AVOCAT INSOLVENTA

Hotărârea Guvernului nr. 11/2016 privind constituirea comisiilor de insolvență la nivel central și teritorial prevăzute de Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice a fost publicată

de

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 92 alin. (1) din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, cu modificările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

SECȚIUNEA 1
Comisia de insolvență la nivel central

Art. 1. – (1) Comisia de insolvență la nivel central se înființează după cum urmează:
a) Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice desemnează fiecare, prin ordin al ministrului, câte un membru titular și un supleant;
b) Oficiul Național al Registrului Comerțului desemnează, prin decizie a directorului general, un membru titular și un supleant, din cadrul Direcției Buletinul procedurilor de insolvență;
c) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor desemnează, prin ordin al președintelui, un membru titular și un supleant.
(2) Membrii comisiei de insolvență la nivel central sunt numiți pentru un mandat de 3 ani.

Art. 2. – (1) Poate fi membru titular sau supleant al comisiei de insolvență la nivel central persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) are o vechime de minimum 3 ani în specialitatea studiilor;
b) nu a fost sancționată disciplinar în ultimele 6 luni;
c) se bucură de autoritate profesională și de probitate morală, dovedite prin recomandarea conducătorului instituției;
d) are studii superioare economice, juridice sau în alte specializări relevante pentru aplicarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 151/2015, dovedite prin fișa postului;
e) nu deține calitatea de debitor în cadrul unei proceduri de insolvență prevăzute de Lege.
(2) Membrul supleant înlocuiește membrul titular în situația în care acesta din urmă se află în imposibilitate obiectivă de participare la ședințele comisiei, cum ar fi în caz de boală, în caz de absență motivată în îndeplinirea unor atribuții de serviciu ce nu pot fi amânate sau altele asemenea ori dacă este suspendat din funcția deținută la una dintre autoritățile publice prevăzute la art. 44 alin. (2) din Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Lege.

Art. 3. – Mandatul unui membru al comisiei de insolvență la nivel central încetează:
a) la expirarea duratei acestuia;
b) prin înlocuire, prin ordin al conducătorului instituției care l-a desemnat ca reprezentant în comisie, inclusiv pentru neîndeplinirea obligațiilor ce îi revin în temeiul Legii și al prezentei hotărâri, în acest caz, din oficiu sau la sesizarea motivată a președintelui comisiei;
c) la cererea motivată a membrului comisiei.

Art. 4. – (1) Lucrările comisiei de insolvență la nivel central sunt prezidate, prin rotație, de reprezentantul fiecărei instituții publice, membră a comisiei.
(2) În cadrul primei ședințe, membrii comisiei de insolvență la nivel central stabilesc ordinea rotației.
(3) Mandatul președinției are durata de un an.
(4) Președintele conduce lucrările comisiei.

Art. 5. – (1) Ședințele comisiei de insolvență la nivel central se desfășoară, de regulă, la sediul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. La propunerea președintelui și cu acordul celorlalți membri se poate stabili și un alt loc pentru desfășurarea ședințelor.
(2) Ședințele comisiei de insolvență la nivel central se desfășoară trimestrial sau ori de câte ori este nevoie. Comisia este convocată de președinte, la inițiativa acestuia sau a oricăruia dintre membri ori la propunerea aparatului tehnic al comisiei.

Art. 6. – (1) Comisia de insolvență la nivel central adoptă decizii cu majoritatea voturilor, numai în prezența tuturor membrilor. Deciziile se semnează de președintele comisiei. Pentru pregătirea ședințelor de deliberare, comisia de insolvență la nivel central se poate întruni numai în prezența președintelui și a minimum 3 membri. În acest caz, desfășurarea și concluziile ședinței sunt consemnate într-un proces-verbal semnat de membrii prezenți.
(2) În procesul de votare, membrii comisiei pot vota numai „pentru” sau „împotrivă”.
(3) Președintele comisiei are același drept la vot ca și ceilalți membri ai comisiei.

Art. 7. – Președintele comisiei de insolvență la nivel central are următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea comisiei și a aparatului tehnic, în aplicarea atribuțiilor prevăzute de Lege;
b) convoacă și prezidează ședințele comisiei;
c) emite, ca urmare a aprobării de către comisie, decizia privind criteriile pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil și dispune publicarea anuală a criteriilor;
d) emite, ca urmare a aprobării de către comisie, decizia privind criteriile pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și ale familiilor lor, cu respectarea prevederilor Legii și ale Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) reprezintă comisia în raporturile cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu instituțiile naționale și internaționale și cu persoane fizice și juridice române și străine;
f) propune, la începutul mandatului, un plan de măsuri cu privire la coordonarea, din punct de vedere metodologic, a activității comisiilor de insolvență la nivel teritorial, pentru îmbunătățirea eficienței activității acestora și planificarea pregătirii profesionale a membrilor comisiilor, care se supune aprobării comisiei;
g) emite, ca urmare a aprobării de către comisie, decizia privind formularul tipizat de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare, precum și alte formulare necesare pentru punerea în aplicare a Legii.

Art. 8. – Comisia de insolvență la nivel central are următoarele atribuții principale:
a) întocmește și actualizează, cel puțin de două ori pe an, cu sprijinul aparatului tehnic, Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice, precum și a evaluatorilor din corpul propriu;
b) întocmește, cu sprijinul aparatului tehnic, și aprobă criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, urmând a se emite decizie a președintelui în acest sens, și propune președintelui publicarea anuală a criteriilor actualizate;
c) întocmește, cu sprijinul aparatului tehnic, și aprobă criteriile pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și ale familiilor lor, cu luarea în considerare
a Legii nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, urmând a se emite decizie a președintelui;
d) întocmește, cu sprijinul aparatului tehnic, și aprobă formularul tipizat de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare, precum și alte formulare necesare în implementarea Legii, urmând a se emite decizie a președintelui;
e) elaborează structura și curricula de formare profesională a membrilor comisiilor de insolvență și a aparatului tehnic;
f) elaborează ghiduri, organizează acțiuni și/sau campanii de informare a publicului, cu sprijinul aparatului tehnic, și facilitează accesul debitorilor la acestea;
g) elaborează, cu sprijinul aparatului tehnic, statistici și studii privind aplicarea procedurilor prevăzute de Lege, pe baza informațiilor furnizate de comisiile de insolvență organizate la nivel teritorial și de instanțele judecătorești;
h) coordonează și monitorizează din punct de vedere organizatoric activitatea comisiilor de insolvență care funcționează la nivel teritorial;
i) formulează, cu sprijinul aparatului tehnic, propuneri pentru modificarea și completarea Legii și ale actelor normative emise pentru aplicarea acesteia, precum și ale altor acte normative care au incidență în materia procedurii insolvenței persoanelor fizice ce fac obiectul Legii, pe care le înaintează instituției cu inițiativă legislativă în aceste domenii;
j) orice alte atribuții în limitele competențelor stabilite de Lege.

