avocat dna

Dosare DNA referendum

de

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală faţă de un număr de 67 de persoane care au luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012, după cum urmează :
– 49 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în

sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
– 18 persoane, observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 Cod penal raportată la art.17 lit.c din Legea 78/2000

În actele de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice şi probe că în data de 29 iulie 2012, cei 49 de învinuiţi, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsificate.
Pe de altă parte, în zilele de 19, 20, 21 iulie 2012, ceilalţi 18 învinuiţi din prezentul dosar penal au completat olograf şi au semnat câte o declaraţie de neapartenenţă politică, în scopul acreditării ca observatori din partea Asociaţiei „Ţara Noastră”, la referendumul din 29 iulie 2012. Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 învinuiţi au declarat, în mod mincinos, contrariul. În calitate de membri ai unei formaţiuni politice şi concomitent, de observatori la diferite secţii de votare din localităţi din judeţul Teleorman, cei 18 învinuiţi au comunicat, în fiecare oră, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenţa la vot în secţiile respective, către numărul telefonic 1855, care era parte din sistemul IT controlat de Dragnea Nicolae Liviu, învinuit în acelaşi dosar.
În acest fel, atât cei 49 de preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare, cât şi cei 18 observatori din partea unui ONG care erau şi membri de partid, au contribuit la realizarea scopului urmărit de Dragnea Nicolae Liviu, secretar general al unui partid politic, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000
Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie

Dosare DNA

de

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea în judecată a inculpatului CHEBUȚIU RADU-FLAVIU, avocat în cadrul Baroului Hunedoara, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de trafic de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2012, inculpatul Chebuțiu Radu Flaviu, avocat în cadrul Baroului Hunedoara, care a pretins și primit de la un denunțător sumele de 6.000 lei și 1.100 euro în scopul de a interveni pe lângă funcționari din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală Alba și Institutul de Medicină Legală Cluj Napoca, pentru a obține un rezultat al analizei toxicologice a alcoolemiei favorabil denunțătorului. Acest document medico – legal îi era necesar denunțătorului pentru a nu fi trimis în judecată pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie peste limita legală.

În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparținând inculpatului Chebuțiu Radu Flaviu.
La data de 12 septembrie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia a dispus arestarea preventivă a inculpatului Chebuțiu Radu Flaviu pe un termen de 29 de zile
La data de 17 septembrie 2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus cercetarea în stare de libertate a inculpatului Chebuțiu Radu Flaviu și luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara pe o perioadă de 30 de zile.

Dosarul a fost înaintat spre judecare Curții de Apel Alba Iulia.

Precizăm că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță, spre judecare, situație care nu poate în niciun fel să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

avocat DNA – 1.500 de condamnări definitive pentru corupție

de

Rezultatele activităţii în perioada August 2005 – Octombrie 2012 arată că DNA a devenit o instituţie cu o experienţă consolidată în combaterea corupţiei la nivel mare si mediu.

 

Se observă un progres constant ca volum al activităţii de investigare şi trimitere în judecată, ca varietate a domeniilor investigate, precum şi ca relevanţă a cauzelor din perspectiva calităţii persoanelor ori a valorii prejudiciilor reţinute.

Calitatea actelor de urmărire penală şi validitatea probatoriilor întocmite de procurorii anticorupţie a fost confirmată de instanţele de judecată prin decizii definitive de condamnare a 90 % din persoanele trimise în judecată.

Concret, în perioada august 2005 – 1 octombrie 2012, aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupţie, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupţie – se apreciaza in raportul prezentat de Daniel Morar la incheierea mandatului.

Cu referire la deciziile definitive de condamnare, se constată o schimbare de ritm din 2011 până în prezent, în sensul că, în mai puţin de doi ani, numărul persoanelor condamnate definitiv în dosare de corupţie l-a depăşit simţitor pe cel aferent celor cinci ani precedenţi, însumaţi, respectiv perioada 2006 – 2010. De asemenea, în ultimii doi ani, 33 % sunt decizii de condamnare cu detenţie.

Astfel, în primele nouă luni ale lui 2012, instanţele au condamnat definitiv un număr aproape dublu de persoane faţă de anul precedent (552) situaţie ce o repetă pe cea înregistrată în anul 2011 (298 persoane condamnate) comparativ cu anul 2010 (154 persoane condamnate).

Aceeaşi dinamică s-a înregistrat şi în cazul persoanelor cu funcţii importante condamnate definitiv pentru fapte de corupţie : din 11 demnitari, şapte au fost condamnaţi definitiv în cursul anului 2012.

Pe categorii de funcţii, în perioada de referinţă au fost condamnaţi definitiv 26 de primari, viceprimari şi subprefecţi precum şi 6 membri de consilii judeţene, 24 de magistraţi, 164 de ofiţeri de poliţie, 50 de directori de companii naţionale şi instituţii publice, 60 de persoane din cadrul instituţiilor cu atribuţii de control (Garda Financiară, ANAF, AVAS, ITM, Administraţii financiare etc.).

