANIA

Pe cale administrativă poate fi soluţionat divorţul prin acord, indiferent de durata căsătoriei, dacă sunt întrunite următoarele condiţii: soţii îşi exprimă liber şi neviciat consimţământul, în faţa ofiţerului de stare civilă de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor, nu au copii minori născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi.

Cererea de divorţ se depune de soţi împreună iar după un termen de gândire de 30 de zile de la înregistrarea cererii, soţii se prezintă personal şi, dacă ambii stăruie să divorţeze, ofiţerul de stare civilă eliberează certificatul de divorţ fără vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

Prin procedura notarială pot fi soluţionate: divorţul prin acord al soţilor care nu au copii minori, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor – numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

Competent este notarul de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor. Şi în acest caz niciunul dintre soţi nu trebuie să fie pus sub interdicţie iar consimţământul trebuie să fie liber şi neviciat. După un termen de gândire de 30 de zile, soţii se prezintă personal şi, dacă stăruie să divorţeze, notarul public eliberează certificatul de divorţ fără vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

În instanţele de judecată pot fi soluţionate cererile de divorţ pentru oricare dintre motivele arătate, dacă soţii se adresează direct instanţei sau dacă divorţul administrativ sau notarial a fost respins. Competentă este instanţa de tutelă iar până la înfiinţarea sa, competenţa aparţine judecătoriei.

Soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească. Instanţa de tutelă soluţionează cererea prin hotărârea de divorţ. Despăgubirile pot fi cerute distinct de dreptul la prestaţia compensatorie.

Prestaţia compensatorie: în cazul în care căsătoria a durat cel puţin 20 de ani iar divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului pârât, soţul reclamant poate beneficia de o prestaţie care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorţul l-ar determina în condiţiile de viaţă ale celui care o solicită.

Soţul care solicită prestaţia compensatorie nu poate cere de la fostul său soţ şi pensie de întreţinere. Prestaţia compensatorie nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei.

Prestaţia compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori în natură, sub forma uzufructului (beneficiul adus de folosirea unui bun) asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparţin debitorului.

Exercitarea autorităţii părinteşti după divorţ.

În limbaj comun se foloseşte sintagma ‘custodia copiilor’, termen împrumutat din alte sisteme de drept, care nu se suprapune identic exercitării autorităţii părinteşti după divorţ.

O noutate din noul Cod Civil este exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi.

Regula este aceea că, după divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi (în limbaj obişnuit ‘custodie comună’).

Există şi situaţii în care instanţa de judecată hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de unul dintre părinţi (părinte custodian). În această situaţie, celălalt părinte (părinte necustodian) păstrează dreptul de a veghea asupra modului în care copilul este crescut şi educat, precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

În mod cu totul şi cu totul excepţional, instanţa de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie ori persoană sau într-o instituţie de ocrotire. Acestea exercită drepturile şi îndatoririle care le revin părinţilor cu privire la persoana copilului. În acest caz, instanţa stabileşte dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de părinţi în comun sau de unul dintre ei.

Părinţii se pot înţelege asupra locuinţei copilului după divorţ, în caz contrar, instanţa de tutelă stabilind, odată cu pronunţarea divorţului, ca locuinţa copilului minor să fie la părintele cu care locuieşte în mod statornic (părinte rezident). Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei, ţinând seama de interesul său superior.

Părinţii se pot înţelege cu privire la contribuţia lor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, înţelegere de care poate lua act notarul în cazul divorţului notarial sau instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ.

În caz de neînţelegere, instanţa de tutelă stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

Întreţinerea datorată de părinte se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii. Cuantumul întreţinerii datorate copiilor, împreună cu întreţinerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăşi jumătate din venitul net lunar al celui obligat.

Raport de activitate DNA-2012

de

Astfel, raportul privind activitatea desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie, prezentat de procurorul sef Laura Oprean, arata ca anul 2012 a marcat o crestere fara precedent a numarului persoanelor condamnate definitiv – cu 150% fata de anul anterior si ca a continuat pronuntarea unor solutii de condamnare in dosarele de mare coruptie, printre persoanele condamnate definitiv fiind 8 demnitari (un ministru, un deputat – secretar de stat la momentul savarsirii infractiunilor, 1 senator – comandant al S.M.F.T. la data savarsirii infractiunii, 1 secretar de stat, 1 secretar general adjunct la Ministerul Agriculturii, 1 subprefect, 2 directori adjuncti ai unui serviciu de informatii – cu rang de subsecretari de stat).

Raport de activitate DNA-2012

De asemenea, s-a mentinut rata mare a condamnarilor si a celorlalte decizii prin care instantele de judecata au stabilit vinovatia, respectiv 90% din totalul persoanelor fata de care s-au pronuntate decizii definitive in anul 2012.

Pe fondul cresterii volumului de activitate – cu 12% a cauzelor aflate in instrumentare si cu 8% a cauzelor solutionate – Directia Nationala Anticoruptie a mentinut atentia privind solutionarea cauzelor importante si complexe finalizate prin rechizitorii. Acest aspect este reflectat de numarul de rechizitorii – 234, de mentinerea valorii produsului infractional retinut prin rechizitorii – echivalentul a 330 milioane euro si de cresterea valorii masurilor asiguratorii dispuse de procurori, in cuantum de 264 milioane de euro.

 Raport activitate ESCAPE B 25 IMPEX -1

Procurorii DNA au trimis in judecata 828 de inculpati, din care 25 persoane juridice iar 120 de inculpati au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv. Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea in judecata a 332 persoane care au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante, dintre care amintim: 7 demnitari, 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepresedinte de Consiliu judetean, 10 magistrati, 17 avocati, 31 de politisti, un director al D.G.I.P.I., 28 de lucratori vamali (din care un director D.R.A.O.V.), 7 comisari de Garda Financiara, 12 inspectori fiscali ( 3 directori si 8 inspectori D.G.F.P., 1 inspector A.N.A.F.), 1 vicepresedinte de sindicat, 1 rector, 1 prorector, 10 directori de companii/societati nationale, 13 directori din alte institutii publice, etc.

Problematica combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene a reprezentat obiectul unei analize speciale in cadrul Raportului, mai ales ca rezultatele obtinute in anul 2012 au fost mai bune decat cele din anul precedent: 54 de rechizitorii privind 124 de inculpati, din care 12 persoane juridice si 1 inculpat arestat.

Comparativ, in anul 2011, au fost intocmite 45 de rechizitorii privind 95 de inculpati. In anul 2012, prin 34 de hotarari definitive s-a dispus condamnarea a 50 de inculpati in acest tip de dosare.

Prejudiciul total retinut in cauze privind fraude cu fonduri europene este in valoare de peste 92 milioane de lei (echivalentul a peste 20 milioane de euro), valoare de patru ori mai mare comparativ cu anul anterior.

Raport de activitate DNA-2012

In vederea recuperarii acestui prejudiciu, au fost dispuse masuri asiguratorii in 49 de cauze. Fondurile europene prejudiciate au fost acordate in cadrul unor finantari provenite din: Fondul European de Garantare in Agricultura, SAPARD, PHARE, Fonduri Structurale – POSDRU, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala.

O treime din rechizitorii (33%) au fost intocmite in dosare avand la baza sesizari ale DLAF si OLAF.

Ca si in anii precedenti, coruptia in institutiile de aplicare a legii a constituit o prioritate a activitatii DNA, dovada fiind faptul ca, din cei 803 inculpati persoane fizice trimisi in judecata, 13% isi desfasurau activitatea in institutii de aplicare a legii. In mod corelativ, au fost condamnati definitiv 5 magistrati (3 judecatori si 2 procurori), 71 de politisti (din care 8 ofiteri cu functii de conducere), 45 de inculpati din institutii financiare de control si alte institutii de control (lucratori vamali, comisari ai Garzii Financiare, inspectori fiscali, etc.). Au fost condamnati definitiv 12 avocati iar prin hotarari nedefinitive 14 avocati.

Valoarea produsului infractional recuperat in cursul anchetelor penale prin masuri de restituire este in suma de 28 milioane lei, echivalentul a 6,3 milioane de euro, de circa 6 ori mai mare decat suma recuperata in anul precedent. Prin 214 hotarari judecatoresti definitive, instantele de judecata au dispus masuri de confiscare si recuperare a produselor infractionale in suma totala de 477.775.000 lei, echivalentul a 107.365.000 euro, in crestere cu 172% comparativ cu anul precedent.

La prezentarea raportului de activitate au fost prezenti reprezentantii principalelor institutii judiciare din Romania, dupa cum urmeaza: judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Daniel Marius Morar, prim – adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Alexandra Mihaela Sinc, secretar general in cadrul Ministerului Justitiei, procuror Oana Schmidt – Haineala, presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii Gheorghe Muscalu si Bogdan Gabor, membri in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si Ilie – Ionel Nicula, procuror sef adjunct al D.I.I.C.O.T.

Toti invitatii au apreciat ca fiind foarte bune rezultatele muncii procurorilor DNA, situatie care este marcata si in concluziile Raportului Comisiei Europene privind Progresul Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, dat publicitatii la data de 30 ianuarie 2013.

Rodica Aida Popa, vicepresedinte al I.C.C.J., a remarcat ca activitatea procurorilor de urmarire penala si a celor de sedinta a fost confirmata prin solutiile de condamnare dispuse de judecatorii I.C.C.J. si ai celorlalte instante. De asemenea, vicepresedintele I.C.C.J. considera ca perceptia opiniei publice asupra activitatii judecatorilor si procurorilor depinde de modul in care societatea accepta sau nu un instrument de combatere a coruptiei, insa constientizarea fenomenului coruptiei depinde si de cresterea performantelor profesionale ale procurorilor. De asemenea, in acest demers, procurorii DNA au dat dovada de sacrificii personale, fapt ce reflecta pasiune, luciditate si responsabilitate.

La randul sau, presedintele C.S.M. Oana Schmidt – Haineala a apreciat ca DNA a devenit o structura moderna si matura, care raspunde unor necesitati sociale. Calitatile profesionale ale persoanelor care activeaza in DNA au facut din aceasta institutie un standard de raportare profesionala iar consecventa si fermitatea explica rezultatele prezentate.

Daniel Morar, prim – adjunct al Procurorului general al P.I.C.C.J., a remarcat ca anii anteriori – marcati de desfasurarea anchetelor de coruptie la nivel inalt – au fost urmati de perioada 2010 – 2012 in care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare fata de persoane extrem de importante. Daniel Morar i-a indemnat pe procurori sa ramana si pe viitor curajosi, determinati si profesionisti, indiferent de atacurile si criticile care se aduc institutiei din partea celor vizati de aceste anchete.

De asemenea, acesta a recomandat procurorilor DNA sa participe la selectia organizata de Ministerul Justitiei pentru ocuparea functiilor de conducere la DNA, considerand ca experienta in combaterea coruptiei si rezultatele obtinute sunt argumente in ocuparea unei astfel de functii. Daniel Morar a apreciat in mod deosebit activitatea procurorilor din cadrul Sectiei judiciar penale care au sustinut in instante dosare extrem de grele.

Alexandra Mihaela Sinc, Secretar General in cadrul Ministerului Justitiei, a transmis mesajul Ministrului Justitiei care i-a felicitat pe procurorii DNA pentru munca depusa, impresionanta ca rezultate si efort. De asemenea, Alexandra Mihaela Sinc a comunicat ca, la nivelul Ministerului Justitiei, se realizeaza o analiza a propunerilor de modificari legislative referitoare la competentele DNA si a exprimat preocuparea ministerului pentru evitarea suprapunerilor de competente. In plus, aceasta a comunicat ca MJ este preocupat de reducerea duratei de solutionare a cauzelor penale.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Avocat divort. Procedura divortului. Desfacerea casatoriei

de

In codul civil este reglemnatata posibiliatea ca sotii sa poata divorta de comun acord, caz in care nu se administreaza probe cu privire la motivele de divort si nu se audiaza martori. Casatoria se va desface fara a se preciza cui apartine culpa, ea fiind definitiva si irevocabila.

Situatiile in care se poate pronunta divortul sunt urmatoarele:
– din culpa exclusiva a unuia dintre soti, la cererea celuilalt sot;
– din culpa comuna, la cererea unuia dintre soti;
– fara a se stabili o culpa, atunci cand se desfasoara procedura simplificata a divortului prin acord, prin cererea ambilor soti;
– la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani;
– la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Modalitatile de desfacere a casatoriei:

–          Divortul classic (in instanta) pe cale judecatoreasca;

–          Divortul pe cale administrativa – numai cand partile divorteaza de comun acord

Divortul pe cale administrativa poate fi pronuntat de ofiterul de stare civila sau de un notar public. Divortul de comun acord mai poate fi facut si la un  mediator autorizat care poate rezolva litigiul pe cale amiabila.

Durata unui proces de divort este intre 1 luna si un an jumatate variand in functie de modalitatea de desfacerea a casatoriei (pe cale administrativa sau pe cale judecatoreasca).

Conform prevederilor Noului Cod Civil, sotul care se face responsabil de destramarea relatiilor familiale poate fi obligat la plata unor despagubiri catre celalalt sot.  Sotul care initiaza procedura de divort trebuie sa se prezinte personal la depunerea cererii de divort.

Dictionar juridic-Stiri juridice Romania

de

Abandon – Decizia de a renunta la un bun sau la un drept, luata in anumite conditii prevazute de lege; fapta de a parasi pe cineva, lasandu-l fara sprijin sau ajutor.

Dictionar juridic

Abatere – Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar, prevazuta de legi (sau alte norme) si care atrage dupa sine sanctiuni disciplinare sau contraventionale.

Abrogare – Anularea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in tot sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.

Abtinere – Situatia in care judecatorul, procurorul, grefierul sau expertul care se afla intr-unul din cazurile de recuzare prevazute de lege declara aceasta si este inlocuit daca se constata ca nu poate sa participe in proces (de ex. este ruda cu una dintre partile din proces).

Abuz de drept – Exercitarea unui drept impotriva scopului lui economic si social, a legii sau regulilor de conduita sociala.

Acceptare – Manifestarea vointei de a dobandi un drept, de a primi oferta de incheiere a unui contract, sau de a primi o succesiune.

Acceptarea succesiunii – Actul de vointa prin care un mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal primeste mostenirea la care este indreptatit.

Accesiune – Incorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important in altul mai important, cu efectul dobandirii dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul celui de-al doilea (ex. cumparatorul unui set de mobilier dobandeste si oglinda incorporata in el).

Dictionar juridic

Accident de munca – Vatamarea sanatatii sau moartea unui angajat, provocate prin actiunea, de regula neprevazuta, a unei cauze exterioare victimei in cazul procesului de munca sau in legatura cu el.

Achiesare – Manifestarea consimtamantului paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului.

Acont – Suma de bani platita ca garantie in contul pretului, de una dintre partile contractante celeilalte parti, inainte ca aceasta sa fi trecut la executarea obligatiei sale.

Acord – Reprezinta consimtamantul la ceva, intelegerea dintre doua sau mai multe parti pentru incheierea unui act juridic.

Act – Document elaborat de o autoritate, prin care se atesta un fapt, o obligatie, identitatea cuiva.

Act autentic – Mijlocul de proba din categoria inscrisurilor, care s-a incheiat cu solemnitatile cerute de lege, de catre un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde s-a incheiat actul.

Act de stare civila – Inscrisul autentic prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane.

Act sub semnatura privata – Mijloc de proba din categoria inscrisurilor, incheiat intre parti, fara prezenta unui functionar public, ce cuprinde pe langa continut si semnatura partilor, elemente necesare pentru valabilitatea lui.

Acte premergatoare – Actele procedurale, efectuate in scopul de a completa informatiile pe care le au organele de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni.

Actionar – Proprietarul actiunilor la o societate pe actiuni sau la o societate in comandita pe actiuni.

Dictionar juridic -stiri juridic

Actiune civila – Mijlocul legal cel mai important de protejare prin constrangere judiciara a drepturilor civile incalcate sau a intereselor ocrotite de lege; posibilitatea reclamantului de a obtine recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat, incalcat, nerespectat, prin constrangerea judiciara a paratului.

Actiune civila in procesul penal – Mijlocul legal prin care persoana care a suferit o paguba ca urmare a infractiunii savarsite, solicita despagubiri in vederea repararii pagubei.

Actiune in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic – Mijloc procedural de valorificare a dreptului de a cere in justitie desfiintarea retroactiva a unui act juridic lovit de nulitate absoluta (poate fi intentata de oricare din parti, de catre procuror si de catre orice persoana interesata, oricand, fiind imprescriptibila).

Actiune in justitie – Mijlocul legal (sub forma unei cereri) prin care se aduce inaintea instantei conflictul de drepturi nascut din incalcarea unei norme, si prin care se solicita constatarea sau realizarea unui drept, fiind conditia necesara ca o instanta sa judece.

Actiune in regres – Actiune civila prin care, cineva care a platit o suma de bani din culpa altuia, se intoarce impotriva acestuia din urma pentru recuperarea sumei platite.

Actiune in resciziune – Actiunea civila prin care partea indreptatita cere instantei anularea unui act juridic pentru leziune.

Actiune in revendicare – Actiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara drept.

Actiune penala – Mijlocul prevazut de lege prin care se realizeaza, in justitie, tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni si pedepsirea acestora, pusa in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege (ordonanta procurorului sau rechizitoriul de trimitere in judecata, daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi) si care constituie mijlocul de sesizare a instantei, in vederea judecatii.

Actiunea in anulare – Mijlocul procedural de valorificare a dreptului de a cere in justitie desfiintarea retroactiva a unui act juridic lovit de nulitate relativa.

Actiunea in constatare – Actiunea civila prin care se cere instantei sa constate fie existenta unui drept, fie inexistenta unui drept pretins al paratului.

Actiunea in reziliere – Mijlocul procedural de valorificare, in caz de neintelegere intre parti, a dreptului de a obtine desfiintarea unui contract cu executare imediata (de ex. vanzare-cumparare) pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor celeilalte parti.

Actiunea in rezolutie – Mijlocul procedural prin care una din partile unui contract cu executare succesiva (de ex. contract de inchiriere) cere desfiintarea lui pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor celeilalte parti.

Actiunea in simulatie – Mijlocul procedural prin care, oricare dintre partile actului juridic, sau un tert interesat, cere instantei inlaturarea actului juridic aparent, simulat, descoperindu-se existenta si cuprinsul actului juridic secret incheiat de aceleasi parti.

Actiunea oblica – Actiunea civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau drepturile si actiunile patrimoniale neexercitate de catre acesta – mijloc preventiv de aparare impotriva pericolului insolvabilitatii debitorului prin care se urmareste conservarea patrimoniului acestuia.

Actiunea pauliana – Actiunea prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale de catre debitor.

Actiunea posesorie – Actiunea reala imobiliara prin care se urmareste apararea posesiei imobilului, putand fi intentata de posesor chiar daca nu este si proprietarul imobilului respectiv.

Actul de sesizare – Actul prin care este sesizat organul de urmarire penala sau se dispune trimiterea in judecata a inculpatului. Actul de sesizare al instantei il constituie rechizitoriul sau plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazurile prevazute de lege.

Actul juridic civil – Manifestare de vointa cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a crea, modifica ori stinge un raport juridic civil.

Amnistia – Act de clementa a puterii legislative (Parlamentul Romaniei) prin care se inlatura raspunderea penala pentru fapta savarsita, cauza care inlatura raspunderea penala alaturi de prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor. Ea se acorda prin lege si, daca intervine inainte de condamnare, inlatura raspunderea penala, iar daca intervine dupa condamnare inlatura si executarea pedepsei, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, educative si asupra drepturilor persoanei vatamate (nu inlatura actiunea civila).

Anulare – Sanctiune civila ce consta in desfiintarea retroactiva, prin hotarare judecatoreasca, a unui act juridic lovit de nulitate relativa.

Aparator – Persoana care are calificarea profesionala, cunostinte de specialitate si dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Apatrid – Persoana care nu are cetatenia nici unui stat.

Apel – Calea de atac ordinara cu care pot fi atacate toate sentintele, cu exceptiile prevazute de lege, fiind al doilea grad de jurisdictie asupra fondului cauzei.

Arestarea – Masura procesuala luata de judecator in conditiile expres prevazute de Codul de procedura penala, constand in privarea de libertate a unei persoane pentru a asigura desfasurarea procesului penal in vederea realizarii scopului acestuia.

Audiere – Act procedural ce consta in ascultarea partilor, a martorului, a expertului, pe parcursul procesului in modul si in conditiile prevazute de lege.

Autor – Persoana care a creat o opera literara, artistica, stiintifica sau orice alta opera de creatie intelectuala si care se bucura de toate prerogativele care alcatuiesc continutul dreptului de autor asupra operei pe care a creat-o.

Autoritate de lucru judecat – Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru judecat, nemaiputand fi atacate decat prin caile de atac extraordinare. Hotararile judecatoresti definitive devin executorii si impiedica o noua urmarire pentru aceeasi fapta, chiar daca acesteia i s-ar da o noua incadrare juridica.

Bilet la ordin – Titlul de credit in baza caruia o persoana, numita emitent, isi asuma obligatia de a plati altei persoane, numita beneficiar, o suma de bani la implinirea unui termen (de scadenta) sau la ordinul beneficiarului.

Brevet de inventie – Reprezinta acel inscris oficial prin care se face descrierea unei inventii si instituirea protectiei juridice asupra acesteia, si care ofera titularului dreptul de folosire exclusiva a inventiei respective.

Buna-credinta – Obligatia de comportament conform cu regulile de convietuire, care revine partilor la incheierea si executarea unei conventii.

Bunele moravuri – Constituie ansamblul normelor de conduita cu caracter moral, la care legea civila face uneori trimitere pentru a fi luate in considerare de catre instanta, ca un criteriu de apreciere a caracterului imperativ al unor texte de lege, a caracterului ilicit al unei cauze sau conditiile contractuale.

Bunuri – Obiecte cu o valoare economica, in privinta carora se pot constitui drepturi si obligatii patrimoniale.

Bunuri comune – Bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti care, de la data dobandirii lor, sunt bunuri ale ambilor soti. La desfacerea casatoriei bunurile comune fac obiectul partajului.

Bunuri imobile – Bunuri care au o asezare fixa, stabila, care nu pot fi mutate dintr-un loc in altul fara sa-si piarda destinatia initiala sau identitatea (ex.: terenuri, cladiri).

Bunuri indivizibile – Bunuri ce nu pot fi impartite in mai multe fragmente, parti, fara a li se schimba destinatia.

Bunuri mobile – Bunuri care nu au o asezare fixa, stabile (care poate fi miscat dintr-un loc in altul prin forta proprie sau cu concursul unei energii straine, fara sa-si piarda valoarea economica).

Bunuri necomsumptibile – Bunuri care pot face obiectul unor acte de folosinta repetate, fara a-si pierde identitatea sau fara a trebui sa treaca in alt patrimoniu.

Bunuri succesorale – Bunuri care compun masa succesorala.

Bunuri viitoare – Bunuri care urmeaza a fi produse sau dobandite in viitor.

Cadastru – Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor de proprietate.

Capacitate de folosinta a persoanei fizice – Calitatea omului de a fi subiect de drept, aptitudinea sa de a fi titular de drepturi si obligatii.

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice – Aptitudinea generala si abstracta a persoanei juridice de a avea drepturile si obligatiile in concordanta cu scopul avut in vedere la infiintarea ei.

Carte funciara – Unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara, in cadrul caruia evidenta se tine pe imobile si nu pe proprietari, se intocmeste in mod distinct pentru fiecare imobil si cuprinde mentiuni despre toate actele translative sau constitutive de drepturi in privinta imobilului respectiv.

Cautiune – Suma de bani pe care trebuie sa o depuna inculpatul ca garantie ca va respecta obligatiile ce-i revin in timpul liberarii provizorii.

Clauza contractuala – Stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.

Comisie rogatorie – Procedura utilizata pentru administrarea unor probe sau efectuarea unor acte procedurale de catre o alta instanta decat cea care instrumenteaza cauza, de obicei egala in grad, care se afla mai aproape de respectiva proba decat instanta investita cu judecarea cauzei.

Competenta – Capacitatea data de lege unei instante de a solutiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri.

Competenta materiala – Este de doua feluri: competenta materiala functionala, care se stabileste dupa felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei categorii de instante si competenta materiala procesuala, care se stabileste in raport de obiectul, valoarea sau natura litigiului dedus judecatii.

Competenta teritoriala – Capacitatea unei instante de a solutiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri, din punct de vedere al teritoriului arondat acesteia prin lege, si care se determina functie de domiciliul sau sediul partilor din cauza dedusa judecatii.

Complet de judecata – Numarul de judecatori prevazut de lege care participa la judecarea unor categorii de cauze intr-un anumit stadiu (trei judecatori formeaza completul de recurs, doi judecatori formeaza completul de apel, un judecator de obicei, formeaza completul de prima instanta).

Complice – Persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

Concesiune – Conventie prin care o persoana fizica sau juridica obtine dreptul de a exploata anumite servicii publice sau bunuri ale statului sau ale unitatilor administrative teritoriale; drept de exploatare a unui bun, a unei intreprinderi etc. acordat de o autoritate unor persoane particulare.

Concurs ideal de infractiuni – Se realizeaza cand o actiune sau inactiune, savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc, si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni.

Conflict de competenta – Situatie aparuta atunci cand doua sau mai multe organe judiciare se considera competente in a solutiona o cauza (conflict pozitiv) sau atunci cand doua sau mai multe organe judiciare se considera necompetente sa o solutioneze (conflict negativ).

Confruntare – Procedeu folosit de organele de urmarire penala in cazul in care se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in cauza.

Contract de comision – Contract prin care o persoana, numita comisionar, se obliga fata de alta persoana, numita comitent, sa incheie anumite acte juridice in nume propriu, dar in contul acesteia din urma, primind pentru serviciul respectiv o remuneratie numita comision.

Contract de comodat – Contract prin care o persoana, numita comodant, da, spre folosinta temporara, unei alte persoane, numita comodatar, un lucru, cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura, asa cum l-a primit.

Contract de donatie – Contract prin care una din parti, numita donator, isi micsoreaza patrimoniul sau cu un drept, marind corespunzator patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.

Contract de intretinere – Contract prin care una din parti, numita intretinut, instraineaza un bun sau plateste o suma de bani celeilalte parti, numita intretinator, care se obliga, in schimb, sa-i asigure intretinerea (adica toate cele necesare traiului), pe durata intregii sale vieti, si, la deces, sa o inmormanteze dupa datina.

Contract de locatiune – Contractul prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure altei persoane, numita locatar, folosinta integrala sau partiala a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinata, in schimbul unui pret corespunzator.

Contract de mandat – Contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa faca ceva pe seama altei persoane, numita mandant, de la care a primit o imputernicire in acest scop.

Contract de schimb –Contract prin care partile, numite copermutanti, dau fiecare celuilalt un lucru pentru altul.

Contract de vanzare-cumparare – Contract prin care una din parti, numita vanzator, stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti, numita cumparator, care se obliga a plati, in schimb, vanzatorului, o suma de bani convenita ca pret al bunului vandut.

Contravenient – Persoana fizica sau juridica vinovata de savarsirea unei contraventii.

Contraventie – Fapta de un pericol social mai redus decat infractiunea, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legile speciale civile.

Creanta – Dreptul creditorului de a pretinde de la debitorul sau sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Creditor – Persoana fizica sau juridica titulara a unui drept de creanta (care a dat bani cu imprumut sau care are de primit o datorie de orice natura).

Culpa – Forma a vinovatiei, mai putin grava decat intentia, si care presupune ca faptuitorul nu a prevazut rezultatul faptei sale desi trebuia, sau putea sa il prevada.

Debit – Datorie pe care o are o persoana (debitor) la o alta persoana (creditor).

Debitor – Persoana fizica sau juridica care datoreaza creditorului marfuri, sume de bani sau alte bunuri.

Denunt – Incunostintarea facuta in fata organelor prevazute de lege de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.

Disjungerea – Operatiunea prin care o parte a unei cauze se desparte de restul ei, pentru a fi judecata separat, fie ca sanctiune procedurala a depunerii ei peste termen, fie ca o necesitate rezultata din mersul dezbaterilor.

Drept de creanta – Facultatea creditorului dintr-un raport juridic obligational de a pretinde debitorului indeplinirea obligatiei corelative de a da, de a face sau a nu face ceva.

Drept de ipoteca – Drept care poarta asupra unui bun imobil al debitorului sau al altei persoane, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul respectiv in stapanirea oricui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun.

Drept de preemptiune – Drept de care se bucura cineva printr-un contract sau printr-o lege, de a fi preferat dintre mai multi cumparatori.

Drept de proprietate – Drept fundamental al omului ce permite acestuia sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de un lucru.

Dreptul la actiunea civila – Posibilitatea acordata de lege unei persoane de a se adresa organului jurisdictional, in vederea apararii dreptului sau incalcat.

Evictiune – Pierderea de catre cumparator, in tot sau in parte, a dreptului de proprietate asupra lucrului cumparat, sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar cu privire la acel lucru, pierdere sau tulburare survenite ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre un tert a unui drept care exclude, in tot sau in parte, dreptul cumparatorului referitor la bunul respectiv.

Expulzare – Masura de siguranta ce consta in scoaterea in afara teritoriului tarii a cetateanului strain ori a persoanei fara cetatenie care nu domiciliaza in Romania, daca a savarsit o infractiune si se apreciaza ca ramanerea acestuia pe teritoriul tarii prezinta pericol social.

Faptuitor – Persoana fata de care nu s-a inceput urmarirea penala, fiind doar o persoana cu privire la care exista doar banuiala comiterii unei infractiuni, atata timp cat nu s-a efectuat nici un act de procedura, in etapa actelor premergatoare.

Gaj – Contract accesoriu in temeiul caruia debitorul sau o terta persoana remite creditorului sau unui tert, un bun mobil, corporal sau incorporal, in vederea garantarii executarii unei obligatii.

Iesire din indiviziune – Incetare a proprietatii comune asupra unui bun sau unei universalitati de bunuri, astfel incat, in locul unei coteparti abstracte, fiecareia dintre persoane i se atribuie in exclusivitate o portiune determinata, concreta.

Imprescriptibil – Calitate a unui drept sau a unei actiuni de a se putea exercita sau invoca oricand, indiferent de perioada de timp care a trecut de la nasterea dreptului.

Inculpat – Calitate pe care o primeste cel care a savarsit infractiunea prin punerea in miscare a actiunii penale, devenind parte in proces, cu absolut toate consecintele legate de aceasta calitate (drepturi si obligatii procesuale).

Incompatibilitate – Imprejurare in care se afla judecatorul, procurorul, grefierul sau expertul si care il impiedica, fiindu-i interzis prin lege sa participe la judecarea cauzei (de ex. judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o cauza nu poate lua parte la judecata aceleiasi cauze in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare).

Infractiune – Fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

Infractiune flagranta – Infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire.

Infractiune continua – Infractiunea care se prelungeste in timp in mod natural dupa momentul consumarii ei.

Inopozabilitate – Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.

Instigator – Persoana care cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Intentie – Forma a vinovatiei care presupune ca faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale si a acceptat producerea lui.

Ipoteca – Garantie reala ce are ca obiect bunuri imobile, ce raman in patrimoniul debitorului, si care urmareste bunurile in mana oricui s-ar afla.

Iresponsabilitate – Starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu poate sa-si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele.

Imbogatirea fara justa cauza – Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vreun temei juridic.

Invinuit – Persoana fata de care s-a inceput urmarirea penala, dar mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale, fata de care pot fi administrate probe si pot fi luate masuri procesuale. Un invinuit poate fi retinut de organul de cercetare penala pe o durata de cel mult 24 de ore.

Jonctiune a posesiilor – Unirea posesiei uzucapantului, adica a posesorului actual, cu intervalul de timp cat posesia a fost exercitata de catre autorul sau, pentru a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune.

Judecata in apel – Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs, in care instanta de apel, superioara in grad, verifica legalitatea si temeinicia sentintei pronuntate in prima instanta pe baza materialelor din dosarul cauzei si a oricaror probe noi ce i se aduc.

Judecata in fond – Sau judecata in prima instanta este prima etapa procesuala si cunoaste trei faze: faza scrisa pregatitoare (cererea de chemare in judecata, intampinarea si cererea reconventionala, fixarea primului termen etc.), faza judecatii propriu-zise si pronuntarea sentintei.

Know-how – Cunostinte specifice, detinute asupra unui produs sau procedeu de fabricatie, adesea obtinute prin lucrari de cercetare si de dezvoltare importante si costisitoare.

Legitima aparare – Cauza de nepedepsire ce presupune savarsirea infractiunii pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva faptuitorului, a altuia sau impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

Mandatul – Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Mandat european de arestare – Decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate; un instrument destinat cooperarii intre autoritatile judiciare din statele membre, prin eliminarea extradarii si se bazeaza pe principiul recunoasterii reciproce a deciziilor in materie penala.