Art. 9. – Aparatul tehnic al comisiei de insolvență la nivel central are următoarele atribuții:
a) asigură secretariatul tehnic al comisiei;
b) sprijină îndeplinirea de către comisie a atribuțiilor prevăzute de Lege și de actele normative emise pentru aplicarea acesteia;
c) analizează și prelucrează informațiile transmise de comisiile de insolvență care funcționează la nivel teritorial;
d) centralizează listele membrilor corpurilor profesionale, care sunt admiși pentru includere în Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice;
e) realizează activitatea de documentare și analiză, în vederea stabilirii de către comisia de insolvență la nivel central a criteriilor generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, și are în vedere publicarea criteriilor actualizate anual, sprijinind comisia în elaborarea acestora;
f) realizează activitatea de documentare și analiză, în vederea determinării de către comisia de insolvență la nivel central a criteriilor pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor și ale familiilor acestora, sprijinind comisia în elaborarea acestora;
g) realizează activitatea de documentare și analiză pentru elaborarea formularului de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare, precum și alte formulare necesare în implementarea Legii, sprijinind comisia în elaborarea acestora;
h) formulează propuneri privind organizarea formării profesionale a membrilor comisiilor de insolvență la nivel teritorial și a personalului aparatului tehnic;
i) realizează activitatea de documentare și analiză pentru elaborarea de ghiduri și alte materiale pentru campanii de informare a publicului și pentru facilitarea accesului debitorilor persoane fizice la procedurile prevăzute de Lege;
j) realizează activitatea de documentare și analiză pentru elaborarea de statistici și studii privind aplicarea procedurilor prevăzute de Lege, pe baza informațiilor furnizate de comisiile de insolvență la nivel teritorial și de instanțele judecătorești;
k) monitorizează modul de ducere la îndeplinire a deciziilor adoptate de comisie, a sarcinilor stabilite de aceasta și informează comisia asupra eventualelor încălcări;
l) elaborează, anual, rapoarte cu privire la lucrările și acțiunile desfășurate de comisia de insolvență la nivel central, precum și privind activitatea comisiilor de insolvență la nivel teritorial, pe care le transmite membrilor comisiei;
m) orice alte atribuții dispuse de comisia de insolvență la nivel central, în limitele competențelor stabilite prin Lege.

SECȚIUNEA a 2-a
Comisia de insolvență la nivel teritorial

Art. 10. – (1) Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Finanțelor Publice numesc, prin ordin al conducătorului instituției, membrii titulari și supleanți ai comisiilor de insolvență la nivel teritorial, pentru un mandat de 3 ani.
(2) Prevederile art. 2-4 și 6 se aplică, în mod corespunzător, și numirii și desfășurării activității membrilor comisiilor de insolvență la nivel teritorial.

Art. 11. – Membrii comisiei de insolvență la nivel teritorial urmează cursuri de specializare inițială în insolvența persoanei fizice, precum și în alte domenii relevante pentru aplicarea acestei proceduri, în termen de 3 luni de la desemnare, precum și cursuri de formare continuă.

Art. 12. – Ședințele comisiei de insolvență la nivel teritorial se desfășoară la sediul comisariatelor județene pentru protecția consumatorilor.

Art. 13. – Președintele comisiei de insolvență la nivel teritorial are următoarele atribuții:
a) coordonează activitatea comisiei și a aparatului tehnic;
b) convoacă și conduce ședințele comisiei;
c) reprezintă comisia în raporturile cu terții;
d) îndeplinește alte atribuții în derularea procedurii de insolvență, conform Legii.

Art. 14. – Comisia de insolvență la nivel teritorial are următoarele atribuții:
a) îndeplinește atribuțiile prevăzute de Lege în sarcina comisiei;
b) verifică, din oficiu sau la sesizarea administratorului procedurii sau a oricărui creditor, cu sprijinul aparatului tehnic, dacă debitorul, prin acțiunea sau omisiunea lui, pune în pericol executarea planului;
c) transmite comisiei de insolvență la nivel central propuneri în vederea modificării și/sau completării prezentei hotărâri;
d) înaintează comisiei de insolvență la nivel central propuneri privind necesitățile de formare profesională a membrilor comisiei și personalului aparatului tehnic;
e) înaintează comisiei de insolvență la nivel central propuneri privind elaborarea de ghiduri, organizarea de acțiuni și/sau campanii de informare a publicului, precum și orice alte modalități de a sprijini accesul debitorilor persoane fizice la procedurile prevăzute de Lege;
f) transmite comisiei de insolvență la nivel central informații pentru elaborarea de statistici și studii privind aplicarea procedurilor prevăzute de Lege;
g) transmite comisiei de insolvență la nivel central informațiile solicitate de aceasta în scopul coordonării și monitorizării activității comisiilor de insolvență la nivel teritorial;
h) constată contravenția prevăzută la art. 87 alin. (2) din Lege și propune președintelui aplicarea sancțiunii contravenționale;
i) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege în derularea procedurilor de insolvență prevăzute de Lege.

