Foarte multi clienti m-au intrebat daca au facut partajul sau divortul la notar mai pot reveni si ataca in instanta?
Raspunsul este oferit de Codul Civil si : acest act notarial se ataca in acelasi conditii pentru nulitatea unui contract
Daca se cere partajarea a altui/altor bunuri decat cele de la notar se poate ataca in instanta
Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
08.10.2013
Ora estimata: 09:00
Complet: C2
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite contestaţia. Anulează procesul verbal de perimare a executării silite încheiat de BEJ Căruceriu Alexandru la 22 decembrie 2010 în dosarul execuţional 6/2008 şi obligă BEJ Căruceriu Alexandru la continuarea formalităţilor de executare silită în dosarul sus menţionat. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică la 8 octombrie 2013.
Judecatoria Timisoara
Nr. unic (nr. format vechi) :30927/325/2013
14.11.2013 Ora estimata: 09:00
Complet: CEX2
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea.
Document: Încheiere – de executare silită 14238/2013 14.11.2013
AVOCAT-DREPT-CIVIL – executarea obligatiilor banesti in contractele dintre profesionisti
Prevederile noului act normativ se aplica creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract incheiat intre profesionisti sau intre acestia si o autoritate contractanta, avand ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia lucrarilor publice, a cladirilor si a lucrarilor de constructii civile si in cazul institutiilor din domeniul sanatatii.
Nu fac obiectul noului act normativ:
creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa;
creantele rezultand dintr-un mandat ad-hoc / concordat preventiv sau intemeiate pe o intelegere incheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societati;
contractele incheiate intre profesionisti si consumatori.
Noutatile legislative aduse prin acest act normativ vizeaza in principal stabilirea unor termene maximale de plata, determinarea dobanzii legale, reglementarea institutiei „daunelor-interese suplimentare minimale” si prevederea unei liste neexhaustive de clauze abuzive si de criterii de determinare a acestor clauze si practici abuzive.
In ceea ce priveste relatiile contractuale dintre profesionisti, atentia se va indrepta asupra termenului contractual de plata al obligatiilor care nu va putea depasi, decat prin exceptie si in conditiile in care nu se va dovedi un abuz fata de creditor, 60 de zile.
Pentru cazurile in care termenul de plata nu a fost prevazut in contract, iar partile nu au stabilit penalitati, dobanda legala (penalizatoare) este stabilita prin dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 13/2011.
Potrivit noilor reglementari, cuantumul dobanzii legale se calculeaza la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 8 puncte procentuale.
Dobanda legala va curge de la urmatoarele termene:
30 de zile de la data primirii facturii;
30 de zile de la data primirii bunurilor sau prestarii serviciilor, daca data facturii este incerta sau anterioara primirii bunurilor ori prestarii serviciilor;
30 de zile de la data finalizarii procedurii de receptie a bunurilor sau a serviciilor.
Durata perioadei de receptie in conditiile noului act normativ nu va putea depasi de regula 30 de zile, cu exceptia situatiilor in care clauzele care vor stabili un termen mai extinsnu vor fi abuzive pentru creditor.
Intrucat prin Directiva se urmareste interzicerea abuzului in materie de libertate contractuala in dezavantajul creditorilor, noul act normativ defineste clauza si practica abuziva din perspectiva relatiei cu creditorul.
In determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instantele de judecata vor tine cont de circumstantele cauzei si cu precadere de:
i) natura bunurilor sau serviciilor;
ii) neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plata sau de la rata dobanzii;
iii) pozitia dominanta a co-contractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie;
iv) abaterile grave de la practicile statornicite intre parti sau de la uzantele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;
v) nerespectarea principiului bunei-credinte si a principiilor de diligenta in executarea obligatiilor.
Fara a fi necesara verificarea vreuneia dintre circumstantele de mai sus, legea stabileste sub sanctiunea nulitatii absolute ca fiind clauze abuzive acele clauze contractuale care:
exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;
fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;
prevad un termen mai mare decat cel stabilit prin lege pentru momentul de la care curg dobanzile;
fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante un termen de plata mai mare de 60 de zile, sub anumite conditii;
elimina posibilitatea platii de daune-interese suplimentare;
stabilesc un termen pentru emiterea / primirea facturii.
