avocat partaj

Avocat Partaj – Partajul bunurilor comune – Partaj cu Avocat

de

 Avocat Partaj – Partajul bunurilor comune – Partaj cu Avocat

De regula, partajul bunurilor se poate face fie prin

–        invoiala sotilor (semnarea unei tranzactii)

–        hotarare judecatoreasca.

Desi partajul voluntar este solutia cea mai simpla de impartire a bunurilor comune, de foarte multe ori sotii nu reusesc sa ajunga la un consens cu privire la modul de impartire al acestor bunuri fiind necesara interventia instantei de judecata.

 

In cazul partajului judiciar, aspectul cel mai disputat de catre soti il constituie stabilirea cotei-parti ce revine fiecarui sot din bunurile comune.

 

Literatura de specialitate si practica judiciara au stabilit regula potrivit careia cota-parte ce se cuvine fiecaruia dintre soti se stabileste in raport de contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor comune.

 

In cazul in care nu poate fi determinata contributia fiecarui sot la dobandirea si conservarea bunurilor comune, respectiv nu poate fi dovedita o cota majorata a unuia dintre soti, atunci instanta poate imparti bunurile in cote egale intre soti.

 

Asadar, cotele-parti ale sotilor pot fi neegale daca contributia acestora la dobandirea si conservarea bunurilor comune este diferita.

 

Contributia sotilor la dobandirea si conservarea bunurilor comune trebuie inteleasa in sensul de contributie a sotilor la dobandirea tuturor bunurilor comune si nu in sensul de contributie la dobandirea fiecarui bun in parte.

 

Cota de contributie a sotilor este unica pentru toate bunurile comune, nefiind admisibila stabilirea diferentiata a cotei de contributie pentru unele categorii de bunuri.

 

Dovada contributiei fiecarui sot la dobandirea si conservarea bunurilor comune se poate face prin orice mijloc de proba.

In cazul actiunii de partaj se impart numai bunurile comune dobandite de soti in timpul casatoriei.

 

Avand in vedere ca, de obicei, in majoritatea  cazurilor bunurile sunt dobandite in timpul casatoriei prin contributia ambilor soti, legea instituie prezumtia relativa de comunitate – calitatea de bun comun nu trebuie dovedita! – precum si prezumtia unei contributii egale.

 

Conform legii (art. 340 noul cod civil), sunt considerate bunuri proprii ale fiecarui sot si prin urmare nu vor face obiectul partajului:

·                 bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune;

·                 bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;

·                 bunurile destinate exercitarii profesiei unuia din soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;

·                 bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;

·                 bunurile  patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le-a inregistrat;

·                 indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia din soti;

·                  bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora;

·                 fructele bunurilor proprii.

 

IMPORTANT: daca un bun face parte din aceasta categorie NU va putea fi inclus in masa partajabila fiind bun propriu.

 

Avocat Partaj. Partajul bunurilor comune – Partaj cu Avocat

Cum evitam timbru de mediu prin partaj ? Partaj timbru mediu – Inmatriculari auto prin partaj

de

Cum evitam timbru de mediu prin partaj ? Partaj timbru mediu – Inmatriculari auto prin partaj.La initiativa JOSTIMBRUDEMEDIU.INFO s-au descoperit o serie de modalitati de evitare a timbrului de mediu.In acest articol ne vom referi la partajul timbrului de mediu.

Mass-media a precizat ca se poate evita timbrul de mediu prin partaj notarial.De cateva zile niciun notar  nu mai face astfel de partaje.

Totusi ce se poate face?JOSTIMBRUDEMEDIU.INFO a apelat la Cab.de avocat Coltuc pentru elucidarea acestei probleme.