Martor – Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cadrul procesului.

Martori asistenti – Persoane chemate in cazul unei activitati procesuale pentru ca ele sa ateste concordanta consemnarilor trecute in procesul verbal cu cele efectuate de organele judiciare.

Neretroactivitatea legii penale – Principiu potrivit caruia legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite nu erau prevazute ca infractiuni.

Novatie – Conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie.

Nulitate – Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti, intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Partaj – Mod specific de realizare a iesirii din indiviziune, pe baza conventiei partilor sau pe cale judecatoreasca.

Parte civila – Partea vatamata care exercita actiunea civila pentru repararea pagubei in cadrul procesului penal.

Parte vatamata – Persoana fizica (sau juridica) care a suferit o paguba materiala sau morala in urma savarsirii de catre altcineva a unei infractiuni.

Pedeapsa – Masura de constrangere luata impotriva celui vinovat de savarsirea unei infractiuni si mijoc de reeducare a condamnatului.

Pedepse complementare – Masuri de constrangere menite sa completeze represiunea instituita prin pedeapsa principala.

Perchezitia – Procedeu de investigatie folosit atunci cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris, care are legatura cu rezolvarea cauzei, tagaduieste existenta sau detinerea acestora si care consta in cautarea acelor dovezi.

Persoana responsabila civilmente – Persoana chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.

Personalitatea legii penale – Principiu conform caruia legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nicio cetatenie, are domiciliul in tara.

Plangere – Cerere, act prin care se face sesizarea unui organ de jurisdictie in vederea exercitarii controlului asupra unui act al administratiei de stat ori a refuzului unui organ de a-si indeplini atributiile legale.

Plangere contraventionala – Cerere prin care contravenientul contesta in fata instantei legalitatea si/ sau temeinicia procesului verbal de contraventie incheiat de organul constatator.

Plangere penala – Cerere prin care partea vatamata sesizeaza un organ de jurisdictie cu privire la savarsirea unei infractiuni

Poprire – Modalitate a executarii silite constand in indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile, incorporale, urmaribile, datorate debitorului de catre un tert sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

Proba – Orice element de fapt care serveste la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Recidiva – Consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune.

Recurs – Cale ordinara de atac in care instanta de recurs, superioara in grad, verifica legalitatea sentintei pronuntate in prima instanta sau a deciziei pronuntate in apel pe baza probelor din dosarul cauzei si a inscrisurilor noi ce i se aduc.

Recuzare – Situatia in care partea solicita inlocuirea judecatorului sau procurorului, grefierului, expertului pe care il considera incompatibil sa participe in proces, cunoscand ca se afla intr- unul din cazurile prevazute de lege (de ex. este ruda cu una dintre partile din proces) in care impartialitatea sa ar putea fi pusa la indoiala.

Reprezentant – Persoana imputernicita sa participe la indeplinirea activitatilor procesuale in numele si in interesul unei parti din proces.

Reziliere – Desfiintarea cu efect retroactiv a contractului cu executare succesiva, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte.

Rezolutiune – Desfiintarea cu efect retroactiv a contractului cu executare imediata, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte.

Stare de necesitate – Cauza de nepedepsire ce presupune savarsirea infractiunii pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea faptuitorului, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public.

Stramutare – Institutia prin care o anumita cauza este luata din competenta unei instante si este data spre solutionare unei alte instante de acelasi grad, din motive expres prevazute de lege (banuiala legitima sau siguranta publica).

 

Termen – Un interval de timp in care organele judiciare sau persoanele interesate pot sa-si exercite drepturile sau obligatiile procesuale.

Termen in cunostinta – Data fixata de organul de jurisdictie competent pentru solutionarea unei cauze, comunicata direct uneia sau unora dintre parti, in conditiile prevazute de lege, care face ca partea sau partile respective sa aiba obligatia de a se prezenta la judecata fara a mai fi citate la termenele urmatoare.

Testament – Act juridic unilateral prin care testatorul dispune, pentru cazul incetarii sale din viata, de intreaga sa avere sau numai de o parte din aceasta in favoarea altuia.

Tranzactie – Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.

Vacanta judecatoreasca – Perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, si nu se desfasoara sedinte de judecata, cu exceptia cauzelor in materie penala cu arestati, a cererilor pentru obligatiile de intretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedintiala, precum si in alte cauze considerate urgente, conform legii.

Validarea popririi – Confirmare, prin hotarare judecatoreasca, a valabilitatii unei popriri.

Validitate – Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.

Verificare de scripte – Procedura legala aplicata de instanta in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul sau semnatura si care se poate face prin: a) examinarea comparativa de catre instanta a scrisului sau semnaturii executate in fata sa de catre cel in cauza, cu scrisul sau semnatura contestate; b) confruntarea de catre instanta a inscrisului cu alte inscrisuri necontestate, denumite piese de comparatie; c) expertiza. Rezultatul verificarii ramane la aprecierea instantei si se cuprinde intr-o incheiere sau in insasi hotararea prin care se solutioneaza cauza. Daca se constata ca inscrisul nu emana de la persoana careia i se atribuie, va fi inlaturat, iar in caz contrar, va fi retinut ca o proba in cauza. Daca se sustine ca inscrisul ori semnatura sunt false, se recurge la procedura inscrierii in fals.

Vicii ascunse – Defectele sau deficientele calitative ale bunului vandut, inchiriat, sau ale lucrarilor executate, care, existand in momentul predarii bunului nu au fost cunoscute de catre dobanditor si nici nu puteau fi descoperite de el prin mijloacele obisnuite de verificare sau receptie si care fac ca bunul sa nu poata fi intrebuintat conform destinatiei sale ori ii micsoreaza posibilitatile de intrebuintare in asa masura incat se poate presupune ca dobanditorul n-ar fi contractat sau n-ar fi consimtit sa plateasca pretul contractual stabilit daca l-ar fi cunoscut.

Vicii de consimtamant – Imprejurari de fapt care afecteaza libertatea exprimarii vointei juridice sau caracterul ei constient la incheierea unui act juridic si care dau dreptul persoanei in cauza sa ceara anularea acestuia(de ex. eroarea, dolul, violenta si, in conditiile legii, leziunea).

Vinovatia – Una din trasaturile esentiale ale infractiunii, consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale si exista cand fapta ce prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa.

Zi nelucratoare – Zi din cursul saptamanii de lucru in care personalul incadrat nu are obligatia de a presta munca: zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatoare legala si alte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza.

 

 

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 

Firme care au emis cecuri si/sau Bilete la Ordin fara acoperire

de

Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire

 ASEL INGENIERIA SRL Bucuresti Stare firma: funcţiune
CUI: 24742473
Nr. ORC: J40/19318/2008
Obiect principal de activitate: Activitati de fotocopiere, de pregatire a documentelor si alte activitati specializate de secretariat
Sediu: BUCURESTI, Calea Rahovei nr.266-268, Corp 60, parter, sector 5
Capital social: 4.000 LEI

EDIGUNMAT AUTOCOM SRL Jugureanu

Stare firma: functiune
CUI: 27344456
Nr. ORC: J09/461/2010
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule
Sediu: Sat JUGUREANU, comuna ULMU, cvartal 23, parcela 762, judetul Braila
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

IMAGE MEDIA SRL Piatra Neamt

Stare firma: functiune
CUI: 16991015
Nr. ORC: J27/1637/2004
Obiect principal de activitate: Activitati de consultanta pentru afaceri si management
Sediu: PIATRA NEAMT, str. MARATEI nr.75, bl.F9, sc.C, ap.31, judetul Neamt
Capital social: 1.000 LEI
Actionari/Asociati:

ATMEX CONSULTING SRL Bucuresti Stare firma: functiune
CUI: 16180498
Nr. ORC: J40/2983/2004
Obiect principal de activitate: Activitati de consultanta pentru afaceri si management
Sediu: BUCURESTI, Calea CALARASI nr.161, camera 21, sector 3
Capital social: 20.000 LEI
Actionari/Asociati:

DOMO CONSTRUCT SRL Sinaia

Stare firma: insolventa
CUI: 17506372
Nr. ORC: J29/937/2005
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare
Sediu: SINAIA, bd.REPUBLICII nr.2, parter, judetul Prahova
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:
¤ VASILE TIBERIUS (26.03.1971) – 100%

CALMIVENT SRL Toboliu

Stare firma: functiune; firma declarata INACTIVA de catre ANAF
CUI: 17201971
Nr. ORC: J05/241/2005
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata nespecializat
Sediu: Sat TOBOLIU, comuna TOBOLIU, nr.35, judetul Bihor
Capital social: 400 LEI
Actionari/Asociati:

DIVIAN TOUR SRL Sinaia Stare firma: functiune
CUI: 17171706
Nr. ORC: J29/179/2005
Obiect principal de activitate: Activitati ale tur-operatorilor
Sediu: SINAIA, bd.FERDINAND nr.2, parter, ap.1, camera 1, judetul Prahova
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:
¤ VASILE VIORICA (26.03.1971) – 100%

AUTO-MOTORS OIL SRL Craiova Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 14890391
Nr. ORC: J16/815/2002
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule
Sediu: CRAIOVA, Cartier LAPUS-ARGES, bl.35, sc.2, ap.10, judetul Dolj
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

MATERIALE DE CONSTRUCTII SRL Giurgiu (fosta MARIDOR SRL) Stare firma: insolventa
CUI: 15843487
Nr. ORC: J52/383/2003
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare
Sediu: GIURGIU, Sos. PRIETENIEI, NR. CADASTRAL 273/S
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

HOUSE OF GUIDES SRL Bucuresti

Stare firma: insolventa
CUI: 13854137
Nr. ORC: J40/4275/2001
Obiect principal de activitate: Activitati de editare a cartilor
Sediu: BUCURESTI, str.WASHINGTON nr.40-42, bl.A, parter, ap.1, sector 1
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

AUMI INSTAL SRL Popesti Leordeni (fosta PETROCONDUCT GRUP SRL Dragasani) Stare firma: functiune
CUI: 14489404
Nr. ORC: J23/2379/2009 (firma a fost infiintata in anul 2002, cu sediul in Dragasani, judetul Valcea; in 2009 si-a schimbat numele si a mutat sediul social)
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale proiectelor utilitare pentru fluide
Sediu: POPESTI LEORDENI, SOSEAUA DE CENTURA nr.1, Cladirea ADMINISTRATIV, Biroul nr.3 si nr.4, judetul Ilfov
Capital social: 20.000 LEI
Actionari/Asociati:

HOUSE OF GUIDES PUBLISHING GRUP SRL Bucuresti (fosta PRIVIREA SA)

Stare firma: functiune
CUI: 9310145
Nr. ORC: J40/2293/1997
Obiect principal de activitate: Activitati de editare a cartilor
Sediu: BUCURESTI,  str.WASHINGTON nr.40-42, bl.A, parter, ap.1
Capital social: 2.500 LEI
Actionari/Asociati:

NOELIA SRL Pasarea Stare firma: functiune
CUI: 22703680
Nr. ORC: J23/2966/2007
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: Sat PASAREA, str. NICOLAE BALCESCU nr.7D, Comuna Branesti, judetul Ilfov
Capital social: 30.670 LEI
Actionari/Asociati:

TEHNOLOGICA RADION SRL Bucuresti Stare firma: functiune
CUI: 4022079
Nr. ORC: J40/13360/1993
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale drumurilor si autostrazilor
Sediu: BUCURESTI, str. DIMBOVITA nr.59, sector 6
Capital social: 6.280.000 LEI
Actionari/Asociati:

AXIS GRUP SRL Sibiu

Stare firma: FALIMENT
CUI: 5535919
Nr. ORC: J32/12/1994
Obiect principal de activitate: Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice
Sediu: SIBIU, str.NICOLAE IORGA nr.70, bl.24, ap.1
Capital social: 510.000 LEI
Actionari/Asociati:

JOLIDON IMPORT EXPORT SRL Cluj-Napoca

Stare firma: functiune
CUI: 3685073
Nr. ORC: J12/1241/1993
Obiect principal de activitate: Fabricarea de articole de lenjerie de corp
Sediu:  CLUJ-NAPOCA, str. TABACARILOR nr. 1, judetul Cluj
Capital social: 3.770.000 LEI
Actionari/Asociati:

DINASTY PROD SRL Piatra Neamt Stare firma: faliment
CUI: 9946240
Nr. ORC: J27/578/1997
Obiect principal de activitate: Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii n.c.a.
Sediu: PIATRA NEAMT, strada APUSULUI nr.19, judetul Neamt
Capital social: 1.000.000 LEI
Actionari/Asociati:

BIZZSTAND SOLUTIONS SRL Piatra Neamt (fosta AGNES TOMA COM SRL)

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 5419396
Nr. ORC: J27/473/1994
Obiect principal de activitate: Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp)
Sediu: PIATRA NEAMT, str. ORHEI nr.9, bl.T3, sc.A, et.1, ap.12, judetul Neamt
Capital social: 2.000.000 LEI
Actionari/Asociati:

T & P CONSTRUCT COM SRL Iasi Stare firma: functiune
CUI: 15615683
Nr. ORC: J22/1329/2003
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: IASI, str.VASILE LUPU nr.102A, et.1, ap.8, camera 1
Capital social: 400 LEI
Actionari/Asociati:

MMS TIVO INVEST SRL Timisoara

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 11573275
Nr. ORC: J35/249/1999
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: TIMISOARA, str.MITROPOLIT ANDREI SAGUNA nr.3, bl.U5, et.1, ap.5, judetul Timis
Capital social: 5.000 LEI
Actionari/Asociati:

GAMISA MED SRL Iasi Stare firma: functiune
CUI: 27830847
Nr. ORC: J22/1739/2010
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al produselor farmaceutice
Sediu: IASI, Piata VOIEVOZILOR, Bl.X6, Tr.1, Parter, camerele 3 şi 4
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

EST MEDICA SRL Iasi

Stare firma: faliment
CUI: 15188060
Nr. ORC: J22/159/2003
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al produselor farmaceutice
Sediu: IASI, str.MIHAI VODA VITEAZUL nr.8, parter – camerele 2 si 9; etaj 1- camera 7
Capital social: 90.000 LEI
Actionari/Asociati:

DINAMO 1948 SA Bucuresti Stare firma: functiune
CUI: 13699971
Nr. ORC: J40/1429/2001
Obiect principal de activitate: Activitati ale cluburilor sportive
Sediu: BUCURESTI, Sos. STEFAN CEL MARE nr.7-9, sector 2
Capital social: 26.000.000 LEI
Actionari/Asociati:

CONSIZO-SERV SRL Bacau Stare firma: functiune; urmarire penala
CUI: 9229556
Nr. ORC: J04/190/1997
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: BACAU, str.MIHAI VITEAZU nr.5, bl.5, sc.B, et.P+1
Capital social: 157.860 LEI
Actionari/Asociati:

MEDIA CONTACT DISTRIBUTIE SRL Oradea (fosta DORDUMI DISTRIBUTIE SRL) Stare firma: este sub incidenta legii nr. 85/2006
CUI: 15358326
Nr. ORC: J05/471/2003
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare, n.c.a.
Sediu: ORADEA, str. Col. BUZOIANU nr.34, et.I, judetul Bihor
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

GEOTHERMAL SYSTEMS SRL Jucu de Mijloc Stare firma: functiune
CUI: 25739832
Nr. ORC: J12 /1385 /2009
Obiect principal de activitate: Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii
Sediu: Sat JUCU DE MIJLOC, Comuna JUCU, nr.232D, judetul Cluj
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

RUNOB COM SRL Viseu de Jos Stare firma: functiune
CUI: 5142162
Nr. ORC: J24/649/1993
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: Sat VISEU DE JOS, comuna VISEU DE JOS, nr.582, judetul Maramures
Capital social: 3.410.000 LEI
Actionari/Asociati:

ALTCONCORD SERVICE D&L SRL Curtea de Arges

Stare firma: functiune
CUI: 27040392
Nr. ORC: J03/564/2010
Obiect principal de activitate: Repararea dispozitivelor de uz gospodaresc si a echipamentelor pentru casa si gradina
Sediu: CURTEA DE ARGES, str.POSADA, bl.A7, sc.A, et.4, ap.18, judetul Arges
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

ITAL PROPLAST SRL Bucuresti

Stare firma: functiune
CUI: 24033870
Nr. ORC: J40/10248/2008
Obiect principal de activitate: Fabricarea altor produse din material plastic
Sediu: BUCURESTI, Calea SERBAN VODA nr.232, bl.1, sc.2, et.6, ap.55, sector 4
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

THINK ADVERTISING & MEDIA SRL Bucuresti

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 17040816
Nr. ORC: J40/20856/2004
Obiect principal de activitate: Activitati ale agentiilor de publicitate
Sediu: BUCURESTI, str. SUBCETATE nr.63, sector 1
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

SCORPICAMP SRL Piatra Neamt

Stare firma: functiune
CUI: 14274286
Nr. ORC: J27/459/2001
Obiect principal de activitate: Activitati ale bazelor sportive
Sediu: PIATRA NEAMT, str.MIHAI VITEAZU nr.36, bl.A1, sc.A, et.4, ap.14, judetul Neamt
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

COMINCO – BUCOVINA SA Frasin

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 11688704
Nr. ORC: J33/130/1999
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: FRASIN, str. PRINCIPALA nr.1, judetul Suceava
Capital social: 1.000.000 LEI
Actionari/Asociati:

SOMMERING INSTALL SRL Bucuresti Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 7985529
Nr. ORC: J40/11250/1995
Obiect principal de activitate: Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat
Sediu: BUCURESTI, str. SMARANDA BRAESCU nr.51, bl.21G, sc.B, et.4, ap.31, sect. 1
Capital social: 33.510 LEI
Actionari/Asociati:

TRANSPORT AUTO RADAUTI SA Radauti

Stare firma: functiune
CUI: 738491
Nr. ORC: J33/603/1991
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Sediu: RADAUTI, str.STEFAN CEL MARE nr.125A, judetul Suceava
Capital social: 219.340 LEI
Actionari/Asociati:

HERMES TOP SRL Iasi

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 13363210
Nr. ORC: J22/666/2000
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase
Sediu: IASI, Sos.PACURARI nr.83, bl.476, sc.C, et.7, ap.31
Capital social: 305.000 LEI
Actionari/Asociati:

TERMO-INVEST SRL Bacau

Stare firma: functiune
CUI: 9458924
Nr. ORC: J4/438/1997
Obiect principal de activitate: Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat
Sediu: BACAU, str. NORDULUI nr.38
Capital social: 10.000 LEI
Actionari/Asociati:

ABC WORLD BEEHIVES SRL Luna de Jos

Stare firma: functiune
CUI: 29357347
Nr. ORC: J12/2862/2011
Obiect principal de activitate: Fabricarea ambalajelor din lemn
Sediu: Sat LUNA DE JOS, comuna DABACA, nr.135/a, judetul Cluj
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

ORANGE MEDIA SRL Bucuresti Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 18562958
Nr. ORC: J23/3180/2008
Obiect principal de activitate: Alte activitati de tiparire n.c.a.
Sediu: Sat DRAGOMIRESTI-DEAL, comuna DRAGOMIRESTI-VALE, A1, BUSINESS PARK, Hala L5, judetul Ilfov
Capital social: 12.500 LEI
Actionari/Asociati:

NIROTRANS SRL Ramnicu Valcea Stare firma: functiune
CUI: 21603241
Nr. ORC: J38/385/2007
Obiect principal de activitate: Transporturi rutiere de marfuri
Sediu: RAMNICU VALCEA, bd.Pandurilor nr.11, bl.A8/1, sc.C, et.4, ap.20, judetul Valcea
Capital social: 10.000 LEI
Actionari/Asociati:

GEA INTERNATIONAL INVEST SRL Bucuresti Stare firma: este sub incidenţa Legii nr. 85/2006
CUI: 18427587
Nr. ORC: J40/3302/2006
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: BUCURESTI, STR. SPATARUL PREDA nr.2, Pavilion Administrativ, et.1, camera 3, sector 5
Capital social: 1.000 LEI
Actionari/Asociati:

ESTFOR PROD SRL Tarcau

Stare firma: functiune
CUI: 16020187
Nr. ORC: J27/1880/2003
Obiect principal de activitate: Taierea si rindeluirea lemnului
Sediu: Sat TARCAU, comuna TARCAU, judetul Neamt
Capital social: 50.000 LEI
Actionari/Asociati:

TRANSPORT M & M SRL Suceava Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 24498973
Nr. ORC: J33/1460/2008
Obiect principal de activitate: Transporturi rutiere de marfuri
Sediu: SUCEAVA, str.MARASESTI nr.29, bl.A8, sc.C, ap.2, camera 3
Capital social: 600 LEI
Actionari/Asociati:

ARTERA INVEST SRL Piatra Neamt

CUI: 18799424
Nr. ORC: J27/751/2006
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire
Sediu: PIATRA NEAMT, str.MIHAI VITEAZU nr.38, bl.A2, sc.B, et.2, ap.27, judetul Neamt
Capital social: 10.050 LEI
Actionari/Asociati:

REMAT BANAT RECYCLING SRL Caransebes Stare firma: functiune
CUI: 25731391
Nr. ORC: J11/326/2009
Obiect principal de activitate: Recuperarea materialelor reciclabile sortate
Sediu: CARANSEBES, str.SESU ROSU nr.9, judetul Caras-Severin
Capital social: 1.000 LEI
Actionari/Asociati:

ESTENSIO CORPORATION SRL Piatra Neamt (fosta SPAZIO SRL)
CUI: 19231871
Nr. ORC: J27/1380/2006
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: PIATRA NEAMT, str. ALEXANDRU CEL BUN nr.28, et.1, judetul Neamt
Capital social: 197.740 LEI
Actionari/Asociati:

GRADI TRADING SRL Bucuresti Stare firma: functiune
CUI: 23185480
Nr. ORC: J40/1756/2008
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor
Sediu: BUCURESTI, str. Scaieni nr.23, sector 6
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

TABARCA CUERO SRL Pascani Stare firma: intrerupere temporara de activitate (20.01.2012 – 19.01.2015)
CUI: 27741677
Nr. ORC: J22/1593/2010
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul al articolelor de fierarie, al articolelor din sticla si al celor pentru vopsit, in magazine specializate
Sediu: PASCANI, str. FINTINELE nr.45, camera 6, judetul Iasi
Capital social: 200 RON
Actionari/Asociati:

DEPOZITUL DE INSTALATII SRL Iasi

Stare firma: functiune
CUI: 26059354
Nr. ORC: J22/1597/2009
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate
Sediu: IASI, str. CANTA nr.2, bl.G11, sc.B, parter, ap.3
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

MUHA SRL Suceava Stare firma: este sub incidenţa Legii nr. 85/2006
CUI: 726861
Nr. ORC: J33/71/1991
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: SUCEAVA, CALEA UNIRII nr.31E
Capital social: 3.525.400 LEI

EDITURA LVS CREPUSCUL SRL Ploiesti

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 6212614
Nr. ORC: J29/2304/1994
Obiect principal de activitate: Activitati de editare a cartilor
Sediu: PLOIESTI, str.GHEORGHE GRIGORE CANTACUZINO nr.23A, judetul Prahova
Capital social: 500.000 LEI
Actionari/Asociati:

FLORALINE SRL Iasi

Stare firma: faliment
CUI: 13328590
Nr. ORC: J22/605/2000
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul al florilor, plantelor si semintelor, comert cu amanuntul al animalelor de companie si al hranei pentru acestea, in magazine specializate
Sediu: IASI, sos. BUCIUM nr.55C
Capital social: 566.000 LEI
Actionari/Asociati:

BRACOM PRODIMEX SRL Suceava

Stare firma: functiune
CUI: 5571601
Nr. ORC: J33/626/1994
Obiect principal de activitate: Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii
Sediu: SUCEAVA, str.RARAU nr.4, bl.139, sc.D, et.2, ap.8
Capital social: 30.000 LEI
Actionari/Asociati:

BUILD CORP SRL Iasi (fosta IULIUS ADVISORY SRL)

Stare firma: functiune
CUI: 14238267
Nr. ORC: J22/933/2001
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: IASI, sos. IASI-TOMESTI nr.2, Constr.C13, et.1, Pavilion Administrativ +  65570MP
Capital social: 500.000 LEI

TRANSCOMIMPEX OANTA SRL Petrosani

Stare firma: functiune
CUI: 2134602
Nr. ORC: J20/904/1991
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire
Sediu: PETROSANI, str.1 DECEMBRIE 1918, bl.101, ap.35, judetul Hunedoara
Capital social: 1.000 LEI

STENDEC ELECTRIC SRL Cluj-Napoca

Stare firma: functiune
CUI: 18802074
Nr. ORC: J12/2201/2006
Obiect principal de activitate: Lucrari de instalatii electrice
Sediu: CLUJ-NAPOCA, str.ALMASULUI nr.12, ap.23, judetul Cluj
Capital social: 200 LEI

CRIMAR PAMICO SRL Barlogu

Stare firma: functiune
CUI: 7396558
Nr. ORC: J03/499/1995
Obiect principal de activitate: Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice
Sediu: Sat BARLOGU, comuna NEGRASI, judetul Arges
Capital social: 300 LEI

LOCIC IMOBILIARE SRL Bucuresti

Stare firma: FALIMENT
CUI: 16118658
Nr. ORC: J40/1668/2004
Obiect principal de activitate: Agentii imobiliare
Sediu: BUCURESTI, str.Av. Radu Beller nr.1, et.1, ap.4 , sector 1
Capital social: 40.500 LEI

ELECTRO MONDIAL SRL Tomesti Stare firma: functiune
CUI: 19010730
Nr. ORC: J22/2239/2006
Obiect principal de activitate: Lucrari de instalatii electrice
Sediu: Sat TOMESTI, comuna TOMESTI, bl.6, sc.A, et.2, ap.8, judetul Iasi
Capital social: 1.000 LEI

GRADI TRADING SRL Bucuresti

Stare firma: functiune
CUI: 23185480
Nr. ORC: J40/1756/2008
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor
Sediu: BUCURESTI, str. Scaieni nr.23, sector 6
Capital social: 200 LEI

LINCOR SRL Vanatori

Stare firma: functiune
CUI: 12124002
Nr. ORC: J17/618/1999
Obiect principal de activitate: Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice
Sediu: Sat VANATORI, comuna VANATORI, str.FOLTANUL nr.1B, Lot 13, Corpul 54 (hala), judetul Galati
Capital social: 200 LEI

MOBIFARM SRL Braila

Stare firma: functiune; firma este declarata INACTIVA de catre ANAF din iunie 2009!
CUI: 21650685
Nr. ORC: J09/400/2007
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare
Sediu: BRAILA, Bd.DOROBANTILOR nr.551
Capital social: 200 LEI

GRASU SRL Targoviste Stare firma: functiune
CUI: 19140498
Nr. ORC: J15/1142/2006
Obiect principal de activitate: Transporturi rutiere de marfuri
Sediu: TARGOVISTE, str.TUDOR VLADIMIRESCU nr.56, et.2, Birou nr.4
Capital social: 100.230 LEI

MIC.RO RETAIL SRL Bucuresti

Stare firma: INSOLVENTA, este sub incidenta legii nr. 85/2006
CUI: 26146841
Nr. ORC: J40 /10511 /2009
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Sediu: BUCURESTI, Bd.MIRCEA ELIADE nr.2, camera 1, sector 1
Capital social: 300 LEI

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Timbru de mediu – Când vor plăti şoferii români timbrul de mediu

de

Românii vor plăti timbrul de mediu după noua formulă propusă de Ministerul Mediului la sfârşitul lunii martie, a declarat ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, într-un interviu pentru gândul, în care a răspuns la mai multe întrebări despre cum se va aplica noua taxă.

timbru de mediu

UPDATE: Noua formulă pentru calcului taxei va fi aprobată săptămâna viitoare, prin ordonanţă, în şedinţa de guvern de marţi, a anunţat premierul Victor Ponta. Primul-ministru susţine că a decis să mai lase „o săptămână de dezbatere”, timp în care proiectul să fie afişat pe site-ul Ministerului. „Impactul bugetar e foarte mic, important este mesajul. Vom avea prime pentru maşinile nepoluante”, a susţinut Ponta.

Ministrul Mediului a prezentat astăzi în şedinţa de Guvern noua fomulă de calcul pentru timbrul de mediu, care, pe lângă calculul emisiilor de CO2 produse de autoturism, va cuprinde şi diferenţierea la plată dintre maşinile pe benzină şi cele pe motorină.

 Când vor plăti şoferii români timbrul de mediu

Principalele puncte ale interviului:

– Timbrul de mediu va intra în vigoare cel mai devreme în cursul lunii martie – sfârşitul lunii martie.

– Cum justifică Rovana Plumb introducerea unei noi formule de calcul pentru taxa auto.

– Timbrul de mediu ţine cont de puterea de cumpărare a românilor.

– Ministerul Mediului are pe rol 300.000 de procese pentru restituirea taxei auto.

– Banii încasaţi din taxa auto sunt mai puţini decât cei pe care Guvernul trebuie să-i restituie şoferilor care au dat statul în judecată.

 Evitare/recuperare timbru de mediu

– Se majorează valoarea voucherelor pentru programul Rabla.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Servicii pentru agenti de jucatori -Drept sportiv

de

Agentii de jucatori care ni se adreseaza nu o fac doar pentru clientii lor, ci si pentru propriul lor interes. Cab.avocat Coltuc va poate oferi urmatoarele servicii:
–   Consiliere cu privire la transferul jucatorilor;

–   Verificarea conditiilor pentru transferul jucatorului (de exemplu daca clubul la care a activat jucatorul este indreptatit sa primeasca compensatie de transfer);
–   Elaborarea contractelor de reprezentare;
–   Recuperarea sumelor de reprezentare neplatite sau a altor cheltuieli contractuale  (noi vom elabora strategia de actiune, vom face reclamatia si vom purta corespondenta);
–   Asistenta in probleme administrative, cum ar fi obtinerea licentei de agent de jucator, asigurare, altele;
–  Asistenta la intocmirea contractelor.

Lista acestor servicii este exemplificativa astfel incat pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati pe avocat@coltuc.ro

Drept sportiv -Servicii pentru jucatori si antrenori de fotbal

de

Cab.avocat Coltuc va sprijina in:
–   Managementul carierei sportive inclusiv promovare imagine, dezvoltare profesionala, consultanta fiscala/financiara, etc
–   Negocierea contractelor de munca;

–   Reclamarea/recuperarea salariilor neplatite, bonusurilor, primelor si altor stimulente financiare datorate de cluburi sau asociatii;
–   Rezolvarea conflictelor cu agentii de jucatori;
–   Asistenta in probleme de inregistrare a jucatorilor, de exemplu in problema privind Certificatul de Transfer International;
–   Rezolvarea prin negociere a unor obstacole in realizarea unui  transfer( de ex. cum ar fi sumele de transfer cerute de cluburile la care ati activat anterior);
–   Consultanta pe probleme de investitii pentru plasamente rentabile.

Lista acestor servicii este exemplificativa astfel incat pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati pe avocat@coltuc.ro

Avocat drept sportiv – „Intram cate cinci la dus, ca sa nu consumam multa apa”

de

Mijlocaşul Andrei Lungu (24 de ani) visa ca într-o zi să poată evolua la un club important din România şi, de ce nu, la echipa naţională. A crescut la Şcoala de Fotbal Ardealul, din Cluj, alături de Răduţ, Maxim şi Chiricheş, iar în 2008, când a semnat cu Sportul, nu se gândea că ceea ce spera el să fie o rampă de lansare se va transforma într-un adevărat coşmar. Şi, cel puţin până în 2016, când îi expiră contractul, nu pare a avea şanse de scăpare.

„Are influenţă la comisii”
Accidentat în vara anului trecut într-un amical cu Rapid, Lungu s-a ales cu o ruptură a ligamentelor încrucişate şi a meniscului. Nesusţinut de nimeni din club în perioada de recuperare, fără condiţii de pregătire la stadion şi neplătit de mai bine de un an, mijlocaşul defensiv vrea să părărească Sportul cât mai repede. „Nu mi-am luat banii de 17 luni, dar nu pot dovedi asta. Când ne mai dădea Şiman sume mici, câteva milioane de lei, semnam nişte dispoziţii de plată nedatate. Iar el punea ce dată voia, ulterior. Dacă refuzam să semnăm nu mai primeam nici acei câţiva lei. Aveam nişte dispoziţii semnate în 2010, iar patronul a scris la scopul încasării «avans drept contractual 2011-2012». Deci eu nu eram plătit în 2010, dar primeam bani în avans pentru sezonul următor. Primul proces a durat şase luni şi l-am pierdut”. Fotbalistul crede că Vasile Şiman are relaţii la comisii şi din această cauză, nimeni nu reuşeşte să câştige litigiile cu echipa din Regie. „Singurele litigii care durează peste cinci luni sunt ale Sportului. Am impresia că ştie pe cineva la comisii, că are influenţă. Altfel nu-mi explic aceste lucruri”, a declarat Lungu.