In ceea ce priveste cheltuielile de recuperare a creantei, creditorul poate pretinde daune – interese pentru toate cheltuielile efectuate in acest scop.
Viitoarea lege a retrocedărilor şi restituirilor se anunţă nu prea pe placul celor care o aşteaptă. Ponta a făcut deja cunoscute câteva dintre principiile care stau la baza sa, între care, cel mai înfricoşător pentru “samsari” este acela că cumpărătorii de drepturi litigioase vor fi impozitaţi cu 85%. Ceea ce, să recunoaştem înseamnă că nu va mai fi afacere. Deasemenea, premierul a mai dezvăluit un aspect: că imobilele în care funcţionează şcoli, spitale, alte instituţii de interes public, vor fi retrocedate în natură cu condiţia ca activităţile prezente să se desfăşoare încă 20 de ani, timp în care proprietarii vor primi chirie la preţul pieţii.
Desigur, unii vor primi toate aceste lucruri ca un soi de reparaţie faţă de modul banditesc, aş putea spune, în care s-a desfăşurat până acum această operaţiune. Nu mă refer atât la cei care au revendicat pe drept proprietăţi confiscate sau naţionalizate de regimul comunist, cât la veritabila industrie de falsificare de documente care a înflorit în toată această perioadă, pe baza unui consens realizat cu instanţe de judecată corupte. Cifra de afaceri a retrocedărilor abuzive este impresionantă. După cum la fel de impresionate sunt sumele pe care samsarii le-au pus la bătaie pentru a convinge magistraţi lacomi şi necinstiţi să decidă în favoarea lor. Vînătoarea de proprietăţi revendicabile a început de timpuriu, odată cu propaganda interesată făcută de grupări politică în numele “reparării” abuzurilor.
Cabinete celebre de avocaţi s-au specializat în depistarea de documente, alături de falsificatori nici măcar prea pricepuţi, pentru a pune mâna pe imobile, terenuri şi păduri care nu aparţinuseră vreodată celor care le revendicăm. Dacă guvernul Ponta ar fi cu adevărat interesat de problemă, ar trebui să declanşeze o anchetă care să scoată la iveală dosarele retrocedărilor, în care specialiştilor în plastografii nu le va fi deloc greu să depisteze falsurile şi contrafacerile pe care judecătorii s-au făcut că nu le văd. S-ar putea constata uşor ce instanţe s-au specializat în retrocedări pe bandă rulantă şi în ce ritm nivelul de trai al membrilor acestora a crescut în mod spectaculos.
Actuala lege anti-samsari vine prea târziu, când practic nu mai are obiect. Marile jocuri în materie s-au făcut în timpul guvernării înţelegătoare a lui Tăriceanu şi erau programate să fie continuate de integrul premier Ungureanu, cel care şi-a asumat un proiect scris chiar de către beneficiari. Ce-a mai rămas de retrocedat este nesemnificativ faţă de ceea ce s-a prădat până acum şi, dată fiind neretroactivitatea unei legi, atenţia procurorilor ar trebui să se îndrepte spre revizuirea şi verificarea celor deja operate. Nu de alta, dar ar putea deveni o sursă importantă de alimentare a bugetului cu bani furaţi.
amosnews
In codul civil actual actiunea in tagada paternitatii este redata de dispozitiile art. 429 si poate fi pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum şi de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată şi de moştenitorii acestora, în condiţiile legii.
Acţiunea se introduce de către soţul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva mamei sale şi, dacă este cazul, a altor moştenitori ai săi- precizeaza avocat drept civil
Dacă soţul este pus sub interdicţie, acţiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de instanţa judecătorească.
Mama sau copilul poate introduce acţiunea împotriva soţului. Dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor lui.
Tatăl biologic poate introduce acţiunea împotriva soţului mamei şi a copilului. Dacă aceştia sunt decedaţi, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor.
poate fi pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum şi de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată şi de moştenitorii acestora, în condiţiile legii.
