Bihor

Peste 300 de firme au beneficiat de facturi fictive

de

Membrii gruparii sunt suspectati ca au emis facturi fictive in valoare de peste 50 milioane de euro, in numele unor societati pe care le controlau, prin care atestau in mod nereal livrarea unor produse sau servicii catre diferite firme beneficiare din intreaga tara, acestea din urma deducand astfel ilegal TVA in valoare de aproximativ 12 milioane de euro.

Politistii de investigare a fraudelor din Inspectoratul de Politie al Judetului (IPJ) Bihor au inceput urmarirea penala fata de noua bihoreni, cu varste intre 21 si 72 de ani, acuzati de evaziune fiscala, spalare de bani si, respectiv, complicitate la aceste infractiuni. Cele noua persoane sunt suspectate de anchetatori ca, incepand cu anul 2010, au constituit sau preluat 34 de societati comerciale fara intentia de a derula vreo operatiune comerciala licita, iar ulterior, in numele acestor firme, au emis facturi nereale care atestau livrarea unor produse sau servicii catre diferite societati beneficiare din judetul Bihor si din tara.

,,Scopul pentru care reprezentantii firmelor beneficiar au urmarit inregistrarea in contabilitate a respectivelor facturi este acela de a sustrage societatile comerciale de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat, precum si de a retrage din patrimoniile societatilor, sub o aparenta de legalitate, sume importante de bani, in numerar”, a precizat Politia Romana.

Firmele beneficiar au efectuat plata contravalorii facturilor prin transfer bancar, pentru a crea astfel aparenta unui circuit comercial licit.

,,Sumele de bani au fost retrase in aceeasi zi de catre suspecti, in baza unor borderouri de achizitie care cuprind de asemenea date nereale, iar in schimbul unui comision, reprezentand procent din valoarea sumei retrase, acestea au fost predate de catre suspecti reprezentantilor firmelor care au efectuat platile”, a mai aratat Politia Romana.

Persecutat politic. Cumulul drepturilor băneşti cuvenite ca veteran de război

de

T.I. a solicitat, în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii  Bihor, să se dispună anularea hotărârii nr.1996 din 20 august  2002, emise de către Comisia  pentru aplicarea Legii nr.189/2000, şi obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiar al OG nr.105/1999 pe întreaga perioadă în care a fost refugiat, respectiv 1 octombrie 1940 – 6 martie 1945.

In motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că: este pensionar şi veteran de război; a participat la război în perioada septembrie – octombrie 1944, după care a fost deconcentrat; la data de 14 martie 1945 a fost concentrat din nou până la 9 mai 1945; deşi a prezentat comisiei actele doveditoare, prin hotărârea atacată i s-a stabilit o perioadă de refugiu mai mică decât cea reală şi îndemnizaţia acordată este  inferioară  celei de care beneficiază foştii colegi, care au depus cererea imediat după publicarea legii.

Curtea de Apel Oradea, prin sentinţa civilă nr.548/CA din 21 octombrie 2002, a admis acţiunea, a anulat actul administrativ supus controlului jurisdicţional şi a obligat pe pârâtă să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG nr.105/1993,  aprobată prin Legea nr.189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada 11 octombrie 1940 – 6 martie 1945, sens în care  va emite o nouă decizie.

Impotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Bihor susţinând că în mod greşit s-a admis acţiunea, reţinând eronat că pentru perioada în care reclamantul a participat pe front, poate beneficia de îndemnizaţia prevăzută de Legea nr.189/2000.

Critica nu este întemeiată.

Legislaţia română nu exclude dreptul persoanei aflate în una din situaţiile pe care le reglementează, de a cere şi obţine, în acelaşi timp, recunoaşterea  calităţii de veteran de război şi de persoană refugiată.

Potrivit art.12 alin.2 din Legea nr.44/1944, în cazurile în care  una şi aceeaşi persoană se încadrează în categoria de veteran de război, cât şi în aceea  de fost deţinut politic sau deportat, inclusiv prizonier de război în fosta URSS, luat după 23 august 1944 sau, deşi  declarat înainte de această dată, a fost reţinut după data armistiţului, beneficiază  cumulativ de drepturile băneşti pe perioadele corespunzătoare calităţii avute, cu condiţia ca perioadele să fie distincte.

In conformitate cu norma înscrisă în alineatul următor, persoana prevăzută la alineatul precedent nu poate  cumula celelalte drepturi, altele decât cele băneşti, dar va avea dreptul să opteze pentru cele mai avantajoase sau, după caz, să le obţină pe cele care nu sunt  prevăzute în prezenta lege, dar sunt recunoscute  prin lege pentru cealaltă categorie sau celelalte categorii în care se încadrează.

Prin hotărârea nr.1996 din 20 august 2002, Comisia constituită pentru aplicarea Legii nr.189/2000 a recunoscut reclamantului Trifa Ilie calitatea  de persoană care a fost strămutată în altă localitatea decât cea de domiciliu în perioadele 11 octombrie  1940 – 31 august 1944, 2 noiembrie 1944 – 31 ianuarie 1945, care totalizează 4 ani o lună şi 19 zile.

Nu s-a luat în calculul perioadelor de strămutare, lunile în care fiind  concentrat, reclamantul s-a aflat pe front, astfel cum rezultă din certificatul nr.67.117 din 28 aprilie 1998, eliberat de Ministerul Apărării Naţionale.

Interpretând  în mod corect prevederile legale mai sus enunţate, care interzic cumulul altor drepturi decât celor băneşti, prima instanţă a admis acţiunea şi a anulat parţial actul administrativ  cu consecinţa obligării pârâtei să recunoască reclamantului calitatea de beneficiar al OG nr.105/1999, pe întreaga perioadă de refugiu din motive etnice.

Ca atare, recursul a fost respins ca nefondat