„S-a operat cu bani împrumutaţi!”
Necazul cel mai mare pentru jucător s-a produs în vara anului trecut, când, la un test cu Rapid, a suferit o ruputură a ligamentelor încrucişate şi a meniscului. Din păcate pentru el, acela a fost momentul în care clubul l-a lăsat definitiv din braţe. „M-am operat imediat după meci, dar Sportul nu m-a ajutat cu nimic. Nu mi-a dat bani nici pentru operaţie şi nici pentru recuperare. M-am împrumutat pe la diverşi prieteni cu 30.000 de lei pentru a mă repune pe picioare. Şiman mi-a plătit doar spitalizarea, 800 de lei. Familia mea nu a putut să mă ajute. Mai am cinci fraţi şi nu puteam să le cer bani părinţilor. Familia prietenei mele m-a susţinut mult, dar şi impresarul meu, Lucian Marinescu, un om care m-a ajutat să trec peste această perioadă grea”, mărturiseşte fotbalistul.

A fost la un pas să ajungă pe străzi
Născut în Piteşti, Andrei Lungu a fost aproape să rămână pe străzi. Clubul nu i-a plătit deloc chiria, iar atunci când a încetat să-i achite şi salariul, jucătorul a intrat în panică. „Acum stau la prietena mea. Dacă nu era ea, ajungeam pe străzi şi nici nu mai jucam fotbal. Când am venit la Sportul, Şiman a spus că-mi dă şi bani pentru locuinţă, dar eu plăteam din propriul buzunar 250 de euro pe lună. Când îmi dădea bani de chirie, scria în acte că de fapt mi-a virat salariul”, rememorează mijlocaşul piteştean.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Av.Cretu Carmen la ziare.com – Ce sanse au datornicii sa scape de executare silita

de

Numarul persoanelor care nu isi mai pot plati imprumuturile la banci crescut considerabil in ultimii ani, in conditiile in care multi datornici si-au pierdut locul de munca sau au suferit diminuari salariale. La sfarsitul lunii noiembrie 2012, peste 740.000 de persoane inregistrau restante de aproape 2,2 miliarde de euro la imprumuturile contractate, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Numarul acestora este mai mare cu peste 50.000 fata de nivelul inregistrat la inceputul lui 2012.

In cazul persoanelor cu datorii mai mari de 90 de zile, se pot declansa actiuni in instanta pentru recuperarea banilor, ajungandu-se in unele situatii la executare silita.

Sansele in cazul contestatiilor la executare silita nu sunt foarte mari in situatia debitorilor care nu si-au achitat ratele. “Debitul la banca exista din pacate. Singura posibilitate pe care o avem este sa reducem valoarea pe care o executa banca sau sa incercam sa existe o lipsa de procedura din vina executorului si sa solicitam, de exemplu, anularea executarii silite”, a declarat pentru www.eFin.ro avocatul Carmen Cretu, de la Cab.avocat Coltuc.

Avocatul ne-a prezentant situatia unei persoane care, desi si-a achitat debitul, a aflat dupa doi ani ca este executata pentru o suma de bani despre care nu avea nicio idee. In plus nu i-a fost comunicat ca in anul 2010 a fost inceputa executarea asupra acesteia.” Ceea ce inseamna ca in cazul acesteia sansele sunt foarte mari, avand posibilitatea sa invoce perimarea executarii si lipsa obiectului executarii”, a precizat Cretu.

Potrivit avocatului Alexandru Moise, de la Casa de avocatura Stoica si Asociatii, executarea silita inceteaza in patru cazuri:

– s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii;

– nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri;

– creditorul a renuntat la executare;

– a fost desfiintat titlul executoriu.

Cand pot contesta debitorii procedura de executare silita

Debitorii pot contesta procedura de executare silita in situatia in care datoria nu este mai mare de 90 zile, persoanele in cauza si-au mai achitat din rate si sunt la zi sau in cazul in care debitorul considera ca sunt vicii cu privire la executare si poate introduce cerere pentru suspendarea executarii, a afirmat Cretu.

Este important de precizat faptul ca bancile sunt dispuse sa restructureze creditele persoanelor care se confrunta cu dificultati in rambursarea ratelor, executarea silita fiind ultima solutie pe care acestea o iau in considerare, intrucat pot pierde sume importante prin vanzarea imobilelor la licitatie, preturile acestora fiind cu mult sub pretul pietei.

Ce bunuri nu pot fi confiscate de executor

Potrivit legislatiei in vigoare, nu pot fi executate:

– bunuri strict necesare traiului debitorului si al familiei sale, precum si bunurile strict personale;

– bunuri de uz personal sau casnic, obiecte de cult religios;

– alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni; daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta , animale destinate obtinerii mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru acestea pana la noua recolta.

– combustibil necesar debitorului si familiei sale pentru 3 luni de iarna;

– bunuri care servesc la continuarea studiilor si activitatii profesionale;

– obiecte necesare persoanelor cu handicap.

Uneori inalienabilitatea unor bunuri este prevazuta de lege cu caracter temporar, astfel incat pe acel interval – si numai pe acel interval- ea este insotita si de insesizabilitatea bunurilor respective. Este vorba de locuinte construite sau cumparate pe baza de credite sau despre locuintele si spatiile cu alta destinatie construite din fondurile statutului sau ale unitatilor economice sau bugetare de stat care au fost vandute cu plata in rate. Acestea nu pot fi instrainate in principiu, decat dupa plata integrala a pretului, respectiv rambursarea creditului, a precizat Carmen Cretu.

Pentru a evita situatia neplacuta de a fi executat silit, este recomandat ca in cazul in care o persoana nu mai pot plati creditul sa mearga la banca si sa incerce sa discute cu reprezentantii acesteia pentru a gasi o solutie de rescadentare/reesalonare . La aceasta cerere trebuie sa depuna inscrisuri din care sa rezulte care sunt veniturile , valoarea acestora sau sa solicite reprezentantilor Administratiei Finantelor Publice o adeverinta din care sa rezulte ca nu detine alte venituri.

http://www.ziare.com/bani/plata/ce-sanse-au-datornicii-sa-scape-de-executare-silita-1217457

http://www.efin.ro/articole_financiare/ce_sanse_au_datornicii_sa_scape_de_executare_silita.html

Asistenta in favoarea consumatorilor – solutionare petitii

de

CAP 1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE
Procedura stabileşte condiţiile şi modalităţile de efectuare a cercetării aspectelor sesizate
sau reclamate de către consumator – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice

 
constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale
sau de producţie, artizanale ori liberale.
Procedura se aplică de către personalul cu atribuţii de control al Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor şi al structurilor teritoriale subordonate.

 

Asistenta -in- favoarea- consumatorilor – solutionare- petitii
CAP 2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
· Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 (r2) privind protecţia consumatorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor,
cu modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
· Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare;
· Legea nr. 449/2003 (r1) privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, cu
modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu
consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia
consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi
consumatori (r2), cu modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 288/2010
· Alte acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor.
CAP 3. TERMINOLOGIE
Cele două forme prin care consumatorii se pot adresa structurilor Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, se definesc astfel:
a) sesizare: formulare făcută în scris ori prin poşta electronică, prin preluarea/completarea
fişei de sesizare/reclamaţie, de către personalul structurilor teritoriale, cu privire la lipsa
conformităţii produselor/serviciilor achiziţionate, fără solicitare de pretenţii materiale, prin care
se aduce la cunoştiinţă o posibilă încălcare a drepturilor şi intereselor consumatorilor;
b) reclamaţie: formulare făcută în scris sau prin poşta electronică, prin
preluarea/completarea fişei de sesizare/reclamaţie de către personalul din cadrul structurilor
teritoriale privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor oferite de operatorii economici sau alte
încălcări ale drepturilor şi intereselor consumatorilor şi prin care se solicită pretenţii materiale
sau de altă natură .
c) reclamaţie cu caracter trasfrontalier: formulare făcută în scris sau prin poştă
electronică prin preluarea fişei de reclamaţie de către personalul din cadrul structurilor
teritoriale privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor sau alte încălcări ale drepturilor şi
4
intereselor consumatorilor, români sau din alt stat membru, în cazul unor relaţii comerciale cu
carcater transfrontalier şi prin care se solicită pretenţii materiale, conform prevederilor legale.
Se consideră relaţii comerciale cu caracter transfrontalier acele relaţii în cazul cărora fie
comerciantul este stabilit în alt stat membru, iar consumatorul este român, fie consumatorul
este din alt stat membru iar fapta s-a săvârşit pe teritoriul României.
Prin petiţie se înţelege atât sesizarea, cât şi reclamaţia aşa cum sunt definite mai sus.
Prin structuri teritoriale se înţeleg Comisariatele Regionale pentru Protecţia
Consumatorilor.
CAP 4. REGULI DE PROCEDURĂ
4.1 Condiţii prealabile pentru soluţionarea petiţiilor:
(1) Structurile teritoriale, conform prevederilor legale, au obligaţia de a institui un sistem
propriu pentru preluarea, înregistrarea, stocarea, analizarea, prelucrarea şi rezolvarea petiţiilor
consumatorilor cu privire la încălcări ale unor drepturi ale acestora, urmărindu-se aplicarea
corectă a prevederilor legale, inclusiv comunicarea, în scris, către aceştia a rezultatului
cercetărilor.
(2) Pentru operativitatea soluţionării petiţiilor, consumatorii vor fi îndrumaţi să se adreseze
mai întâi vânzătorului (atunci când aceştia sunt din aceeaşi localitate).
(3) În cazul produselor nealimentare, care se află în termenul de garanţie, la care
consumatorul constată neconformităţi, acesta trebuie să se adreseze vânzătorului şi nu serviceului.
În conformitate cu dispoziţiile legale, vânzătorul şi nu service-ul este răspunzător faţă de
consumator pentru lipsa conformităţii produsului achiziţionat. Acest lucru este valabil în cazul în
care consumatorul alege calea dreptului legal. Dacă merge pe garanţia (comercială – deci
voluntară) va trebui să respecte indicaţiile vânzatorului, care după caz ii poate solicita să se
adreseze la vânzător sau direct la unitatea service trecută de regula pe certificatul de garantie
sau pe alte documente însoţitoare.
(4) În cazul constatării lipsei conformităţii produselor/serviciilor în cadrul termenului de
garanţie sau a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, aducerea acestora la
conformitate sau înlocuirea acestora, în fiecare caz, se face fără plată – vânzătorul/prestatorul
de servicii suportă toate costurile necesare legate de transport, manipulare, expertizare,
demontare, montare, manoperă, materialele utilizate şi ambalare.
(5) După expirarea termenului de garanţie, remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot
fi folosite în scopul pentru care au fost realizate ca urmare a unor vicii ascunse apărute în cadrul
duratei medii de utilizare sunt obligaţii ale operatorului economic.
(6) Pentru operativitatea şi eficientizarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, în sprijinul
petiţionarilor, se recomandă ca petiţiile să fie adresate direct structurilor teritoriale pe raza
cărora se află entitatea reclamată. Petiţiile înregistrate la A.N.P.C. (Autoritatea Centrală) se
transmit structurilor teritoriale de la care petiţionarii vor primi răspuns.
(7) Structurile teritoriale sunt obligate să desemneze, prin decizie administrativă/fişa postului,
persoanele care au în atribuţii rezolvarea petiţiilor (responsabili cu petiţiile) şi expedierea
răspunsurile către petiţionari.
(8) Repartizarea petiţiilor şi urmărirea modului de soluţionare cad în sarcina Comisarului Şef
sau a Comisarului Şef Adjunct.
(9) Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare, autorităţilor
sau instituţiilor publice, care au ca atribuţii rezolvarea problemelor reclamate/sesizate,
informându-se, în aces sens, consumatorul.
(10) În cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă,
acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă
referire la toate petiţiile primite.
5
(11) Petiţiile înregistrate şi clasate sunt :
· petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului,
a entităţii reclamate şi ale produsului/serviciului reclamat, precum şi cele care nu au ataşate
documentele aferente achiziţionării produsului sau serviciului ori alt document care să aibă
legatură cu aspectele reclamate;
· petiţiile care conţin informaţii aberante, impertinente, irelevante, limbaj agresiv şi jignitor;
· petiţiile formulate cu tardivitate, care se referă la fapte contravenţionale săvârşite în
termen mai mare de 6 luni de la data înregistrării petiţiilor, cu excepţia celor ce constituie
contravenţii continue;
· petiţiile nelizibile şi/sau neinteligibile;
· petiţiile formulate care fac obiectul acţiunilor judecătoreşti;
· petiţiile care sunt adresate prin interpuşi, inclusiv prin case de avocatură dacă nu sunt
însoţite de împuternicire avocaţială;
Se va informa petentul cu privire la clasarea petiţiei în maxim 10 zile de la înregistrare.
4.2. Preluarea şi înregistrarea petiţiilor/informaţiilor de la consumatori
4.2.1. Preluarea se poate face utilizând, după caz, următoarele modalităţi:
· birouri de primire/înregistrare la sediile structurilor teritoriale;
· numere telefonice, numai pentru informaţii;
· poşta electronică;
· fax;
· poştă.
4.2.2. Înregistrarea petiţiilor
(1) Structurile teritoriale pentru protecţia consumatorilor înregistrează petiţiile, în vederea
cercetării acestora.
(2) Petiţiile se preiau şi se înregistrează, indiferent dacă operatorul economic are sediul sau nu
pe raza de activitate a structurii teritoriale la care consumatorul s-a adresat.
(3) Structurile teritoriale nu pot refuza înregistrarea petiţiilor referitoare la domenii de activitate
care nu intră în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(4) Pentru operativitatea şi eficienţa soluţionării petiţiei se va proceda la consilierea
petiţionarului şi îndrumarea acestuia către structura administraţiei publice competentă, dacă
acesta este de acord, sau la redirecţionarea petiţiei către structura în drept să o soluţioneze cu
informarea petiţionarului despre acest fapt.
(5) Petiţiile trebuie să conţină informaţii referitoare la produsul sau serviciul reclamat, datele de
identificare a operatorului economic, inclusiv anexarea documentelor probatorii.
(6) Petiţiile transmise prin e-mail trebuie să cuprindă datele de identificare a petentului, adresa
de e-mail fiind insuficientă.
(7) Pentru formularea în scris a petiţiei, la sediul structurii teritoriale, se solicită petentului să
completeze datele din “Fişa de sesizare/reclamaţie”, conform modelului din Anexa nr. 1 la
prezenta procedură.
(8) Persoana care înregistreaza petiţia se va asigura că petiţionarul face petiţia în nume propriu.
4.3. Reclamaţiile transfrontaliere
În funcţie de autoritatea competentă, se disting trei tipuri de situaţii:
(1) cele pentru care ANPC este responsabilă cu instrumentarea lor. Se urmează procedura generală
sau, în cazul reclamaţiilor formulate în baza Regulamentului CE nr. 261/2004 privind drepturile
pasagerilor pe transport aerian, se va ţine cont de aspectele specifice ale acestuia;
(2) cele pentru care ANPC nu este responsabilă cu instrumentarea, caz în care reclamaţiile:
a) se redirecţionează către ECC România (ca de exemplu: bagaje pierdute sau achiziţionare de produse
de către un consumator român direct de la un comerciant din alt stat membru);
6
b) se redirecţionează către autoritatea competentă din alt stat membru (în cazurile expres
prevăzute de Regulamentul CE nr. 261/2004);
(3) cele care se transmit la ANPC pentru a fi introduse în sistemul instituit în baza
Regulamentului CE nr. 2006/2004 de cooperare administrativă la nivel transfrontalier, (ca de
exemplu în cazul practicilor care pot afecta interesele mai multor consumatori, cum ar fi
achiziţionarea de produse on line). Deoarece în aceste cazuri ANPC poate doar întreprinde
demersurile necesare pentru încetarea practicii, dar nu se pot dispune măsuri pentru
recuperarea daunelor de către consumatori, reclamaţiile se transmit de asemenea, pentru
soluţionare pe cale amiabilă, către ECC România.
4.4. Desfăşurarea cercetării petiţiilor
4.4.1. Soluţionarea petiţiilor pe cale amiabilă
(1) La înregistrarea unei reclamaţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la
vânzător, respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile
legii.
(2) Totodată, se analizează informaţiile cu privire la natura produselor/serviciilor, a
neconformităţilor reclamate/sesizate, precum şi pretenţiile formulate de petent.
(3) Având la bază informaţiile menţionate anterior, comisarii pot folosi una dintre următoarele
modalităţi de soluţionare operativă a petiţiilor, modalităţi care nu implică prezenţa acestora în
teren, cu respectarea confidenţialităţii coordonatelor de identificare ale petentului (adresă,
nr.telefon, CNP, etc.), în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor
date:
· apelarea telefonică a entităţii reclamate şi consilierea acesteia, astfel încât să accepte
soluţionarea reclamaţiei pe cale amiabilă , în condiţii legale;
· notificarea entităţii reclamate (model Anexa nr. 3), prin care se solicită soluţionarea pe
cale amiabilă a petiţiei şi punerea în drepturi a consumatorului, în condiţiile legii.
(4) Cu acordul scris al petentului, Notificarea împreună cu o copie a Fişei de reclamaţie, Anexa
nr. 3, cap. B (completată şi înregistrată de petent la structurile teritoriale) se vor transmite
entităţii prin poştă/fax sau, după caz, vor fi transmise direct prin intermediul petiţionarului care a
depus reclamaţia.
(5) În toate cazurile, notificarea, inclusiv poziţia operatorului economic (cap. C – Anexa nr. 3),
respectiv poziţia consumatorului (cap. D – Anexa nr. 3), va fi solicitată operatorului economic
pentru returnare (prin fax/poştă).
(6) În situaţia în care reclamaţia nu se soluţionează pe cale amiabilă, structura teritorială va
declanşa acţiunea de control pentru cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei.
(7) Apelarea la una din cele două modalităţi de rezolvare pe cale amiabilă a petiţiilor se va face
numai în situaţiile în care consumatorul nu s-a prezentat, în prealabil, la operatorul economic şi
numai în cazurile în care neconformităţile produselor sau serviciilor reclamate/sesizate
afectează individual consumatorul, respectiv natura neconformităţilor nu impune desfăşurarea
unor acţiuni de control din partea Comisariatului pentru prevenirea sau limitarea prejudicierii
altor consumatori.
4.4.2. Soluţionarea petiţiilor prin acţiuni de control
(1) La înregistrarea unei petiţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la vânzător,
respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile legii.
(2) Conducerea structurii teritoriale va asigura, într-un termen rezonabil de la data înregistrării
petiţiei, dar fără a depăşi termenul legal, declanşarea cercetării, echipa de control fiind formată,
7
de regulă, din doi comisari, cu excepţia cazurilor în care Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct
aprobă cercetarea, în scris, de către un singur comisar.
(3) În situaţia în care numărul mare de petiţii înregistrate într-o perioadă de timp nu permite
cercetarea lor individuală, conducerea poate dispune, pe baza unor priorităţi stabilite, să se
procedeze, după caz, la cercetarea concomitentă a mai multor petiţii la acelaşi operator
economic.
(4) În situaţia în care atât soluţionarea petiţiei, cât şi stabilirea măsurilor pentru limitarea
prejudicierii altor consumatori nu se pot face prin acţiuni desfăşurate la nivelul judeţului, fişa de
sesizare/reclamaţie se va transmite structurii teritoriale pe a cărei rază de activitate se află
operatorul economic respectiv (producător, distribuitor, vânzător), însoţită, atunci când situaţia o
impune, de o constatare prealabilă efectuată asupra produsului reclamat.
(5) Cercetarea sesizărilor se va face cu respectarea confidenţialităţii datelor de identitate a
persoanelor care au sesizat.
(6) Cercetarea şi concluzionarea petiţiilor se vor face în termen de 30 de zile calendaristice de
la data înregistrării lor la structura teritorială în competenţa căreia se află rezolvarea cauzei.
(7) În cazul în care aspectele sesizate prin petiţie impun o cercetare care necesită timp, ca
urmare a apariţiei unor situaţii neprevăzute, Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct, poate
prelungi termenul de 30 zile calendaristice cu cel mult 15 zile, cu anunţarea petiţionarului
despre acest fapt.
(8) În situaţia în care cercetarea petiţiei nu se poate efectua, ca urmare a unor cauze obiective
(lipsa documentelor doveditoare sau a unor informaţii eronate, insuficiente) în registrul de
evidenţă, la rubrica “Concluzii” se va înscrie “Reclamaţie nesoluţionabilă”, cu precizarea
cauzelor.
(9) Cercetarea se va efectua având la bază documentele probatorii puse la dispoziţie de
petiţionar, rezultatele controlului efectuat la operatorul economic asupra produselor similare
existente la comercializare şi, după caz, la petiţionar, inclusiv eventualele buletine de analize şi
încercări.
(10) Produsul reclamat nu poate face parte din probatoriu, decât în măsura în care există
certitudinea că starea sa nu a fost afectată de condiţiile specifice de păstrare, depozitare sau
atunci când sigiliile sunt intacte.
(11) Atunci când produsul reclamat poate fi acceptat ca probă, comisarul responsabil cu
preluarea petiţiilor va decide dacă este cazul să reţină produsul sau să îl lase în posesia
petiţionarului, urmând ca acesta să fie solicitat a-l prezenta cu ocazia cercetării reclamaţiei.
(12) Ca urmare a cercetării efectuate, echipa de comisari va concluziona dacă reclamaţia
este rezolvată pozitiv (în favoarea consumatorilor) sau nejustificată (în defavoarea
consumatorilor). Reclamaţia va fi concluzionată ca justificată, chiar dacă aspectele reclamate
sunt parţial confirmate.
(13) Dacă cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei impun efectuarea unor teste şi analize de
laborator, acestea trebuie să aibă la bază eşantioane din acelaşi lot cu produsul reclamat,
prelevate de către comisari de la locul vânzării acestora.
(14) În funcţie de natura petiţiei, trebuie să se asigure declanşarea cercetării, inclusiv testarea
la un laborator, dacă se consideră necesar, cu prioritate a probelor prelevate din produsele
existente la vânzător sau, după caz, în mod deosebit, a celor aduse de consumator.
(15) În caz de suspiciune de neconformitate, comercializarea produselor existente la vânzător
se va face pe propria răspundere a acestuia, menţiune care va fi stipulată în documentul de
control, urmând ca, în cazul în care se constată a fi confirmată, fapta să fie considerată
circumstanţă agravantă.
(16) Decizia privind testarea produselor va avea în vedere prezumţia de neconformitate,
precum şi următoarele aspecte:
8
· dacă produsul se pretează unei verificări sau analize în aşa fel încât buletinul de analiză
rezultat să poată fi fructificat în decizia luată de comisari prin procesul verbal;
· dacă starea produsului, inclusiv a ambalajului (atunci când starea produsului depinde de
calitatea acestuia) permite să se demonstreze că testarea produsului conduce la o concluzie a
cercetării;
· costul testelor, având în vedere mărimea prejudiciului, numărul de consumatori afectaţi şi
natura riscului.
(17) Costul testelor şi al analizelor de laborator va fi suportat de către A.N.P.C., dacă nu se
constată vinovaţia operatorului economic, în caz contrar acesta este suportat de operatorul
economic respectiv.
(18) Petentul poate apela la efectuarea unei expertize tehnice, după ce structurile teritoriale
şi-au epuizat căile legale pentru a soluţiona reclamaţia, costul acesteia fiind suportat de către
consumator. În cazul în care expertiza tehnică confirmă cele reclamate de consumator, acesta
poate să se adreseze structurii teritoriale pentru soluţionarea reclamaţiei sau direct operatorului

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Recuperari creante – procedura

de

Serviciul de recuperare-creante, implica o activitate cu caracter preponderant juridic. Motiv pentru care toti avocatii din cadrul Cabinetului nostru sunt implicati activ in realizarea, in conditii optime, a acestei activitati.

recuperari creante

 

Ca urmare a experientei acumulata in acest domeniu, de-a lungul a mai mult de 5 ani, avocatii nostril  va ofera solutii prompte si eficiente in legatura cu orice problema sesizata.

Serviciul de recuperare creante va ofera posibilitatea de a va intregi patrimoniul ca urmare a neindeplinirii obligatiei de plata a oricarei creante comerciale sau civile datorate, reprezentand:

–  Contravaloare facturi fiscale, CEC-uri, Bilete la Ordin, contracte;

–  Imprumuturi nerestituite la termen;

–  Contravaloarea drepturilor salariale neachitate de angajator la termenul stabilit intre parti;

–  Neplata unor lucrari de antepriza sau a unor sume reprezentand drepturile de autor;

–  Neplata sumelor provenite din cesionarea unor actiuni in cadrul unor societati comerciale;

–  Sume de bani datorate din contracte de inchiriere sau ca urmare a unui contract de prestari-servcii;

–  Valori restante ca urmare a incheierii unor acte juridice translative de proprietate;

–  Sume datorate ca urmare a unor servicii de intermediere si comisionariat;

–  Constituirea unor gajuri si ipoteci.

Recuperari creante

 

Pentru a putea demara procedura de recuperare a creantelor dumneavoastra, vom incheia un contract de asistenta juridica, prin care ne veti imputernici sa ne ocupam de cazul dumneavoastra.

Odata incheiat contractul de asistenta juridica, tot ceea ce mai ramane este ca dumneavoastra sa ne puneti la dispozitie documentele privind:

Odata incheiat contractul de asistenta juridica, tot ceea ce mai ramane este ca dumneavoastra sa ne puneti la dispozitie documentele privind:

–  Datele de identificare ale debitorilor : denumire/nume , adresa/sediul social ale acestora, datele de

contact ale debitorului/reprezentantului debitorului telefon, fax, e-mail, seria si numarul cartii de

identitate;

recuperari creante – Cab.avocat Coltuc

 

Cat priveste procedura de recuperare a creantelor , aceasta cuprinde 3 etape:

–  O etapa amiabila, in care se incearca solutionarea in conditii de comunicare directa cu debitorii;

–  O etapa procesuala, implicand depunearea de actiuni pe rolul instantelor de judecata competente;

–  O etapa executorie, in care se procedeaza la intrarea in posesia sumei reprezentand contravaloarea

creantei , prin intermediul Executorilor Judecatoresti.

 

recuperari creante

 

Pentru mai multe detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

 

 

 

Cabinet avocat – Bucuresti

de

Cabinet avocat  Recuperarea pagubei produsa de salariat

De multe ori angajatorii se lovesc de situatia producerii de catre un salariat a unor pagube si este util de stiut ce procedura trebuie sa urmeze pentru recuperarea acestora.

 

 

 

Regula consacrata de art. 169 alin. (2) din Codul muncii , republicat, este ca retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

CUM POATE RECUPERA ANGAJATORUL PAGUBA PRODUSA DE SALARIAT?

Codul Muncii reglementeaza in art. 254 si conditiile in care angajatorul poate recupera prejudiciile cauzate de salariatul lui fara a fi nevoie sa apeleze  la instanta de judecata.

Astfel, legea impune urmatoarele conditii si pasi de urmat:

  • angajatorul sa constate ca salariatul sau a provocat o paguba
  • paguba trebuie sa fie produsa de salariat printr-o fapta ilicita, personala, savarsita in legatura cu munca sa, cu vinovatie.
  • angajatorul intocmeste o nota de de constatare si evaluare a pagubei;
  • angajatorul solicita salariatului prin nota de constatare recuperarea contravalorii pagubei, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii notei de constatare
  • contravaloarea pagubei nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Daca sunt indeplinite aceste conditii, partile pot conveni recuperarea prejudiciului, stabilind de comun acord intinderea  acestuia, durata si modul de achitare al acestuia.

Acordul incheiat pentru o suma mai mare decat cea stabilita de lege este nul.

Daca partile nu se inteleg sau valoarea prejudiciului este mai mare decat cuantumul stabilit de Codul muncii, angajatorul trebuie sa se adreseze instantei de judecata pentru a obtine o hotarare judecatoreasca excecutorie.

Ai nevoie de sfatul unui avocat ?

Raspuns garantat in maxim 24H ! Raspund avocati cu peste 10 ani experienta de barou.

 

Nu este posibila incheierea unui eventual acord anticipat, ca o garantie a salariatului catre angajator, chiar in limita sumei a  5 salarii minime brute pe economie, ci un astfel de acord se poate incheia numai dupa ce se produce paguba.

 

Avocat anrp – Fondul proprietatea

de

avocat anrp

Procedura ANRP:

• Avocatii nostri va pot asista si reprezenta pe langa Autoritatea Natioanala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). De-a lungul timpul am asistat un numar mare de clienti, romani si straini, pentru care am obtinut despaguri banesti sau actiuni la fondul Proprietatea. De asemeanea va putem oferin consultanta si reprezentare in vederea valorificarii actiunilor detinute.

• Dupa depunerea notificarii, Secretariatul Comisiei Centrale centralizeaza si analizeaza dosarele depuse, le transmite evaluatorului desemnat in mod aleatoriu de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, in vederea intocmirii raportului de evaluare. Evaluatorul intocmeste raportul de evaluare pe care il transmite Comisiei Centrale. Acesta contine cuantumul despagubirilor in limita carora se acorda titlurile de despagubire.
• In baza raportului de evaluare, Comisia Centrala emite decizia reprezentand titlul de despagubire.
•Pentru a transforma titlurile de despagubire in actiuni la Fondul Proprietatea, proprietarul trebuie sa depuna un dosar de optiune la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.
• Conversia este efectuata de catre Fondul Proprietatea prin inscrierea in baza de date Regisco a detinatorului Titlului de Despagubire cu un numar de actiuni corespunzator formulei Valoare Titlu de Despagubire/ 1 RON=numar de actiuni.
• Regisco emite un certificat detinatorului de actiuni in care se mentioneaza numarul de actiuni detinute corespunzator numerotarii din baza de date Regisco.

Recuperarea imobilelor – constructii sau terenuri- preluate abuziv in perioada anilor 1945-1989 (Legea 10/2001).

In cadrul acestor proceduri va putem oferi sprijin competent in acest domeniu prin reprezentarea si asistarea in fata instantelor de judecata, sau al celorlalte autoritati competente, primarii, prefecturi, ANRP, Fondul Proprietatea, pentru o reala despagubire in natura sau prin echivalent.

In cadrul acestor proceduri, avocatii nostri pot redacta, depune orice fel de cereri, notificari, plangeri, actiuni in fata oricaror autoritati, putand oferi si asistenta/consultanta de specialitate.

Recuperarea terenurilor agricole, forestiere precum si a constructiilor anexe (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 167/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005):

• Putem oferi sprijin in redactarea si depunerea la autoritatile competente a cererilor de reconstituire.
• Putem asigura asistenta juridica si reprezentare a petentilor in fata autoritatilor romane competente in ceea ce priveste: documentatia depusa, emiterea autorizatiei provizorii, emiterea procesului-verbal de punere in posesie, emiterea titlului de proprietate.
• Va oferim sprijinul in redactarea, depunerea si sustinerea actiunilor referitoare la obligarea Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar si a Comisiei Judetene la emiterea documentelor mentionate de Lege. De asemenea, va putem sustine in actiuni privind anularea actelor emise de catre Comisiile mentionate.

Avand in vedere prcatica neunitara a instantelor romane, precum si tendinta unor instante de a nu recunoaste drepturile cuvenite persoanelor indreptatite, am dobanidt experienta si in cadrul procedurilor privind Curtea Europeana.

Suntem in masura sa va oferim consultanta de specialitate cu privire la intreaga procedura ce se desfasoara in fata Curtii Europene.

Avocat recuperari creante – 2013

de

avocat recuperari creanteCreanta reprezinta un drept patrimonial in baza caruia titularul sau, numit creditor, poate pretinde altei persoane, numita debitor, sa execute prestatia la care s-a obligat si care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva. Dreptul de creanta are un caracter relativ, fiind opozabil numai debitorului. In virtutea lui, creditorul dobandeste un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.