(2) Acţiunea se introduce de către soţul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva mamei sale şi, dacă este cazul, a altor moştenitori ai săi.
(3) Dacă soţul este pus sub interdicţie, acţiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de instanţa judecătorească.
(4) Mama sau copilul poate introduce acţiunea împotriva soţului. Dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor lui.
(5) Tatăl biologic poate introduce acţiunea împotriva soţului mamei şi a copilului. Dacă aceştia sunt decedaţi, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor.
Avocat drept civil- cab.avocat Coltuc
poate fi pornită de soţul mamei, de mamă, de tatăl biologic, precum şi de copil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată şi de moştenitorii acestora, în condiţiile legii.
(2) Acţiunea se introduce de către soţul mamei împotriva copilului; când acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva mamei sale şi, dacă este cazul, a altor moştenitori ai săi.
(3) Dacă soţul este pus sub interdicţie, acţiunea poate fi pornită de tutore, iar în lipsă, de un curator numit de instanţa judecătorească.
(4) Mama sau copilul poate introduce acţiunea împotriva soţului. Dacă acesta este decedat, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor lui.
(5) Tatăl biologic poate introduce acţiunea împotriva soţului mamei şi a copilului. Dacă aceştia sunt decedaţi, acţiunea se porneşte împotriva moştenitorilor.
Art. 430 din Codul civil actual reglementeaza actiunea in tagada paternitatii de către soţul mamei, si anume:
Soţul mamei poate introduce acţiunea în tăgada paternităţii în termen de 3 ani, care curge fie de la data la care soţul a cunoscut că este prezumat tată al copilului, fie de la o dată ulterioară, când a aflat că prezumţia nu corespunde realităţii.
Termenul nu curge împotriva soţului pus sub interdicţie judecătorească şi, chiar dacă acţiunea nu a fost pornită de tutore, ea poate fi introdusă de soţ în termen de 3 ani de la data ridicării interdicţiei.
Dacă soţul a murit înainte de împlinirea termenul menţionat la alin. (1), fără a porni acţiunea, aceasta poate fi pornită de către moştenitori în termen de un an de la data decesului.
Scopul acţiunii în tăgada paternităţii este nu numai acela de a înlătura prezumţia de paternitate care nu corespunde adevărului,ci si acela de a da posibilitatea copilului de a-şi stabili adevărata sa filiaţie.
Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro. Vizitati si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog
Relațiile dintre soți reprezintă unul dintre subiectele de actualitate ale vieții cotidiene și de multe ori punct de plecare în litigiile civile.
Noul Cod civil subliniază scopul încheierii căsătoriei , și anume întemeierea unei familii.
Prin art.309 din Noul Cod Civil se prevăd în mod expres obligațiile reciproce ale soților respectul reciproc, fidelitate și sprijinul moral, dar și îndatorirea de a locui împreună.
Încălcarea unora dintre obligațiile mai sus menționate poate constitui motiv de divorț sau poate conduce la obligația celui vinovat la plată de despăgubiri.
De asemenea, este important de reținut că obligația partenerilor de a fi fideli unul față de celalalt în viziunea Noului Cod Civil nu este considerată un atentat la libertatea sau la independența cuiva, și mai mult decât atât de această dată legiuitorul a avut în vedere și independența socială și profesională a soților, prin art.310 stipulându-se că un soț nu are dreptul să cenzureze corespondența, relațiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt soț.
Interdicția cenzurării unui soț de către celălalt, lipsa dreptului unuia dintre soți de a limita anturajul celuilalt și interdicția soțului de a alege profesia celuilalt soț, nu sunt decât forme prin care se asigură egalitatea acestora.
Un alt exemplu al egalității dintre soți este stipulat în art.308 din Noul Cod Civil, unde se precizează că soții hotărăsc de comun acord în tot ce privește căsătoria.
În ceea ce privește contribuția soților la cheltuielile căsătoriei, aceștia sunt obligați să își acorde sprijin material reciproc doar în legătură cu cheltuielile căsătoriei, ei sunt obligați să contribuie, în raport de mijloacele fiecăruia, la aceste cheltuieli, dacă prin convenția matrimonială nu s-a stipulat altfel.