„Cu privire la partajul notarial nu se mai poate face nimic.La o analiza atenta a Codului Civil vom observa nu avem nevoie de notar pentru incheierea partajului cu privire la o masina.Nu trebuie act autentic,ci doar act sub semnatura privata atestat de avocat.Mai avem insa un obstacol:daca Oficiile de inmatriculari refuza aceste acte?Vom putea totusi ataca acest refuz la Tribunal si se va castiga procesul.Daca analizam art.8 litera f din legea nr.9/2013 prevede doar scutirea prin partaj,fara a distinge intre partaj succesiv,judiciar,notarial-doar partaj.DECI TEORETIC SE POATE FACE PARTAJUL DE CATRE AVOCAT.Sa vedem insa si practica”

Pentru a putea inmatricula aveti nevoie de

– Actele masinii de provenienta , in original si traduse in limba romana

– R.A.R plus viza de la ANAF pe cartea masinii de luare in evidenta, practic deschiderea rolului fiscal

– Certificat de atestare fiscala, precum ca autoturismul NU ARE DATORII neplatite la stat

– Contractul de vanzare cumparare redactat la biroul de avocatura pentru ca autoturismul sa intre in PROPRIETATEA COMUNA,

– Actul de partajare voluntara, care conform procedurii civile si a codului civil POATE FI FACUT DOAR DE AVOCAT SUB DATA CERTA

– Copii de pe buletinele proprietarilor

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Avocat partaj – divort

de

O solutie fericita ar fi ca sotii sa se puna de acord asupra modului de partajare a bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Intelegerea celor doua parti in ceea ce priveste impartirea bunurilor comune din casatorie se redacteaza intr-un document juridic, denumit tranzactie.

Acest lucru se poate face fie in fata instantei, fie prin intocmirea unui act notarial. Codul familiei introduce prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine comun; exista, insa, si bunuri proprii, aflate in proprietatea unuia din soti, dar acestea sunt stabilite de lege.

Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

  • pe cale conventionala
  • pe cale judiciara

In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.

Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.

Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

avocat partaj

In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

Avocat partaj

Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

 Avocat partaj

Avocat partaj – divort

Avocat Partaj – Romania

de

avocat PartajDesfacerea căsătoriei prin acordul soților poate fi pronunțată atât pe cale judiciară, cât și pe cale administrativă sau notarială, însă diferența este că divorțul pronunțat pe cale judiciară se pronunță indiferent de data încheierii căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultati din căsătorie. În schimb divorțul se pronunață pe cale administrativă sau notarială numai dacă din căsătorie nu au rezultat copii minori. Pronunțarea divorțului pe cale administrativă se produce după expirarea unui termen de 30 de zile , de la depunerea cererii de divorț.

În ceea ce privește data desfacerii căsătoriei, căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunțat divorțul a rămas definitivă sau de la data eliberării certificatului de divorț, în cazul divorțului pronunțat pe cale administrativă.

La desfacerea căsătoriei, soții pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, sau fiecare dintre foști soți revine la numele avut înainte de încheierea căsătoriei.

De asemenea, Noul Codul civil precizează că obligația de întreținere între soți încetează prin desfacerea căsătoriei. Soțul divorțat are dreptul la întreținere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacități de muncă survenita înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. Aceeași obligație intervine și atunci când incapacitatea se iveste în decurs de 1 an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea este cauzată de o împrejurare în legatură cu căsătoria.

O noutate adusă de Noul Cod Civil este reglementată în art.390, care prevede că „ în cazul în care divorțul se pronunță din culpa exclusivă a soțului pârât, soțul reclamant poate beneficia de o prestație care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale celui care o solicită„, aceasta constituind o prestație compensatorie.

Această prestație se poate acorda numai în cazul în care căsătoria a durat cel putin 20 de ani și ea nu poate fi cumulată cu pensia de întreținere.

Prestația compensatorie nu se poate solicita, decât odată cu desfacerea căsătoriei și poate fi stabilită:

  • în bani,

  • sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere,

  • în natura – sub forma uzufructului asupra bunurilor mobile sau imobile care aparțin debitorului.

Prestația încetează prin decesul unuia dintre soți, prin recăsătoria soțului creditor, dar și în situația când acesta obține resurse de natură să îi asigure aceleași condiții de viață, ca cele din timpul căsătoriei.

Distinct de dreptul la prestația compensatorie, Noul Cod Civil aduce în discuție și un drept al soțului nevinovat de producerea divorțiului de a fi despăgubit. Astfel , soțul nevinovat care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, este îndreptățit să ceară soțului vinovat să-l despăgubească.

