Fortat sa plece din magistratura, Gant a ales avocatura. Chiar daca multi avocati cu vechime in profesie sustin ca in timpul regimului comunist le-a fost ingradita libertatea de exprimare, avand mai mult un rol decorativ, Gant sustine contrariul. „Mie personal nu mi s-a parut acest lucru. Pot sa va spun ca am avut sansa sa pledez la instante care au fost populate de judecatori de exceptie. Cel putin la nivelul Tribunalului Timis au fost oameni de o mare calitate profesionala si din acest motiv sedintele de judecata erau de cele mai
multe ori adevarate dezbateri pe probleme juridice corespunzatoare. Nemultumiti au fost aceia care si astazi, probabil, fac parte din aceeasi categorie in care discutiile purtate in sala de judecata nu au nicio semnificatie juridica, nu duc nicaieri. Sunt vorbe care nu aduc nimic bun dezbaterii si este firesc ca judecatorul sa spuna sa revii la ceea ce e de rezolvat in dosarul de fata”, a mai spus Dumitru Gant.
Teroristii si dosarul Revolutiei
Sfarsitul regimului comunist si inceputul „noii ere” l-au prins de avocatul Dumitru Gant in doua dosare foarte importante. Unul dintre ele a fost deschis in 1987 si viza primul act de terorism din Romania. „Niste studenti din Timisoara i-au luat ostatici pe calatorii unui autobuz care circula pe ruta Petrosani-Timisoara, obligand soferul sa-i duca spre frontiera. Pe traseu s-a hotarat interventia in forta. Au fost mai multe obstacole, iar in zona aeroportului s-a blocat drumul si s- a intervenit in forta. Au fost victime, printre calatori si printre agresori. O parte dintre agresori au fost apoi arestati si au fost condamnati”, a spus Dumitru Gant, care l-a reprezentat pe unul dintre agresorii acuzati de omor. „In prima instanta a fost condamnat la 20 de ani de inchisoare, dar in ultima instanta a fost achitat, dovedindu-i-se nevinovatia”, a mai spus avocatul.
„Cel ce se vaita de presiuni spune un neadevar”
Dupa 1990, Gant l-a aparat pe un inculpat din dosarul Revolutiei, acuzat ca a insotit autovehiculul care a dus mortii de la Timisoara, la crematoriul din Bucuresti. Intrebat daca a resimtit vreo presiune in acest dosar, extrem de complex si controversat, dar si mediatizat, avocatul a spus ca era imposibil sa simta vreo constrangere. „In conditiile in care avocatura este o profesie eminamente liberala, cel ce se vaita de presiuni spune un neadevar. Ce daca vine cineva la tine cineva, indiferent ce functie ar avea, si iti spune sa faci asa sau asa. Te poate constrange in vreun fel? Iti poate pereclita functia? In niciun caz. Sigur, nu vorbim aici de situatiile in care ti se pune pistolul la tampla, ceea ce nu cred ca e cazul, ci de constrangerile de ordin moral. Cei care invoca astfel de presiuni, vor sa apara ca victime pentru a explica niste nereusite de ordin personal”, a mai spus Gant.
Ajuns un avocat de succes, cu incasari pe masura, Dumitru Gant s-a confruntat cu o noua „aventura”. In 1996 a fost propus de Convetia Democrata Romana sa ocupe functia de prefect al judetului Timis. Decizia nu a fost usoara, dar dupa ce a hotarat sa accepte propunerea, Gant a devenit tot un fel de avocat. Consultanta juridica oferita era, insa, gratuita. „Eram un avocat care avea destul de mult succes la vremea respectiva, iar succesul se traducea in cifrele din incasari, dar pana la urma am acceptat, convins fiind ca toata stiinta mea poate fi de folos comunitatii. Atata vreme cat am fost in prefectura, si mai ales pe legea fondului funciar, audientele pe care le aveam saptamanal se transformau in consultanta juridical data cetatenilor”, se amuza avocatul.
„Mi-a dat Dumnezeu bucuria sa imi placa ceea ce fac”
Intors in avocatura, Dumitru Gant a profesat pana in prezent, cand a ajuns la venerabila varsta de 73 de ani. „Aceasta profesie incorporeaza in ea extrem de multa cunoastere, pe care nu o poti avea decat citind in fiecare zi, iar aceste lucruri nu se pot face decat daca iti place ce faci. Mi-a dat Dumnezeu bucuria sa imi placa ceea ce fac, atat ca avocat, cat si ca magistrat. Daca imi ajuta Dumnezeu sa imi pastrez conditiile intelectuale, as mai vrea sa profesez, macar inca doi ani de zile. In momentul in care voi simti ca ceva se intampla cu posibilitatile mele, mai ales intelectuale, ma voi opri”, a mai spus avocatul angajat de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale sa apere interesele statului in litigiile cu proprietarii nemultumiti de valoarea exproprierilor.
„Apararea intereselor statului nu este deloc simpla”
Chiar daca multi avocati il privesc pe Gant cu invidie, din cauza contractelor cu statul, avocatul sustine ca niciodata nu s-a simtit privilegiat. „Nu m-am dus sa apar niste privilegii, care la randul meu sa imi constituie mie privilegii, ci, eu, in pledoariile mele, a trebuit sa respect ceea ce este legat de adevar si de lege. Eu nu sunt avocatul statului. In prestatiile mele profesionale eu sunt legat, nu atat de interesele partii pe care le reprezint, cat mai mult de lege si adevar, indiferent care ar fi pretentiile partilor pe care le reprezint. Ele nu pot sa incalce legea si adevarul. Oricum, cand am ajuns aici a fost o licitatie, ca dovada ca pentru segmentele de autostrada suntem foarte multi avocati angajati”, a mai spus Dumitru Gant.
Avocatul sustine ca apararea intereselor statului nu este deloc simpla din cauza modificarilor legislative prin care exproprierile au fost diminuate drastic. „Din momentul declansarii procedurii de expropriere s-a modificat cadrul legislativ. Aceste chestiuni ridica probleme juridice esentiale vizavi de consimtamantul care trebuie sa fie bilateral. Personal, sunt intr-o situatie ingrata pentru ca trebuie sa gasesc resurse sa explic in ce conditii aceste succesiuni de modificari sunt in concordanta cu principiile care guverneaza legislatia civila in materie. Tendinta a fost explicata de Curtea Suprema. Conteaza valoarea reala de contractare din zona respectiva, cu cat s-a vandut un teren, nu oferta care s-a facut. In mod real, expertii trebuie sa stabileasca valoarea parcelelor. Pe de alta parte, partea trebuie sa dovedeasca faptul ca au fost si alte daune suferite”, a mai aratat Dumitru Gant.