Altfel spus, obligația legală de acordare a unui sprijin material se va limita doar la suportarea cheltuielilor căsătoriei și acestea fiind condiționate în convenția matrimonială.
Prin Noul Cod civil se introduce și convenția matrimonială. Art.329 prevede că alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunității legale se face prin încheierea unei convenții matrimoniale, ce nu oate în niciun caz aduce atingere egalității dintre soți, autorității părintești sau devoluțiunii succesorale legale. În cazul în care oricare dintre aceste aspecte sunt încălcate prin convenție, aceasta este lovită de nulitate absolută
Pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii şi agenţii din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.
Ofiţerii şi agenţii din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative constată contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu:
În cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.
În situaţia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.
Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.
Potrivit dispozitiilor art. 106 alin. (2) coroborat cu art. 164 alin. (2) din Noul Cod civil, punerea sub interdictie reprezinta o masura de ocrotire a majorului care nu are discernamantul necesar pentru a se ingriji de interesele sale , din cauza alienatiei sau debilitatii mintale.
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de xxxx.2011 sub nr. xxxxx/193/2011 reclamantul D.F.-T. a solicitat punerea sub interdictie a sotiei sale D.D.-I. si numirea sa in calitate de tutore.
In motivarea cererii, a aratat ca este casatorit cu parata din data de XX si, in urma cu cativa ani, aceasta a suferit un accident vascular cerebral, declansandu-se boala “Alzeimer”, starea ei inrautatindu-se cu fiecare zi.
A precizat reclamantul ca, in prezent, aceasta nu se mai poate misca, nu mai poate comunica si nu recunoaste pe nimeni fiind, practic, dependenta in totalitate de o alta persoana si avand nevoie urgent de o persoana care sa-i administreze bunurile personale si cele pe care le-au acumulat in comun pe parcursul casatoriei.
In dovedirea sustinerilor sale, reclamantul a solicitat admiterea probei cu inscrisuri, depunand, in copie: acte de stare civila, inscrisuri medicale, hotararea nr. XXXX/x.2010, Raport de examinare nr. XXXX/x.2010, Ancheta sociala nr. XXXXX/x.2010 si cupon de pensie privind pe D.D.-I. -Iuliana.
In conformitate cu prevederile art.15 lit.h) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciara de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, cererea este scutita de taxa de timbru.Punerea sub interdictie este astfel o institutie menita sa ocroteasca persoana, textul legal precizat conditionand luarea masurii de existenta unei stari de tulburare mintala cu caracter general si permanent, o slabire trecatoare a facultatilor mintale nefiind de natura sa determine luarea unei asemenea masuri, fiind in aceasta maniera facuta diferentierea fata de situatia in care o persoana, desi capabila, deci cu discernamant, nu poate sa-si administreze bunurile si sa-si apere interesele in conditii multumitoare din cauza batranetii, a unei infirmitati fizice sau psihice, imprejurari ce pot genera punerea sub curatela a persoanei in cauza.
Nulitate este acea sanctiune de drept civil, care lipseste actul juridic de evectele contrarii normelor juridice editate pentru incheierea sa valabila; nulitatea intervine in cazul in care nu se respecta conditiile de valabilitate ale actului juridic civil.
FUNCTIILE NULITATII
– Functia preventiva- consta in efectul inhibitoriu pe care il exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa incheie actul juridic civil cu nerespectarea conditiilor sale de validitate.
– Functia sanctionatorie- presupune tocmai inlaturarea efectelor contrare legii.
– Functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii apare ca un mijloc de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor moravuri.
DELIMITAREA NULITATII
Pentru o mai buna intelegere a nulitatii este necesar sa o delimitam de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil precum ar fi : rezolutiunea, rezilierea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea.
– NULITATE-REZOLUTIUNE. Delimitarea presupune cunoasterea conceptelor in cauza, semnaland asemanarile si deosebirile de regim juridic dintre ele. Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic incheiat cu nerespectarea normelor privind conditiile de validitate. Rezolutionarea consta in desfiintarea unui contract sinalogmatic, cu executare uno-ictu , dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.