In caz de neexecutare a obligatiei, creditorul are mai multe modalitati de executare silita a debitorului.
Debitorul poate cere executarea silita in natura a obligatiei cand acest lucru mai este posibil sau executarea silita prin echivalent respectiv prin obtinerea de daune-interese de la debitor in cazul in care acesta nu isi mai poate sau nu vrea sa isi mai execute de buna voie obligatiile contractuale.
Pentru a putea trece insa la executarea silita a debitorului creditorul trebuie sa detina o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu. Aceasta hotarare judecatoreasca poate fi obtinuta prin mai multe modalitati:

– prin procedura Somatiei de plata.
– printr-o procedura de drept comun, etc.
Dupa obtinerea acestui hotarari judecatoresti creditorul poate trece direct la executare debitorului.
Creditorul are la indemana diverse modalitati de a se apara de o eventuala insolvabilitate a debitorului. Acesta poate cere instantelor judecatoresti instituirea unui secestru asigurator asupra averii debitorului. De-asemenea poate incheia un contract de garantie reala mobiliara, contract care conform legislatiei actuale reprezinta un titlu executoriu care poate fi valorificat imediat in cazul in care in care debitoul nu isi executa obligatiile contractuale principale.
Firma noastra de avocatura va poate ajuta in toate aspectele privitoare la recuperarea creantelor.
Avocatii nostri va pot acorda asistenta atat la incheiarea contractelor pentru a prevenii situatii neplacute pe durata derularii acestora cat si ulterior in cazul aparitiei unor litigii cu privire la derularea raporturilor contractuale.

Initiere/aderare grup infractional – avocat

de

O M A N I A CURTEA DE A P E L A L B A I U L I A SECTIA PENALA DECIZIA PENALA NR.15/A/2010 Sedinta publica de la 23 Februarie 2010 PRESEDINTE (…) (…) (…) Judecator (…) (…) Grefier (…) (…) D.I.I.C.O.T. – Serviciul T e r i t o r i a l A l b a I u l i a reprezentat prin: O. J. D. – procuror Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 si urm. din Regulamentul de Organizare Interioara a

Instantelor Judecatoresti. Pe rol se afla solutionarea apelurilor declarate de inculpatii J. J., F. G., E. G., L. N. si T. B. E. impotriva sentintei penale nr. 298/9.11.2009 pronuntata de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a- sectia penala in dosarul nr(…). La apelul nominal facut in cauza se prezinta inculpatul apelant J. J., in stare de arest, asistat de avocat J. E. aparator ales, inculpatul apelant F. G., in stare de arest, asistat de avocat J. E. – aparator ales, inculpatul apelant E. G., in stare de arest, asistat de avocat S. E. – aparator ales si inculpatul apelant L. N., in stare de arest, asistat de avocat H. D., aparator desemnat din oficiu, lipsa fiind inculpatul apelant T. B. E.. Avocat H. D. se prezinta cu delegatie de aparator din oficiu si pentru inculpatul apelant T. B. E.. Se prezinta dl. R N. – traducatorul autorizat de limba U.. Procedura de citare este legal indeplinita. S-a facut referatul cauzei dupa care se constata ca la dosar s-a inregistrat la dosar o cerere formulata de inculpatul apelant T. B. E., prin care acesta solicita a se lua act de retragerea apelului. Instanta procedeaza la audierea inculpatilor apelanti J. J., F. G., E. G., L. N., declaratiile acestora fiind consemnate la dosar. Aparatorii inculpatilor apelanti si reprezentantul D.I.I.C.O.T. – Serviciul T e r i t o r i a l A l b a I u l i a invedereaza ca nu mai au alte cereri de formulat, imprejurare fata de care instanta acorda cuvantul in dezbateri. Avocat J. E., aparatorul ales al inculpatilor J. J. si F. G. solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si procedand la o noua judecare a se dispune: – achitarea acestora pentru ambele infractiuni atat pentru cea prev. de art.7 al.1 din Legea nr.39/2003 si art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001; In subsidiar solicita reducerea cuantumului pedepsei. Invedereaza in sustinere ca in mod gresit a retinut prima instanta ca inculpatii au fost organizati intr-un grup infractional, acesta existand intr-adevar in Turcia unde se racoleaza persoane si se transporta pe teritoriul Bulgariei, Romaniei, cu destinatia Germania. Cele 8 persoane care au fost audiate, respectiv migrantii care au dat declaratii in cauza in faza de urmarire penala, in prezent nu se afla in tara astfel ca instanta nu a putut cenzura declaratiile acestora. Organele de urmarire penala -D.I.I.C.O.T. nu au facut suficiente cercetari cu privire la apartamentul din B si la numitii N. , O. si G.. Declaratiile a doi martori dintre cei opt au fost identice, ceea ce in realitate nu ar fi posibil. Daca se sustine ca grupul din Turcia a fost monitorizat din anul 2007 aceasta ar insemna ca a existat o ruptura totala, nu se stie cine sunt participatii neexistand elemente de legatura intre activitatea inculpatilor si respectiv a grupului din Turcia. Nu exista la dosar convorbiri telefonice ale inculpatilor, ori acte doveditoare a unei actiuni de filaj a acestora, care sa ateste activitatea grupului infractional din anul 2007. Nu se poate retine nici constituirea grupului infractional la D , intrucat intre cei 4 inculpati nu exista contacte inainte de intalnirea de la D, nedovedindu-se o intelegere prealabila, intalnirea fiind una singulara. In mod gresit prima instanta a inlaturat apararile inculpatilor, inculpatul J. J. se afla la D pentru a-si recupera o datorie mai veche de la inculpatul L. N.,respectiv suma de 1000 EURO, fapt confirmat si de acesta din urma, precum si de inculpatul J. J. in fata instantei. Inculpatul F. G. era prieten cu inculpatul J. J. pentru a-l ajuta acesta din urma sa plece in Germania. Referitor la infractiunea de trafic de migranti invedereaza ca inculpatii J. J. si F. G. aveau ca scop doar recuperarea unei sume de bani. Actiunea de calauzire nu si-a produs efectul , intrucat nu a avut loc trecerea peste frontiera. Avocat S. E., aparatorul ales al inculpatului E. G. solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si procedand la o noua judecare a se dispune achitarea acestuia. In subsidiar solicita reducerea cuantumului pedepsei, la durata de arest executata pana in prezent. In sustinere invedereaza ca totul se datoreaza faptului ca inculpatul s-a aflat intr-un loc nepotrivit. El doar a transportat la D pe nepotul inculpatului L. intrucat Arata ca niciodata inculpatul E. G. nu a discutat cu ceilalti inculpati in legatura cu activitatea infractionala de care este acuzat, singura proba este aceea ca ar fi primit suma de 100 EURO prin E. V.. Nici interceptari telefonice nu au fost retinute cu privire la acest inculpat. Declaratiile celorlalti invinuiti si respectiv martori reiese ca doar unul il cunoaste, nefiind dovedite acuzatiile. Fapta numitei N. din B nu a fost probata. Precizeaza ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 intrucat lipseste latura subiectiva a acesteia respectiv intentia. Cu privire la infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei aceasta presupune existenta unei intentii directe si a se urmari producerea unui rezultat, ceea ce in cauza nu s-a dovedit, inculpatul neparticipand si neavand nici un folos material. Invedereaza in circumstantiere ca are 3 copii si nu poseda antecedente penale. Avocat H. D., aparatorul desemnat din oficiu pentru inculpatii L. N. si T. B. E. solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si procedand la o noua judecare a se dispune: – achitarea inculpatilor in baza art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit. d Cod procedura penala, pentru ambele fapte de care sunt acuzati, intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestora. In subsidiar solicita reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevazut de lege. Referitor la apelurile celorlalti inculpati solicita a fi admise. Reprezentantul D.I.I.C.O.T. – Serviciul T e r i t o r i a l A l b a I u l i a solicita respingerea apelurilor inculpatilor J. J., F. G., E. G., L. N. ca nefondate si a se mentine ca legala si temeinica hotararea penala atacata. Referitor la apelul inculpatului T. B. E., solicita a se lua act de declaratia acestuia de retragere. Invedereaza ca in cauza s-a stabilit o corecta stare de fapt si s- a dovedit cu certitudine vinovatia inculpatilor, cu actele de la dosar, iar pedepsele aplicate sunt legale. Precizeaza ca inculpatul F. G. s-a intalnit cu inculpatii L. N. si E. G. atat la B cat si la D unde au le-a asigurat cazare si a platit transportul migrantilor, deplasandu-i pe acestia in Gara L. Inculpatul J. J., avand ultimul cuvant solicita reducerea pedepsei la perioada de arest preventiv executata pana in prezent. Precizeaza ca la Pensiunea E. migrantii si-au achitat singuri cazarea. Inculpatul F. G. , avand ultimul cuvant solicita achitarea sa iar in subsidiar reducerea pedepsei. Precizeaza ca el s-a cazat ulterior migrantilor la pensiune. Inculpatul E. G., avand ultimul cuvant invedereaza ca el doar a venit din B cu coinculpatul F., pentru a aduce bani de cazare la pensiune, celorlalti inculpati. Inculpatul L. N., avand ultimul cuvant invedereaza ca este nevinovat intrucat el nu a trimis pe nimeni spre vama si nu a organizat nicio activitate. CURTEA DE APPEL Asupra apelurilor penale de fata Constata ca prin sentinta penala nr.298/2009 pronuntata de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a in dosar penal nr(…) au fost condamnati inculpatii: 1. L. N., fiul lui N. si F., nascut la data de 03.01.1965, in O., Republica Turcia, domiciliat in sat E., loc.O., S..H., Turcia, necasatorit, cetatean U., studii 8 clase, posesor al actului de identitate CI seria (…) nr. (…), CNP (…), aflat in P e n i t e n c i a r u l A i u d, la: -5 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; -3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001. In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. pe durata si in conditiile prev. de art. 71 C.pen. In baza art. 350 al. 1 C.pen. s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului si in baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 09.11.2009. In baza art. 94 din OUG nr. 194/2002 si art. 117 C.pen. s-a dispus expulzarea inculpatului L. N. in Turcia dupa executarea pedepsei. 2.E. G., fiul lui Z. si G., nascut la data de 17.11.1968, in N., Republica Turcia, cetatean U., studii 8 clase, casatorit, trei copii, domiciliat in B,(…), (…) .2, .11, sector 3, CNP (…), posesor al cartii de rezidenta seria (…) nr.00868, aflat in P e n i t e n c i a r u l A i u d, la: -3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. d C.pen.; -1 an si 8 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG 105/2001 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. d C.pen. In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare. S-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. in conditiile si pe durata prev. de art. 71 C.pen. In baza art. 350 al. 1 C.pen. s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului si in baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 09.11.2009. In baza art. 94 din OUG nr. 194/2002 si art. 117 C.pen. s-a dispus expulzarea inculpatului E. G. in Turcia dupa executarea pedepsei. 3.J. J., fiul lui J. si (…), nascut la data de 02.06.1966, in B, judetul B, cetatean roman, studii 12 clase, necasatorit, fara copii, domiciliat in O,(…), .1, judetul B, posesor al CI seria (…) nr.(…), CNP (…), aflat in P e n i t e n c i a r u l A i u d, si; 4.F. G., fiul lui J. si E., nascut la data de 01.10.1969 in comuna E., judetul V, cetatean roman, studii scoala profesionala, stagiul militar satisfacut, domiciliat in sat Botarlau, comuna E., judetul V, posesor al CI seria (…) nr.(…), CNP (…), fara antecedente penale, aflat in P e n i t e n c i a r u l A i u d, la: -3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. d C.pen.; -1 an si 8 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. d C.pen. In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatilor pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare. S-au interzis inculpatilor drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. in conditiile si pe durata prev. de art. 71 C.pen. In baza art. 350 al. 1 C.pen. s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatilor si in baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 09.11.2009. 5.T. B.-E., fiul lui J. si F., nascut la data de 07.10.1984 in C, judetul C, cetatean roman, studii medii, necasatorit, stagiul militar satisfacut, fara ocupatie, domiciliat in L,(…), (…) .3, .16, judetul A, posesor al CI seria (…) nr.(…), CNP (…), fara antecedente penale, la: -1 an si 6 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001 cu aplic. art. 74 lit. a, c C.pen. si art. 76 al. 1 lit. d C.pen. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. in conditiile si pe durata prev. de art. 71 C.pen. In temeiul art.71 al. 5,art. 81 si art. 82 C.pen. s-a dispus suspendarea conditionata a pedepsei principale si a pedepsei accesorii pe un termen de incercare de 3 ani si 6 luni. S-a atras atentia inculpatului asupra disp. art. 83 C.pen. S-a constatat ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv de la 29.05.2009 la 16.09.2009. In baza art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. a achitat pe inculpatul T. B. E. pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003. In baza art. 191 C.pr.pen. a obligat pe inculpatii E. G., J. J., F. G. si T. B. E. sa plateasca statului cate 1.600 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare iar pe inculpatul L. N. la plata sumei de 2.000 lei cu acelasi titlu . Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul L. N., in suma de 400 lei, s-a stabilit a fi achitat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. In baza art.196 C.pr.pen. rap. la art.7 al. 3 din Legea nr. 178/1997 s-a stabilit suma de 520,80 lei reprezentand plata onorariului cuvenit interpretului de limba U., dl. R N., desemnat pentru inculpatii E. G. si L. N., suma care va fi suportata din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. In motivare instanta a retinut ca pe teritoriul Turciei a functionat un grup infractional organizat care in schimbul unor sume de bani, a racolat cetateni turci pe care ii transportau spre tarile Europei de Vest – in principal Germania – procurandu-le documente, vize, mijloace de transport si cazare cu ajutorul carora cetatenii turci patrund in prima faza legal pe teritoriul unui stat membru UE – Bulgaria sau Romania – dupa care acestia erau trecuti fraudulos frontierele de stat bulgaro-romane, romano-ungara, etc., spre Germania. Existenta acestui grup infractional a fost probata prin declaratiile martorilor S. I., U. L., U. E., B. F., L. T., Z. T., Rolar F. si E. Metin, care au relatat detaliat modul in care au fost contactati pe teritoriul Turciei, sumele de bani date pentru a fi condusi pana in Germania si prenumele sau poreclele persoanelor din Turcia care s-au ocupat de aceste activitati (filele 188-203 dosar urmarire penala). Aceiasi martori au confirmat existenta pe teritoriul Romaniei, in B, a unor persoane care primesc si cazeaza transfugi turci in apartamente proprietate privata, organizand grupuri de cateva persoane, indrumate ulterior spre frontiera de vest a Romaniei, frontiera cu Ungaria, urmand sa fie preluate de calauze si trecute fraudulos frontiera in Ungaria. Identitatea persoanelor care primesc, cazeaza si organizeaza transfugi turci nu a fost stabilita, aceste persoane nu au fost trimise in judecata in prezentul dosar, insa existenta acestor persoane, constituite in grup organizat, este certa si a rezultat din declaratiile celor 8 martori nominalizati mai sus si din prezenta acestora in D, constituiti in grup, pregatiti in vederea continuarii calatoriei spre Ungaria. In ceea ce priveste activitatea celor cinci inculpati trimisi in judecata: Grupul constituit din cei opt martori nominalizati mai sus a fost trimis din B la D, pentru a se afla mai aproape de frontiera cu Ungaria, urmand sa fie preluat aici de cei cinci inculpati, dintre care J. J. are domiciliul in Ungaria – in scopul trecerii frauduloase a frontierei dintre Romania si Ungaria. Inculpatul L. N. si inculpatul E. G. au parcurs distanta D-B impreuna, cu un autoturism, asa cum a rezultat chiar din declaratiile lor in faza de urmarire penala si in fata acestei instante. Instanta a respins ca neprobata si ilogica apararea acestora in sensul ca au venit la D pentru a achita inculpatului J. J. o datorie de 1000 euro rezultata din acte de comert, intrucat audiat de instanta, inculpatul L. N. a declarat ca nu a avut asupra sa aceasta suma de bani, deplasarea celor doi inculpati pe ruta B-D si a inculpatului J. J. pe ruta Budapesta-D implica cheltuieli apropiate de cuantumul datoriei invocate, nu s-a prezentat factura restanta de 1000 euro , este ilogic ca cei doi comercianti cu experienta sa nu poata regla o plata nesemnificativa ca suma prin telefon, e-mail , transfer bancar, etc. Cei doi inculpati s-au intalnit la D cu inculpatul F. G., dupa care intr-un bar de pe strada 22 E. cei trei inculpati au preluat patru transfugi turci care au fost transportati cu autoturismul BMW cu care au venit de la B inculpatii L. N. si E. G., la pensiunea E. din D. Aceste activitati au fost urmarite si filmate de organele de politie in baza unei autorizatii de interceptare a unor imagini in mediu ambiental, fiind fixate in procesul verbal de la filele 30-41 din dosarul de urmarire penala. Tot la pensiunea E. au fost transferati de la pensiunea G. de D. din D alti cetateni turci. Impreuna cu persoanele de cetatenie U. sosite la D cu trenul, la Pensiunea E. a fost cazati de inculpatii L. N., E. G. si F. G. opt cetateni turci, toti in camera 11. Aceste aspecte au rezultat din declaratiile martorilor (cei opt turci – S. I., U. L., U. E., B. F., L. T., Z. T., Rolar F. si E. Metin si E. F., S. U., H. E. H.). In data de 26 mai 2009, inculpatul J. J. a venit din Ungaria in Romania. Inculpatii F. G., L. N. si E. G. au parasit D si s-au intalnit cu inculpatul J. J. la popasul turistic Vanatorul din zona J., unde au pus la punct detaliile trecerii frauduloase a migrantilor turci peste frontiera romano-ungara. Din procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice a rezultat ca inculpatul J. J. era persoana care organiza trecerea propriu-zisa peste frontiera a migrantilor. Numele inculpatului F. G. este expres mentionat in aceste convorbiri interceptate (fila 103 dosar urmarire penala) rezultand ca acesta cunostea in detaliu toate datele operatiunilor membrilor grupului infractional organizat. In seara de 27 mai 2009, inculpatii F. G., L. N. si E. G. au inchiriat un microbuz cu care, sub supravegherea organelor de urmarire penala, care au infiltrat un investigator sub acoperire, au fost transportati pe ruta D-L. In gara L, migrantii turci au fost transferati in doua autoturisme si transportati pana in zona frontierei de vest, in vecinatatea municipiului A, de aceasta operatiune ocupandu-se inculpatul T. B. E., care a inchiriat cele doua autovehicule si a coordonat pe soferii acestora. Fata de modul in care s-a desfasurat deplasarea – noaptea, cu manevre de depistare a unei eventuale supravegheri operative, cu un autoturism destinat strict supravegherii traficului (in care nu au fost transportati niciunul din migranti) instanta nu a putut accepta scuza inculpatului T. B. E. in sensul ca nu a realizat ca participa la savarsirea infractiunii de calauzire in vederea trecerii frauduloase a frontierei. Fata de imprejurarea ca inculpatul T. B. E. nu a avut legaturi anterioare cu ceilalti inculpati, iar in noaptea de 27/28 mai 2009 a actionat punctual, fiind platit cu 400 euro pentru aceasta activitate unica, instanta a concluzionat ca acest inculpat nu a avut reprezentarea existentei unui grup infractional organizat care desfasura activitati infractionale repetate, bine coordonate, astfel ca fata de acest inculpat urmeaza a se dispune achitarea pentru infractiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003. In apropierea P.C.T.F. Nadlac, migrantii turci au fost coborati din cele doua autoturisme care ii preluasera din gara L si lasati sa astepte in zona unei benzinarii. Intrucat nu au putut fi trecuti peste frontiera, au fost preluati din nou de cele doua autoturisme coordonate de inculpatul T. B. E. si readusi la D. In dimineata urmatoare, inculpatii L. N., E. G., J. J. si F. G. au fost ridicati de organele de urmarire penala din barul D. din D, unde se aflau impreuna (fila 176 si urm. dosar urmarire penala). Pe baza declaratiilor de martori citate mai sus, , a proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate ( filele 46- 57 dosar urmarire penala), procesele verbale de transcriere a unor convorbiri interceptate in mediu ambiental ( filele 21-29 dosar urmarire penala), a procesului verbal intocmit de investigatorul cu identitate protejata ( filele 30 si urm. dosar urmarire penala), declaratiile inculpatilor, instanta a concluzionat ca inculpatii L. N., E. G., J. J. si F. G. se fac vinovati de faptele pentru care au fost trimisi in judecata si, in consecinta, au fost condamnati. Instanta a observat ca inculpatii au actionat pe o perioada mare de timp, au creat un sistem de contacte transfrontalier din Turcia, pana in Ungaria, ca au roluri bine determinate, respectiv L. N. se ocupa de constituirea si cazarea unor grupuri de migranti la B, inculpatul E. G. asigura transportul si legatura dintre inculpati, inculpatul F. G. studiaza terenul, asigura cazarea pe traseu si cazarea migrantilor pe traseul dintre B si frontiera cu Ungaria, iar J. J. asigura trecerea migrantilor fraudulos peste frontiera romano-ungara, toate aceste activitati fiind facute cu acordul si sub comanda inculpatului L. N.. S-a apreciat asadar prezenta unui grup infractional organizat in sensul prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003. In ce priveste infractiunea prev. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, este cert din probele expuse si analizate mai sus ca toti cei cinci inculpati, L. N., E. G., J. J. si F. G. si, de aceasta data si inculpatul T. B. E. au actionat expres in scopul de a calauzi pe martorii S. I., U. L., U. E., B. F., L. T., Z. T., Rolar F. si E. Metin spre frontiera romano-ungara, pe cate urma sa o treaca fraudulos, inculpatii facandu-se astfel vinovati de savarsirea infractiunii prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001, pentru care au fost condamnati. Avandu-se in vedere criteriile de individualizare a pedepselor, prev. de art. 72 Cod penal, rolul efectiv jucat de catre inculpati, instanta a condamnat pe inculpati la urmatoarele pedepse: -inculpatul L. N. la 5 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, avand in vedere rolul sau de coordonator al activitatii tuturor celorlalti inculpati si 3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001. -inculpatul E. G. la 3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal, retinandu-se ca circumstanta atenuanta conduita buna anterior savarsirii faptei, lipsa antecedentelor penale, rolul mai redus decat cel al inculpatului L. N. si posibilitatea ca acesta sa fi fost motivat sa se implice in activitatea infractionala si de legaturile de familie cu inculpatul L. N.. Pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001, inculpatul a fost condamnat la 1 an si 8 luni inchisoare cu retinerea circumstantei atenuante prev. de art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal, pentru aceleasi considerente ; -inculpatii J. J. si F. G. au fost condamnati la cate 3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 , cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal si la cate 1 an si 8 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal, retinandu-se in favoarea acestora, ca circumstanta atenuanta, lipsa antecedentelor penale si conduita buna anterior savarsirii faptelor; -inculpatul T. B. E. a fost condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 74 lit.a, 76 lit. d Cod penal, retinandu-se in favoarea sa circumstanta atenuanta determinata de conduita buna anterior savarsirii faptei, sinceritatea de care a dat dovada si lipsa condamnarilor anterioare. Pentru aceleasi considerente, instanta a apreciat ca o pedeapsa cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei este suficienta, motiv pentru care, fata de inculpatul T. B. E. se va face aplicarea dispozitiilor art. 81, 82 Cod penal . In ce priveste pe inculpatii L. N., E. G., J. J. si F. G., in temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate acestora, urmand sa execute dupa cum urmeaza: -inculpatul L. N. – pedeapsa de 5 ani inchisoare; -inculpatul E. G. – pedeapsa de 3 ani inchisoare; -inculpatul J. J. – pedeapsa de 3 ani inchisoare; -inculpatul F. G. – pedeapsa de 3 ani inchisoare. Avand in vedere lipsa de respect fata de valorile ocrotite de legea penala, gravitatea faptelor savarsite, instanta a apreciat ca cei cinci inculpati sunt nedemni de a fi alesi in functiile publice si de a exercita functii ce implica exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care a interzis inculpatilor exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, in conditiile art. 71 Cod penal. Avand in vedere ca pedeapsa inchisorii ce a fost aplicata inculpatului T. B. E. s-a suspendat conditionat, in temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, cu privire la acest inculpat s-a dispus si suspendarea conditionata a executarii pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal. Cu privire la masura arestarii preventive a inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G. in temeiul art. 350 al. 1 Cod proc. penala, aceasta a fost mentinuta, temeiurile de fapt si de drept avute in vedere la luarea si mentinerea ulterioara a acestei masuri subzistand. Avand in vedere ca inculpatii L. N. si E. G., carora statul roman le-a permis accesul pe teritoriul sau, stabilirea domiciliului pe teritoriul sau, desfasurarea unor activitati comerciale si le-a recunoscut drepturi in aceleasi conditii ca si cetatenilor romani, au dat dovada de lipsa de respect fata de legislatia acestui stat, si dovedind ca prezinta pericol pentru ordinea de drept, in temeiul art. 94 din OUG nr. 194/2002 si art. 117 C.pen., s-a dispus expulzarea inculpatilor E. G. si L. N. in Turcia, dupa executarea pedepselor la care au fost condamnati. Impotriva hotararii au declarat apel inculpatii J. J., F. G., E. G., L. N. si T. B. E.. Inculpatul T. B. E. a declarat ca isi retrage apelul declarat depunand in acest sens inscrisul de la fila 84 din dosar. Inculpatul E. G. a solicitat sa fie achitat in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c si d Cod procedura penala, intrucat nu se face vinovat de savarsirea infractiunilor de care a fost acuzat, singurul act comis de acesta constand in faptul ca l-a transportat la D pe inculpatul L.. Inculpatul L. N. a solicitat achitarea in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala, deoarece nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de care a fost acuzat. In subsidiar solicita reducerea pedepsei sub minimul special prevazut de lege. Inculpatul J. J. si F. G. au solicitat achitarea atat pentru infractiunea prev. de art.7 alin.1 din L.39/2003 si art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001, invocand faptul ca nu a existat un grup infractional, inculpatul J. J. se afla in D pentru recuperarea sumei de 1.000 Euro de la inculpatul L. N.. Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate si sub toate aspectele, instanta constata ca apelurile sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente. Instanta de fond a stabilit o corecta stare de fapt, pe baza probelor administrate atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. In esenta, s-a retinut ca inculpatii F. G., J. J., L. N. si E. G., ultimii doi cetateni turci au preluat, cazat si transportat un numar de 8 cetateni turci pe care i-au reunit la motelul „E.” DIN D, urmand ca , de aici sa ii indrume si sa-i calauzeasca in vederea trecerii frauduloase a frontierei romano-maghiare. In drept, fapta fiecarui inculpat de a constitui un grup infractional organizat in scopul comiterii infractiunii de trafic de imigranti, constituie infractiunea prev. de art.7 al.1 L.39/2003. De asemenea, fapta fiecarui inculpat de a indruma si calauzi mai multe persoane in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, constituie infractiunea de trafic de imigranti, prev. de art.71 al.1 din OUG nr.105/2001. Cu toate ca inculpatii au negat constant comiterea infractiunilor de care sunt acuzati, probele administrate dovedesc in mod cert implicarea apelantilor in activitatea infractionala. Probele la care facem referire constau indeosebi in: declaratiile martorilor migranti (filele 188-203 dup), declaratiile martorilor E. F., S. U., H. B. H., D. B. D., S. N. E.a, S. H., Z. (…) N. si Z. /filele 204-220 dup), procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpati, procesele verbale de identificare a cetatenilor turci cazati la motelul „G. de D.” si la pensiunea „E.” procesul -verbal de redare a mesajelor aflate in memoria telefonului mobil folosit de inculpatul J. J., precum si activitatea investigatorului sub acoperire si a colaboratorilor autorizati in cauza. Astfel, martorii migranti S. I., U. L., U. E., B. F., L. T., Z. T., Rolar F. si E. Metin au relatat in detaliu modul in care s-au desfasurat evenimentele atat pe teritoriul Turciei, cat si in Romania. Martorul S. I. (f.188 dup) a relatat modul in care l-a intalnit pe inculpatul L. N., intr-un apartament din B unde a fost cazat impreuna cu alti 8-9 cetateni turci (care doreau si ei sa treaca frontiera Romaniei), inculpat care venea aproape zilnic insotit de inculpatul E. G.. Aceeasi doi inculpati i-au asteptat pe migranti la pensiunea E.. Martorul U. P. face referire in declaratia sa tot la cei doi inculpati L. N. si E. G., fiind asteptat de acestia in gara D si condus la aceeasi pensiune E.. Martorul declara expres faptul ca inculpatul L. si E. le-au spus ca ii vor ajuta sa ajunga unde vor. Aceleasi imprejurari sunt relatate si de martorii emigranti U. G., E. F., E. T., B. F. , L. T. si E. Metin (f.193-202 dup). Apararile inculpatilor L. N. si E. G. in sensul ca s-ar fi deplasat la D pentru a achita inculpatului J. J. o datorie de 1.000 Euro rezultata din acte de comert mai vechi, vor fi inlaturate de instanta, atat fata de probele invocate mai sus, cat si fata de imprejurarea ca sustinerile inculpatilor nu sunt dovedite cu nici un mijloc de proba, suma despre a carei plata s-a facut vorbire nefiind gasita asupra inculpatului si nu a fost emisa nicio factura care sa constate datoria invocata. Implicarea inculpatilor F. G. si J. J. in activitatea infractionala este dovedita atat prin declaratiile martorilor (care fac referire la participarea unor persoane de cetatenie romana) care se coroboreaza cu procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate (f.46-57 dup), procesele verbale de transcriere a unor convorbiri interceptate in mediul ambiental (f.21-29 dup) si procesul verbal intocmit de investigatorul cu identitate protejata (f.30 si urm. dup). F. in acest sens discutiile din 25.05.2009, din cuprinsul carora rezulta ca cei doi inculpati se inteleg ca inculpatul J. J. sa vina la D si apoi, in cursul aceleiasi zile inculpatul J. J. ii comunica lui F. G. ca la receptia pensiunii E. asteapta doi migranti pe care „sa-i rezolve” , F. G. raspunzandu-i lui J. J. printr-un SMS „Au ajuns i-au cazat”. Relevante sunt si discutiile din 26.05.2009, J. J. comunicandu-i lui F. G. faptul ca a sosit in D si inculpatul L. N., atragandu-i totodata atentia sa fie atent ca migrantii sa nu fie supravegheati „Da , vezi sa nu aiba ceva in spate cand vin. Intelegi! Numai sa… cand vin aici sa nu aiba spate. Intelegi tu?” In ceea ce il priveste pe inculpatul J. J., retinem si faptul ca la data de 28.05.2009 a purtat discutii cu o persoana necunoscuta. Cu care a stabilit variante pentru trecerea frauduloasa a frontierei romano-ungare. De asemenea, in discutia telefonica din aceeasi zi (ora 13,17 – fila 103-104 dup) este expres mentionat numele lui F. G., rezultand ca acesta cunostea activitatea membrilor grupului infractional. Inculpatul F. G. s-a prezentat la 22 mai 2009 la pensiunea E. si solicitand sa discute cu proprietarul, a vorbit de fapt cu un colaborator autorizat fata de care a recunoscut ca se ocupa cu traficul cetatenilor turci din Romania spre Germania si Austria, ca se ocupa de casarea migrantilor, ca acestia sosesc la locurile de cazare in grupuri mici de 2-4 persoane, pentru a nu starni suspiciuni si ca acestia se deplaseaza atat cu autoturisme cat si cu trenul . Tot cu aceasta ocazie a afirmat ca urmeaza sa soseasca apoi 20 de persoane, cetateni turci (f.21 si urmatoarele dup). Curtea constata astfel ca probele administrate dovedesc comiterea infractiunilor de inculpatii apelanti, instanta de fond pronuntand in mod corect condamnarea acestora. In mod just s-a constatat ca sunt intrunite si elementele constitutive ale infractiunii de constituire de grup infractional organizat in scopul comiterii infractiunii de trafic de migranti, prev. de art.7 alin.1 L.39/2003. Din probele administrate rezulta cu claritate legaturile dintre inculpati, ca acestia au desfasurat activitatile cu un scop precis determinat, atributiile acestora fiind distincte, unii ocupandu-se de cazarea migrantilor, altii de transportul acestora, iar altii de trecerea frontierei Romaniei. In ceea ce priveste individualizarea pedepselor ce le-au fost aplicate coinculpatilor, nu exista cauze care sa justifice diminuarea acestora, instanta de fond dand eficienta tuturor criteriilor prevazute de art.72 Cod penal, cu referire atat la pericolul social al faptei (care este unul ridicat), cat si in concret , la persoana fiecarui inculpat, avand in vedere contributia diferita la comiterea faptelor si antecedentele penale ale acestora (in ceea ce il priveste pe inculpatul J. J.). Neexistand motive de desfiintare a sentintei atacate, Curtea in baza art.379 al.1 lit.b Cod procedura penala va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatii L. N., E. G. , J. J. si F. G. impotriva sentintei penale nr.298/2009 pronuntata de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a in dosarul nr(…). Constatand ca se mentin temeiurile care au justificat luarea masurii arestarii preventive, intervenind intre timp si o hotarare de condamnare, in baza art.350 alin.1 Cod procedura penala va mentine masura arestarii preventive a inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G.. (…) computa din durata pedepsei aplicate inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G., timpul retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 23.02.2010. (…) lua act de retragerea apelului declarat de inculpatul T. B.. Onorariul pentru interpretul de limba U. in cuantum de 416,7 lei si cheltuielile de transport vor fi avansate din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. (…) obliga pe fiecare inculpat apelant sa plateasca statului cate 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat in apel. Onorariul pentru aparatorul desemnat din oficiu pentru inculpatii L. N. si F. G. in suma de cate 300 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. Pentru aceste motive, In numele legii DECIDE: Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatii L. N., E. G. , J. J. si F. G. impotriva sentintei penale nr.298/2009 pronuntata de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a in dosarul nr(…). In temeiul art.350 alin.1 Cod procedura penala mentine masura arestarii preventive a inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G. . D. din durata pedepsei aplicate inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G., timpul retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 23.02.2010. Ia act de retragerea apelului declarat de inculpatul T. B.. Onorariul pentru interpretul de limba U. in cuantum de 416,7 lei si cheltuielile de transport vor fi avansate din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. Obliga pe fiecare inculpat apelant sa plateasca statului cate 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat in apel. Onorariul pentru aparatorul desemnat din oficiu pentru inculpatii L. N. si F. G. in suma de cate 300 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din 23 februarie 2010.