Analiza cauzelor finalizate prin condamnare arată o tipologie a modului de acţiune infracţională: de exemplu, în dosare cu miniştri şi secretari de stat – însuşire de fonduri sau schimbarea destinaţiei acestora; în dosare cu membri ai parlamentului – intervenţii la diverse instituţii (ministere, justiţie, poliţie) pentru a rezolva ilegal diverse probleme; în dosare cu persoane având poziţii de decizie la nivel local – fraudarea licitaţiilor publice in favoarea unor persoane sau fraudarea fondurilor europene, restituiri ilegale sau subevaluarea bunurilor în operaţiuni de vânzare; emiterea de decizii nedrepte în schimbul mitei sau influenţarea colegilor în procese penale sau civile.

În perioada august 2006 – octombrie 2012, au fost trimise în judecată peste 4.700 de persoane pentru fapte de corupţie, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupţie. Din acestea, aproximativ jumătate deţineau poziţii importante de decizie sau control, la nivel central sau local. Spre exemplu, au fost deferiţi justiţiei, pentru fapte de corupţie, 23 de membri ai Parlamentului, 15 miniştri şi secretari de stat, 8 prefecţi/subprefecţi şi tot atâţia preşedinţi de consilii judeţene, precum şi 9 directori de agenţii naţionale cu rang de secretar/subsecretar de stat, 40 de şefi de companii naţionale şi regii, precum şi 25 de directori de instituţii publice. Acestora li se adaugă peste 100 de primari, peste 50 de magistraţi, 500 de ofiţeri de politie şi numeroşi vameşi, inspectori fiscali, comisari de garda financiară etc.

avocat dna-Dragnea şi complicii săi bagă procurorii în anchetă

de

Pe măsură ce DNA strânge probe solide împotriva baronului PSD, Parlamentul se pregătește să-i tragă la răspundere pe procurori. DNA a început urmărirea penală împotriva a 67 de persoane, în total

Preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi ale judeţelor Teleorman, Vrancea şi Gorj – 49 de persoane -, au fost puşi sub acuzare de către procurorii DNA în dosarul secretarului general al PSD, Liviu Dragnea. Procurorii spun că aceştia ar fi înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsificate. Alţi 18 membri ai PSD sunt acuzaţi că s-au înscris, la referendum, ca observatori din partea Asociaţiei „Ţara Noastră”.

Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 au declarat, mincinos, contrariul. PSD-iştii deghizaţi în observatori ar fi comunicat, în fiecare oră, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenţa la vot în secţiile respective. Rapoartele erau trimise către numărul 1855, care era parte dintr-un sistem IT controlat de Liviu Dragnea. Astfel, baronul PSD ştia în timp real care este prezenţa la vot.

Un exemplu de fraudă, în judeţul Teleorman, este înregistrat la secţia de votare nr. 167 din Turnu Măgurele. Deşi nu este o zonă turistică, aici s-a bătut recordul la turism electoral. Astfel, în timp ce pe listele electorale permanente au votat doar şase persoane, pe listele suplimentare au votat la referendum 800 de „turişti”.

Presiuni asupra Justiţiei

În timp ce ancheta DNA avansează rapid, senatorii fac zid în jurul celor urmăriţi penal de procurori şi au decis înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă care să îi verifice tocmai pe procurorii ce au instrumentat dosarele de fraudă. Conform PSD-istului Toni Greblă, inclusiv Laura Codruţa Kovesi şi Daniel Morar vor fi obligaţi să dea socoteală. Şi Victor Ponta a dezavuat, din nou, anchetele procurorilor.

Mehedinţi, fraude de top

Seria preşedinţilor de secţii de votare puşi sub acuzare pentru fraude electorale la referendum a fost deschisă de judeţul Mehedinţi. PSD-istul Adrian Duicu (foto), preşedintele CJ Mehedinţi, a reuşit să-şi ducă judeţul pe locul doi pe ţară la prezenţa la vot.

Cei trei preşedinţi de secţii de votare, din Drobeta Turnu-Severin, Orşova şi Gârla Mare, ar fi crescut fraudulos numărul de voturi prin întocmirea unor liste electorale de alegători care conţinea menţiuni false şi ar fi tolerat turismul electoral.

 

avocat dna-Laura Oprean este delegata procuror-sef al DNA pentru sase luni

de
Procurorul Laura Oprean a fost delegata, incepand de marti, in functia de procuror-sef al DNA pentru sase luni prin ordin al lui Daniel Morar, prim-adjunct al procurorului general.

,,Prin ordin al domnului Daniel Marius Morar, primadjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a dispus delegarea, incepand de astazi, 2 octombrie 2012, pentru o perioada de sase luni, a doamnei Laura Oprean (procuror sef adjunct directie) in functia deprocuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie”, se mai arata comunicatul PICCJ. 

Laura Oprean a fost adjunct al lui Daniel Morar,mandatul ei in aceasta functie, care a expirat in 29 iunie, fiind prelungit atunci prin delegare.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!