– NULITATE-REZILIERE. Rezilierea este incetarea-desfacerea unui contract sinalogmatic, cu executarea succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti. Intre nulitate si reziliere exista ,in esenta, aceleasi asemanari si deosebiri ca in cazul nulitate-rezolutiune, cu mentiunea ca efectele, de data aceasta, nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor.
– NULITATE-CADUCITETE. Caducitatea este o cauza de ineficacitate constand in faptul ca lipseste actul juridic civil de orice efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare incheierii sale si independent de vointa autorului actului.
– NULITATE-REVOCARE. Revocarea desemneaza acea sanctiune de drept civil care consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii grafiticatului ori neexecutariiculpabile a sarcinii.
CAUZELE DE NULITATE
Aceasta sanctiune are drept cauza-generica- nerespectarea dispozitivelor legale care reglementeaza conditiile sale de valabilitate.Deci, nevalabilitatea conditiilor sale esentiale ( care sunt conditii de valabilitate ) atrag nulitatea.
CAUZE DE NULITATE ABSOLUTA :
– Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor :
-nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc (art. 1309 din Codul Civil )
-lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta (art. 34 din Decretul nr. 31/1954 )
– Lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii-obstacol)
– Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil
– Cand lipseste cauza ori ea este ilicita sau imorala
– Nerespectarea formei ceruta ad validitatem
– Lipsa ori nevalbilitatea autorizatiei administrative (art. 58 Legea nr. 17/1996 )
– Incalcarea ordinii publice
– Fraudarea legii
CAUZE DE NULITATE RELATIVA :
– Viciile de consimtamant : eroarea, violenta, legiuirea sau dol
– Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil
– Nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu.
Potrivit art. 510 din Codul de procedura civila, executorul judecatoresc va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509 din Codul de procedura civila, respectiv persoana care, dupa trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, a oferit pretul cel mai mare.
Trib. Bistrita-Nasaud, s. com., de cont. adm. si fisc., dec. nr. 113/R/24 februarie 2011
Prin sentinta civila nr. 4914 din 29 septembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Bistrita a fost respinsa exceptia tardivitatii invocata de intimata OM Romania SA.
S-a respins exceptia lipsei de interes a contestatoarei de a solicita anularea partiala a procesului-verbal de licitatie invocata de intimata OM Romania SA.
S-a admis contestatia la executare formulata de contestatoarea ICV in contradictoriu cu intimatii BEJ MM, OM Romania IFN SA si TG si a fost anulat partial procesul-verbal de licitatie imobiliara incheiat la data de 22.03.2010 in dosar executional nr. 555/ex/2009 al BEJ MM privitor la refuzul executorului judecatoresc de a adjudeca imobilul si la mentiunea potrivit careia se va stabili o noua data de licitatie.
S-a constatat calitatea contestatoarei de adjudecatar al imobilului situat in localitatea Bistrita, ……. si a fost obligat executorul judecatoresc la continuarea executarii silite.
Impotriva acestei hotarari a formulat recurs intimata OM Romania IFN SA.
Tribunalul, examinand in baza prev. art. 304 si 3041 Cod procedura civila hotararea atacata atat prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, constata ca aceasta este temeinica si legala, nefiind dat nic un motiv de casare sau de modificare a hotararii, avand in vedere urmatoarele considerente:
Instanta de fond a stabilit, pe baza probelor administrate, o corecta stare de fapt pe care a circumscris-o adecvat dispozitiilor legale incidente in materie, pronuntand o solutie legala atat cu privire la exceptiile tardivitatii si a lipsei de interes, cat si referitor la fondul cauzei, nici unul din motivele de recurs nefiind intemeiate.
Privitor la exceptia tardivitatii precizarii contestatiei la executare, instanta de fond a apreciat corect ca aceasta nu este intemeiata, deoarece contestatia la executare a fost introdusa la data de 23.03.2010, in termenul de 15 zile prevazut de art. 401 alin. 1 din Codul de procedura civila, contestatoarea invocand nelegalitatea refuzului executorului judecatoresc de a adjudeca imobilul in favoarea contestatoarei.