Contractul colectiv – 2013

de

                                            REGULAMENTUL INTERN

                                              CAPITOLUL I

                                           Dispoziţii Generale

Art.1  Regulamentul de ordine interioară, se aplică tuturor salariaţilor indiferent de durata contractului individual de muncă, persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza de contract de colaborare sau prestări servicii în baza unor convenţii civile, elevilor, studenţilor aflaţi în practică în cadrul societăţii.

Art.2   Personalul prevăzut la art.1 are obligaţia ca, pe perioada detaşării sau delegării la alte unităţi, să respecte atât prevederile cuprinse în prezentul regulament cât şi reglementările proprii ale unităţilor respective.

Art.3 Prin aplicarea prezentului regulament, salariaţii societăţii au obligaţia să dovedească profesionalism, cinste, ordine şi disciplină, să-şi asigure exercitarea corecta a atribuţiilor stabilite în concordanţă cu Regulamentul de organizare şi funcţionare şi cu Contractul Colectiv de Muncă.

Art.4  Salariaţii………………………..au obligaţia să păstreze secretul profesional. Nici un salariat nu are dreptul de a folosi sau dezvălui nici în timpul activităţii, nici după încetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului …………………………….. .

Salariaţii………………………..nu pot uza, în folos personal, de informaţiile de serviciu pe care le deţin sau de care au luat la cunoştinţă în orice mod.

Art.5 Salariaţii…………………….nu pot deţine funcţii în regiile autonome, societatile comerciale ori în alte unitati cu scop lucrativ, la societati comerciale cu capital privat aflate în concurenţă directă cu societatea.

Art.6  Salariaţii societăţii au obligaţia că în exercitarea atribuţiilor ce le revin să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice.

Art.7  Regulamentul de ordine interioară cuprinde politica de disciplină şi organizarea muncii, igiena şi securitatea muncii, obligaţiile conducerii, obligaţiile şi drepturile salariaţilor, ţinând seama şi de următoarele reguli:

a)     dreptul de asociere sindicală este garantat salariaţilor, în condiţiile legii. Cei interesaţi pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora.

b)    salariaţii se pot asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având că scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului lor.

c)     salariaţii îşi pot exercita dreptul la grevă în condiţiile legii.

d)    în cadrul societăţii, unde salariaţii nu sunt organizaţi în sindicat salariaţii îşi pot alege reprezentanţi în condiţiile legii.

e)     reprezentanţii salariaţilor participă la stabilirea măsurilor privind: condiţiile de muncă, sănătate şi securitatea muncii salariaţilor în timpul exercitării atribuţiilor lor, buna funcţionare a societăţii.

f)      reprezentanţii salariaţilor îşi dau avizul în toate problemele de natura celor prevăzute mai sus precum şi în orice alte situaţii, la solicitarea conducerii societăţii.

g)     avizul reprezentanţilor salariaţilor are caracter consultativ şi este întodeauna dat în scris şi motivat.

h)    prezentul regulament poate fi completat prin politici sau norme interne de serviciu.

                                                 CAPITOLUL II

                                             Organizarea muncii

Art.8  Timpul de muncă şi de odihnă

       Conform legislaţiei în vigoare, durata timpului de muncă al fiecărui salariat este de 8 ore efectiv pe zi, respectiv de 40 de ore săptămânal şi se realizează prin săptămâna de lucru de 5 zile.

Programul normal de lucru în zilele de luni până vineri inclusiv, începe la ora……… şi se termină la ora……… .

           Rămânerea în cadrul societăţii peste programul normal de lucru, se face numai cu aprobarea conducerii acesteia.

Durata timpului de muncă în condiţiile deosebite pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în astfel de condiţii, fără că aceasta să ducă la o scădere a salariului, se stabileşte de conducerea societăţii;

Conducerea societăţii îşi rezervă dreptul, respectând limitele şi procedurile impuse de legislaţia în vigoare de a modifica programul de lucru în funcţie de nevoile serviciului.

Înainte de începerea programului de lucru, precum şi la sfârşitul orelor de program, salariaţii sunt obligaţi să semneze condica de prezenţă de la compartimentul sau locul de muncă unde sunt încadraţi.( Conducătorul locului de muncă) are obligaţia să vizeze zilnic condica de prezenţă, la începerea şi la sfârşitul programului de lucru.

Salariaţii care întârzie de la programul de lucru stabilit, trebuie să raporteze superiorului ierarhic situaţia, chiar dacă este vorba de un caz de forţă majoră. În afara cazurilor neprevăzute, toate absenţele trebuie autorizate în prealabil de superiorul ierarhic. În cazul în care absenţa s-a datorat unui motiv independent de voinţa celui în cauză ( boala , accident etc.) superiorul ierarhic trebuie informat imediat, acesta fiind cel în măsura să aprecieze, în toate cazurile, dacă este necesar să se ia masuri sau să se propună măsuri disciplinare.

(Conducătorul locului de muncă) răspunde de organizarea şi tinerea evidenţei proprii privind concediile de odihnă, concediile fără plată, zilele libere plătite, învoiri de la program şi alte aspecte care privesc timpul de muncă şi odihnă al salariaţilor.

      Art.9. Concediul de odihnă, concediul medical şi alte concedii

a)     salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii.

–         Toţi cei menţionaţi la alin.a) au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de zile în raport cu vechimea lor în muncă, astfel:

b) Concediul de odihnă se efectuează, de regulă, integral sau se poate acorda fracţionat dacă interesele serviciului o cer sau la solicitarea salariatului dacă nu este afectată desfăşurarea activităţii, cu condiţia ca una dintre fracţiuni să nu fie mai mică de 15 zile lucrătoare.

c) În afara concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la zile de concediu plătite, în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite:

–         căsătoria salariatului – 5 zile;

–         naşterea sau căsătoria unui copil – 3 zile;

–         decesul soţului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului – 3 zile;

         Concediul plătit se acordă, la cererea salariatului, de conducerea societăţii.

d) Salariatul trebuie să facă dovada prin certificat medical şi să justifice absenţa în caz de boală, sau eventual să anunţe probabilitatea absenţei pentru cauza de boală.

e) În perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de muncă nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa salariatului.

f) În afara concediului de odihna în raport cu vechimea în muncă, persoanele care lucrează în locuri de muncă cu condiţii vătămătoare, grele sau periculoase, beneficiază de concedii suplimentare, aprobate de conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legale.

           Art.10- Concediu fără plată

Personalul are dreptul la concedii fără plată în condiţiile legii.

Evidenţa concediilor fără plată se va ţine de către compartimentul de resurse umane, care va urmări implicaţiile acestora în vechimea în muncă.

          Art.11.- Ore suplimentare

Prestarea orelor suplimentare, peste durata normală de lucru, se admite numai cu aprobarea societăţii.

a)     Pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare salariaţii au dreptul la recuperare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 zile sau cu plată unui spor de 75% la salariul de bază.

       Art.12.- Delegarea, detaşarea

    Condiţiile în care se efectuează delegarea salariaţilor sunt cele reglementat de Codul Muncii.

                                         CAPITOLUL III

IGIENA ŞI SECURITATEA

              Art.13. Conducerea societăţii are obligaţia să asigure condiţii normale de lucru, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică, după cum urmează:

           Instrucţiunile prevăzute în prezentul Regulament de ordine interioară, impun fiecărei persoane să vegheze atât la securitatea şi sănătatea să, cât şi a celorlalţi salariaţi din societate.

Fumatul în incinta societăţii în alt loc decât cel stabilit cu aceasta destinaţie este cu desăvârşire interzis ca şi introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice.

          În prezenţa semnelor evidente de comportament anormal al unei persoane datorită căreia aceasta ar putea să nu mai poată executa sarcinile de serviciu şi care poate determina crearea unei situaţii periculoase, conducerea compartimentului va dispune un consult medical al salariatului respectiv. Acest consult medical, va avea drept scop, respectând secretul medical, precizarea unui diagnostic, pronunţarea unei atitudini, recomandarea unui tratament medical dacă este necesar. În aşteptarea unei soluţii definitive, persoanei în cauză îi va fi interzis să–şi mai exercite muncă.

Salariaţii beneficiază de grupuri sanitare curate şi dotate cu materiale de strictă necesitate, în vederea creării unui confort necesar respectării intimităţii fiecăruia, precum şi pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor.

Efectuarea curăţeniei în birouri, grupuri sanitare, holuri se va face numai cu aparate electrocasnice şi materiale speciale. Nerespectarea acestor prevederi sunt considerate abateri disciplinare şi vor atrage sancţionarea disciplinară a celor ce se vor face vinovaţi de încălcarea acestora.

           Art.14.- Comportarea în caz de accidente sau incidente la locul de muncă

       În domeniul protecţiei muncii se va acţiona astfel:

Toate accidentele survenite în timpul serviciului, mai ales cele cu consecinţe grave, vor fi declarate imediat conducerii societăţii sau înlocuitorului de drept al acestuia. Aceleaşi reguli vor fi respectate şi în cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu – loc de muncă şi invers.

Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal precum şi accidentul colectiv, vor fi comunicate de îndată către conducerea societăţii sau alta persoana din conducerea acesteia, Inspectoratele teritoriale de muncă, precum şi organelor de urmărire penală competente, potrivit legii.

            Art.15.- Utilizarea echipamentelor de protecţie şi de lucru din dotare.

              Fiecare persoană este obligată să-şi utilizeze echipamentul tehnic de protecţie şi de lucru conform cerinţelor, fiind interzisă utilizarea acestuia în scopuri personale.

Sunt considerate echipamente tehnice : echipamente de calcul, birotică, autovehicule, aparate, în general, toate materialele încredinţate salariatului în vederea executării atribuţiilor sale de serviciu.

Este interzisă intervenţia din proprie iniţiativa asupra echipamentului tehnic sau de protecţie, dacă întreţinerea acestuia este încredinţată unui specialist, salariatul fiind obligat să apeleze la serviciile acestuia.

Executarea sarcinilor de muncă implică întreţinerea şi curăţirea echipamentului tehnic şi de lucru, personalul fiind obligat să-şi consacre timpul necesar acestei obligaţii, conform cerinţelor stabilite prin fişa postului sau ordine specifice.

       Art.16.- Dispoziţii în caz de pericol

 În caz de pericol, ( cutremur, incendiu, etc.) evacuarea personalului unităţii se efectuează conform Planului de Evacuare stabilit pe baza Normelor de pază contra incendiilor şi Planului de Apărare Civilă.

        Art.17. – Pagube produse sau suferite de salariaţi

           Lucrările, documentaţia de serviciu, tehnică de calcul din dotarea fiecărui compartiment, sunt asigurate prin depunerea acestora în dulapuri, camere prevăzute cu sisteme şi dispozitive de închidere.

  a) Autoturismele proprietate personala ale personalului vor fi parcate în spaţii speciale aprobate. Conducerea societăţii nu poarta răspunderea pentru pagubele aduse în parcare, în timpul programului normal de lucru.

  b)  În stare de urgenţă sau necesitate, mai ales în cazul posibilităţii existenţei

în dulapuri a unor produse insalubre sau periculoase, sau cu ocazia unor cazuri de forţă majoră, conducerea poate după ce a informat salariaţii respectivi, să dispună deschiderea dulapurilor. Deschiderea se va face în prezenţa celor interesaţi. În cazul absenţei salariatului sau refuzul lui de a participa la acţiune, aceasta se va face în prezenta unui terţ angajat.

                                        CAPITOLUL IV

                                REGULI DE DISCIPLINĂ

               Art.18. – Recompense

          Salariaţii în urma realizării sarcinilor la nivelul standardelor de performanţă stabilite prin fişa postului, pot beneficia de recompense potrivit legii.

              Art.19. – Abateri disciplinare

Încălcarea cu vinovăţie de către salariaţi, indiferent de funcţia pe care o ocupa, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a regulilor de comportare prevăzute în prezentul regulament, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legislaţiei în vigoare.

Sunt abateri disciplinare:

  • întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
  • întârzierea în mod repetat de la ora de începere a programului de lucru;
  • absenţe nemotivate de la serviciu;
  • intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
  • atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
  • nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
  • refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile prevăzute în fişa postului;
  • neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
  • manifestări care aduc atingere prestigiului societăţii;
  • exprimarea sau desfăşurarea, în calitate de salariat ori în timpul programului de lucru, a unor opinii sau activităţi publice cu caracter politic;
  • încălcarea prevederilor legale referitoare la concurenţa neloială;
  • părăsirea serviciului fără motiv întemeiat şi fără a avea în prealabil aprobarea şefului ierarhic;
  • desfăşurarea unei activităţi personale sau private în timpul orelor de program;
  • solicitarea sau primirea de cadouri în scopul furnizării unor informaţii sau facilitări unor servicii care să dăuneze activităţii societăţii;
  • introducerea, distribuirea, facilitarea introducerii sau distribuirii în unitate a băuturilor alcoolice, pentru a fi consumate la locul de muncă;
  • întrarea şi rămânera în societate sub influenţa băuturilor alcoolice;
  • introducerea, posedarea, consumarea, distribuirea sau vinderea de substanţe / medicamente al căror efect pot produce dereglări comportamentale;
  • întruniri de orice fel care nu privesc activitatea profesională;
  • desfăşurarea activităţilor politice  de orice fel;
  • orice alte fapte interzise de lege;

a)Fumatul în locuri nepermise, întârzierea de la programul de lucru, furtul, violenţa fizică, refuzul de a se supune aplicării politicilor de : securitate şi protecţie a muncii, interzicere a fumatului, interzicere a consumului de alcool sau de medicamente care pot produce dereglări comportamentale, sunt considerate abateri deosebit de grave şi se sancţionează conform prezentului regulament prin desfacerea contractului individual de muncă.

 

        Art.20. – Sancţiuni disciplinare

Sancţiunile cu caracter disciplinar ce pot fi aplicate sariaţilor în caz de abatere disciplinară sunt următoarele:

a)     Sancţiunile disciplinare pentru funcţionarii publici sunt:

–         avertismentul scris;

–         suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioada ce nu poate depăşi 10 zile lucratoare;

–         retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o perioada ce nu poate depăşi 60 zile;

–         diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni;

–         desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

       Art.21.- Interzicerea şi sancţionarea hărţuirii sexuale

          Nu se tolerează în cadrul relaţiilor de serviciu manifestări de hărţuire sexuală.                                             Sunt considerate hărţuiri sexuale, acele gesturi, manifestări, comentarii insinuante, sau propuneri cu aluzii sexuale. Acestea pot crea o stare de stres în cadrul instituţiei şi pot conduce la degradarea atmosferei de lucru, scăderea productivităţii muncii şi a moralului angajaţilor. În sensul celor de mai sus, nu este permis angajaţilor şi clienţilor societăţii să impună constrângeri, sau să exercite presiuni de orice altă natură în scopul obţinerii de favoruri de natură sexuală.

Salariaţii, care vor fi autorii dovediţi ai unor fapte prevăzute mai sus, vor fi sancţionaţi conform prevederilor art.20, respectând procedura stabilita la art. 22 din prezentul regulament.

        Art.22. – Dreptul de apărare al salariaţilor

a)     La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în serviciu a salariatului, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate, în condiţiile prevăzute de lege.

b)    Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicata decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi după audierea salariatului. Audierea salariatului trebuie consemnata în scris, sub sancţiunea nulităţii.

c)     Refuzul salariatului, de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces verbal. În astfel de cazuri sancţiunea poate fi aplicata.

d)    Acelaşi procedeu se va aplică şi în cazul personalului care refuză să se prezinte în vederea audierii.

e)     Sancţiunile disciplinare se aplică potrivit legii.

f)      Salariatul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa tribunalului, solicitând anularea sau modificarea după caz, a ordinului sau dispoziţiei de sancţionare.

g)     Dacă s-a dovedit nevinovăţia persoanei sancţionte, persoanele cu rea credinţă care au determinat aplicarea sancţiunii disciplinare, răspund disciplinar, material, civil şi după caz penal.

                                          CAPITOLUL V

                                OBLIGAŢIILE CONDUCERII

       Art.23.- Obligaţiile conducerii societăţii

Conducerea societăţii în vederea bunei desfăşurări a activităţii se obligă:

  • Să pună la dispoziţia salariaţilor spaţiu de lucru cu dotări, mijloace materiale şi de lucru necesare asigurării unor condiţii corespunzătoare de muncă pentru atingerea standardelor de performanţă cerute îndeplinirii sarcinilor ce-i revin fiecăruia;
  • Să urmărească periodic modul în care dotarea compartimentelor de muncă este realizată, în raport de cerinţele şi specificul fiecărei activităţi;
  • Să organizeze activitatea salariaţilor ţinând cont de strategia de dezvoltare, precizând prin fişa postului atribuţiile fiecăruia în raport de studiile, pregătirea profesională şi specialitatea acestora, stabilind în mod corect şi echitabil volumul de muncă al fiecăruia;
  • Să răspundă pentru legalitatea şi oportunitatea dispoziţiilor date subalternilor, atât în cadrul societăţii cât şi în afara acesteia;
  • Să organizeze periodic forme de instruire şi formare profesională în raport de realizarea şi calitatea muncii fiecărui salariat, indiferent de nivelul sau natura studiilor avute;
  • Să sprijine şi să stimuleze iniţiativa şi capacitatea profesională a salariaţilor;
  • Să asigure condiţiile necesare aplicării dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la securitatea muncii şi prevenirea incendiilor, timpul de lucru şi de odihnă, acordarea drepturilor pentru muncă prestată;
  • Să plătească drepturile salariale la termenele şi în condiţiile stabilite.
  • Să creeze condiţii de prevenire şi înlăturare a tuturor cauzelor sau împrejurărilor care pot produce pagube patrimoniului societăţii.

Art.24. – Obligaţiile salariaţilor

Salariaţii au îndatorirea:

a)     Să îşi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii societăţii;

b)    Să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;

c)     Să răspundă, potrivi legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate;

d)    Să se conformeze dispoziţiilor date de şefii cărora le sunt subordonaţi direct, cu excepţia cazurilor în care apreciază că aceste dispoziţii sunt ilegale;

e)     Să păstreze secretul de stat şi secretul de serviciu în condiţiile legii;

f)      Să păstreze confidenţialitatea în legătura cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştiinţă în exercitarea funcţiei;

g)     Să nu solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, daruri sau alte avantaje.

h)    Să îşi perfecţioneze pregătirea profesionala fie în cadrul societăţii, fie urmând cursuri de perfecţionare organizate în acest scop;

i)       De a lucra în societate cel puţin cinci ani de la terminarea unei forme de instruire, specializare sau perfecţionare cu o durata mai mare de trei luni, în ţara sau în străinătate;

j)       Să se conformeze programului de lucru al societăţii;

k)    Să anunţe, personal sau prin altă persoană, conducerea societăţii situaţia în care, din motive obiective ori din cauza îmbolnăvirii absentează de la serviciu, în cursul zilei în care are loc absenţa, sau în cel mult 24 de ore;

l)       Să aibă o atitudine demna şi corectă, respectuoasă, dând dovadă de iniţiativă, creativitate, spirit constructiv, prezenţă de spirit, capacitate decizională operativă, diplomaţie;

m)  Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici orice neregulă constatată, abateri sau greutăţi în muncă;

n)    Să aibă o comportare corectă şi demnă în cadrul relaţiilor de serviciu, să-şi ajute colegii sau colaboratorii în aducerea la îndeplinire a obligaţiilor de serviciu şi să se suplinească în cadrul specialităţii lor;

  • o)    Să se prezinte la serviciu în ţinută decentă, să facă şi să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă, conform sarcinilor ce-i revin prin fişa postului;

p)    Să fumeze numai în spaţiile special amenajate;

q)    Să cunoască şi să respecte politicile de securitate şi protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor;

r)      Să nu utilizeze timpul de lucru în scopuri personale;

s)     Să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic orice abatere de la prevederile prezentului regulament săvârşită de alţi salariaţi, sau, vizitatori ai societăţii;

t)      Să respecte în totalitate prevederile prezentului regulament şi să păstreze confidenţialitatea privind conţinutul acestuia.

                             CAPITOLUL VI

                         DISPOZIŢII FINALE

          Art.25- Măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară:

Prezentul Regulament de ordine interioara a fost aprobat de către reprezentanţii salariaţilor.

Acest regulament va fi adus la cunoştinţă sub semnătura, fiecărei persoane.

          Persoanele numite sau nou angajate nu-şi pot începe activitatea decât după ce au semnat că au luat la cunoştinţă de conţinutul acestui regulament, prin grija Compartimentului Resurse Umane.

Prezentul Regulament de Ordine Interioară al societăţii întra în vigoare de la data de ……… .

 CONDUCEREA,                                REPREZENTANŢII   SALARIAŢILOR,           

Fisele postului – 2013

de

Clauza de neconcurenţă este justificată de natura activităţii angajatoruluişi de necesitatea protejării secretelor comerciale şi a condiţiilor speciale de pregătire a salariaţilor.Decizia civilă nr. 546/R/15.05.2009 a Curţii de Apel GalaţiPrin sentinţa civilă nr. 1558/08.12.2008 pronunţată de către Tribunalul Galaţi în dosarul nr. 5858/121/2008, s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi în contradictoriu cu pârâtul B.D.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:Prin cererea formulată şi înregistrată sub nr. 5858/121/2008 pe rolul Tribunalului Galaţi reclamanta SC A. SRL Galaţi a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. D. L., obligarea acestuia la plata sumei de 48352 lei reprezentând despăgubiri pentru nerespectarea clauzei de neconcurenţă şi cuantumul indemnizaţiilor acordate acestuia pentru clauza de neconcurenţă.Motivându-şi în fapt cererea, reclamanta a arătat că pârâtul a fost salariat al societăţii în funcţia de agent comercial până la data de 15.03.2008.A susţinut că prin contractul individual de muncă 12801/18.05.2006 s-a prevăzut clauza de neconcurenţă.Potrivit actului adiţional menţionat, pârâtul în calitate de salariat al reclamantei se obligă ca pe perioada de un an de la încetarea contractului individual de muncă să nu presteze activităţile menţionate în actul adiţional la societăţile cu obiect similar de activitate ca al reclamantei.A precizat că pârâtul avea la dispoziţie o listă cu societăţile enumerate ce putea fi vizualizată la Serviciul Resurse Umane, începând cu data încetării contractului individual de muncă.Reclamanta a mai menţionat că pe lista societăţilor comerciale concurente se află şi SC F.S. SRL, societate la care fostul salariat activează în prezent.În susţinerea acţiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.În drept, a invocat disp. art. 21, art. 22 şi 39 din Codul Muncii, respectiv 969 şi urm. din Codul civil, precum şi disp. art. 1073 din Codul civil.Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a arătat că în clauza de neconcurenţă se menţionează că salariatul se obligă să nu presteze activităţi de vânzare a materialelor de construcţii şi finisaje, a produselor pe bază de lemn şi feroneria societăţi care au acelaşi obiect de activitate pe teritoriul judeţelor Prahova şi Ploieşti ce fac parte din aria de activitate a punctului de lucru Ploieşti. A arătat că în clauza de neconcurenţă nu sunt cuprinşi terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, că acea listă nu a putut fi niciodată consultată de vreun salariat, că la societatea la care s-a angajat a prestat activitate într-o altă zonă geografică, respectiv în judeţele Ilfov, Bucureşti şi Giurgiu, a precizat că la societatea reclamantă a lucrat pe departamentul Pal, iar la noua societate pe departamentul termo şi hidroizolaţii, că această clauză nu poate interzice în mod absolut exercitarea profesiei. În concluzie, a solicitat respingerea acţiunii.În drept, a invocat disp. art. 115 -119 din C.pr.civilă.Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cauză, prima instanţa a reţinut următoarele:

Pârâtul a fost salariat al societăţii reclamante SC A. SRL Galaţi în funcţia de agent comercial, potrivit copiei contractului individual de muncă.Prin contractul individual de muncă părţile au convenit asupra includerii unei clauze de neconcurenţă.Pârâtul a denunţat unilateral contractul individual de muncă la data de 15.03.2008, în temeiul disp. art. 79 din Codul muncii, raporturile de muncă cu societatea reclamantă încetând la data de 15.03.2008.Se mai reţine din contractul individual de muncă 1028131/2008 pârâtul s-a angajat la SC F.S. SRL începând cu 17.03.2008, având funcţia de reprezentant vânzări, salariatul desfăşurându-şi activitatea în judeţele Ilfov, Bucureşti şi Giurgiu.Conform clauzei de neconcurenţă, pârâtul se obligă ca pe perioada de un an de la încetarea contractului individual de muncă să nu presteze activităţile menţionate în actul adiţional, la societăţile cu obiect similar de activitate cu al reclamantei SC A. SRL, în caz de nerespectare a acestei clauze, fiind obligat la restituirea indemnizaţiei de neconcurenţă plătită de către angajator şi la plata cu titlu de despăgubire a unei sume echivalente cu venitul salarial brut obţinut de acesta în ultimul an de activitate în cadrul angajatorului.Potrivit disp. art. 21(1) (2) (3) din Codul Muncii, clauza de neconcurenţă îl obligă pe salariat să nu presteze în interesul său propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, ori să nu presteze o activitate în favoarea unui terţ care se află în relaţii de concurenţă cu angajatorul său, şi îl obligă pe angajator să îi plătească salariatului o indemnizaţie lunară (2) clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului (3) indemnizaţia datorată salariatului se negociază şi este de cel puţin 25\% dar salariu, indemnizaţia trebuie plătită întocmai şi la timp.Din cuprinsul apărărilor invocate de pârât instanţa reţine una, pe care o consideră esenţială: prevederea unei clauze de neconcurenţă nu echivalează cu îngrădirea absolută a dreptului la muncă. Prin urmare, este pertinentă observaţia că această interdicţie ar trebui să opereze pe o arie geografică precis determinată. Această arie este descrisă în contractul individual de muncă ca fiind a judeţelor Prahova şi Dâmboviţa. Este adevărat că societatea la care pârâtul s-a angajat are sediul în Ploieşti, nu are puncte de lucru în alte localităţi. Însă, în contractul individual de muncă al pârâtului încheiat cu a doua societate se menţionează expres că activitatea o va desfăşura pe o altă zonă geografică, respectiv Ilfov, Bucureşti şi Giurgiu. Aceasta este potrivit contractului zona de lucru a pârâtului şi, în acest mod, nu se aduce nici o atingere clauzei de neconcurenţă. Dimpotrivă, s-a găsit o modalitate ca, respectând această clauză, pârâtul să-şi poată desfăşura raporturile de muncă. S-a susţinut că actul este întocmit pro causa, deşi la data încheierii lui nu exista nici un litigiu, însă nu s-a făcut nici o probă în sensul că pârâtul ar fi desfăşurat în concret activităţi în aria interzisă prin clauza de neconcurenţă.Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi, considerând-o nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive.

Pârâtul intimat avea la dispoziţie o listă cu societăţile concurente ce putea fi vizualizată la Serviciul Resurse Umane. Pe această listă se afla şi S.C. F.S. S.R.L. cu puncte de lucru în Ploieşti. La dosar este depus un certificat emis de Oficiul Registrului Comerţului din care rezultă că societatea are puncte de lucru doar în Ploieşti şi nicidecum în aria geografică în care susţine pârâtul că îşi desfăşoară activitatea.

În final, recurenta emite solicitări contradictorii şi anume: solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare iar în fraza ulterioară, solicită să se constate că acţiunea este întemeiată şi admiterea acesteia.

În această situaţie, curtea aminteşte faptul că motivele de recurs invocate nu se încadrează în cauzele de casare cu trimitere în rejudecare prevăzute de art. 312 alin. 5 C.pr. civilă ci în cauzele de modificare a unui hotărâri şi de reţinere cu rejudecare.

În drept, recursul a fost întemeiat pe disp. art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 3 C.pr. civilă.

Intimatul pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât prima instanţă a pronunţat o hotărârea legală şi temeinică.

A învederat că din conţinutul clauzei de neconcurenţă se poate observa faptul că nu cuprinde terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, ci se face doar o trimitere la lista societăţilor.

De asemenea, a arătat că a respectat clauza de neconcurenţă în ce priveşte aria geografică, întrucât şi-a desfăşurat activitatea ca reprezentant de vânzări pe judeţele Ilfov, Bucureşti şi Giurgiu.Prin decizia civilă nr. 546/R/15.05.2009 a Curţii de Apel Galaţi a fost admis recursul declarat de recurenta SC A. SRL, împotriva sentinţei civile nr.1558/8.12.2008 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr.5858/121/2008.A fost modificată în tot sentinţa civilă nr.1558/8.12.2008 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare:A fost admisă acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL Galaţi.A fost obligat pârâtul B. D. L. să plătească reclamantei suma de 48.352 lei actualizată cu indicele de inflaţie până la recuperarea integrală a acestuia.Curtea a apreciat că recursul este fondat pentru următoarele considerente:Aşa cum corect a învederat recurenta reclamantă, intimatul-pârât B. D. L. a încălcat prevederile contractului individual de muncă nr. 12801, încheiat la data de 18.05.2006 în sensul nerespectării clauzei de neconcurenţă.Clauza de neconcurenţă a început să activeze începând cu data de 15.03.2008, dată la care s-a desfăcut contractul individual de muncă al intimatului.Clauza de neconcurenţă prevede că, pe perioada de un an de la încetarea contractului de muncă, salariatul intimat să nu presteze activităţile menţionate în actul adiţional, la societăţi cu obiect similar de activitate ca al S.C. A. S.R.L., care activează pe teritoriul jud. Prahova şi Dîmboviţa, societăţi ce fac parte din aria de activitate a punctului de lucru Ploieşti. În acelaşi contract este prevăzut că lista exemplificativă a societăţilor concurente existente este disponibilă la Serviciul Resurse Umane şi va putea fi consultată de salariat la momentul încetării contractului său individual de muncă.Intimatul pârât a semnat contractul individual de muncă.Atât prima instanţă cât şi intimatul pârât apreciază că nu a fost încălcată clauza de neconcurenţă pentru faptul că interzicerea viza doar angajarea la societăţile existente pe teritoriul jud. Prahova şi Dâmboviţa, ori acesta şi-a desfăşurat activitatea în zona de vânzări din judeţele Ilfov, Giurgiu şi în mun. Bucureşti, potrivit contractului individual de muncă încheiat între pârât şi S.C. F. S. SRL.Instanţa de recurs nu reţine ca fiind întemeiat acest argument.Clauza contractuală este clară şi nu suportă alte interpretări: fostul salariat nu se poate angaja pe o anumită perioadă la nici una din societăţile înscrise în lista exemplificativă, criteriul avut în vedere de angajator fiind acela al similarităţii obiectului de activitate cu cel al angajatorului.În cadrul listei cu societăţi concurente S.C. A. SRL este cuprinsă şi S.C. F. S. SRL Ploieşti. Pârâtul afirmă că nu a luat cunoştinţă de lista cu societăţile respective însă această afirmaţie nu poate fi reţinută deoarece, acesta a semnat actul adiţional în care era inserată clauza de neconcurenţă cu menţiunea că societăţile concurente se află înscrise într-o listă ce se află la Serviciul Resurse Umane unde poate fi consultată, fiind respectate astfel prevederile art. 21 alin. 2 din Codul muncii.