Art. 15. – Aparatul tehnic al comisiei de insolvență la nivel teritorial pregătește lucrările acesteia și are următoarele atribuții principale:
a) pune la dispoziția debitorilor formularul de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și, la cerere, acordă sprijin acestora în vederea completării;
b) primește și înregistrează cererile debitorilor de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, precum și pe cele referitoare la aplicarea procedurii simplificate de insolvență;
c) asigură secretariatul tehnic al ședințelor comisiei de insolvență;
d) întreprinde demersurile necesare pentru a sprijini comisia în îndeplinirea obligației de informare a debitorului cu privire la efectele procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor; e) înaintează comisiei un raport preliminar referitor la îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii debitorului;
f) analizează procesul-verbal întocmit de administratorul procedurii privind neaprobarea planului de rambursare și înaintează comisiei un raport preliminar referitor la respectarea condițiilor prevăzute de lege în ceea ce privește votul asupra planului de rambursare și conținutul procesului-verbal;
g) verifică executarea planului de rambursare de către debitor, pe baza rapoartelor de informare întocmite de administrator, pe care le supune avizării comisiei;
h) verifică, la solicitarea membrilor comisiei, dacă debitorul, prin acțiunea sau omisiunea lui, pune în pericol executarea planului și înaintează comisiei un raport de informare;
i) înaintează comisiei un raport de informare cu propunere de închidere a procedurii de insolvență, ca urmare a executării de către debitor a planului de rambursare a datoriilor; în cazul neexecutării planului de rambursare, elaborează un raport de informare cu propunere de închidere a procedurii, din motive neimputabile sau, după caz, imputabile, potrivit art. 43 alin. (1) și (5) din Lege;
j) înaintează comisiei un raport de informare cu privire la posibilitatea de sesizare a instanței în vederea închiderii procedurii de insolvență pe baza planului de rambursare a datoriilor și, dacă este cazul, deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active;
k) întreprinde măsurile necesare în vederea verificării bianuale a registrelor publice pentru identificarea eventualelor modificări ale situației patrimoniale a debitorului, care ar justifica modificarea planului de rambursare a datoriilor, și informează membrii comisiei;
l) întreprinde măsurile necesare pentru sprijinirea îndeplinirii de către comisie a atribuțiilor prevăzute la art. 66 alin. (2), art. 69 și 70 din Lege, în derularea procedurii simplificate de insolvență;
m) întreprinde măsurile necesare în vederea îndeplinirii de către comisie a atribuțiilor prevăzute de Lege privind supravegherea debitorului după închiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active;
n) înaintează comisiei un raport de informare cu privire la cererile privind situații de incompatibilitate ale administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice;
o) înaintează comisiei propuneri privind formarea profesională a aparatului tehnic;
p) urmărește modul în care se duc la îndeplinire deciziile sau alte atribuții dispuse de președinte și informează asupra eventualelor încălcări ale acestora;
q) elaborează, anual sau la cererea comisiei de insolvență la nivel central, rapoarte cu privire la dosarele în derulare;
r) îndeplinește alte atribuții dispuse de comisia de insolvență și legate de derularea procedurii de insolvență, conform Legii.

SECȚIUNEA a 3-a
Dispoziții tranzitorii

Art. 16. – În aplicarea prevederilor art. 2, primii membri ai comisiei de insolvență la nivel central sunt numiți în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 17. – În aplicarea prevederilor art. 11, primii membri ai comisiilor de insolvență la nivel teritorial finalizează formarea inițială în domeniul insolvenței persoanelor fizice și în alte domenii relevante pentru aplicarea procedurii până la data intrării în vigoare a Legii.

PRIM-MINISTRU,
DACIAN JULIEN CIOLOȘ

Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, Marcel Bogdan Pandelică
Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Claudia-Ana Costea
p. Ministrul finanțelor publice, Daniela Pescaru, secretar de stat

Ati fost salariat la o firma care a intrat in insolventa?Ce drepturi au angajatii si cum isi pot recupera ei salariile neachitate?

de

Cadrul legal care reglementeaza procedura insolventei a fost modificat la jumatatea anului trecut, atunci cand noul Cod al insolventei, Legea nr. 85/2014, a intrat in vigoare.

Potrivit actului normativ, insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, astfel:

  • insolventa debitorului se prezuma atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor; prezumtia este relativa;
  • insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Insolventa poate fi deschisa atat de firma care nu isi mai poate achita datoriile, cat si de creditori, iar printre acestia se numara si angajatii societatii care nu si-au primit salariile restante.

Cum isi pot recupera angajatii salariile restante?

Angajatii de la firmele care intra in insolventa pot apela la Fondul de Garantare a creantelor salariale, cel care le poate asigura salariatilor recuperarea partiala a lefurilor.

Fondul de Garantare, constituit prin Legea nr. 200/2006 si administrat de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, acopera salarii, compensatii si indemnizatii, cuantumul despagubirilor fiind plafonat la valoarea a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Fondul se constituie din contributia lunara a fiecarui angajator.

Faliment Astra Asigurari – Ce trebuie să faci ca să-ţi iei banii de la Astra.

de

Ghid pentru consumatori” destinat clienţilor Astra Asigurări. ASF-Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)

De citit AICI

http://www.mediafax.ro/economic/ghid-asf-pentru-clientii-care-au-de-recuperat-bani-de-la-astra-asigurari-14696127

 

 

 

 

Punerea in aplicare a legii insolventei persoanelor fizice va crea dificultati de ordin tehnic

de

Legea insolventei persoanelor fizice are o serie de lacune ce vor ingreuna aplicarea ei, iar una dintre ele este constituirea unor Comisii de insolventa, se arata intr-un comunicat al CITR, practician in insolventa, remis, joi, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, Comisia de insolventa are o componenta complexa, dar fara niciun reprezentat al creditorilor, si este investita cu atributii decizionale, de control si de supraveghere a actelor persoanei in insolventa ori ale administratorului procedurii, ceea ce va putea naste adevarate dificultati in practica.

‘O alta problema pe care o ridica legea in forma sa actuala este incalcarea dreptului de liber acces la instanta. In unele cazuri, Comisia de insolventa actioneaza ca o instanta in sine, fara a da persoanei in insolventa posibilitatea de a contesta masura la judecatorie‘, se mai precizeaza in comunicat.

Pe de alta parte, potrivit CITR, administratorul judiciar este desemnat aleatoriu de Comisia de insolventa, din randul practicienilor in insolventa, executorilor judecatoresti, avocatilor sau notarilor publici, inscrisi in Lista administratorilor procedurii si lichidatorilor pentru procedura insolventei persoanelor fizice. Inscrierea in lista se va face doar dupa promovarea unui examen organizat de fiecare corp profesional, insa sunt inclusi automat practicienii in insolventa si executorii judecatoresti cu o vechime de peste 5 ani, aspect care va crea un tratament discretionar intre avocatii si notarii care trebuie sa-si exprime disponibilitatea pentru a fi inclusi pe lista speciala a administratorilor judiciari, si practicienii in insolventa ori executorii judecatoresti cu vechime mai mare de 5 ani, care vor fi inclusi automat, arata comunicatul citat.