Cu toate ca nu s-a solicitat prin contestatie in mod expres anularea partiala a procesului-verbal de licitatie, aceasta solicitare expresa fiind mentionata doar in concluziile scrise depuse la data de 13.08.2010, este evident ca contestatie la executare vizeaza refuzul executorului de a recunoaste calitatea de adjudecatar a contestatoarei si nelegalitatea partiala a licitatiei din data de 22.03.2010, act de executare care s-a materializat prin procesul-verbal incheiat de executorul judecatoresc la data de 22.03.2010.
Astfel, precizarea contestatiei la executare nu poate fi considerata o noua contestatie la executare, distincta de cea initiala, ci, dimpotriva, reprezinta un tot unitar, astfel ca termenul de 15 zile prevazut de textul legal mentionat anterior a fost respectat prin raportare la data depunerii contestatiei la executare – 23.03.2010. Nu este vorba insa de o modificare de actiune, asa cum a retinut prima instanta.
Referitor la exceptia lipsei de interes a contestatoarei de a solicita anularea procesului-verbal de licitatie din data de 22.03.2010 s-a retinut intemeiat ca, potrivit art. 399 alin. 1 din Codul de procedura civila, impotriva executarii silite si a actelor de executare pot face contestatie cei interesati sau vatamati prin executare, contestatoarea invocand, prin contestatia la executare, faptul ca, desi a oferit pretul cel mai mare in urma mai multor strigari succesive, executorul judecatoresc a refuzat sa-i constate calitatea de adjudecatar, fiindu-i vatamate astfel interesele prin acest refuz.
In ceea ce priveste fondul contestatiei la executare, tribunalul retine ca, potrivit art. 510 din Codul de procedura civila, executorul judecatoresc va declara adjudecatar persoana care, la termenul de licitatie, a oferit pretul de vanzare potrivit dispozitiilor art. 509 din Codul de procedura civila, respectiv persoana care, dupa trei strigari succesive, la intervale de timp care sa permita optiuni si supralicitari, a oferit pretul cel mai mare.
Din procesul-verbal incheiat la data de 22.03.2010 in dosarul executional nr. 555/ex/2009, rezulta faptul ca singurii licitatori au fost contestatoarea ICV si numita BC, iar la a saptea strigare contestatoarea a oferit pretul de 71.000 lei, iar licitatorul BC s-a retras.
In cazul cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor- avocat drept civil
Dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si trecuta in incheierea de sedinta.
Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecatii, chiar daca nu cuprinde nici o aratare in aceasta privinta; el poate fi insa restrans numai la anumite acte sau pentru anumita instanta.
Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezinta partea.
Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatari in pricinile sotului sau rudelor pana la al patrulea grad inclusiv.
De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorii cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la al patrulea grad inclusiv.
Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, precum si propunerile de tranzactie nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale.
Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.
Renuntarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta in prezenta partii.
Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul, cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul de infatisare sau de indeplinirea termenelor cailor de atac.
Sursa: Portal.just.ro
Din 2009, Euro P.E.C, a tot intarziat cu platile catre Hidolectrica. Mai mult, de la inceput acestui an, firma galateana nu a mai achitat nicio factura catre Hidroelectrica, acesta fiind si motivul invocat in cererea de insolventa. Se pare
ca, in contractul incheiat in 2004, era prevazut faptul ca, daca facturile nu sunt achitate mai multe de 90 de zile, firma furnizoare poate denunta contractul unilateral. Ceea ce altfel s-a si intamplat. In acelasi contract erau prevazute si penalitatile, in cuantum de 0,1 la suta pe zi de intarziere.
In momentul cererii de intrare in insolventa, firma galateana avea datorii de aproape 14 milioane de euro de lei, din care 2,7 milioane de euro catre creditori garantati, 10,7 milioane de euro catre furnizori si cei asimilati furnizorilor, 100.000 de euro catre diversi furnizori, 13.600 de euro catre salariati, 31.500 de euro catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale si 256.000 de euro drept dividende catre asociati.