Practic, intimatul pârât îşi invocă propria culpă prin faptul că a fost lipsit de diligenţă, în condiţiile în care societatea şi-a respectat obligaţiile asumate şi a achitat acestuia indemnizaţia pentru respectarea clauzei de neconcurenţă.În cazul în care intimatul ar fi considerat că este prea oneroasă interzicerea exercitării profesiei pe perioada determinată, avea posibilitatea de a uza de procedura prevăzută de art. 23 alin. 2 din Codul muncii, în vederea diminuării efectelor clauzei de neconcurenţă. Ori, intimatul a acceptat clauza astfel cum a fost negociată, a semnat contractul individual de muncă şi astfel, şi-a însuşit prevederile acesteia.Faptul că pârâtul intimat şi-a desfăşurat activitatea în zona de vânzări din judeţele Ilfov, Giurgiu şi mun. Bucureşti nu are nici o relevanţă în cauză şi nu înlătură răspunderea intimatului.Astfel, se pierde din vedere scopul inserării unei clauze de neconcurenţă.Clauza de neconcurenţă este justificată de natura activităţii angajatorului, necesitatea protejării secretelor comerciale şi a condiţiilor speciale de pregătire a salariaţilor.Conform art. 21 din Codul muncii, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca, după încetarea contractului, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.Această reglementare constituie o excepţie de la dispoziţiile imperative ale art. 38 din Codul muncii în sensul că salariatului i se permite, legal, să accepte anumite restrângeri ale libertăţii muncii sale în schimbul obţinerii unui avantaj suplimentar, de natură pecuniară.Obligaţia de neconcurenţă este interpretată ca făcând parte din conţinutul obligaţiei generale de fidelitate a salariatului faţă de angajatorul său, prevăzută de art. 39 alin. 2 lit. d din Codul muncii.Contrar susţinerilor primei instanţe, raţiunea instituirii textului a fost protecţia angajatorului iar interesul încheierii unui acord privind clauza de neconcurenţă aparţine acestuia întrucât societatea apreciază dacă poate fi prejudiciata de angajarea fostului salariat la un concurent, iar salariatul nu este prejudiciat fiind despăgubit astfel că protecţia materială este instituită..În consecinţă, intimatul pârât nu avea posibilitatea de a se angaja la S.C. F. S. SRL Ploieşti întrucât era o societate considerată concurentă de către angajator, era înscrisă în listă şi, în aceste condiţii, nu are nici o importanţă în ce regiune îşi desfăşura fostul salariat activitatea, încălcarea clauzei având loc chiar prin angajarea la societatea concurentă şi nu prin desfăşurarea activităţii într-o anumită rază geografică. Clauza prevede interzicerea prestării unei activităţi similare la societăţi existente pe teritoriul jud. Prahova şi Dâmboviţa, ori expresia existente” înseamnă locul sediului societăţii şi nu alte locuri unde reprezentanţii de vânzări îşi desfăşoară diverse activităţi, aceştia putând efectua vânzări şi în afara graniţelor naţionale. În speţa de faţă, aşa cum rezultă din certificatul emis de către Oficiul Registrului Comerţului, S.C. F. S. SRL are sediul în localitatea Ploieşti din jud. Prahova, fiind, în concluzie, o societate aflată în concurenţă cu S.A. A. S.R.L.

Angajatorul are în vedere ca salariatul să nu se angajeze la o altă societate ce îi poate face concurenţă, în aceasta constând prejudiciul societăţii şi astfel, nu este necesar, aşa cum greşit susţine intimatul, ca societatea să probeze producerea unui prejudiciu, acesta fiind deja produs prin angajarea la societatea concurentă.Deşi intimatul susţine că S.C. F. S. SRL nu este o societate concurentă S.A. A. S.R.L., acest lucru nu se confirmă întrucât, comparând obiectul de activitate al celor două societăţi, se observă că sunt similare, cu privire la materiale de construcţie.În consecinţă, pârâtul datorează despăgubiri pentru nerespectarea clauzei de neconcurenţă, despăgubiri prevăzute în contractul individual de muncă.

Executare silita credite – Executarea silita a imobilelor ar trebui interzisa la creditele de valori mici

de

Pierderea unui imobil este cea mai grava consecinta a restantelor la credite. Pe langa faptul ca familiile isi pierd locuinta, de multe ori pretul de vanzare nu acopera valoarea datoriei catre banca, in special intr-o piata imobiliara in scadere.

Si mai grav este insa cand locuinta este executata silit pentru credite de valori reduse.

Casa poate fi executata oricand se inregistreaza restante

Indiferent daca o locuinta este sau nu ipotecata, aceasta poate fi executata silit. Acest lucru se intampla deoarece toate contractele de credit, indiferent ca sunt sau nu cu ipoteca, presupun garantarea datoriei cu toate bunurile si veniturile clientului.

Acest lucru inseamna ca in momentul in care se intra in faza executarii silite, creditorii pot avea pretentii la orice bun al debitorului sau pot solicita poprirea veniturilor.

Spre exemplu, chiar si in cazul in care datoria este de cateva mii de lei, daca doreste, banca are dreptul de a solicita, prin intermediul executarii silite, vanzarea la licitatie a imobilului detinut de client, pentru recuperarea datoriei.

Acestea sunt de altfel, si cele mai periculoase cazuri deoarece banca nu mai are atat de interesata de pretul de vanzare. Si atunci cand se obtine o suma derizorie in raport cu valoarea bunului, datoria tot se acopera.

Contestatiile sunt dificil de facut

Clientii datorinici au putine cai de atac impotriva executarii silite a bunurilor. O solutie ar fi contestatia executarii, pe diverse motive. Pe parcursul evaluarii contestatiei, executarea silita se suspenda.
Clientii pot contesta in instanta alegerea formei de executare atunci cand s-a ales executarea silita a locuintei si nu poprirea veniturilor, pentru sume restante mici.

Buletinul Curtilor de Apel – nr. 12/2013

de

Actiune in resciziune. Conditii de exercitare

C.civ., art. 790

Actiunea in resciziune reglementata de art. 790 C.civ. nu poate fi exercitata impotriva unei imparteli dispuse pe cale judiciara, printr-o hotarare ce se bucura de atributul autoritatii de lucru judecat. Ea poate fi indreptata exclusiv in contra unei imparteli care

izvoraste din conventia coindivizarilor, deoarece viciile de consimtamant se constituie in imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a incheia un act juridic, iar o hotarare judecatoreasca nu are caracteristicile unui acord de vointe, fiind un act jurisdictional care solutioneaza un litigiu si nu o conventie intre parti.

Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, Decizia nr. 2361 din 1 octombrie 2010

[2] Contract de vanzare-cumparare incheiat in baza Legii nr. 112/1995. Desfiintare. Despagubiri solicitate in baza art. 501 din Legea nr. 10/2001. Interpretare norma

C.civ., art. 978
Legea nr. 10/2001, art. 501

Dispozitiile art. 501 din Legea nr. 10/2001 nu sunt incidente in cazul contractelor de vanzare-cumparare desfiintate ca urmare a nerespectarii dispozitiilor Legii nr. 112/1995.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, Decizia nr. 1045 din 8 decembrie 2010

[3] Contract de vanzare-cumparare. Efecte

Legea nr. 7/1996, art. 30, art. 31

In cadrul actiunii in evacuare instanta verifica daca proprietarul exercita toate atributele dreptului de proprietate, inclusiv dreptul personal de folosinta a bunului. Potrivit art. 30 din Legea nr. 7/1996 daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fost dobandit cu buna credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul. In art. 31 din acelasi act normativ se stipuleaza urmatoarele: cuprinsul cartii funciare, in afara ingradirilor si exceptiilor legale, se considera exact numai in folosul acelei persoane care, in virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in cartea funciara. Dobanditorul este considerat de buna credinta daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, nu a fost notata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre acestea si situatia juridica reala. Acest principiu al fortei probante a inscrierii in cartea funciara a fost consacrata si de prevederile art. 32 si 33 din Decretul-lege nr. 115/1938. Asadar, persoana care si-a inscris dreptul real dobandit cu titlu oneros de buna credinta se bucura de o prezumtie absoluta de proprietar. Cu alte cuvinte, cel care a dobandit cu buna credinta un drept real, intemeindu-se pe cuprinsul catii funciare, este aparat de orice cauza de evictiune daca cel interesat nu a intentat in termen legal actiunea in rectificarea cartii funciare.

Curtea de Apel Targu Mures, Sectia civila, Decizia nr. 1198 din 21 septembrie 2010

[4] Drepturi de autor pentru inventie. Neplata taxei legale de mentinere in vigoare a brevetului. Sanctiunea decaderii. Conditia publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala

Legea nr. 64/1991, art. 43 alin. (3)

Neplata taxei legale de mentinere in vigoare a brevetului se sanctioneaza cu decaderea titularului din drepturile ce decurg din brevet, potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 64/1991, sanctiune care se inregistreaza in Registrul National al Brevetelor de Inventie si se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, titularul avand la dispozitie un termen de 6 luni de la data publicarii decaderii, pentru a formula la OSIM cerere pentru revalidarea brevetului. Decaderea are ca efect pierderea drepturilor titularului de brevet, este totala si produce efecte, doar pentru viitor, cu incepere de la data publicarii in BOPI.

Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 477 din 14 decembrie 2010

[5] Incredintare minor. Criterii de apreciere. Optiunea minorului

C.fam., art. 42 alin. (1), (2)
Legea nr. 272/2004

Conform dispozitiilor Legii nr. 272/2004, principiul de baza la luarea deciziilor privind autoritatea parentala si dreptul la vizita trebuie sa fie interesul superior al copilului.

Curtea de Apel Galati, Sectia civila, Decizia nr. 309 din 2 septembrie 2010

[6] Incredintarea minorilor. Competenta instantelor din statele membre ale Uniunii Europene. Exceptie de la regula de competenta

Regulamentul CE 2201/2003, art. 8 alin. (1), art. 12 alin. (3)
Legea nr. 105/1992

De la prevederile art. 8 alin. (1) au fost instituite, insa, si unele exceptii, in care competenta revine instantelor din alte state membre decat statul in care copilul are resedinta obisnuita la momentul sesizarii. Sub acest aspect prezinta relevanta in cauza competenta prevazuta in art. 12 alin. (3) din regulament. In conformitate cu aceste prevederi competenta revine instantelor din statul membru cu care copilul are o stransa legatura. Stransa legatura trebuie sa rezulte din faptul ca unul din titularii raspunderii parintesti isi are resedinta obisnuita aici sau copilul este resortisant al acestui stat membru. Pentru a fi competente instantele din acest stat membru este necesar ca aceasta competenta sa fi fost acceptata, expres sau in orice alt mod neechivoc, de catre toate partile participante la procedura la data sesizarii instantei, iar competenta sa fie in interesul superior al copilului. Cat priveste desesizarea instantelor dintr-un stat membru, in situatii in care sunt aplicabile prevederile Regulamentului CE 2201/2003, este de mentionat ca aceasta nu poate fi facuta decat in conditiile reglementate prin regulament. Astfel, potrivit art.15 din regulament, cu titlu de exceptie, instantele dintr-un stat membru competente sa solutioneze cauza pe fond pot: a) sa suspende cauza si sa invite partile sa depuna o cerere la instanta altui stat membru; b) sa solicite instantei unui alt stat membru sa-ti exercite competenta.

Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 1374 din 2 decembrie 2010

[7] Contract individual de munca. Clauza de neconcurenta. Nerespectarea clauzei. Interdictia stabilirii cu anticipatie a prejudiciului printr-o clauza penala

C.muncii, art. 24

Potrivit art. 24 C.muncii, in ipoteza nerespectarii obligatiilor asumate prin clauza de neconcurenta, angajatul va fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Din aceasta reglementare rezulta ca stabilirea cu anticipatie a daunelor-interese de catre parti si inserarea unei clauze penale in contractul individual de munca este interzisa.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 2230 din 12 octombrie 2010

[8] Modificare unilaterala a salariului. Elemente esentiale ale contractului de munca. Lipsa acordul angajatului

C.muncii, art. 41, art. 154, art. 164 alin. (1), (2)

Contractul individual de munca poate fi modificat in ceea ce priveste durata contractului, locul muncii, felul muncii, conditiile de munca, salariul si timpul de odihna, numai prin acordul partilor conform art. 41 alin. (1) si (3) C.muncii, acord care in speta nu a existat. In lipsa unui mandat special din partea reclamantului, acordul sindicatului nu poate suplini acordul salariatului in ceea ce priveste modificarea contractului individual de munca prin diminuarea salariului.

Curtea de Apel Suceava, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 1106 din 28 septembrie 2010

[9] Legalitatea deciziei de imputare prin care A.J.O.F.M. a imputat reclamantului indemnizatia de somaj primita necuvenit

C.muncii, art. 78 alin. (2)
Legea nr. 76/2002, art. 5 pct. IV lit. c), art. 47 alin. (1)

Indemnizatia de somaj a devenit un venit necuvenit, motivat de faptul ca prin anularea deciziei de desfacere a contractului individual de munca, reclamanta a fost repusa in situatia anterioara, a redobandit calitatea de salariat si a devenit persoana asigurata in sistemul asigurarilor sociale. Potrivit art. 5 pct. IV lit. c) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, are calitatea de somer persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare.
Despagubirile primite de reclamanta in baza art. 78 alin. (2) C.muncii reprezinta in esenta salarii indexate majorate si reactualizate cu celelalte drepturi din care se retin contributiile de asigurari sociale.
Conform prevederilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, sumele acordate in mod necuvenit din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si orice debite constituite la bugetul asigurarilor de somaj, altele decat cele provenite din contributii, se recupereaza pe baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau, dupa caz, de centrele regionale de formare profesionala a adultilor care constituie titluri executorii.

Curtea de Apel Constanta, Sectia civila, pentru cauze cu minori si de familie, precum si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 360 din 30 noiembrie 2010

[10] Contract de leasing. Contract tip adeziune. Clauza penala

C.civ., art. 1066
O.G. nr. 51/1997, art. 15

Din dispozitiile O.G. nr. 51/1997 nu rezulta obligatia utilizatorului de a plati pe langa ratele de leasing datorate pana la data restituirii bunului si toate celelalte rate de leasing ramase de achitat, precum si valoarea reziduala, clauza contractuala de plata a ratelor de leasing ce ar fi fost datorate in continuare, dupa reziliere, precum si a valorii reziduale, fiind in mod evident excesiva si stabilita printr-un contract tip adeziune, debitoarea neavand posibilitatea efectiva de a negocia cu finantatorul – creditoarea, aspect ce rezulta din redactarea conditiilor generale, tipizate, care au fost numai aduse la cunostinta utilizatorului, fara a exista o posibilitate reala pentru acesta de a le negocia.

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2146 din 10 decembrie 2010

[11] Lipsa consimtamantului asociatului unic – persoana juridica. Lipsa conflictului de interese. Conditii

Legea nr. 31/1990, art. 79, art. 126, art. 194, art. 1961

Intrucat asociatul unic al societatii parate este o persoana juridica, care are, la randul sau, doi asociati, pentru ca in cadrul adunarii generale sa se poata determina cu certitudine care este decizia pe care asociatul unic a inteles sa o adopte, ar fi fost necesar ca acesta sa fi adoptat, in cadrul unei adunari generale proprii a asociatilor, o hotarare prin care sa fi stabilit care este vointa sa sociala.
Vointa societatii-mama, ca vointa a asociatului unic al societatii-fiica, se formeaza numai prin votul ambilor asociati, care se controleaza reciproc si nu pot obstructiona in mod unilateral dreptul celuilalt asociat de a participa la procesul decizional.
Lipsa unei hotarari a adunarii generale a asociatilor apelantei, in calitate de asociat unic al intimatei, in sensul exprimarii unui consimtamant al persoanei juridice pentru punctele care urmau a fi dezbatute in cadrul respectivei sedinte, precum si existenta unui dezacord total al mandatarilor celor doi administratori ai asociatului unic determina nulitatea absoluta a hotararii astfel adoptate.
Conflictul de interese nu poate exista decat in situatia in care interesele personale ale asociatilor prevaleaza asupra celor de grup, adica interesului societatii, imprejurare care poate determina destramarea structurii societare.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala, Decizia nr. 211 din 23 noiembrie 2010

[12] Activitati curente desfasurate de debitor in perioada de observatie. Aplicabilitatea dispozitiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

Legea nr. 85/2006, art. 46 alin. (1)

Neincadrandu-se in sfera activitatilor curente, exemplificate de dispozitiile art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, creantele asociatilor reprezentand creante subordonate conform art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, acestea trebuie inscrise la masa credala cu respectarea ordinii de preferinta, in raport de aceasta ordine putand fi efectuata si plata lor.
Cat timp nu s-a facut dovada ca plata a fost efectuata de debitor in desfasurarea activitatilor curente, erau indeplinite cerintele pentru anularea platii efectuate de administratorul-asociat unic catre el insusi, in baza dispozitiilor art. 46 alin. (1) din aceeasi lege.

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1560 din 7 octombrie 2010

[13] Concordat. Omologare. Nerespectarea prevederilor legale in materia ajutorului de stat. Consecinte

Legea nr. 381/2009, art. 21 lit. c), art. 28 alin. (5)

Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la ajutorul de stat si lipsa aprobarii comisiei interministeriale este sanctionata cu inopozabilitatea concordatului fata de creditorii bugetari, si nu cu nulitatea hotararii de omologare a acestuia.

Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 11504 din 2 noiembrie 2010

[14] Reprezentarea in procesul civil a consiliului local. Dispozitiile specifice organizarii si functionarii administratiei publice locale incidente

Legea nr. 215/2001, art. 35
O.G. nr. 35/2002, art. 10, art. 791, art. 793
C.proc.civ., art. 161

Reprezentarea Consiliului local se realizeaza in conditiile si limitele prevazute de dispozitiile art. 35 din Legea nr. 215/2001, republicata, respectiv ale art. 10, 793, coroborat cu art. 791 din O.G. nr. 35/2002 cu completarile si modificarile ulterioare. Astfel, reprezentarea se poate realiza prin presedintele de sedinta, printr-o persoana cu studii superioare, de regula juridice sau administrative, angajata a consiliului local sau printr-un aparator ales.

Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1165 din 4 noiembrie 2010

[15] Calea procedurala pentru anularea sanctiunilor complementare prevazute de legislatia rutiera

O.U.G. nr. 195/2002, art. 118
Legea nr. 554/2004, art. 5 alin. (2)

Contestarea sanctiunilor aplicate ca urmare a savarsirii contraventiilor prevazute de O.U.G. nr. 195/2002 cu completarile si modificarile ulterioare este reglementata de capitolul 8 al acestui act normativ. Astfel, potrivit art. 118, impotriva procesului-verbal prin care au fost aplicate sanctiuni principale si complementare contravenientul are calea de atac a plangerii impotriva procesului-verbal de contraventie, promovarea acesteia avand drept consecinta suspendarea executarii amenzilor si a sanctiunilor complementare.
Pe de alta parte, avand in vedere obiectul de reglementare al O.U.G. nr. 195/2002, aprobata prin Legea nr. 49/2006, conditiile de adoptare a Legii de aprobare a O.U.G. nr. 195/2002, cu respectarea art. 75, 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, dispozitiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care exclud controlului in contencios administrativ al actelor administrative pentru desfiintarea carora se prevede prin lege organica o alta procedura judiciara, s-a apreciat ca formularea actiunii in contencios administrativ pentru desfiintarea unei sanctiuni contraventionale complementare excede cadrului normativ reglementat de dispozitiile Legii nr. 554/2004 pe care reclamantul si-a intemeiat actiunea.

Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1274 din 2 decembrie 2010

[16] Licitatie electronica. Optiunea autoritatii contractante pentru prelungirea licitatiei. Relevanta datelor asupra orelor depunerii ofertelor furnizate de tertul care are calitatea de gestionar al activitatii de licitatie electronica

Licitatia a avut loc in mediu electronic, fara interventia autoritatii contractante, faptul fiind evidentiat de Centrul national de management pentru societatea informationala, in care sunt evidentiate orele la care au fost depuse ofertele succesive.
In aceasta situatie, nu se poate retine critica formulata referitor la faptul ca decizia C.N.S.C. a fost intemeiata doar pe sustinerile autoritatii contractante, intrucat aceasta si-a sustinut punctul de vedere in concordanta cu cele atestate de catre tertul mentionat anterior, care are calitatea de gestionar al activitatii de licitatie electronica.

Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2529 din 22 octombrie 2010

[17] Obligatii fiscale. Contributii la fondul national de asigurari sociale de sanatate. Omisiunea depunerii declaratiilor fiscale. Inadmisibilitatea invocarii de catre contribuabil a propriei culpe

C.fisc., art. 82 alin.(2)
C.proc.fisc., art. 86 alin. (4)
Legea nr. 95/2006, art. 215 alin. (3)

Organului fiscal ii este recunoscut dreptul de a identifica cuantumul unei creante fiscale si de a emite titluri executorii pentru recuperarea acestei creante, iar in lipsa declaratiilor pe care contribuabilul este obligat a le depune in vederea stabilirii obligatiilor sale de plata, organul fiscal poate proceda la intocmirea declaratiilor in baza datelor existente in evidenta proprie.
Lipsa declaratiei fiscale nu inlatura obligatia de plata a contributiei, dupa cum nu impiedica organul fiscal sa stabileasca, din proprie initiativa, cuantumul obligatiei de plata.
Contribuabilul ce nu si-a indeplinit obligatia legala de a depune declaratiile care permit stabilirea obligatiilor de plata nu isi poate invoca cu succes propria culpa ca un temei al considerarii inexistentei unui titlu de creanta impotriva sa.
Modalitatea de lucru a organului fiscal nu este prin ea insasi anulabila, pentru ca reclamanta nu ar fi semnat acele declaratii, ci reprezinta dimpotriva, o modalitate corecta de rezolvare a unei situatii create din culpa reclamantei care a omis depunerea declaratiilor.

Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2731 din 5 noiembrie 2010

[18] Societate comerciala inregistrata din oficiu ca platitor de TVA. Obligarea societatii la plata taxei pe valoare adaugata de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrata in scopuri de TVA

C.fisc., art. 137 alin. (1) lit. a), art. 145, art. 146, art. 152 alin. (3), (6), art. 153, art. 179 alin. (4)
C.proc.fisc., art. 119 si art. 120 alin. (1), (7)
H.G. nr. 4/2004, pct. 23 alin. (2)
H.G. nr. 44/2004, art. 56 alin. (4) lit. b)

In cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea, conform art. 153 C.fisc. in termenul prevazut de lege, organele fiscale competente vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi datorat-o daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 C.fisc., pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa, daca ar fi solicitat in termen legal inregistrarea si data la care a fost inregistrata.

Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1278 din 2 decembrie 2010

[19] Retinerea gresita de circumstante atenuante in cazul infractiunii de conducere pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere de catre inculpatul aflat in stare de recidiva

C.pen., art. 37 lit. a)
O.U.G. nr. 195/2002, art. 86 alin. (1)

Chiar daca inculpatul, prin activitatea infractionala desfasurata, nu a afectat in mod direct pe ceilalti participanti la trafic, acesta a comis o infractiune de pericol, iar datele sale personale arata ca in luna aprilie 2010 a mai fost condamnat pentru o infractiune similara, ceea ce denota o perseverenta infractionala.
Doar faptul ca a condus pe o distanta redusa si fara evenimente rutiere, nu atrage retinerea obligatorie a circumstantelor atenuante, prevazute de art. 74 alin. (2) C.pen., ce ar avea ca efect reducerea pedepsei sub limita minima a textului incriminator.

Curtea de Apel Constanta, Sectia penala si pentru cauze cu penale cu minori si de familie, Decizia nr. 607 din 30 septembrie 2010

[20] Provocare. Conditii

C.pen., art. 73 lit. b)

Provocarea, in sensul art. 73 lit. b) C.pen., presupune o anumita spontaneitate, o surprindere a inculpatului de natura sa-l determine sa actioneze sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii.

Curtea de Apel Pitesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 75 din 28 septembrie 2010

Seap licitatii – 2013

de

1. Pot utiliza certificatul pentru aplicatia eMarket pentru autentificare in aplicatia eLicitatie ?

Va anuntam ca aplicatia eMarket nu mai este functionala din data de 30.06.2006. Certificatele obtinute pentru aceasta aplicatie nu pot fi folosite pentru accesarea eLicitatie.

 

 
Pentru detalii privind inregistrarea in SEAP va rugam sa accesati pagina www.e-licitatie.ro – „Procedura de Inregistrare in Sistem” aferenta.

2. Ce este codul PIN si unde se utilizeaza ?

Codul PIN este o cheie de acces care se genereaza automat de sistem la inregistrarea online pe www.e-licitatie.ro sau la recuperarea certificatului digital. Va rugam sa retineti acest cod pentru a va putea autentifica in pagina de download a certificatului digital.

3. Am primit mesajul de confirmare a inregistrarii, dar nu am primit contul de utilizator si parola.

Contul de utilizator si parola NU SUNT FURNIZATE DE SISTEM. Contul si parola au fost alese de dumneavoastra la inregistrarea online/recuperarea certificatului digital pe www.e-licitatie.ro. La inregistrarea online/recuperarea certificatului digital sistemul furnizeaza doar PIN-ul.

4. Ce reprezinta campul „cont de utilizator” din cererea de inregistrare ce trebuie trimisa prin posta?

Contul utilizator este cel pe care l-ati introdus la inregistrarea online pe www.e-licitatie.ro, si pe care-l veti folosi la autentificarea in sistem.

5. Cum procedez daca am certificatul digital instalat si am uitat parola de acces in sistem?

Daca utilizatorul pentru care a fost uitata parola este singurul utilizator care are dreptul „Administrare utilizatori ai entitatii” puteti schimba parola astfel: in pagina de autentificare in sistem accesati link-ul „Ati uitat parola?”; veti fi trimis intr-o pagina unde trebuie sa introduceti contul utilizator si sa apasati butonul „Trimitere cerere” pentru a trimite cererea de schimbare a parolei. Dupa maxim o ora de la trimiterea cererii veti primi pe adresa de email a utilizatorului un mesaj electronic ce contine un link catre pagina de schimbare a parolei. In pagina de schimbare a parolei trebuie sa introduceti contul utilizator, noua parola si sa confirmati noua parola. Atentie: link-ul catre pagina de schimbare a parolei este valabil 12 ore de la generarea cererii de schimbare a parolei.
Daca exista un alt utilizator al entitatii care are asignat rolul „Administrare utilizatori ai entitatii”, acesta poate schimba parola pentru utilizatorul care si-a uitat parola.

6. Am primit mesajul de emitere certificat digital, dar nu il pot descarca deoarece nu mai stiu parola introdusa la inscrierea online in eLicitatie, sau codul PIN furnizat de sistem la inscriere. Cum ar trebui sa procedez in continuare ?

In aceasta situatie utilizatorul va urma Procedura de Recuperare a Certificatului care consta in urmatoarele 2 etape:

efectuarea unei inregistrari online prin accesarea din pagina principala a site-ului a sectiunii Inregistrare / Recuperare Certificat Digital prin crearea unui nou cont utilizator, diferit de cel pentru care a fost emis certificatul digital;
transmiterea formularului Cerere de recuperare certificat digital adresata operatorului SEAP.

Detalii privind Procedura de Recuperare a Certificatului pentru fiecare tip de utilizator (autoritate contractanta/ofertant) le gasiti disponibile pe prima pagina a site-ului.

7. Cum procedez daca am pierdut certificatul digital sau parola pentru instalarea acestuia ?

Certificatul digital sau parola pentru acesta pot fi recuperate de la adresa https://ac.e-guvernare.ro, in cazul in care nu ati confirmat descarcarea acestuia.
Daca ati confirmat descarcarea certificatului digital, va rugam sa urmati Procedura de recuperare a Certificatului Digital aferenta, disponibila pe prima pagina a site-ului.

8. La inregistrare, in sectiunea „Adrese”, la adaugarea unei adrese imi cere numele acesteia. Ce reprezinta acest camp ?

Campul „nume adresa” il alegeti dvs. pentru a identifica o adresa pe care o adaugati.

9. Unde primesc mesajele electronice ?

Emailurile generate automat de sistem se trimit pe adresele de email introduse la „adresa de contact”. Daca doriti trimiterea emailurilor automate catre mai multe adrese de email, acestea trebuiesc introduse in campul „Adresa de e-mail” al adresei de contact, separate prin virgula (,) sau punct si virgula (;).
Emailurile de schimbare a parolei se trimit pe adresa de email a utilizatorului care a solicitat schimbarea parolei.
Continutul mesajelor electronice generate automat se poate vizualiza si in meniul Notificari / Notificari de sistem.

10. De ce nu imi apare meniul sau submeniurile pentru : Anunturi / Proceduri de atribuire / Administrare / Diverse / Notificari ?

Utilizatorul cu care v-ati autentificat nu are atribuite rolurile corespunzatoare.
Adugarea acestora o poate face un utilizator care detine rolul de „Administrare utilizatori ai entitatii”, astfel: meniul Administrare -> Utilizatori-> se selecteaza pictograma in forma de creion din dreptul utilizatorului pentru care se doreste modificarea listei de roluri -> in sectiunea „Administrare roluri” se apasa butonul „Adauga”, dupa care se atribuie rolurile dorite, se apasa butonul „Continua” , iar apoi butonul „Salveaza”.
Pentru aplicarea modificarilor este necesara deconectarea din sistem si reconectarea utilizatorului pentru care s-a efectuat atribuirea rolurilor.

11. Cum pot sa atasez un document la un anunt sau la o procedura de atribuire ?

Este necesara definirea prealabila a documentelor, in meniul Administrare, sectiunea Documente. Se apasa butonul Adauga, se completeaza campurile din pagina Editare Document, iar pentru uploadarea documentului se apasa butonul „Trimite Fisier”; se selecteaza fisierul care se doreste a fi incarcat in sistem, se apasa butonul „Upload”, dupa care se apasa butonul „Salveaza”.
Cand se doreste atasarea unui document la un anunt / procedura de atribuire, acesta va putea fi selectat (prin actionarea pictogramei) dintr-o fereastra pop-up cuprinzand lista documentelor incarcate in sistem, prin modalitatea descrisa mai sus.

12. La „Acces in Sistem” pagina ramane in incarcare sau este afisat urmatorul mesaj de eroare:
-„The requested URL could not be retreived”
-sau „The page cannot be displayed”
-sau „Internet Explorer cannot display the webpage” (in IE7)
-sau alt mesaj de eroare

1) Se verifica daca browserul are setarile Use SSL 2.0 si Use SSL 3.0 active (se gasesc in Internet Explorer la meniul Tools -> Internet Options -> Advanced; in Mozilla Firefox: Tools -> Options -> Advanced -> Security); se bifeaza in cazul in care sunt deselectate.
2) In cazul in care accesul la Internet se face printr-un server proxy, acesta trebuie configurat sa permita traficul pe portul 8881.
3) Se reinstaleaza certificatul digital.

 

Licitatii publice – 2013

de

Intrerupere pentru mentenanta    18.01.2013 12:55
Descriere: In data de 21.01.2013 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 22.01.2013 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.

Intrerupere pentru mentenanta    26.12.2012 11:58
Descriere: In data de 27.12.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 28.12.2012 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Sarbatori fericite!    21.12.2012 14:43
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in zilele de 24.12.2012 si 31.12.2012 nu se lucreaza cu publicul. Echipa e-Licitatie va ureaza Sarbatori Fericite si un An Nou plin de realizari si impliniri! La Multi Ani!
Nu se fac incasari    17.12.2012 15:22
Descriere: In zilele de 27,28 decembrie 2012 nu se vor face incasari la sediul CNMSI. Multumim pentru intelegere!
Oprire DEMO    11.12.2012 11:00
Descriere: In perioada 12.12.2012-03.01.2013 aplicatia DEMO – eLicitatie nu va fi disponibila utilizatorilor sai find oprita pentru efectuarea unor lucrari de mentenanta.
Sarbatoare de Sfantul Andrei    26.11.2012 12:28
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in data de 30.11.2012 nu se lucreaza cu publicul.
Intrerupere pentru mentenanta    02.11.2012 19:19
Descriere: In data de 3.11.2012 incepand cu ora 09:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 4.11.2012 ora 24:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    17.09.2012 10:35
Descriere: In data de 17.09.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 17.09.2012 ora 24:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    11.09.2012 11:06
Descriere: In data de 12.09.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 12.09.2012 ora 24:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Adormirea Maicii Domnului    13.08.2012 14:39
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in data de 15.08.2012 nu se lucreaza cu publicul.
Amanare licitatii    13.07.2012 16:31
Descriere: Informam utilizatorii SEAP ca, datorita unor probleme de ordin tehnic, toate procedurile online cu data de inchidere azi 13.07.2012 se vor amana dupa cum urmeaza: -faza finala de licitatie electronica cu data limita azi, 13.07.2012 ora 14.00, se amana pentru luni 16.07.2012 la aceeasi ora; -cerer…
ATENTIONARE !!    03.07.2012 14:06
Descriere: Atentionam toti utilizatorii SEAP ca inregistrarea/reinnoirea/recuperarea certificatului digital este gratuita, CNMSI – SEAP nu percepe niciun fel de taxa pentru aceste servicii in mod direct sau prin intermediari. Daca exista solicitari de diverse taxe prin intermediul altor firme in numele si pent…
Sarbatoare de Rusalii    29.05.2012 13:54
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in data de 04.06.2012 nu se lucreaza cu publicul.
1 Mai    26.04.2012 15:15
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in zilele de 30.04.2012 si 01.05.2012 nu se lucreaza cu publicul.Multumim pentru intelegere.
Amanare proceduri online    25.04.2012 11:41
Descriere: In urma Hotararii de Guvern prin care s-a stabilit data de 30.04.2012 zi nelucratoare, va aducem la cunostinta ca toate procedurile online cu data de inchidere luni 30.04.2012 vor fi amanate pentru ziua de miercuri 02.05.2012 pastrandu-se aceleasi ore de inchidere. Multumim pentru intelegere.
Sarbatori fericite!    11.04.2012 10:41
Descriere: Va informam ca in data de 13.04.2012 programul cu publicul va fi pana la ora 12.00, programul la casierie va fi pana la ora 11.30, iar in data de 16.04.2012 nu se lucreaza cu publicul. Echipa e-Licitatie va ureaza Sarbatori Fericite!
Intrerupere pentru mentenanta    08.03.2012 11:22
Descriere: In data de 09.03.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 12.03.2012 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    23.02.2012 12:10
Descriere: In data de 24.02.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 27.02.2012 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    17.02.2012 10:36
Descriere: In data de 17.02.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 20.02.2012 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    09.02.2012 16:50
Descriere: In data de 10.02.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 12.02.2012 ora 24:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.