‘In ciuda deficientelor actuale, legea aduce si o serie de beneficii importante pentru persoanele fizice. Poate cel mai important este acela ca acorda o a doua sansa datornicilor de buna credinta, oferindu-le protectie in fata creditorilor. Executarile silite vor fi suspendate, iar penalitatile nu vor mai putea fi calculate, timp in care persoana in cauza poate propune esalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare si chiar un haircut al acestora, in anumite limite‘, a declarat Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator CITR.

In plus, in cazul in care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibila, lichidarea activelor persoanei in insolventa se poate face in anumite limite. Legea incearca astfel sa impiedice aruncarea in strada a rau-platnicilor de buna-credinta iar o masura in acest sens este instituirea unui drept de preferinta la incheierea unui contract de inchiriere a imobilului sau a unei parti din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit in conditiile pietei.

CITR precizeaza, insa, ca, desi indelung asteptata si discutata, insolventa persoanelor fizice nu are in spate un studiu de impact care sa poata estima numarul procedurilor ce vor fi deschise. In Franta, spre exemplu, de la introducerea legii insolventei persoanelor fizice au fost deschise 700.000 de dosare, iar in Statele Unite ale Americii 1,3 milioane.

Cinteză, BNR: Legea falimentului personal, benefică băncilor

de

Legea falimentului personal, adoptată miercuri în Camera Deputaţilor, este binevenită pentru bănci, consideră Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), citat de Bursa. În schimb debitorilor care vor intra în insolvenţă li se va schimba viaţa, consideră el.

 

„Pentru bănci legea este binevenită întrucât condiţia de intrare în insolvenţă este ca restanţele să depăşească trei luni, iar în acest caz oricum băncile îşi provizionează creditele. Nici faptul că imobilele nu mai pot fi executate timp de cinci ani, cât persoanele fizice se află în insolvenţă nu afectează băncile, pentru că oricum nu avem o piaţă imobiliară pe care să existe suficientă cerere astfel încât operatorii bancari să-şi vândă toate imobilele executate.

În schimb, celor care vor intra în insolvenţă li se va schimba viaţa. De aceea îi sfătuiesc să se gândească bine înainte să-şi declare insolvenţa, să analizeze legea cu atenţie şi să se consulte cu un specialist care cunoaşte bine respectivele reglementări”, a spus Cinteză.

Consiliul Europei a adoptat poziția sa în primă lectură privind noile norme la nivelul întregii UE privind procedurile de insolvență. Parlamentul European

de

Noile norme au drept obiectiv creșterea eficienței și a eficacității procedurilor de insolvență transfrontaliere, în beneficiul debitorilor și al creditorilor, facilitând supraviețuirea întreprinderilor și acordând o a doua șansă antreprenorilor. Ele aliniază, de asemenea, actualul regulament privind insolvența la evoluțiile din legislațiile naționale în materie de insolvență care au avut loc de la intrarea în vigoare a acestuia în 2002.

Conform cifrelor furnizate de Comisia Europeană, în fiecare an, în Uniunea Europeană, aceste proceduri afectează un număr estimat de 200 000 de întreprinderi, ceea ce înseamnă că sunt în joc 1,7 milioane de locuri de muncă . Un sfert dintre aceste proceduri de insolvență conțin un element transfrontalier.

Dzintars Rasnačs, ministrul leton al justiției și președinte al Consiliului, a declarat: „Regulamentul oferă un regim de insolvență îmbunătățit, care nu numai că vizează o protecție sporită a intereselor creditorilor, ci asigură, de asemenea, un cadru de reglementare. Cred că acest nou regulament este cu siguranță un pas în direcția bună deoarece stabilește norme mai eficace privind procedurile de insolvență transfrontaliere, ceea ce va contribui la realizarea uneia dintre prioritățile actuale – de a stimula creșterea economică în Europa.”

Domeniul de aplicare al regulamentului a fost extins astfel încât să cuprindă mai mult decât procedurile de lichidare deja incluse în regulamentul în vigoare. De asemenea, noile norme includ:

  • proceduri care prevăd restructurarea unui debitor într-o etapă în care există doar o probabilitate a insolvenței
  • proceduri care lasă debitorului controlul deplin sau parțial asupra activelor și activității sale
  • proceduri de descărcare de datorie sau de ajustare a datoriilor consumatorilor și persoanelor care desfășoară o activitate independentă.

2015:Legea falimentului persoanelor fizice ar putea aduce în instanţe 25.000 de noi procese

de

Estimările profesioniştilor în insolvenţă şi ale executorilor au la bază numărul relativ mic de executări silite având ca obiect garanţii imobiliare deţinute de persoane fizice, care însumează puţin peste 50.000 de dosare, din care mai mult de jumătate au intrat în proceduri de eşalonare a plăţilor. Totatalul executărilor silite se ridică în prezent la 850.000 de cazuri.

„Nu cred în povestea milionului de dosare care ar apărea în România, mai ales că există şi dezavantaje când intri într-o astfel de procedură (…) Insolvenţa persoanelor fizice este o lege pe care, în afară de persoanele fizice şi de cei care îi reprezintă, APNC şi asociaţiile de consumatori, este o lege pe care nu o vrea nimeni, numai că nu se poate. Trebuie să înţelegeţi că a venit sorocul. Esistă acordul BNR şi al instituţiilor internaţionale, care au blocat acest proiect de lege până acum. Primul proiect a fost depus în 2009. Au trecut vreo 5-6 ani”, a spus Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) la colocviul organizat de BNR cu tema „Reglementarea procedurii insolvenţei persoanelor fizice în Români. Modele şi soluţii legislative”.

El a arătat că puţin peste un milion de dosare de insolvenţă personală se regăsesc în SUA, unde legea este mult mai bună decât reglementările de la nivel european şi unde 350 de judecători cu puteri federale gestionează aceste cauze.

Pe de altă parte, Arin Stănescu a criticat proiectul de lege dezbătut în Parlament, arătând că deşi prevede un efort bugetar nu are niciun punct care indice de unde vin banii sau estimări privind valoarea cheltuielilor bugetare.

Preşedintele practicienilor în insolvenţă pledează pentru amânarea intrării în vigoare a acestei legi, sau introducerea ei direct de anul viitor, întrucât acest act normativ nu va rezolva nicicum problema impactului cursului de schimb la creditele în franci elveţieni.

„N-avem de ce s-o facem repede. Înţelegeam, ori trebuia făcută înainte de alegeri, că poate un candidat s-ar fi putut folosi de ea, ori să o facem pentru a intra în vigoare anul viitor şi pusă atunci la panoplie, iată, am reuşit să facem legea falimentului personal”, a continuat Stănescu.