În ceea ce privește divorțul cu copii, instanța de tutelă hotărăște (odată cu pronunțarea hotărârii de divorț), asupra raportului dintre părinții divorțați și copiii lor minori, luându-se în considerare interesele superioare ale minorilor, tinând seama și de învoiala părților, pe care instanța le ascultă. În acest sector Noul Cod Civil prevede că ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani este esențială și obligatorie în stabilirea intereselor acestuia.

Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere și a primi orice informație, de a-și exprima opinia cu privire la divorțul părinților, și de a fi informat asupra consecințelor pe care le poate avea acesta asupra sa.

În ceea ce privește încredințarea minorilor prin divorț, Noul Cod Civil introduce în art.397 exercitarea autorității părintești de către ambii părinți, și numai pe cale de excepție, respectiv dacă există motive întemeiate și este în interesul superior al copilului, autoritatea părintească se exercită de către un singur părinte.

Avocat partaj – Acte partaj

de

Acte necesare pentru partaj

• cerere de chemare in judecata
• acte doveditoare privind proprietatea bunurilor
• dovada achitare taxa de timbru judiciar + timbru judiciar

 

Cererea de chemare in judecata trebuie sa contina:

• nume, domiciliu sau resedinta partilor
• numele, calitatea, sediul profesional in cazul reprezentarii prin avocat
• obiectul cererii
• motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
• aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

Costuri legale la partaj :

Taxa de timbru pentru partaj se stabileste ca procent din valoarea estimata a fi impartita intre fostii soti. In caz de partajare prin tranzactie, suma achitata poate fi restituita.

Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, in functie de valoarea estimata de catre partea care introduce cererea de partaj. In cazul lipsei intelegerii privind modul de realizare a partajului, daca valoarea estimata a masei partajabile este contestata de partea adversa sau daca instanta o considera ca fiind derizorie, masa partajabila urmeaza sa fie evaluata.

Asistenta unui avocat nu este obligatorie in procesul de partaj, dar este mai mult decat recomandabila. Lipsa informarii asupra elementelor importante ale judecarii unui partaj, gresita formulare a actiunii de partaj precum si incorecta prezentare a probelor poate aduce deservicii si prejudicii grave partii neasistate de un Avocat specializat.

Taxe partaj – Avocat Partaj

de

Taxa de timbru judiciar:
Taxa de timbru pentru cererile de partaj se stabileste procentual la valoarea masei partajabile. In anumite conditii, se poate recupera insa, daca partajul s-a efectuat prin intelegerea partilor

Asistenta unui avocat nu este obligatorie in procesul de partaj, dar este mai mult decat recomandabila. Lipsa informarii asupra elementelor importante ale judecarii unui partaj, gresita formulare a actiunii de partaj precum si incorecta prezentare a probelor poate aduce deservicii si prejudicii grave partii neasistate de un Avocat specializat.

Avocat Partaj – Avocat specializat in partaj

de

 Partajarea bunurilor comune din casatorie – partajul, se realizeaza prin intermediul unei actiuni in instanta. Poate fi judecat o data cu divortul sau intr-un proces separat, dupa ce hotararea de divort ramane definitiva, la solicitarea uneia dintre parti.

Desi starea de indiviziune se poate sfarsi si prin alte modalitati, partajul ramane calea cea mai folosita pentru iesirea din indiviziune din punctul de vedere al proprietatii.

In cadrul hotararii privind impartirea bunurilor comune din casatorie, se vor stabili cote parti pentru fiecare dintre soti. Cotele-parti pleaca de la o impartire de 50%-50% dar, in urma probatoriului administrat, prin hotarare se pot stabili cote neegale sau chiar constatarea inexistentei oricarui drept al unuia din soti asupra bunurilor aflate in disputa. De cele mai multe ori instanta va tine cont de contributia fiecarui sot la dobandirea si conservarea bunurilor comune. Fiecare criteriu trebuie inteles ca fiind aplicat la intreaga masa a bunurilor comune si nu separat, aplicat la fiecare bun comun, mobil sau imobil, in parte..

Bunurile comune pentru partaj

Desi partajul are o semnificatie juridica mai ampla decat impartirea bunurilor comune din casatorie in cazul desfacerii casatoriei prin divort, cele doua denumiri sunt asimilate in limbajul comun popular.