Timbru de mediu 2013.Lege ilicita sau nu

de

In ultima vreme avem un nou scandal in Romania si anume:timbru de mediu 2013.Romanii nu stiu ce sa mai faca .Daca anul trecut in Campania electorala Guvernul preciza ca vor elimina taxa de mediu acum situatia este un pic schimbata- taxa ramane,se schimba denumirea si principiile raman acelasi.

La data de 09.01.2013 s-a amanat publicarea formei finale a legii privind timbru de mediu 2013.Pana atunci romanii vor plati exact ca anul trecut si chiar mai mult pentru autoturismele inmatriculate inainte de 2007.

Tendiinta in Europa-vezi,Franta,Belgia etc de a mentine taxa si chiar de a o mari-de ex Franta de la 01.01.2013 de 3 ori.

Romania care aproape 95% din sistemul francez de drept  si drept urmare nu poate avea o alta pozitie.

Dispozitii legale: Statul francez a decis modificarea baremului Bonus/Malus privind taxele pentru vehiculele noi, in functie de emisiile de carbon. Cea mai semnificativa crestere se va inregistra la vehiculele care emit peste 191 grame de CO2 pe kilometru. Astfel, pentru cele care se situeaza intre 191-200 grame CO2 pe kilometru, taxa creste de la 2300 euro la 5000 euro, iar pentru cele care emit peste 201 grame CO2 pe kilometru, taxe creste de la 3600 la 6000 de euro. Bonusurile primite de cei care opteaza pentru masini nepoluante se mentin la baremurile din 2012 (7000 de euro pentru masinile full-electrice si 4000 de euro pentru masinile hibrid care emit sub 110 grame CO2 pe kilometru).

Conform noului barem, procentual vorbind cel mai afectat model va fi Lada Niva 1.7 i – motorul acesteia emite 224 grame de CO2/km si din aceasta cauza la pretul ei de 11.990 euro se va adauga taxa de 6000 de euro, ajungand la 17.990 euro!

Si modelul 4×4 de la Dacia va fi afectat: pentru Duster 1.6 L taxa de mediu va ajunge la 1500 euro.

Conform unui studiu realizat de Euroglasstax, taxa de 5000 de euro va afecta 410 de modele din gamele producatorilor auto prezenti pe piata din Franta. Procentual,  taxa se situeaza intre 4% din valoarea masinii (in cazul unui BMW seria 7 – 750Li Exclusive Individual, care costa 127.500 euro) si 18% (Mercedes Vito). Pentru mai mult de jumatate dintre versiunile afectate, penalizarea reprezinta mai mult de 10% din valoarea masinii. Printre modelele puternic afectate se numara Nissan Qashqai 2.0i 140 CP, Ford Transit Kombi, Volkswagen Caravelle 2.0 TDI, Mercedes-Benz Vito 110 CDI BlueEfficiency, Honda CR-V (generatia precedenta), Mazda5, Skoda Superb Combi 1.8 TSI.

Conform Eurotaxglass insa, putine modele frantuzesti sunt afectate aceasta noua versiune a legii Bonus/Malus. Astfel, modele precum Citroen Jumper Combi, Peugeot Boxer Combi, Peugeot Expert si Renault Master Combi sunt afectate de aceasta taxa, penalizarea reprezentand pana la 15% din valoarea de achizitie a acestui modele.

Se pune intrebarea este legal sau nu acest timbre de mediu?

Daca luam declaratii guvernului si anume:poluatorul plateste daca are masina veche si capacitate cilindrica mare am spune ca nu vor schimba nimic fata de legea 9/2012,decat denumirea.Principiile raman si caracterul ilicit al acesteia ramane.

Ar fi de acord cu variant Germaniei : nu exista taxa de mediu,dar exista impozit mai mare. Daca timbre de mediu care va fi calculata in functie de cantitatea de noxe emisa de autoturism si va fi platita de absolut toata lumea care are masina, anual, impreuna cu impozitul pe vehicul ar fi rezonabil.Ideal ar fi sa fie eliminate,dar Romania nu isi va permite niciodata sa scoata aceasta taxa.

Se mai poate ataca pentru evitare sau recuperare timbrul de mediu?

Raspunsul nu poate fi decat unul :DA

Se mizeaza pe faptul ca romanii nu vor ataca aceste decizii ca si in 2012 intr-un numar mare,ca dureaza si asa statul va fi invingator.

Procedura de recuperare a asa numitului timbru de mediu:

Temeiul ramane acelasi: Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunitatii Europene (T.C.E.), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produsele altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele ce se aplica direct sau indirect, produselor nationale.

Aceste dispozitii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulatie a marfurilor in spatiul comunitar prin interzicerea oricaror taxe interne discriminatorii fata de produsele similare din alte state comunitare.

In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana acesteia ii revenea obligatia confirmarii dispozitiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima inmatriculare prevazuta prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal si aplicabila autoturismelor ai autovehiculelor comerciale second-hand la prima inmatriculare a acestora în Romania constituie o masur? discriminatorie a Statului Roman fata de autoturismele second-hand din alte state comunitare in raport cu cele similare din Romania carora nu le este impusa o astfel de taxa. In consecinta taxa de prima inmatriculare impusa autoturismelor si autovehiculelor second-hand constituie o incalcare a dispozitiilor art. 90 din T.C.E.

Asteptam cu nerabdare o forma a legii care se anunta ilegala de acum.

av.COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Avocat asigurari – Dreptul asigurarilor

de
  • In cazul in care incercarea de rezolvare a litigiului pe cale amiabila esueaza dintr-un motiv sau altul, lucrurile nu se opresc aici. Trebuie sa stiti ca avocatul specializat in dreptul asigurarilor este cel mai potrivit ajutor in demersul de recuperare a despagubirilor ce vi se cuvin pe cale judecatoreasca. Aceasta este valabil atat in cazul in care calea aleasa este una civila (comerciala), cat si in constituirea ca parte civila intr-un proces penal.

 

 

  • Accidentul poate face obiectul unui dosar penal (in care vinovatul este judecat pentru vatamarea corporala din culpa sau ucidere din culpa). Acest lucru nu trebuie sa va sperie sau sa va descurajeze. Despagubirile materiale si morale pot fi obtinute prin constituirea de parte civila in cadrul procesului penal. Asiguratorul participa la proces in această calitate (de asigurator) si va fi obligat sa achite daunele care cad in sarcina inculpatului.
  • Daca este vorba despre un eveniment rutier, vinovatul de accident va raspunde pentru fapta sa – dupa caz – contraventional, civil, penal. Incheierea asigurarii de raspundere civila auto (RCA) este obligatorie prin lege. Prin urmare, in toate cazurile de mai sus, despagubirile materiale si morale ce vi se cuvin – in calitate de tert pagubit – vor fi acoperite de asiguratorul RCA al persoanei vinovate, de Fondul de Protectie a Victimelor Strazii sau de Fondul de garantare. Aceasta protectie prin asigurare este valabila si in cazul in care vinovatul de accident sunteti chiar dvs., cu exceptia daunelor produse autovehiculului pe care il conduceati si a daunelor materiale si morale generate de vatamarea dvs.
  • Aceste din urma categorii de daune pot fi si ele despagubite de asigurator, in masura in care dvs. ati incheiat in prealabil o asigurare facultativa pentru avarierea autovehiculului (de tip CASCO) si/sau o asigurare facultativa pentru accidente persoane. In aceste cazuri, despagubirea are un caracter indemnitar si vi se cuvine in baza contractului de asigurare pe care dvs. l-ati incheiat cu asiguratorul dvs.

Cand aveti dreptul la despagubiri?

  • Daca ati trait experienta unui accident de masina si ati suferit o leziune (de la cea mai usoara pana la aceea care – prin gravitatea ei – v-a pus viata in pericol) trebuie sa stiti ca aveti dreptul la repararea prejudiciului material si moral cauzat prin vatamarea corporala. Suma de bani ce va fi suportata de asigurator va acoperi costurile pentru medicamente si tratamente medicale consecutive vatamarii. In acelasi timp, suma trebuie să ofere victimei o satisfactie compensatorie adecvata, pentru a o determina să revină la o stare de echilibru psihologic dupa suferinta provocata de accident.
  • Daca accidentul rutier v-a pricinuit o suferinta afectiva, prin pierderea unei fiinte apropiate, aveti dreptul sa recuperati de la asigurator o serie de daune. In primul rand, trebuie sa recuperati daunele materiale: cheltuielile de inmormantare, pierderea de venit consecutiva decesului intretinatorului. Aveti insa dreptul si la daune morale, care sa va atenueze sentimentele de frustrare cauzate de evenimentul rutier care a provocat moartea victimei.
  • Exista posibilitatea ca, in urma evenimentului rutier, autovehiculul dvs. sa fi fost distrus partial sau total. Aveti dreptul si in acest caz sa recuperati costurile daunei de la asigurator. In cazul in care responsabil de producerea coliziunii este un alt participant la trafic, dauna se poate recupera de asiguratorul de raspundere civila al autovehiculului vinovat. In cazul in care autorul accidentului sunteti chiar dvs., puteti recupera dauna de la asiguratorul facultativ pentru avarii (emitentul politei CASCO) cu conditia ca dvs. sa fi incheiat in prealabil o astfel de polita.
  • Daca oricare dintre urmarile negative ale accidentelor rutiere se produc in timp ce va aflati pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa stiti ca si in acest caz sunteti protejat prin asigurare. Politele facultative isi extind efectele si in afara teritoriului Romaniei, in timp ce pentru asigurarea de raspundere civila auto, societatile de asigurari emit documente de tip CARTE VERDE, avand acelasi obiect.
  • Exista posibilitatea sa fiti parte intr-un contract de asigurare, fie in calitate de persoana fizica, fie in calitate de persoana juridica, si sa intervina un risc acoperit prin polita, dar totusi asiguratorul sa nu plateasca indemnizatia de asigurare sau despagubirea. In acest caz, trebuie sa stiti ca exista posibilitatea sa apelati la un specialist, care va ajuta sa obtineti obligarea asiguratorului atat la plata drepturilor ce vi se cuvin, cat si la plata penalitatilor, dobanzilor si a cheltuielilor de judecata.

Avocat drept comercial – insolventa

de

Potrivit art. 3 pct. 6 din Legea insolvenţei nr. 85/2006, prin creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile. Textul stabileşte, aşadar, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţa deţinută de creditor asupra averii debitorului pentru ca cererea privind deschiderea procedurii insolvenţei să poată fi admisă.

Creanţa trebuie să fie certă, în sensul existenţei sale neîndoielnice şi al cuantumului cert, având expunere monetară, lichidă şi exigibilă – asupra căreia se pot ridica pretenţii – şi să se încadreze în valoarea pragului stabilit de art. 3 pct. 12 din acelaşi act normativ, respectiv minim 45a.000 lei (RON).

Dovada caracterului cert al creanţei se poate face atât prin titlu executoriu, cât şi prin act sub semnătură privată sau orice alt înscris necontestat de debitor nici în privinţa existenţei sale, nici în ceea ce priveşte cuantumul creanţei solicitate în baza acestuia.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială, decizia civilă nr. 889/R din 10 septembrie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 378 din 14 februarie 2007 pronunţată în dosarul nr. 4265/COM/S/2006 judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Timiş a admis contestaţia formulată de debitoarea S.C. A.F.” S.A. şi a respins cererea creditoarei A.D.S. având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei împotriva acestei societăţi, reţinând, în esenţă, că pentru pretenţiile afirmativ neachitate de pârâtă în perioada anterioară cu trei ani datei introducerii cererii de chemare în judecată (28.03.2006) acţiunea este prescrisă, contractul de concesiune a terenurilor nr. 50/26.04.2000 de care se prevalează creditoarea ca fiind titlu executoriu în baza Legii nr. 190/2004, nu are acest caracter decât după intrarea în vigoare a actului normativ menţionat, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 78 din Constituţia României, iar pentru pretenţiile ce nu sunt prescrise şi nici sub reglementarea Legii nr. 190/2004, cererea este nefondată întrucât între părţi nu s-a încheiat un contract de concesiune, astfel că debitoarea nu şi-a asumat vreo obligaţie în sensul clauzelor stipulate, nesemnând actul la rubrica concesionar”.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs creditoarea A.D.S. solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă conform prevederilor Legii nr. 85/2006, pentru următoarele motive:

Prima instanţă a reţinut în mod greşit lipsa unui contract valabil încheiat interpretând eronat lipsa consimţământului părţilor contractante raportat la actele şi documentele depuse la dosar. În data de 26 aprilie 2000, în temeiul Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, a Normelor metodologice cadru de aplicare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 216/1999 şi a art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 198/1999 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, între recurentă, în calitate de concedent şi intimată, în calitate de concesionar, s-a încheiat contractul de concesiune nr. 50/2000 pentru exploatarea terenului agricol în suprafaţă de 1.374,38 ha situat în perimetrul localităţii F. şi D. din jud. Timiş, prin probatoriul administrat în cauză făcându-se dovada existenţei contractului, fapt ce rezultă şi din semnarea sau emiterea diverselor documente în baza acestei convenţii. Mai mult decât atât, contractul de concesiune a fost recunoscut de ambele părţi, acesta producându-şi efectele juridice în ambele sensuri, respectiv S.C. A.F.” S.A. a exploatat terenul aflat în administrarea A.D.S. achitând o parte din redevenţa datorată, iar recurenta i-a pus la dispoziţie terenul în vederea exploatării, orice reţinere a instanţei cu privire la lipsa unui contract valabil este netemeinică şi greşit interpretată. De asemenea, recurenta mai consideră că judecătorul-sindic în mod eronat a reţinut prescripţia debitelor înregistrate de către societatea debitoare atâta vreme cât termenul de prescripţie a fost întrerupt prin plăţile efectuate de către aceasta prin ordinele de plată de la dosar, termenul general de prescripţie fiind cel de 5 ani întrucât s-a început procedura lor de recuperare atât pe cale de contencioasă (din anul 2004), cât şi pe calea reglementată de Legea insolvenţei (în anul 2006).

Prin decizia civilă nr. 889/R din 10 septembrie 2007, Curtea de Apel Timişoara a respins ca nefondat recursul formulat de creditoarea A.D.S. împotriva sentinţei civile nr. 378 din 14 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 4265/COM/S/2006.

În considerente s-a reţinut că, creditoarea recurentă a solicitat declanşarea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea S.C. A.F.” S.A. pentru recuperarea unui pretins debit neachitat în cuantum de 1.121.377,85 lei reprezentând redevenţă, T.V.A. şi penalităţi de întârziere calculate conform contractului de concesiune nr. 50/26.04.2000. Acest contract, depus în copie la dosarul fond, la rubrica concesionar” nu este semnat şi ştampilat de către societatea debitoare. Mai mult, la finalul actului, la rubrica observaţii”, debitoarea a arătat că nu doreşte concesionarea terenului, nefiind de acord cu nivelul redevenţei deoarece majoritatea terenurilor sunt pajişti naturale. Pentru aceste motive debitoarea a şi formulat contestaţie la cererea creditoarei de declanşare a procedurii insolvenţei, contestaţie care a fost admisă de către judecătorul-sindic pe motiv că societăţii debitoare nu îi este opozabil contractul de concesiune întrucât acesta nu îndeplineşte condiţiile generale de validitate ale convenţiilor prevăzute de art. 948 C.civ., nefiind semnat de societate.

Creditoarea, în recursul formulat, susţine că în mod greşit s-a reţinut de către instanţa de fond lipsa unui contract valabil încheiat între părţi, deoarece, în opinia sa, prin probatoriul depus la dosar, a dovedit existenţa şi valabilitatea convenţiei prin semnarea sau emiterea de către debitoare a unor documente încheiate în baza contractului de concesiune în litigiu. De asemenea, s-a arătat că în mod eronat judecătorul-sindic a considerat că o parte din sumele datorate în temeiul acestuia sunt prescrise şi că tot în mod greşit s-a reţinut în motivarea admiterii contestaţiei debitoarei că părţile s-au mai judecat în ceea ce priveşte respectivul contract, iar debitoarea a avut câştig de cauză, dat fiind faptul că, în prezent, litigiul se află în curs de soluţionare, fiind trimis spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti – Secţia contencios-fiscal.

Curtea a constatat că indiferent de problema prescripţiei unei părţi din sumele datorate ori a unui eventual litigiul purtat în părţi cu privire la aceste sume sau la existenţa raporturilor juridice dintre ele, problema de drept care se pune în speţă este dacă creditoarea recurentă deţinea, în momentul formulării cererii prin care a solicitat intrarea în insolvenţă a debitoarei, o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva acesteia.

Articolul 3 pct. 6 din Legea insolvenţei nr. 85/2006 defineşte noţiunea de creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei ca fiind creditorul a cărui creanţă, împotriva patrimoniului debitorului, este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile. Textul acestui articol stabileşte, aşadar, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţa deţinută de creditor asupra averii debitorului pentru ca cererea privind deschiderea procedurii insolvenţei să poată fi admisă. Creanţa trebuie să fie certă, în sensul existenţei sale neîndoielnice şi a cuantumului cert, având expunere monetară, lichidă şi exigibilă – asupra căreia se pot ridica pretenţii – şi să se încadreze în valoarea pragului stabilit de art. 3 pct. 12 din acelaşi act normativ, respectiv minim 10.000 lei (RON).

Dovada caracterului cert al creanţei se poate face atât prin titlu executoriu, cât şi prin act sub semnătură privată sau orice alt înscris necontestat de debitor nici în privinţa existenţei sale, nici în ceea ce priveşte cuantumul creanţei solicitate în baza acestuia.

Avocat dreptul muncii – raporturi de munca

de

Consultanta raporturi de munca, litiigii raporturi de munca: obligarea angajatorului la restituirea sumelor de bani retinute din salariu, la repararea prejudiciului suferit de angajat, la recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului, restituiri de sume incasate necuvenit; contestatii impotriva deciziei de concediere a salariatului, contestatii impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare, litigii in

legatura cu atragerea raspunderii salariatului de catre angajator pentru incalcarea clauzelor contractului de munca si a clauzei de confidentialitate.

Onorariu avocat – Dispozitii legale

de

Un avocat calculează, de obicei, un onorariu pe un tarif orar. Acest lucru poate varia de oriunde de la cateva zeci de euro pe ora la mai mult de cateva sute de euro pe oră, în funcţie de circumstanţele cazului, precum şi experienţa şi expertiza avocatului.

În calcularea onorariului, avocatul ia in considerare o serie de elemente, cum ar fi:

1. Timpul. Aceasta este elementul de bază în stabilirea unui onorariu. În timp ce mulţi avocati stau la locul de muncă  un minim de opt-zece ore pe zi, doar aproximativ 65% din acest timp poate fi facturat la clienti. Timpul rămas este dedicat a ţine pasul cu multe legi noi şi în continuă schimbare; continua cursurile de educaţie juridică; participa la reuniunile initiate de Baroul din care face parte  şi participă la studii şi proiecte conexe, precum şi de voluntariat în cadrul programelor de servicii juridice, in cazul nostru fiind vorba de programul 100 de avocati pentru Romania.

2. Capacitatea, experienţa şi reputaţia. O buna formare in facultate, combinata cu experienţa juridică reprezintă educaţia unui avocat. Un avocat cu experienţă poate fi mai bine pregătit să se ocupe de problema clientului sau. În cazul în care avocatul este bine cunoscut ca un avocat capabil intr-un domeniu, un onorariu mai mare poate fi perceput pentru servicii ce se constituie sub forma unei cereri speciale. Această situaţie este similară cu cea găsită în domeniul medicinii atunci când un medic are tarifele  mai mari pentru o operaţiune complexă (operatie pe creier) decât pentru una de rutina (extirparea apendicelui).

3. Rezultatele obţinute. În unele cazuri, rezultatul în sine poate decide onorariul. Exista dosare in care un avocat nu primeşte nici un onorariu cu excepţia cazului în care clientul isi primeste despagubirea de la partea culpabila, cum este cazul proceselor de recuperare creante. În cazul în care banii sunt recuperaţi, atunci este plătit si avocatul cu un procent convenit din suma recuperata. În cele mai multe cazuri, acest procent variază de la aproximativ 5% la 20%, în funcţie de suma recuperata, zona, împrejurările cauzei, şi mulţi alţi factori. Clientului, prin lege, este responsabil pentru costurile de judecată, cum ar fi taxele de timbru si costurile de executare. Clientul trebuie să ramburseze, de asemenea, avocatului orice cheltuieli reale plătite din fondurile de birou insa numai in conditiile in care clientul si-a dat acordul prealabil privind efectuarea acestor cheltuieli.
Atunci când un asemenea aranjament a fost făcut, avocatii vor fi plătiti numai dacă clientul câştigă cazul. Clientul trebuie sa aibe intotdeauna in vedere faptul că nici un avocat NU poate garanta rezultatele nici unei proceduri judiciare.

4. Cheltuieli de operare ale cabinetului. Costul mediu de exploatare a cabinetului (inclusiv astfel de elemente ca o chirie, echipamente, biblioteci drept, consumabile, personalul profesionale si non-profesionale şi de asigurare) sumele sunt la minim 50% din venitul anual brut.

Ce trebuie sa discutati cu avocatul despre onorariu?

Clientul trebuie sa discute costul serviciilor juridice de la primul interviu cu un avocat. Avocatul nu poate fi în măsură să determine valoarea exactă de timp şi efort necesar să se ocupe de cazul sau, dar ar trebui să fie în măsură să dea o estimare bazata pe experienta din trecut. Uneori, un avocat poate stabili un onorariu total (forfetar) pentru activitatea în cauză sau poate oferi doar tu o cifră  pentru estimarea timpului necesar pe o anumită chestiune.
Incheierea unui contract de asistenta juridica este recomandata pentru beneficiul reciproc al clientului cât şi avocatului.
Clientul nu trebuie NICIODATĂ sa ezite să discute despre onorarii în orice moment în timpul rezolvarii problemelor sale legale. Dacă primeste o estimare sau factura şi crede că onorariul nu este bun, trebuie discutat cu avocatul. De obicei, neînţelegerile cu privire la onorarii rezultă din faptul că clientul nu este conştient de amploarea activităţii desfasurate de avocat cu privire la caz.

Avocat sector 6 – Cabinet avocat sector 6

de

Cabinet avocat sector 6  ofera servicii de consultanta persoanelor fizice si juridice, asistarea si reprezentare in fata instantelor de judecata precum si a tuturor institutiilor de stat si particulare in vederea apararii intereselor clientilor nostrii in urmatoarele domenii juridice:

DREPTUL FAMILIEI (divort, partaj, incredintare minori, pensie de intretinere, etc)

DREPT CIVIL (revendicari imobiliare, evacuari, uzucapiuni, somatii de plata, etc)

DREPTUL MUNCII (litigii-munca, recuperare drepturi salariale, concedieri abuzive, etc)

DREPT PENAL (cerere reabilitare, reprezentare juridica cazuri penale, etc)

DREPT SOCIETAR (infiintari/dizolvari firme, gazduire sediu social, mentiuni, etc)

Bursa romana de creante

de

Documentatia si actele pe care clientul / partenerul nostru isi intemeiaza dreptul de creanta ce urmeaza a fi inaintat catre CAB.AV.COLTUC, poate fi transmis atat prin posta, curier rapid, fax, e-mail, cat si direct la sediul societatii noastre, pe suport electronic sau pe hartie.
De asemenea putem trimite la sediul societatii dvs. un reprezentant al CAB.AV.COLTUC, in vederea preluarii documentelor care identifica creanta reclamata.
Pentru a putea initia procedura de recuperare a creantelor dumneavoastra, vom incheia un contract de mandat comercial, prin care ne veti imputernici sa ne ocupam de cazul pe care dumneavoastra il reclamati catre CAB.AV.COLTUC spre o rapida rezolvare.
Dupa semnarea contractului de mandat se va intocmi un dosar complet si foarte bine documentat, compus din toate actele ce stau la baza dreptului de creanta pretins de catre creditor / partenerul nostru si anume – facturi fiscale, avize de insotire, contract, plati partiale, corespondenta, recunoastere de debit, angajament de plata, bilet la ordin, fila cec, etc…
Specialistii nostri se adapteaza permanent fiecarui client in parte, in vederea solutionarii pe cale amiabila a diferendelor financiare, astfel incat sa asigure mentinerea bunelor relatii si parteneriatelor comerci ale ale clientului nostru cu debitorii care au intarziat obligatia de plata.
Profesionalismul, flexibilitatea si pregatirea continua a specialistilor nostri in recuperari / colectari de creante, debite , datorii ofera o gama variata de solutii, care aplicate cu maxima eficienta indiferent de tipul companiei, de la cele mici si mijlocii la marile companii, toate converg la protejarea intereselor clientului / partenerului nostru.
Intotdeauna specialistii nostri vor actiona in numele si pentru clientul nostru, cu diligenta unui bun proprietar al creantei.

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperari

de

Etapa prealabila

  • Informare
  • Stabilire conditii colaborare
  • Incheierea contractului
  • Semnare contract
  • Preluare dosar
  • Identificare debitor

 

Recuperare pe cale amiabila

  • Notificare
  • Somatie
  • Convocare la conciliere directa
  • Convorbiri telefonice
  • Discutii

Recuperare prin judecata

  • Redactare acte necesare
  • Asistarea in toate demersurile juridice
  • Reprezentarea in instante prin avocati

Executare Silita

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperatori

de

Nicio activitate economica nu poate fi considerata finalizata mai devreme de incasarea contravalorii marfurilor livrate sau a serviciilor prestate.

 

Suntem interesati de recuperarea urgenta a creantelor, pentru investitia in timp si oameni pe care o alocam fiecarui demers.

Societatea noastră efectueaza demersuri de recuperare a creantelor pentru clienti din aproape toate domeniile: comert, servicii, constructii, asigurari, leasing, vanzare in rate, media si advertising, turism, industria farmaceutica, transporturi, industria auto, industria usoara s.a.

Nu prejudiciem relatiile clientilor cu debitorii, prin maniera de abordare si prin demersurile efectuate, astfel incat dupa recuperarea unei creante, clientii au posibilitatea reluarii relatiilor comerciale cu fostii debitori.

Ca un semn de apreciere a manierei de abordare si a eficientei demersurilor, tot mai multe firme au apelat la serviciile noastre pentru recuperarea creantelor, dupa ce au avut calitatea de debitori.

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperari creante bucuresti

de

Serviciul de recuperare creante va ofera posibilitatea de a va intregi patrimoniul ca urmare a unor facturi neincasate, contracte neonorate, imprumuturi nerestituite sau orice alte creante neincasate de orice natura.

Nu trebuie decat sa ne trimiteti documentele care stau la baza creantei dumneavoastra prin fax, e-mail sau posta, conform datelor din contract sau va puteti inscrie cazul in formularul noilor clienti, iar in cel mai scurt timp unul dintre specialistii nostri va va contacta pentru preluarea cazului.

Pentru a putea demara procedura de recuperare a creantelor dumneavoastra, vom incheia un contract de mandat comercial, prin care ne veti imputernici sa ne ocupam de cazul dumneavoastra. In prima faza vom incerca recuperarea creantei pe cale amiabila. Metodele de lucru in cazul procedurii amiabile cuprind: investigatii ale solvabilitatii debitorului, bunurilor acestuia, investigatii privind identificarea asociatilor si administratorilor societatii, discutii telefonice, notificari, intalniri directe. In 90% din cazuri aceasta metoda si-a dovedit eficienta.

In cazul in care, in urma acestor demersuri, debitorul nu reactioneaza pozitiv la solicitarile noastre, vom demara procedura litigioasa de recuperare a datoriei prin chemarea in judecata a datornicului, urmata de executarea silita a acestuia, de asemenea prin formularea de plangeri penale, cereri de declansare a procedurii falimentului, etc.

Costurile de recuperare a creantelor vor fi suportate de CAB.AV.COLTUC, cu exceptia taxelor judiciare de timbru datorate strict catre instanta si/sau executor judecatoresc.

avocat@coltuc.ro

0745150894

Firma recuperari creante

de

Recuperare profesionala creante:

[A] Civile

cele datorate de catre o persoana fizica catre o alta persoana fizica, provenind din:

 

  • Imprumuturi nerestituite la scadenta;
  • Constituirea unor gajuri sau ipoteci;
  • Plata unor drepturi salariale;
  • Plata unor lucrari de antrepriza [ constructii, servicii, etc.]
  • Datorii provenind din mosteniri / succesiuni;
  • Datorii provenind din contracte de inchiriere de bunuri mobile / imobile;
  • Datorii din contracte de vanzare a unor bunuri mobile / imobile;

[B] Comerciale

[a] – cele datorate de o persoana juridica catre o persoana fizica:

  • Refuzul unor societati de asigurare de plata a despagubirilor asigurate;
  • Refuzul unor angajatori de plata a salariilor catre angajati;
  • Refuzul unor magazine de despagubire a cumparatorilor prejudiciati de defectiunea sau lipsa de functionare a unui bun mobil cumparat;
  • Refuzul unor societati bancare de eliberare a unor sume de bani catre persoanele fizice beneficiare;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de inchiriere;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de prestari servicii;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de vanzare bunuri / produse / imobile;
  • Neplata unor sume reprezentand prejudicii cauzate unor persoane fizice cumparatori;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand drepturi de autor [ in domeniu muzical, artistic, sportiv, literar, mass-media, publicitate ];

[b] – cele datorate de o persoana fizica catre o persoana juridica:

  • Sume provenind din decizii de imputare emise catre angajati care au prejudiciat angajatorul;
  • Neplata unor sume de bani provenind din vanzarea in rate / leasing a unor bunuri;
  • Neplata unor sume de bani provenind din contracte de prestari servicii;
  • Neplata unor sume reprezentand prejudicii create de persoanele fizice din culpa lor;
  • Neplata unor sume de bani provenind din contracte de impresariat artistic, sportiv, publicitate;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand revendicari imobiliare;
  • Neplata unor sume de bani provenind din cesionarea unor actiuni la diverse societati comerciale sau obligatiuni municipale;

[c] – cele datorate de persoane juridice catre alte persoane juridice:

  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de transport / expeditie marfuri / persoane;
  • Neplata unor datorii aferente unor credite acordate de banci si nerambursate la scadenta;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de inchiriere de bunuri mobile / imobile sau a unor drepturi de autor;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de leasing operational si /sau financiar pentru bunuri mobile si /sau imobile;
  • Neplata unor datorii aferente prestarii unor servicii de comisionariat vamal;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de prestari servicii incheiate intre parteneri de afaceri;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de antrepriza sau de subantrepriza;
  • Neplata unor datorii constatate prin sentinte penale, ca urmare a unor condamnari penale;
  • Neplata unor datorii provenind din contracte de publicitate (mass-media / scrisa , stradala, etc);
  • Neplata unor datorii provenite din colectarea unor drepturi de autor;
  • Neplata unor datorii provenite din contracte de impresariat sau reprezentare sportiva, artistica, spectacole, editura literara;
  • Neplata unor datorii aferente unor polite de asigurare incheiate cu societati de asigurare care refuza plata unor despagubiri;
  • Neplata unor datorii provenite din protejarea inventiilor, marcilor geografice, marcilor de fabricatie, numelui comercial al unui produs / companie;
  • Neplata unor drepturi salariale de catre un angajator catre salariatii care compun un sindicat inregistrat legal;
  • Neplata unor dividende sau a unor sume provenite din dividendele obtinute din proprietatea unor actiuni la diverse societati comerciale;
  • Nerespectarea unor angajamente de tip gentleman’s agreement;
  • Neplata unor sume de bani provenite din derularea unor contracte de asociere in participatiune;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand premii aferente unor concursuri, loterii, jocuri colective;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand cota-parte dintr-un imobil / mobil detinut in indiviziune;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand cota-parte din patrimoniul unei societati comerciale, asociatii si/sau fundatii;

Serviciile noastre acopera atat creante [datorii] pe care clientii nostri le au de recuperat de la debitori din Romania, cat si creante [datorii] pe care le au de recuperat de la debitori din strainatate.