O altă soluţie, în opinia lui Stănescu, ar putea fi aprobarea legii, dar cu o amânare de şase luni pentru intrarea în vigoare, timp în care Guvernul va avea răgaz să evalueze impactul printr-un studiu şi să modifice actul normativ prin ordonanţă de urgenţă.

El a mai arătat că firma de consultanţă şi audit KPMG va face un studiu de impact comandat de Consiliul Investitorilor Străini.

Potrivit preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Cristian Mihai Jurchescu, din cele 51.000 de dosare având ca obiect garanţi imobiliare, circa 27.000 sunt mai vechi de un an, ceea ce înseamnă că în acele cazuri s-a ajuns la convenţii de eşalonare a plăţilor.

„Problema s-ar pune pentru 23.000 de dosare. Mare parte din culpa debitorului. Majoritatea se sustrage de la achitarea obligaţiilor, căutând tot felul de tertipuri”, a afirmat Juchescu.

Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu consideră că o bună parte din executările silite în derulare nu vizează prima locuinţă a debitorilor, astfel că estimează un impact mai redus al procedurilor de infolvenţă declanşate după aprobarea legii falimentului personal, undeva la 15.000 de dosare.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu a afirmat că pentru alicarea legii falimentului personal va fi necesară suplimentarea efectivului de magistraţi, cu personalul auxiliar aferent şi spaţiile aferente.

„O să realizăm într-un interval de timp rezonabil Tribunalul Comercial Bucureşti, numai că la falimentul personal accentul se pune pe judecătorii, care sunt mai numeroase, tocmai pentru a nu aglomera tribunalele, care acum, pe noile coduri, au deja ma multe atribuţii. Avem nevoi de un sprijin de la Ministerul Finanţelor entru a aprecia dacă statul român are posibilitatea financiară de a sprijini interesul nostru logistic”, a mai spus Stancu.

Incredibil:numai aberatii de tergiversare.Ultima idee în Parlament privind insolvenţa personală: comisii judeţene pentru reorganizarea financiară a debitorului

de

Astfel, ultima idee venită din partea iniţiatorului Ana Birchall (PSD) este aceea ca procedura de reorganizare financiară a persoanei insolvente să fie aprobată şi derulată prin intermediul unei comisii, la nivel judeţean.

„Ideea unei comisii nu este făcută ca să îngropăm proiectul, chiar dacă în România are o conotaţie negativă, pentru că se face o comisie ca să se îngroape ceva (…) În comisie omul îşi prezintă şi planul de rambursare, se fac şi ajustări se face mediere. Dacă un creditor se împotriveşte, avem posibilitatea ca această comisie să poată sesiza instanţa de judecată şi instanţa de judecată poate impune şi un plan de rambursare. Dacă debitorul nu are şanse de reorganizare, merge spre lichidare, şi se face doar de către instanţele de judecată. Dacă poate să ramburseze, atunci merge la această comisie. Planul de rambursare este executat şi cu celeritate. Instanţele nu sunt încărcate astfel”, spune Birchall.

Ideea sa este susţinută şi de Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă. Acesta spune că nu este de dorit ca o singură persoană – administrator judiciar, executor judecătoresc, ori notar – să se ocupe de planul de rambrusare, care conţine multe constrângeri.

În proiectul iniţial PSD – Birchall, cererea de intrare în insolvenţă era depusă fie de debitor, fie de creditor la Tribunal. Un judecător adopta cererea de insolvenţă şi dispunea fie alcătuirea unui plan de reorganizare, fie falimentul debitorului şi lichidarea activelor acestuia. De implementarea planului de rambrusare a datoriilor întocmit de debitor urma să se ocupe un administrator judiciar.

„Mi se pare foarte periculos să laşi în mâna unei persoane toată responsabilitatea”, spune acum Birchall.

Aceasta este de părere că din comisia judeţeană ar trebui să facă parte cinci membri: un practician în insolvenţă, un executor, un reprezentant al sistemului bancar, un reprezentant al protecţiei consumatorului şi „un reprezentant al BNR, acolo unde sunt credite”.

Alexandru Păunescu, directorul Direcţiei juridice din BNR, respinge însă propunerea ca instituţia să facă parte din orice comisie ori altfel de structură.

„În principiu nu avem nimic împotriva unei asfel de comisii. Motivele pentru care BNR nu poate să facă parte dintr-o astfel de comisie au fost expuse”, spune reprezentantul băncii centrale.

Deputatul Marius Manolache, de la PSD, este de părere că o comisie ar îngreuna prea mult lucrurile. Acesta susţine implementarea planului printr-un executor sau printr-un avocat.

„Consider că trebuie să luăm în calcul şi celelalte datorii, nu doar pe cele către bănci. Datoriile pot fi între persoane fizice, către state şi aşa mai departe. Eu cred că un profesionist, un executor, un avocat, ar derula mai rapid această procedură. Înfiinţarea unei comisii la nivel judeţean ar lua timp, până la înfiinţare”, spune Manolache.

Preşedintele Comisiei, Liviu Bogdan Ciucă (PC), spune că ar vrea ca procedura să fie derulată de un executor judecătoresc, „care e şi reprezentant al statului”.

Arin Stănescu îl contrazice şi crede că implementarea planului de reorganizare de către un executor ar băga direct în faliment 90% din debitori. „De ce nu un notar, că şi el e reprezentant al statului?!”, se întreabă preşedintele UNPIR, care sugerează că executorii se pricep doar la executări silite, în timp ce notarii au o pregărite mult mai solidă.

Reprezentantul Ministerului Justiţiei conideră că „există şi această variantă a unui profesionist care să acţioneze ca persoană prin care se realizează planul (…), mai ales că are dublu control, de la instanţă şi de la persoana desemnată de Ministerul justiţiei”. Acesta crede că rolul profesionistului ar putea fi preluat de o comisie.

Reprezentantul CSM crede că o comisie ar putea fi soluţia potrivită, mai ales că este procedură care nu prea implică instanţele de judecată.

„Poziţia oficială transmisă de CSM este aceea a unei comisii. Trebuie să se ţină seama, însă, că aceste proceduri diferă. De exemplu cine face descărcarea de datorii? Un singur profesionist nu o poate face, o comisie ar putea să o facă”, susţine Voicu.