Firma Euro PEC a inregistrat profit pana in 2011, cand a incheiat anul cu pierderi de 50 la suta din valoarea cifrei de afaceri pe 2011. Conducerea firmei motiveaza ca facturile nu au fost platite din cauza ca au fost achitate o parte din creditele contractate de la banci, credite care insumeaza aproximativ 12,7 milioane de euro.
Societatea galateana furnizeaza energie electrica unor consumatori importanti din Romania: fabricile de ciment Alesd, Campulung, Turda (aferente S.C. HOLCIM ROMANIA S.A.), combinatele metalurgice MECHEL Targoviste si MECHEL Campia Turzii, la o parte dintre acestia avand implementate propriile grupuri de masura, prin intermediul carora realizeaza masurarea, teletransmisia si gestionarea consumurilor de energie, conform „Codului de masurare a energiei electrice„.
Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala
Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.
Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.
„Am procedat la reciclare conform legii”
In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.
„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.
La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.
Rezultatul expertizei
In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.
Obiectiile Fondului pentru Mediu
In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.
„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.
Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.
Instanța………………(menționati instanța unde va judecati)
Dosar……..nr……………….
DOMNULE PREȘEDINTE,
Subsemnatul(a),…………………….., cu domiciliul in……………………………………………………………………….., parte in dosarul ce formeaza numarul …………, formulez
CONCLUZII SCRISE
prin care va solicit admiterea/respingerea actiunii si
–
–
–
(va trebui sa precizati ce anume solicitati prin admiterea sau respingerea actiunii – spre ex. obligarea la plata unei sume de bani, constatarea ca prescrisa actiunea etc.)
pentru urmatoarele
MOTIVE
1………………….
2………………….
(va trebui sa motivati fiecare capat de cerere bazandu-va atat pe situatia de fapt, pe normele incidente in cauza cat si pe probele existente la dosar sau administrate in cursul procesului. In situatia in care solicitati respingerea actiunii, va trebui de asemenea sa motivati respingerea pentru fiecare capat de cerere solicitat de catre reclmant, avand in vedere situatia de fapt, normele incidente in speta si probele din dosar.)
____________________
Numele si semnatura Dvs.
DOMNULUI PRESEDINTE AL …………………..(instanța la care va judecați)
| Număr dosar: | 1230/46/2010 |
| Data: | 21.01.2011 |
| Materie juridică: | Contencios administrativ şi fiscal |
| Obiect: | obligare emitere act administrativ |
| Stadiu procesual: | Recurs
|
| 1. | BURTEA GABRIEL | Intimat, Reclamant |
| 2. | MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI | Intimat, Chemat în garanţie |
| 3. | SÎRBU IOANA ADRIANA | Intimat, Reclamant |
| 4. | UNIVERSITATEA SPIRU HARET | Recurent, Pârât |
| Nr. | Data | Soluţie | Detalii |
| 1. | 15.11.2011 | Decizia nr. 5386/15.11.2011 Admite recursul.Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că admite în parte cererea de chemare în garanţie a Ministerului Educatiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului. Obligă METS în calitate de chemat în garanţie să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în diplome de licenţă şi suplimentele de diplomă pentru cei doi reclamanti. Mentine celelalte dispozitii ale sentinţei atacate.Irevocabilă. | Admitere recurs |
| 2. | 04.10.2011 | – | Amână cauza |
| 3. | 31.05.2011 | – | Amână cauza |
| 4. | 29.03.2011 | Încheierea din 29.03.2011 Admite cererea de preschimbare. Fixează termen la 31.05.2011,cu citare părţi. | Încheiere |
Conform actualei forme a modificarilor propuse la OUG 109/2005, o copie conforma a licentei de transport poate fi solicitata pentru o perioada de valabilitate de 10 ani, fara a depasi termenul de valabilitate a licentei respective. Copia conforma a licentei de transport nu este transmisibila si contine numele operatorului de transport si un numar de serie, dar nu si numarul de inmatriculare.
Pentru incalcarea unor norme din domeniul transporturilor rutiere, pe langa sanctiunea contraventionala principala, se aplica si o sanctiune complementara constand in puncte de penalizare, care vor fi evidentiate in baza de date a autoritatii competente: incalcari minore – 1 punct penalizare; incalcari grave – 3 puncte penalizare; incalcari foarte grave – 6 puncte penalizare.