Servicii oferite in cadrul departamentului de recuperari creante:

  • Consultanta juridica cu privire la modalitatile de recuperare a debitelor; analiza debitului, evaluarea sanselor de recuperare, alegerea strategiei de abordare a recuperarii, evaluarea costurilor de recuperare;
  • Asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor in actiunile de drept comun ori speciale pentru recuperarea debitelor din domenii variate de drept (bancar, telecomunicatii, privatizare, infrastructura);
  • Redactarea tuturor inscrisurilor si actelor necesare procedurilor actiunilor in instanta, participarea la administrarea de expertize judiciare si extrajudiciare necesare recuperarii debitului;
  • Servicii de negociere si tranzactionare in procedurile de recuperare a debitelor, reprezentarea clientilor in proceduri de conciliere directa;
  • Desfasurarea de proiecte de recuperari a unui volum mare de debite;

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Firme recuperari creante

de

Recuperarea debitelor – etape

Procedura de recuperare este activitatea desfasurata de catre CAB.AV.COLTUC cu scopul de a determina debitorii sa plateasca clientului creanţele restante cu dobanzile, majorarile si penalitatile aferente si sa monitorizeze indeplinirea obligatiilor de plata. Procedura de recuperare este compusa din faza amiabila extra-judiciara si faza judiciara.

Sistemul de recuperare presupune respectarea unei proceduri de lucru certificate ISO, este rezultatul anilor de experienta si a fost in permanenenta adaptata si imbunatatita in functie de elementele noi aparute in procesul de recuperare.

Succesul este asigurat nu numai de procedurile aplicate, ci si de accentul pe factorul uman  care este orientat spre rezultate si care cu ajutorul suportului tehnic si a training-urilor de specialitate reusesc sa duca la bun sfarsit activitatea de recuperare.

Adoptam o politica de pret bazata pe comisioanele percepute, ca procent din suma efectiv recuperata. Comisioanele se percep in functie de data scandenta si se platesc de catre clientul nostru numai dupa si daca se recupereaza sumele restante.

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperari creante

de

Cab.Av.Coltuc  se ocupa cu recuperare debite oferind oricarei persoane fizice sau juridice care este interesata de servicii de cumparari si vanzari creante, consultanta juridica, colectare creante etc.

Societatea noastra va indruma si va ajuta in a recupera pe caile impuse de lege datoriile civile sau comerciale.

 

 

Din punct de vedere al procedurilor de recuperare a creantelor acestea cuprind doua etape:

  • Etapa initiala in care debitorul va fi contactat in vederea instiintarii asupra creantelor, asupra consecintelor neplatii la termen si vor fi demarate proceduri de executare silita in cazul in care exista titluri executorii. In cadrul acestei etape clientii nostri vor primi toate datele despre debitorii lor si despre solvabilitatea acestora.
  • Etapa a doua in care se vor promova actiuni in instanta pentru obtinerea de titluri executorii si/sau actiuni de recuperare efectiva prin proceduri de executare silita.

Onorariul pentru aceste proceduri este stabilit in functie de complexitatea acestora, de volumul de munca depus de colaboratorii nostri si de estimarea timpului de recuperare al creantelor.

 

Serviciul recuperari creante se ocupa cu urmatoarele domenii:

  • imprumuturi nerestituite la termen
  • plata drepturilor salariale neachitate de angajator la termenul stabilit intre parti
  • sume de bani datorate in baza contractelor de inchiriere
  • sume de bani datoarte ca urmare a unei prestari de servicii
  • sume de bani restante ca urmare a incheierii unor acte juridice translative de proprietate cum ar fi contractele de vanzare-cumparare
  • sume reprezentand prejudicii reale cauzate unor personae fizice cumparatori
  • sume datorate ca urmare a unor servicii de intermediere si comisionariat

Totodata societatea nostra, in cazul in care exista dovezi demeinice de incalcare a legilor sesizeaza in numele clientilor sai organele statului pentru prevenirea si/sau sanctionarea celor raspunzatori de nerespectarea dispozitiilor legale privind autorizarile sau conditiile specifice de desfasurare a activitatillor.

Activitatea de recuperari-creante, fiind o activitate care are cu precadere caracter juridic este desfasurata de avocati cu experienta, buni cunoscatori ai legilor in vigoare, avocati care ofera solutii prompte si eficiente in legatura cu orice problema sesizata.

Modalitatea de lucru angajare a avocatilor se face prin intermediul unui contract de asistenta juridical pe etape de lucru, astfel incat sumele avansate de clienti sa fie minime si in raport de sansele pe care le au in recuperarea efectiva a creantelor.

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Noile modificari aduse Codului fiscal

de

In Monitorul Oficial nr. 753 din 8 noiembrie 2012 a fost publicata H.G. nr. 1071/2012 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004.

In cadrul actului normative se arata:

In privinta impozitului pe profit

Veniturile si cheltuielile reprezentand dobanzile/penalitatile/daunele-interese contractuale anulate prin conventii incheiate intre partile contractante sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, in anul fiscal in care se inregistreaza anularea acestora, in conditiile in care dobanzile/penalitatile/ daunele-interese stabilite in cadrul contractelor economice initiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile, pe masura inregistrarii lor.

Provizioanele specifice, constituite de institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, de institutiile de plata persoane juridice romane care acorda credite legate de serviciile de plata, de institutiile emitente de moneda electronica, persoane juridice romane, care acorda credite legate de serviciile de plata, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare si functionare.

Pierderi fiscale

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta ca efect al unei operatiuni de fuziune sau divizare se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati ori de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite sau divizate, dupa caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare.

Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care nu isi inceteaza existenta ca efect al unei operatiuni de desprindere a unei parti din patrimoniul acestora, transferata ca intreg, se recupereaza de acesti contribuabili si de cei care preiau partial patrimoniul societatii cedente, dupa caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele mentinute de persoana juridica cedenta.

In cazul persoanelor juridice straine, prevederile anterioare se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.

Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor anterioare, de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu.

Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dupa caz.

Taxa pe valoarea adaugata

Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate, insotita de documentele justificative.

Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare in prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin.

Livrarea de bunuri

Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.

Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri:

a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri.

Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:

a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;

Emiterea de catre mandatar a unei facturi in numele sau catre cumparator, pentru livrarea de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.

De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul in care mandatarul intermediaza o prestare de servicii.

Lovire Pieton

de

DOSAR NR(…) DECIZIA PENALĂ NR. 179/R

Şedinţa publică din 12 martie 2009

Prin sentinţa penală nr.417 din 2 iulie 2008, pronunţată de J u d e c ă t o r i a R â m n i c u V â l c e a, în baza art.184 alin.2 şi 4 din Codul

penal, inculpatul I. Ş., fiul lui Ş. şi E., născut la data de 13.09.1951, în com. D., jud. V, CN(…), domiciliat în Rm. V,(…), (…) . D, . 10, jud. V, a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală gravă din culpă. I s-au aplicat inculpatului disp. art. 71 Cod pen. rap. la art. 64 lit. a, b Cod pen. – ca pedeapsă accesorie. În baza art. 81 şi urm. Cod pen., art. 71 alin. 5 Cod pen, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii şi a celei accesorii, pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, şi i s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 Cod pen. În baza art. 14 şi urm. Cod pr. pen, art. 346 Cod pr. pen, art. 998, 999 Cod civ. şi art. 61 din Legea nr. 136 /1995, s-a admis în parte acţiunea civilă, inculpatul fiind obligat în solidar cu Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, cu sediul în B,(…)-40 bis, . 5, sector 2, la plata de despăgubiri civile către partea vătămată – civilă U. N., domiciliat în Rm. V,(…), (…) . D, . 13, jud. V, în sumă 8000 lei – despăgubiri materiale şi de 7000 lei – despăgubiri morale. S-a constatat că SC B. – Reasigurare B. SA- Sucursala V, cu sediul în Rm. V, str. G-ral N., nr. 2., jud. V, nu are calitate de asigurător de răspundere civilă auto în cauză. S-a constatat că Fundaţia T. Copii nu are calitate de parte responsabilă civilmente în cauză. În baza art. 191, 193 Cod pr. pen., inculpatul în solidar cu Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare: 300 lei către stat şi 600 lei către partea vătămată-civilă.
În motivarea sentinţei, instanţa de fond a reţinut următoarele: La data de 10.07.2006, în jurul orelor 18.20, inculpatul I. Ş., conducea autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare (…) pe raza mun. Rm. V jud. V pe B-dul (…), din direcţia Nord – Sud, în condiţii bune de vizibilitate şi carosabil uscat. Ajuns în intersecţia cu str. (…) (…), inculpatul a oprit înaintea trecerii de pietoni – depăşind totuşi puţin partea de început a acesteia -, ce era semnalizată corespunzător cu marcaj pietonal şi indicator rutier pentru a se asigura întrucât pe drumul pe care circula întâlnise şi indicatorul „cedează trecerea”. În momentele imediat premergătoare producerii accidentului rutier, pe marcajul trecerii de pietoni s-a angajat în traversarea străzii, dinspre dreapta spre stânga direcţiei de deplasare a autoturismului, partea vătămată U. N.. După ce a oprit pentru a se asigura, inculpatul a făcut mişcări repetate înainte-înapoi cu autoturismul „ţinându-l din ambreaj”, pentru a observa mai bine dacă pe drumul cu prioritate circulau autovehicule. Observând manevrele efectuate de inculpat, partea vătămată a intenţionat, iniţial, să traverseze strada prin spatele autoturismului, însă văzând că nu se întâmplă nimic a revenit şi a început traversarea pe trecerea de pietoni prin faţa autoturismului condus de inculpat. Inculpatul s-a asigurat că din partea T. nu circulă niciun autovehicul şi a pornit de pe loc, fără să realizeze că pe trecerea de pietoni, partea vătămată se angajase deja în traversarea străzii, astfel că a observat-o prea târziu şi, deşi a acţionat sistemul de frânare când a sesizat starea de pericol, nu a reuşit să evite impactul care s-a produs între partea T. faţă a autoturismului şi victimă. De fapt, impactul a fost destul de uşor, fiind produs la o viteză de deplasare a autoturismului de circa 4 km, astfel că partea vătămată nu a fost proiectată pe carosabil, ci a rămas sprijinită cu ambele mâini pe D. motor a autoturismului care a fost oprit imediat prin frânare. Partea vătămată U. N. a fost transportat de inculpat la Spitalul de Urgenţă V unde a fost internat în perioada 10-17.07.2006. Conform raportului de constatare medico-legală nr.722/E/633 din 07.08.2006 întocmit de SJML V, partea vătămată U. N. a prezentat leziuni traumatice – fractură platou tibial extern, leziuni la nivelul genunchiului stâng, vindecabile în 50-55 zile îngrijiri medicale de la producere. Ulterior, la data de 22.03.2007 a fost completat raportul iniţial şi, în actul medico-legal nr.290/E/261/2006 se concluzionează că partea vătămată a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur – E. de protecţie faţă a unui autoturism, în condiţiile unui accident rutier din iulie 2006 leziuni ce necesită pentru vindecare 70-80 zile îngrijiri medicale -, timp care include şi recuperarea medicală şi care nu au pus în primejdie viaţa victimei care nu rămâne cu infirmităţi sau invalidităţi post-traumatice permanente. Expertiza tehnică auto efectuată de ing. V. J. ( la care a fost ataşat şi un supliment în care expertul titular răspunde argumentat la observaţiile expertului observator U. (…)) a reţinut, referitor la dinamica producerii accidentului că în momentul apariţiei stării de pericol reprezentat de traversarea străzii de către pieton, autoturismul era oprit, fiind pus în mişcare aproximativ, în momentul în care şi victima s-a angajat în traversare. Raportat la profilul longitudinal al drumului, s-a reţinut că locul impactului dintre partea T. – faţă a autoturismului ( grupul optic stânga) şi victimă este situat pe marcajul trecerii de pietoni situată în zona nordică a intersecţiei dintre str. (…) şi str. M.(…). Raportat la profilul transversal al drumului s-a reţinut că locul impactului este situat pe E. 1 de circulaţie, la o distanţă de cca. 2,1 m. faţă de trotuarul ce mărgineşte sensul nord-sud. În fine, s-a reţinut că în momentul impactului, viteza autoturismului a fost de cca.4 km/h. Coroborând probele administrate în cauză, instanţa de fond a concluzionat că accidentul rutier a avut drept cauză unică, comportarea conducătorului auto care nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, marcată şi semnalizată corespunzător, nerespectând astfel, prevederile art.180 pct.7 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002. Potrivit acestei reguli de circulaţie, conducătorul auto ( inculpatul din prezenta cauză) trebuia să acorde prioritate de trecere pietonului, evitând astfel, producerea accidentului. Victima putea evita producerea accidentului, dacă efectua traversarea după ce trecea autoturismul însă, potrivit normelor de circulaţie rutieră, aceasta nu avea obligaţia de a ceda trecerea autoturismului astfel că, traversarea sa este regulamentară, neputându-se reţine culpa acesteia. In concluzie, reţinând culpa exclusivă a inculpatului în ceea ce priveşte producerea accidentului rutier comis la data de 10.07.2006, soldat cu vătămarea corporală a părţii vătămate U. N. care a suferit leziuni vindecabile în 70-80 zile îngrijiri medicale, instanţa de fond a dispus condamnarea acestuia pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. şi ped. de art.184 alin.2 şi 4 din Codul penal. La individualizarea judiciară a pedepsei s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 din Codul penal respectiv, limitele speciale prevăzute de lege, împrejurările săvârşirii faptei, urmările acesteia, datele privitoare la persoana inculpatului – vârsta, ocupaţia, starea civilă, statutul social, caracterizarea privind activitatea desfăşurată anterior în timpul serviciului, ca ofiţer în armată, atitudinea avută pe parcursul procesului penal, regretul manifestat, împrejurarea că şi anterior a mai fost sancţionat ( cu amendă administrativă) pentru încălcarea altor dispoziţii legale în domeniul circulaţiei rutiere, lipsa antecedentelor penale, apreciindu-se că aplicarea unei pedepse orientată la minimul special prevăzut de lege în condiţiile art.81 din Codul penal este de natură a-şi atinge scopul preventiv şi educativ cerut de art.52 din Codul penal. În ce priveşte latura civilă a cauzei s-a reţinut că partea vătămată U. N. s-a constituit parte civilă cu sumele de 1500 lei RON – despăgubiri materiale ( diferenţe drepturi salariale şi cheltuieli efectuate în vederea restabilirii stării de sănătate) şi de 50.000 RON reprezentând despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată şi a solicitat obligarea la despăgubiri, atât a inculpatului, cât şi în solidar cu S.C. „ B. – reasigurare B.” S.A. – Sucursala V ( ca asigurător de răspundere civilă auto), precum şi a Fundaţiei „T. Copii” – proprietara autoturismului, în calitate de parte responsabilă civilmente, invocând răspunderea acesteia pentru fapta lucrului ( autovehiculului). În dovedirea pretenţiilor părţii civile, în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă care a concluzionat că partea vătămată a suferit un prejudiciu în sumă de 4982 lei, sumă actualizată şi care rezultă din faptul că în perioada iulie 2006 – ianuarie 2007, aceasta s-a aflat în concediu medical şi nu a beneficiat de salariu integral, de drepturile aferente concediului de odihnă pe anul 2006, de bonurile valorice de masă şi de cadourile de C. În condiţiile în care nu s-a făcut dovada contrară faptului că partea civilă s-a aflat în continuare în concediu medical, în vederea restabilirii stării de sănătate, instanţa de fond a reţinut că există legătură de cauzalitate directă între fapta inculpatului, – accidentul rutier -, urmările acestuia ( vătămarea corporală gravă din culpă a victimei) şi prejudiciul cauzat părţii vătămate constând în diferenţele salariale pe care aceasta nu le-a mai încasat în perioada în care nu s-a prezentat la serviciu din motive medicale. Pe de altă parte s-a reţinut că partea civilă a efectuat numeroase cheltuieli în vederea restabilirii stării de sănătate, fiind supusă unor intervenţii chirurgicale, tratamente şi proceduri medicale specifice, – inclusiv mobilizarea în aparat gipsat a membrului inferior lezat, – consultaţii, radiografii, etc., cheltuieli în care sunt cuprinse şi cele cu deplasările repetate la spital, procurarea medicamentelor, plata serviciilor medicale etc. Concluzionând, instanţa de fond a reţinut că părţii vătămate i se cuvine cu titlu de despăgubiri materiale suma totală de 8000 lei. Referitor la cuantumul daunelor morale, judecătoria l-a estimat la suma totală de 7.000 lei RON. S-a reţinut că victimei accidentului rutier i-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice intense care s-au perpetuat în timp, în cuantumul prejudiciului cu caracter nepatrimonial incluzându-se şi prejudiciul de agrement întrucât, partea vătămată a avut membrul inferior imobilizat o perioadă îndelungată de timp şi a suportat regim medical. Întrucât la data producerii accidentului rutier, pentru autoturismul marca „Mercedes” cu număr de înmatriculare (…), condus de inculpat nu era încheiată vreo asigurare valabilă – poliţa emisă de S.C. „ B.” SA fiind încheiată la 11.07.2006 ( la o zi după data accidentului), iar valabilitatea s-a acordat începând cu a treia zi ( 14.07.2007), în temeiul art.61 din Legea nr.136/1995 s-a dispus ca sumele acordate cu titlu de despăgubiri să fie suportate în solidar de inculpat şi de Asociaţia Fondului de Protecţie al Victimelor Străzii – în calitate de garant instituit de lege, care şi-a manifestat acordul în acest sens, S.C. „B.” SA neavând calitatea de asigurator de răspundere civilă auto în cauză. Cu privire la Fundaţia „T. Copii”- proprietara autoturismului-, s-a constatat că aceasta nu are calitatea de parte responsabilă civilmente, deoarece accidentul rutier s-a produs din vina inculpatului şi nu din cauza comportării anormale a lucrului datorită unei energii şi unui dinamism propriu, independent de fapta culpabilă a vreunei persoane, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii obiective pentru fapta lucrului astfel cum sunt reglementate de art.1000 alin.1 din Codul civil. Spitalul Judeţean de Urgenţă V, deşi legal citat, nu a depus la dosar cerere de constituire de parte civilă în vederea recuperării cheltuielilor de spitalizare. În temeiul dispoziţiilor art.191, art.193 din C o d u l d e procedură penală, inculpatul a fost obligat în solidar cu Asociaţia Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii, la plata cheltuielilor judiciare către stat şi către partea civilă.
Împotriva sentinţei, în termen legal, au declarat apeluri inculpatul I. Ş. şi partea civilă U. N. Inculpatul a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că în favoarea sa nu s-au reţinut circumstanţe atenuante cu consecinţa aplicării dispoziţiilor art.76 lit. e din Cod penal şi că nu s-a reţinut şi culpa concurentă a părţii civile. Partea civilă a criticat sentinţa sub aspectul modului de soluţionare a laturii civile susţinând că sub aspectul cuantumului, despăgubirile civile sunt prea mici, iar suma acordată cu titlu de daune morale nu acoperă prejudiciul moral real suferit. Prin decizia penală nr.184/A din 10 decembrie 2008, T r i b u n a l u l V â l c e a a admis apelul declarat de inculpat şi a desfiinţat în parte sentinţa, în sensul că a înlăturat pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege. Apelul declarat de partea civilă a fost respins ca nefondat. În motivarea deciziei, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că apelantul-inculpat I. Ş. a încălcat prevederile art.180 pct.7 din Regulamentul de aplicare al OUG nr.195/2002, neacordând prioritate de trecere părţii vătămate angajată în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, împrejurare faţă de care nu se poate reţine culpa acesteia din urmă în producerea accidentului. Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei s-a reţinut că au fost respectate criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal şi, chiar dacă instanţa de fond nu a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante ( anterior fiind sancţionat administrativ pentru încălcarea normelor din domeniul circulaţiei rutiere) a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei în condiţiile art.81 din Codul penal. S-a constatat totuşi, că instanţa de fond în mod eronat a interzis inculpatului dreptul de a alege ca pedeapsă accesorie, infracţiunea comisă şi condiţiile în care aceasta s-a produs, neputând duce la interzicerea exercitării acestui drept. În ce priveşte despăgubirile civile, instanţa de apel a constatat că acestea au fost corect evaluate în baza concluziilor expertizei contabile efectuate în cauză şi a declaraţiilor martorilor S. O. şi E. B., ca de altfel şi daunele morale generate de suferinţele fizice şi psihice la care a fost supus partea vătămată urmare accidentului rutier comis din culpa exclusivă a inculpatului.
Împotriva deciziei, în termen legal a declarat recurs inculpatul care atât personal, cât şi prin apărătorul ales, invocând cazurile de casare prevăzute de art.385/9 alin.1 pct.18 şi 14 din C o d u l d e procedură penală şi art.385/9 alin.2 din acelaşi cod a solicitat reţinerea şi a culpei părţii vătămate în producerea accidentului de circulaţie soldat cu vătămarea gravă din culpă a integrităţii corporale a acesteia, cu consecinţa reducerii cuantumului despăgubirilor civile şi al daunelor morale, care în opinia sa oricum este exagerat, chiar şi în situaţia în care s-ar reţine şi de către instanţa de recurs culpa exclusivă a inculpatului. În dezvoltarea motivului de recurs vizând modul de soluţionare a laturii civile s-a susţinut că expertiza contabilă efectuată în cauză ar fi trebuit să se raporteze la numărul de zile în care partea vătămată a fost internat în spital şi care este de numai 7 şi nu la numărul total de zile de îngrijiri medicale pe care le-a obţinut partea vătămată urmare faptului că şi-a prelungit în mod repetat concediile medicale. În final, în privinţa laturii penale a cauzei, s-a solicitat a se face aplicarea în cauză a prevederilor art.181 din Codul penal, iar în subsidiar, reţinerea în favoarea inculpatului de circumstanţe atenuante cu consecinţa reducerii cuantumului pedepsei principale până la limita minimă prevăzută de lege sau aplicarea unei amenzi penale. Examinând hotărârea atacată atât prin prisma motivelor invocate, care în drept se încadrează în dispoziţiile art.3859 alin.1 pct.14, 18 şi art.3859 alin.2 din C o d u l d e procedură penală, cât şi din oficiu potrivit prevederilor art.3859 alin.ultim din acelaşi cod, curtea constată că recursul nu este fondat. Instanţele au stabilit corect, pe baza probelor administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, situaţia de fapt, vinovăţia recurentului-inculpat şi încadrarea juridică a infracţiunii dedusă judecăţii. Este necontestată împrejurarea că la data de 10.07.2006, orele 18,20 recurentul-inculpat, conducătorul autoturismului marca Mercedes cu număr de înmatriculare (…), proprietatea Fundaţiei „T. Copii”, ajungând în intersecţia cu str.(…) (…) din municipiul Râmnicu V, a oprit înaintea trecerii de pietoni – depăşind puţin partea de început a acesteia, trecere de pietoni ce era semnalizată corespunzător cu marcaj pietonal şi indicator rutier – pentru a se asigura întrucât pe drumul pe care circula întâlnise indicatorul „cedează trecerea”. În momentele imediat premergătoare producerii accidentului rutier, pe marcajul pietonal s-a angajat în traversarea străzii, dinspre dreapta spre stânga direcţiei de deplasare a autoturismului condus de inculpat, intimatul parte civilă U. N., care observând mişcările repetate înainte-înapoi ale autoturismului efectuate de inculpat, iniţial a intenţionat să traverseze strada prin spatele autoturismului, însă văzând că inculpatul nu-şi continuă deplasarea ( autoturismul fiind „ ţinut din ambreaj” de către inculpat pentru a observa mai bine dacă pe drumul cu prioritate circulă autovehicule) a revenit şi a început traversarea pe trecerea de pietoni, prin faţa maşinii condusă de recurent. Inculpatul, după ce s-a asigurat că din partea T. nu circulă nici un autovehicul, a pornit de pe loc fără să realizeze că pe trecerea de pietoni se angajase în traversarea străzii intimatul – parte civilă, astfel că l-a observat prea târziu şi, deşi a acţionat sistemul de frânare nu a reuşit să evite impactul care s-a produs între partea T. faţă a autoturismului şi victimă. Autoturismul condus de inculpat cu viteza de 4 km/h a fost imediat oprit prin frânare, iar intimatul parte civilă a fost transportat de recurent la Spitalul Judeţean de Urgenţă V, unde a fost internat în perioada 10-17.07.2006. Pentru leziunile traumatice suferite – care potrivit actelor medico-legale întocmite în cauză s-au putut produce prin lovire cu corp dur, – E. de protecţie faţă a unui autoturism -, în condiţiile unui accident rutier din iulie 2006, – intimatul parte civilă U. N. a avut nevoie de 70-80 zile de îngrijiri medicale de la producere. Raportul de expertiză tehnică auto efectuată de ing. V. J. ( la care a fost ataşat şi un supliment, în care expertul titular răspunde argumentat ştiinţific la observaţiile expertului observator U. (…)), concluzionează că locul impactului dintre partea faţă T. a autoturismului şi intimatul parte civilă , este situat pe marcajul trecerii de pietoni, pe E. 1 de circulaţie, la o distanţă de circa 2,1 m. faţă de trotuarul ce mărgineşte sensul nord-sud. Coroborând probele administrate în cauză, curtea ajunge la concluzia identică cu cea a instanţelor de fond şi de apel în sensul că accidentul rutier a avut drept cauză unică, comportarea recurentului-inculpat care nu a acordat prioritate de trecere intimatului – parte civilă, angajat în traversarea străzii pe marcajul pietonal şi semnalizat corespunzător, nerespectând astfel, prevederile art.180 pct.7 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice cu modificările ulterioare. În condiţiile în care intimatul parte civilă U. N. a traversat regulamentar strada (nefiind prevăzută pentru acesta obligaţia legală de a ceda trecerea autoturismului condus de inculpat) nu se poate reţine culpă în sarcina lui aşa cum s-a solicitat în motivele de recurs scrise şi susţinute oral de către inculpat şi apărătorul său, motive care au constituit şi critici formulate în apel. În ce priveşte solicitarea de a se aplica în cauză prevederile art.181 din Codul penal, respectiv că fapta dedusă judecăţii nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, curtea constată că şi aceasta este nefondată. Potrivit dispoziţiilor art.181 alin.2 din Codul penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social al infracţiunii se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului. Raportând criteriile avute în vedere de legiuitor la aprecierea în concret a gradului de pericol social al unei infracţiuni la speţa dedusă judecăţii, curtea constată că acestea nu sunt îndeplinite. Modul şi împrejurările comiterii faptei ( pe trecerea de pietoni), culpa exclusivă a recurentului-inculpat în producerea accidentului de circulaţie constând în nerespectarea prevederilor art.180 pct.7 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, urmarea produsă – vătămarea gravă a integrităţii corporale din culpă a intimatului parte civilă U. N. care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale – şi, nu în ultimul rând, datele ce caracterizează persoana inculpatului care prin ordonanţa nr.925 din 31.05.2004 a Parchetului de pe lângă J u d e c ă t o r i a R â m n i c u V â l c e a a fost sancţionat în baza art.181 din Codul penal pentru infracţiunea prev.de art.77 alin.1 şi 2 din OUG nr.195/2002 ( acelaşi gen de infracţiuni cu cea dedusă judecăţii), sunt elemente de natură a duce la concluzia că în cauză nu îşi găsesc aplicabilitatea prevederilor art.181 din Codul penal. În ce priveşte pedeapsa aplicată recurentului inculpat, curtea constată că la individualizarea acesteia, atât în ceea ce priveşte cuantumul , cât şi modalitatea de executare, s-au respectat întrutotul criteriile generale prevăzute în art.72 din Codul penal, în cauză nefiind elemente care să justifice reţinerea de circumstanţe atenuante cu consecinţa reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege şi nici aplicarea unei amenzi penale aşa cum s-a cerut. Pentru considerentele avute în vedere la inaplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art.18/1 din Codul penal, expuse mai sus, curtea apreciază că pedeapsa de 6 luni închisoare ( orientată spre minimul prevăzut de lege care este de 3 luni) aplicată în condiţiile art.81 din Codul penal este de natură a contribui la reeducarea inculpatului-recurent şi de a-şi atinge scopul preventiv şi educativ cerut de art.52 din Codul penal. Referitor la criticile aduse hotărârii în ce priveşte modul de soluţionare al laturii civile, curtea constată că şi acestea sunt nefondate. Intimatul parte civilă U. N., urmare accidentului rutier produs din culpa exclusivă a recurentului-inculpat a fost transportat de acesta la Spitalul Judeţean de Urgenţă V unde a fost internat în perioada 10-17.07.2006. Din raportul de constatare medico-legală nr.722/E/633 din 7.08.2006 întocmit de SML V rezultă că partea civilă a prezentat leziuni traumatice, fractură platou tibial extern, leziuni la nivelul genunchiului stâng, vindecabile în 50-55 zile îngrijiri medicale de la producere. Urmare completării raportului iniţial, prin actul medico-legal nr.290/E/261/2006 se concluzionează că intimatul –parte civilă a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur – E. de protecţie faţă a unui autoturism în condiţiile unui accident rutier din iulie 2006, – leziuni care necesită pentru vindecare în total 70-80 zile îngrijiri medicale de la producere, timp care include şi recuperarea medicală şi care nu au pus în primejdie viaţa părţii civile. Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul judecăţii şi din adeverinţa emisă de unitatea în cadrul căreia partea civilă este angajat ca mecanic auto şi anume SC „ E.” SRL rezultă că acesta, după producerea accidentului rutier a fost internat în spital iar ulterior în perioada iulie 2006 – ianuarie 2007 s-a aflat în concediu medical, perioadă în care nu a beneficiat de salariu integral, de drepturile aferente concediului de odihnă pe anul 2006, de bonurile valorice de masă şi de cadourile de C care reactualizate la data de 30.04.2008 însumează 4982 lei. Susţinerea recurentului-inculpat în sensul că intimatul-parte civilă şi-a prelungit în mod nejustificat concediul medical nu este susţinută de nici o probă, împrejurare faţă de care curtea constată, cum corect a stabilit şi instanţa de fond, că există legătură de cauzalitate directă între fapta recurentului, urmările acesteia ( vătămarea corporală gravă a victimei) şi prejudiciul cauzat intimatului parte civilă constând în diferenţele salariale pe care nu le-a încasat în perioada în care nu s-a mai prezentat la serviciu din motive medicale, independente de voinţa. Alături de expertiza contabilă dispusă în cauză, relevante sunt şi declaraţiile martorilor S. O. şi E. B. (filele 209 şi 177 dosar instanţă de fond), cum şi împrejurarea că este de notorietate faptul că sunt necesare cheltuieli importante în vederea restabilirii stării de sănătate ( intimatul parte civilă fiind supus unor intervenii chirurgicale, tratamente şi proceduri medicale specifice, inclusiv imobilizarea în aparat gipsat a membrului inferior lezat, consultaţii, radiografii etc.), cheltuieli în care se includ şi cele cu deplasările repetate la spital efectuate de partea civilă, procurarea medicamentelor, plata serviciilor medicale. Prin urmare, suma de 8.000 lei acordată intimatului parte civilă cu titlu de despăgubiri civile de către instanţa de fond şi menţinută de tribunal a fost corect stabilită şi reprezintă o justă şi integrală reparaţie a prejudiciului încercat de aceasta. Şi cuantumul daunelor morale stabilit la suma de 7.000 lei a fost corect apreciat de către instanţe. În raport de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice la care a fost supus partea civilă, – urmare leziunilor suferite şi care s-au perpetuat în timp -, de perioada de timp în care a fost internat în spital, fiind lipsit de o viaţă socială normală, de vârsta părţii civile ( persoană tânără de 38 ani), curtea apreciază că suma acordată şi care include şi prejudiciul de agrement ( partea civilă având membrul inferior imobilizat o perioadă îndelungată de timp cu consecinţa suportării regimului medical) reprezintă o compensare bănească a prejudiciilor nepatrimoniale suferite, concluzie la care a ajuns şi instanţa de fond în urma propriei evaluări a materialului probator administrat în cauză şi menţinută de instanţa de apel. Faţă de cele ce preced curtea, apreciind ca fiind neîntemeiate criticile aduse hotărârilor de către recurent şi, neconstatând din oficiu alte motive de nelegalitate şi netemeinicie ale sentinţei şi deciziei, în baza art.385/15 pct.1 lit.b din C o d u l d e procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de acesta. În baza art.192 alin.2 din C o d u l d e procedură penală, recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 lei.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!