Proiectul legii insolvenţei personale din Parlament discutat de Comisie prevede suspendarea executărilor silite de la momentul declanşării procedurii de insolvenţă şi rambursarea celei mai mari părţi a datoriilor printr-un plan de până la cinci ani de zile. În cazul în care planul eşuează, ori datoriile nu pot fi acoperite, atunci debitorul îşi pierde activele, însă poate beneficia de ştergerea creanţelor neacoperite.

Legea insolventei persoanelor fizice a intrat in linie dreapta:Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice intra in dezbatere in Camera Deputatilor

de

Proiectul legii insolventei persoanelor fizice, care are aviz favorabil de la Guvern, a atins termenul de adoptare tacita in Senat luni si va merge in dezbatere la Camera Deputatilor, acolo unde se mai afla si alte astfel de initiative.

Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice initiat de mai multi parlamentari PSD (si cativa de la alte partide) a trecut prin adoptare tacita de Senat, prima camera sesizata, dupa ce a fost atins termenul limita de adoptare din 8 decembrie. Cel mai probabil, avand in vedere procedura, Senatul va lua act de atingerea termenului de adoptare in sedinta de saptamana viitoare si va transmite mai departe proiectul de lege catre Camera deputatilor.

Aceasta este singura propunere de reglementare a insolventei persoanelor fizice care a primit aviz favorabil de la Guvern. În Camera deputatilor, decisiva, exista mai multe astfel de initiative, majoritatea vechi de 4 ani, care au trecut prin adoptare tacita de Senat, dar nu au mai fost dezbatute, dupa ce guvernul a asumat ca nu le va aproba in fata organismelor internationale, Fondul Monetar International si Comisia Europeana, la presiunea bancilor si a Bancii centrale

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Cum raspund ca administrator al unei firme daca aceasta este in insolventa

de

 Pentru a clarifica aceasta situatie, ANAF a emis Ordinul nr. 127/2014 prin care a aprobat Instructiunile privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare. Documentul a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2014 si a intrat in vigoare la aceeasi data. Conform acestui act normativ, una dintre persoanele care raspunde in solidar cu firma pentru datoriile acesteia este administratorul firmei.

Reaua-credinta atrage raspunderea solidara a administratorului

Situatiile exacte in care administratorul raspunde in solidar cu firma pentru datoriile acesteia sunt precizate in CPF, dar aplicarea lor se face conform recentului act normativ.

Radu Sora, avocatul coordonator al casei de avocatura Sora & Asociatii, membra a retelei legale International Jurists, a mentionat pentru AvocatNet.ro ca, potrivit articolului 27 din CPF, „pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile prezentului cod”, raspund in solidar cu acesta anumite persoane, printre care si administratorii societatilor comerciale.

„In conditiile prevazute la art. 27 (alin. 2) literele b, c, d, e din CPF, coroborat cu Ordinul ANAF nr. 127/2014, administratorul firmei poate sa raspunda in solidar pentru obligatiile de plata ale debitorului declarat insolvabil”

administratorul raspunde in solidar cu societatea, daca:

  • a provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea, cu rea-credinta, sub orice forma, a activelor debitorului;
  • in perioada exercitarii mandatului, cu rea-credinta, nu si-a indeplinit obligatia legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei, pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate;
  • cu rea-credinta, a determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale;
  • cu rea-credinta, a determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fara ca acestea sa fie cuvenite debitorului.

Mai exact, conform Ordinului ANAF nr. 127/2014, pentru ca Fiscul sa demareze procedura de angajare a raspunerii solidare este nevoie de urmatoarele acte:

  • documente referitoare la declararea insolvabilitatii debitorului;
  • acte si fapte din care sa rezulte reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice a caror raspundere va fi angajata;
  • documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificarile actului constitutiv, capital social, majorari de capital, sediul social sau modificari ale acestuia, administratori, actionari, directori, cenzori, hotarari ale adunarii generale a actionarilor si altele;
  • documente referitoare la istoricul codebitorilor;
  • documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspectie fiscala, evidenta pe platitori, declaratii fiscale si altele;
  • date din evidenta proprie (RECOM, Dispecer 3, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.)

850.000 de persoane fizice sunt in stare de faliment personal

de

850.000 de persoane fizice sunt in situatia de faliment personal de peste patru ani, iar in cazul in care s-ar fi aplicat Legea falimentului personal, aceste persoane ar fi beneficiat de o descarcare de datorii in cazul unui faliment scuzabil

 

“Nu exista niciun lichidator care sa lucreze gratis in Romania in acest moment. Dupa parerea mea, lucreaza pentru tarife mult prea mari, mi se pare un element neetic din partea lor sa nu prezinte debitorilor, atunci cand promoveaza aceasta lege, si aceasta dimensiune a costurilor. In multe dintre lichidarile in zona comerciala, s-a constatat ca mai bine de jumatate din banii recuperati de la debitor se duc la lichidator pe costuri ale lichidarii, si nu la creditor”, a precizat Olteanu ,BNR

 

 

Carpatair a intrat in insolventa – avocat insolventa 2014

de

Cauzele unei astfel de decizii sunt legate in principal de existenta unor litigii impotriva Aeroportului Timisoara avand ca obiect activitati anticoncurentiale investigate in prezent de Comisia Europeana, dar si de instantele si autoritatile nationale, daunele estimate depasind 30 de milioane de euro”, potrivit reprezentantilor Carpatair.

In cursul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comerciala normala, iar conducerea companiei va fi asigurata de actuala echipa de management condusa de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat. Pentru perioada ramasa din sezonul de iarna, pana la sfarsitul lunii martie 2014, programul de operare a fost redus, mentinandu-se zborurile profitabile.

Principalii actionari ai companiei Carpatair, infiintata in anul 1999, sunt un grup de oameni de afaceri elvetieni. Reprezentantii Aeroportului International “Traian Vuia” din Timisoara au anuntat pe 14 ianuarie ca pana in luna martie a acestui an compania Carpatair a decis suspendarea curselor de pe acest aeroport.


Intergaz-Est este in insolventa

de

Intergaz-Est are ca obiect de activitate asigurarea distributiei de gaze naturale pentru consumatorii casnici din orasul Zimincea, Judetul Teleorman.

De ce a intrat firma in insolventa? “Vinovat este ANAF, statul haiduc care a intocmit un raport de inspectie fiscala in incercarea de a fura banii de la firmele care au mai ramas. Raportul a fost desfiintat atat la instanta de fond cat si la apel, dar tot tinand fima in executare silita si cu conturile blocate pana se judeca si recursul la ICCJ, asa cum s-a intamplat si in cazul celorlalte 35.000 de firme private intrate in insolventa in 2013”, ne-a raspuns Ioan Niculae.

