avocat satu mare

Avocat Satu-Mare – Avocat din Satu-Mare

de

Avocat Satu-Mare – Avocat din Satu-Mare

Modificarea contractului individual de muncă
Art. 41
(1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.
(2) Cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:
a)durata contractului;
b)locul muncii;
c)felul muncii;
d)condiţiile de muncă;
e)salariul;
f)timpul de muncă şi timpul de odihnă.

Art. 42
(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă.
(2) Pe durata delegării, respectiv a detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă.

Art. 43
Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă.
Art. 44
(1) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.

(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

avocat satu mare – Cel mai incalcat articol din Constitutia Romaniei

de

(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie
de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin,
sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor

asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie
a tinerilor sau securitatea nationala.
(4) Mijloacele de informare in masa, publice si private,
sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome.
Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante
exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si
controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.

avocat satu mare

Inainte de 1989 emisiunile TV, atatea cate erau – 2 ore pe seara, la un moment dat – erau transmise mai mult in alb-negru. Prin anii ’80 aparusera emisiuni color si – o „inovatie” tehnica – emisiuni „partial color” (!). Viata de atunci era insa cenusie dupa mai toate standardele luate in considerare la evaluarea nivelului de bunastare. in case era rece, in magazine produsele erau putine, de slaba calitate, fara varietate iar romanii nu puteau calatori mai departe de vecinii din „lagarul” socialist (si asta cu greu). Pentru distractie puteai merge la cateva teatre, cu un repertoriu restrans, la cinematografe insalubre, la o nunta sau onomastica dar mai degraba ramaneai acasa, intre peretii blocurilor de beton (cenusiu). Culmea era ca, pe masura ce lucrurile deveneau mai cenusii, propaganda partidului comunist devenea tot mai insistenta si mai absurda in a incerca sa ne convinga ca de fapt lucrurile merg din ce in ce mai bine.

Dupa mai mult de 20 de ani, televiziunea este receptionata in milioane de culori dar, totusi, cenusiul se intoarce in forta, revarsandu-se, uneori insidios iar alteori in cantitati masive prin ecranele televizoarelor. Revenirea cenusiului este oare expresia unei realitati sau este doar o „moda”, creata de formatorii opiniei publice ?

Cu siguranta ca in anii de cand democratia si economia de piata au revenit in Romania au avut loc multe dezamagiri si au murit multe sperante. Pesimismul care domina o parte considerabila a populatiei poate foarte bine sa provina din trairea unor realitati pe care oamenii le-ar fi dorit mai bune si care cu siguranta puteau fi mai bune. Romanii sunt insa un popor optimist, cu pofta de viata si adaptabil la perioadele de restriste, cum au fost chiar si recentii ani de criza economica.

Constatarea mea personala – supusa, evident, greselii – este ca mare parte din cenusiul care pare sa se fi instalat in viata cotidiana este transmisa prin canale care ar fi trebuit sa fie de informare dar care par sa fie mai degraba utilizate pentru formarea unor stari de spirit. Vorbele lui Mark Twain – « daca nu citesti ziarul esti neinformat iar daca il citesti esti dezinformat » par sa isi fi pastrat valabilitatea cu singura diferenta ca cititul ziarelor a fost inlocuit cu privitul la televizor. Mai mult, avand in vedere impactul sporit al televiziunii, lucrurile s-au agravat.

Din acest punct de vedere, cred ca cel mai incalcat articol din Constitutia Romaniei nu este art. 44 – dreptul la proprietate privata – cum s-ar crede, ci art. 31, referitor la . Realitatea sociala, politica sau economica poate ca este, uneori, dezamagitoare dar ne putem da noi seama care este adevarata culoare a realitatii in conditiile in care aceasta nu este perceputa doar direct, prin propriile simturi, ci mai ales indirect, ca o realitate mediata, ajustata, impachetata si servita pe tava de mijloacele de comunicare in masa?

Care ar putea fi motivele pentru care operatorii – privati – de mijloace de comunicare in masa procedeaza astfel? In cateva cazuri poate ca este vorba de rea-credinta si de interese personale care primeaza in decizia privind continutul editorial. In multe cazuri este vorba insa de lipsa de preocupare pentru finalitatea informatiei transmise si de lipsa de responsabilitate pentru efectele produse asupra societatii de catre acesti formatori ai opiniei publice.

curierul judiciar

Stadiu dosar Euro P.E.C. insolventa

de

Din 2009, Euro P.E.C, a tot intarziat cu platile catre Hidolectrica. Mai mult, de la inceput  acestui an, firma galateana nu a mai achitat nicio factura catre Hidroelectrica, acesta fiind si  motivul invocat in cererea de insolventa. Se pare

ca, in contractul incheiat in 2004, era prevazut faptul ca, daca facturile nu sunt achitate mai multe de 90 de zile, firma furnizoare poate  denunta contractul unilateral. Ceea ce altfel s-a si intamplat. In acelasi contract erau prevazute si  penalitatile, in cuantum de 0,1 la suta pe zi de intarziere.

 In momentul cererii de intrare in insolventa, firma galateana avea datorii de aproape 14 milioane  de euro de lei, din care 2,7 milioane de euro catre creditori garantati, 10,7 milioane de euro catre  furnizori si  cei asimilati furnizorilor, 100.000 de euro catre diversi furnizori, 13.600 de euro catre  salariati, 31.500 de euro catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale si 256.000 de euro  drept dividende catre asociati.

Firma Euro PEC a inregistrat profit pana in 2011, cand a incheiat anul cu pierderi de 50 la suta  din valoarea cifrei de afaceri pe 2011. Conducerea firmei motiveaza ca facturile nu au fost platite  din cauza ca au fost achitate o parte din creditele contractate de la banci, credite care insumeaza  aproximativ 12,7 milioane de euro.

Societatea galateana furnizeaza energie electrica unor consumatori importanti din Romania:  fabricile de ciment Alesd, Campulung, Turda (aferente S.C. HOLCIM ROMANIA S.A.),  combinatele metalurgice MECHEL Targoviste si MECHEL Campia Turzii, la o parte dintre  acestia avand implementate propriile grupuri de masura, prin intermediul carora realizeaza  masurarea, teletransmisia si gestionarea consumurilor de energie, conform „Codului de masurare  a energiei electrice„.