Partajul reprezinta, in cazul unui divort, impartirea intre soti a bunurilor comune din casatorie. Nu sunt impartite in cadrul partajului bunurile proprii ale fiecarui sot. Trebuie spus ca nu are nicio importanta durata de utilizare a unui bun, din punctul de vedere al proprietatii asupra acelui bun.

Intre bunurile comune, achizitionate de soti pe durata casatoriei, ce se pot partaja intra:
– imobile, locuinte
– terenuri
– bijuterii, obiecte de valoarea, obiecte de arta
– sume de bani comune
– mobila, obiecte de uz casnic
– altele

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

de

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Model concluzii scrise cu aplicabilitate generala

de

Instanța………………(menționati instanța unde va judecati)

Dosar……..nr……………….

 

 

 

 

DOMNULE PREȘEDINTE,

 

Subsemnatul(a),…………………….., cu domiciliul in……………………………………………………………………….., parte in dosarul ce formeaza numarul …………, formulez

CONCLUZII SCRISE
prin care va solicit admiterea/respingerea actiunii si

–
–
–
(va trebui sa precizati ce anume solicitati prin admiterea sau respingerea actiunii – spre ex. obligarea la plata unei sume de bani, constatarea ca prescrisa actiunea etc.)

pentru urmatoarele

MOTIVE

1………………….
2………………….
(va trebui sa motivati fiecare capat de cerere bazandu-va atat pe situatia de fapt, pe normele incidente in cauza cat si pe probele existente la dosar sau administrate in cursul procesului. In situatia in care solicitati respingerea actiunii, va trebui de asemenea sa motivati respingerea pentru fiecare capat de cerere solicitat de catre reclmant, avand in vedere situatia de fapt, normele incidente in speta si probele din dosar.)

____________________
Numele si semnatura Dvs.

DOMNULUI PRESEDINTE AL …………………..(instanța la care va judecați)

 

Alt dosar castigat irevocabil in problemele USH

de
Număr dosar: 1230/46/2010
Data: 21.01.2011
Materie juridică: Contencios administrativ şi fiscal
Obiect: obligare emitere act administrativ
Stadiu procesual: Recurs 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Părţi
1. BURTEA GABRIEL Intimat, Reclamant
2. MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI Intimat, Chemat în garanţie
3. SÎRBU IOANA ADRIANA Intimat, Reclamant
4. UNIVERSITATEA SPIRU HARET Recurent, Pârât

 

Termene de judecată
Nr. Data Soluţie Detalii
1. 15.11.2011 Decizia nr. 5386/15.11.2011 Admite recursul.Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că admite în parte cererea de chemare în garanţie a Ministerului Educatiei, Cercetării,Tineretului şi Sportului. Obligă METS în calitate de chemat în garanţie să aprobe tipărirea formularelor tipizate, constând în diplome de licenţă şi suplimentele de diplomă pentru cei doi reclamanti. Mentine celelalte dispozitii ale sentinţei atacate.Irevocabilă. Admitere recurs
2. 04.10.2011 – Amână cauza
3. 31.05.2011 – Amână cauza
4. 29.03.2011 Încheierea din 29.03.2011 Admite cererea de preschimbare. Fixează termen la 31.05.2011,cu citare părţi. Încheiere

Cum vom incheia contractele in 2012 sau dimpotriva, cum renuntam la acestea

de

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul  iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.

Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 – 1184 NCC) Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri.

  • Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese.
  • Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract.

Clauzele contractuale

Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:

  • Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere;
  • Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala.

Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.

Clauza de impreviziune

Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune

Transferul dreptului de proprietate – riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil,  din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu.

Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.

Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.

Antecontractul (Promisiunea de a contracta)

Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:

  • Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract;
  • Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

Clauza penala

Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de

bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

  • Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale;
  • Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei – punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura.

Elementele de noutate:

  • Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la “(ne)executarea unei obligatii….”
  • Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii c
Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 – 1554 NCC)

  • Rezolutiune/Reziliere unilaterala – prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune/reziliere, numai daca:

(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.

Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.

  • Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept – Pact Comisoriu grad IV – sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil.

Denuntarea unilaterala

  • Reglementata expres la art. 1276 – 1277 NCC;
  • Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.
sursa: Mircea si asociatii
Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!