Conform datelor publicate de Ministerul Finantelor, la sfarsitul lui 2012, Intergaz-Est, companie cu 51 de angajati, avea o cifra de afaceri neta de peste 471 de milioane de lei si un profit net de circa 36 de milioane de lei


Falimentul şi lichidarea activelor – Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013-Codul Insolventei 2013

de

Falimentul şi lichidarea activelor – Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013-Codul Insolventei 2013

 

Art. 141. –

(1) În urma confirmării unui plan de reorganizare, debitorul îşi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar şi în conformitate cu planul confirmat, până când judecătorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolvenţei şi luarea tuturor măsurilor pentru reinserţia debitorului în activitatea de afaceri, fie încetarea reorganizării şi trecerea la faliment, potrivit prevederilor art. 145.

(2) Pe parcursul reorganizării, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar, sub rezerva prevederilor art. 85 alin. (5). Acţionarii, asociaţii şi membrii cu răspundere limitată nu au dreptul de a interveni în conducerea activităţii ori în administrarea averii debitorului, cu excepţia şi în limita cazurilor expres şi limitativ prevăzute de lege şi în planul de reorganizare.

(3) Debitorul va fi obligat să îndeplinească, fără întârziere, schimbările de structură prevăzute în plan.

Art. 142. –

1 Prin excepţie de la dispoziţiile art. 77, judecătorul-sindic poate, la cererea furnizorului, să dispună ca debitorul să depună o cauţiune la o bancă, drept condiţie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale în timpul desfăşurării procedurii de reorganizare judiciară. O astfel de cauţiune nu va putea depăşi 30% din costul serviciilor prestate debitorului şi neachitate ulterior deschiderii procedurii.

Art. 143. –

(1) Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii, oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului-sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului. Dacă pierderile sau acumularea de noi datorii sunt constatate de administratorul judiciar, acesta este obligat să sesizeze judecătorul-sindic cu o cerere de deschidere a procedurii de faliment. Cererea se va judeca de urgenţă şi cu precădere.

(2) Înregistrarea cererii prevăzute la alin. (1) nu suspendă continuarea activităţii debitorului până când judecătorul-sindic nu hotărăşte asupra ei, prin încheiere.

(3) Titularul unei creanţe curente, lichide, având o exigibilitate mai mare de 30 de zile şi un cuantum peste valoarea-prag, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligaţiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment. Cererea sa va fi respinsă de către judecătorul-sindic în situaţia în care creanţa nu este datorată, este achitată sau debitoarea încheie o convenţie de plată cu acest creditor.

Art. 144. –

(1) Debitorul, prin administratorul special, sau, după caz, administratorul judiciar va trebui să prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situaţiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobării de către comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, după caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării rapoartelor.

(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta şi situaţia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activităţii, în vederea recuperării acestora, care va fi avizată de comitetul creditorilor.

(3) În termen de 5 zile de la aprobarea rapoartelor, comitetul creditorilor va putea convoca adunarea creditorilor pentru a prezenta măsurile luate de debitor şi/sau de administratorul judiciar, efectele acestora, precum şi să propună motivat alte măsuri.

SECŢIUNEA a 7-a Falimentul şi lichidarea activelor

Art. 145. –

(1) Judecătorul-sindic va decide, prin sentinţă sau, după caz, prin încheiere, în condiţiile art. 71, intrarea în faliment în următoarele cazuri:

A.

a) debitorul şi-a declarat intenţia de a intra în procedura simplificată;

b) debitorul nu şi-a declarat intenţia de reorganizare;

c) niciunul dintre celelalte subiecte de drept îndreptăţite nu a propus un plan de reorganizare, potrivit dispoziţiilor art. 132, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;

B. debitorul şi-a declarat intenţia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat şi confirmat;

C. obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat sau desfăşurarea activităţii debitorului în decursul reorganizării sale aduce pierderi averii sale;

D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, după caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 92 alin. (5) sau art. 97 alin. (5);

E. în cazul prevăzut la art. 143 alin. (3).

(2) Prin hotărârea prin care se decide intrarea în faliment, judecătorul-sindic va pronunţa dizolvarea debitorului persoană juridică şi va dispune:

a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator judiciar provizoriu, precum şi stabilirea atribuţiilor şi a onorariului acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei;

c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea în calitate de lichidator judiciar a administratorului judiciar, desemnat potrivit prevederilor art. 57 alin. (2) sau art. 73, după caz;

d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar către lichidator judiciar, împreună cu lista actelor şi operaţiunilor efectuate după deschiderea procedurii prevăzute la art. 84 alin. (2);

e) întocmirea de către administratorul judiciar şi predarea către lichidatorul judiciar, în termen de maximum 5 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele şi adresele creditorilor şi toate creanţele acestora la data intrării în faliment, cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii, a tabelului definitiv al creanţelor şi a oricăror alte tabele întocmite în procedură, a oricăror rapoarte de distribuţie, a listei actelor şi operaţiunilor efectuate după data deschiderii procedurii. Această obligaţie revine administratorului special, cu avizul administratorului judiciar, dacă, până la data deschiderii procedurii falimentului, nu a fost ridicat dreptul de administrare;

f) notificarea intrării în faliment.

(3) În cazul intrării în faliment, încheierea sau, după caz, sentinţa va indica şi termenele prevăzute la art. 146 alin. (2) sau, după caz, la art. 147 alin. (2).

(4) După intrarea în faliment în procedura generală, dispoziţiile art. 99-114 vor fi aplicate, dacă este necesar, în mod corespunzător, în ceea ce priveşte creanţele născute între data deschiderii procedurii şi data intrării în faliment, precum şi procedura de admitere a acestora.

Art. 146. –

(1) În cazul intrării în faliment în procedura generală, lichidatorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menţionaţi în lista depusă de debitor/administratorul judiciar, prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. e), ale căror creanţe s-au născut după deschiderea procedurii, debitorului şi registrului unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii. Dispoziţiile art. 99 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

(2) Notificarea va fi comunicată creditorilor cu cel puţin 10 zile înainte de împlinirea termenului-limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor şi va cuprinde:

a) termenul-limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor prevăzute la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrării în faliment, precum şi cerinţele pentru ca o creanţă înregistrată să fie considerată valabilă;

b) termenul de verificare a creanţelor prevăzute la alin. (3), de întocmire şi publicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depăşi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. a);

c) termenul de depunere la tribunal a contestaţiilor, care va fi de 7 zile de la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvenţă a tabelului suplimentar;

d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depăşi 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la lit. b).