Conditiile minime de varsta pentru obtinerea certificatului de competenta profesionala prin calificare initiala sunt 18 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile C si C+E si 21 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile D si D+E.
In ceea ce priveste calificarea initiala accelerata, conditiile minime de varsta sunt de 18 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile C1 si C1+E, 21 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile de permise C, C+E, D1, D1+E si D, D+E, pentru transport de persoane prin serviciu regulat pe distante de pana la 50 km si 23 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile D si D+E.
Eliberarea documentelor, precum si efectuarea prestatiilor specifice se realizeaza de autoritatea competenta, pe baza tarifelor stabilite de aceasta. Insa, la stabilirea tarifelor, autoritatea competenta va tine cont doar de acoperirea cheltuielilor administrative, in legatura cu eliberarea documentelor.
Transport de calatori
Criteriul de vechime pe traseu a fost reintrodus, desi fusese eliminat in varianta initiala.
Astfel, punctajele acordate pentru criteriile de departajare sunt:
a) pentru vechimea neintrerupta pe traseu, ca detinator al licentei de traseu, se acorda cate un punct pentru fiecare an vechime.
b) pentru efortul investitional:
– se acorda cate 20 de puncte pentru fiecare autobuz utilizat pe traseul respectiv detinut in proprietate, cu contract de cumparare in rate sau contract in leasing, din care se scad cate un punct pentru fiecare an vechime, fata de data solicitarii;
– se acorda cate 10 puncte pentru fiecare autobuz detinut cu contract de inchiriere, din care se scade cate un punct pentru fiecare an vechime, fata de data solicitarii;
c) pentru gradul de confort al autobuzelor detinute si utilizate pe traseul respectiv:
– se acorda cate 9 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria I;
– se acorda cate 6 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria II;
– se acorda cate 5 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria III;
– se acorda cate 2 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria IV.
Nu se admit echivalari intre clasificarile pe stele si clasificarile pe categorii ale autobuzelor.
Operatorul de transport, detinator al copiei conforme a licentei de traseu, poate utiliza orice autobuz sau autocar clasificat, care are cel putin numarul de locuri stabilit in licenta de traseu respectiva.
Pe traseele intre municipiul Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov operatorii de transport pot utiliza si autobuze urbane neclasificate.
Aautogari
Conform modificarilor propuse la OUG 109/2005, pana la 30 iunie 2012, autogarile existente in functiune vor fi clasificate pe categorii.
Autogari categoria a III-a sunt cele care, in afara dotarilor specifice minime obligatorii, detin: spatiu total, delimitat, al autogarii, de minim 200 mp; sala de asteptare pentru calatori de minim 20 mp; imobil pentru celelalte activitati specifice exclusive de minim 20 mp; minim doua peroane pentru plecari/sosiri.
Autogari categoria a II-a sunt cele care detin minim dublul capacitatii activelor impuse autogarilor de categoria a III-a.
Iar autogari categoria a I-a sunt cele care detin minim dublul capacitatii activelor impuse autogarii de categoria a II-a.
Cititoare de carduri
Casele de marcat fiscale si cititoarele de card cu posibilitate de a transmite date online raman obligatorii pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate.
In plus, odata cu montarea cititoarelor de carduri, operatorii de transport respectivi nu vor mai emite abonamente de calatorie decat de tip card.
Totusi, actuala forma a amendamentelor aduse la OUG 109/2005 aduce operatorilor de transport un cadou nesperat. Astfel, costurile legate de dotarea autobuzelor si autocarelor cu cititoare de carduri, precum si de transmiterea datelor online, vor fi suportate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in exclusivitate.
Conform amendamentelor, noua lege va intra in vigoare la data de 4 decembrie 2011.
Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.
Clauzele contractuale
Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:
Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.
Clauza de impreviziune
Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune
Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.
Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.
Antecontractul (Promisiunea de a contracta)
Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:
Clauza penala
Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de
bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.
Elementele de noutate:
(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.
Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.
Denuntarea unilaterala