(3) Vor fi supuse verificării toate creanţele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, născute după data deschiderii procedurii sau, după caz, al căror cuantum a fost modificat faţă de tabelul definitiv de creanţe sau faţă de programul de plată din planul de reorganizare, ca urmare a plăţilor făcute după deschiderea procedurii.

(4) Creanţele admise în tabelul definitiv de creanţe nu vor mai fi supuse verificării; toţi creditorii vor putea să formuleze contestaţii cu privire la tabelul suplimentar.

(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creanţelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrării în faliment, cu respectarea dispoziţiilor art. 112.

(6) Titularilor de creanţe născute după deschiderea procedurii, care nu depun cerere de admitere a creanţelor în termenul prevăzut la alin. (2) lit. a), li se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 114.

Art. 147. –

(1) În cazul intrării în faliment prin procedura simplificată, lichidatorul judiciar va trimite o notificare privind intrarea în procedura falimentului şi, în cazul debitorului persoană juridică, ridicarea dreptului de administrare şi dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificaţi potrivit prevederilor art. 99, debitorului şi oficiului registrului comerţului sau, după caz, registrului societăţilor agricole ori registrului asociaţiilor şi fundaţiilor în care debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea menţiunii. În cazul în care este justificată majorarea, în sensul art. 100 alin. (2), a termenelor de publicare a tabelului preliminar de creanţe, prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. c), şi de definitivare a tabelului de creanţe, prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. d), noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor.

(2) În cazul în care, până la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevăzute la art. 92 alin. (4), debitorul aflat în faliment prin procedură simplificată şi-a continuat activitatea, lichidatorul judiciar va notifica, în termen de 5 zile de la data intrării în faliment, creditorii deţinând creanţe asupra debitorului, având prioritate potrivit prevederilor art. 161 pct. 4, născute în perioada de observaţie, solicitându-le să înscrie, în termen de 10 zile de la primirea notificării, cereri de admitere a creanţelor însoţite de documente justificative. Notificarea va cuprinde şi termenele de publicare a tabelului preliminar de creanţe, prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. c), şi de definitivare a tabelului de creanţe, prevăzut la art. 100 alin. (1) lit. d), aşa cum au fost cuprinse şi în notificarea prevăzută la alin. (1) sau, după caz, la art. 99 alin. (1). Dispoziţiile art. 99 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Vor fi supuse verificării toate creanţele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, născute după data deschiderii procedurii.

(4) Titularilor de creanţe născute după deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creanţelor în termenul prevăzut la alin. (2), li se aplică, în mod corespunzător, prevederile art. 114.

Dezbatere publica-legea insolventei

de

Ministerul Justitiei anunta persoanele interesate sa transmita propuneri de modificare sau observatii referitoare la proiectul noii legi a insolventei, lansat in dezbatere publica, luni, 02 septembrie 2013, ca pot utiliza si adresa de e-mail: insolventa@just.ro.

Prin acest proiect de lege se propune o  solutie  integratoare, incluzand intr-un singur corpus normativ legislatia generala, aplicabila tuturor operatorilor economici, legislatia speciala, incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolventei grupurilor de societati, reglementarea insolventei transfrontaliere. Sunt, de asemenea, incluse in noua lege instrumentele de prevenire a insolventei – mandatul ad-hoc si concordatul preventiv.

Citeste pe larg despre proiectul legii insolventei

 

 

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro

 

Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari

Codul insolventei:Uniunea Europeana

de

Codul insolventei:Uniunea Europeana . România ar putea deveni prima ţară din UE care să adopte un cod al insolvenţei. Proiectul, la care lucrează 30 de specialişti în domeniul juridic, aduce numeroase modificări şi va avea un impact substanţial, în condiţiile în care declararea insolvenţei pentru a scăpa de datorii a devenit deja un fenomen naţional.

„Codul insolvenţei va cuprinde tot ce înseamnă legislaţie în domeniu: preinsolvenţă, insolvenţă, dar şi Legea falimentului bancar şi Legea insolvenţei societăţilor de asigurare. Proiectul ar trebui să ajungă în toamnă în Parlament”, spune Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă. La proiectul finanţat de Banca Mondială lucrează un grup de 30 de avocaţi şi practicieni în insolvenţă, profesori universitari şi reprezantanţi ai Asociaţiei Române a Băncilor, ai ANAF, ai Ministerului Finanţelor şi din Ministerul Justiţiei

AVOCAT INSOLVENTA – In ce conditii pot fi trasi la raspundere membrii conducerii unei societati pentru starea de insolventa

de

AVOCAT-INSOLVENTA – In ce conditii pot fi trasi la raspundere membrii conducerii unei societati pentru starea de insolventa

Tragerea la raspundere a conducerii atesta faptul ca „terapia“ legala pentru debitorul aflat in dificultate presupune, pe langa adoptarea unor masuri de resuscitare economica, si instituirea unei pedepse directionate catre persoanele responsabile. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei este cea care prevede posibilitatea tragerii la raspundere a celor care, prin faptele lor, au cauzat starea de insolventa.

Sfera persoanelor care pot fi trase la raspundere include atat membrii organelor de supraveghere si ai conducerii (administratori, directori, cenzori si auditori financiari), cat si orice alta persoana ce a cauzat starea de insolventa a societatii prin savarsirea faptelor prevazute de lege, exercitand functii de supraveghere sau conducere in cadrul societatii.

Legea prevede expres faptele ilicite care pot fundamenta tragerea la raspundere. Astfel, o persoana este sanctionabila daca a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu, sau in cel al unei alte persoane.

In practica, astfel de cazuri in care administratorul sau managerul se serveste de un lucru contrar interesului societatii si in scopul profitului personal au fost considerate: plata de catre societate a unor cheltuieli de transport, calatorie sau sejur fara legatura cu activitatea persoanei juridice, finantarea de catre societate a unor lucrari de constructii la imobilul proprietate personala sau achitarea de catre administrator a unei amenzi pentru incalcarea Codului rutier din fondurile persoanei juridice pe care o conducea.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!