biroul de credit

Ce solutii exista daca nu mai puteti plati ratele va invata Casa de avocatura Coltuc

de

1 saptamâna e perioada necesara pentru restructurarea creditului cu probleme spun oficialii bancilor, în cazul în care nu este unul cu ipoteca.90 de zile este perioada pe care clientul o are la dispozitie sa ajunga la banca si

sa solicite o restructurare a împrumutului.

Bancherii le recomanda debitorilor cu dificultati de rambursare a ratelor sa vina sa discute cu ei.

Pentru a evita situatii neplacute, precum executarea silita a bunurilor, inclusiv a locuintei, ca urmare a neplatii ratelor la credite, aveti la îndemâna mai multe solutii.

Bancile au început sa identifice câteva variante pentru a usura viata bugetarilor carora veniturile li se vor diminua cu 25%. Printre acestea se numara: reesalonarea, refinantarea sau obtinerea unei perioade de gratie. Oricare dintre propuneri are avantaje si dezavantaje.

O solutie pe termen scurt

Clientul poate beneficia de o perioada de gratie, în care achita doar dobânda si eventualele comisioane. De exemplu, la un credit de nevoi personale pe cinci ani de 5.000 de euro, contractat în 2007, rata lunara este de 120 de euro, din care dobânzile si comisioanele reprezinta în prezent circa 40%. Persoana în cauza poate solicita bancii o perioada de gratie de sase luni în care va achita circa 50 de euro/luna (dobânda si comisioane). Pe termen scurt, avantajul e ca plata catre finantator e mai mica cu peste 50%, dar costul final va fi mai mare cu 300 de euro.

“Clientul poate solicita extinderea perioadei de rambursare sau schimbarea valutei creditului. Bancile ofera si o solutie pe termen scurt, prin care clientii fara restante o pot solicita, în anumite conditii, amânarea platii unei rate lunare, care va fi achitata la sfârsitul creditului, împreuna cu ultima rata”, ne-a declarat Eliza Erhan, director în cadrul Millennium Bank. Clientul poate apela la aceasta varianta de maximum trei ori pe toata durata creditului.

Ori discutati cu banca, ori ajungeti în baza de date a Biroului de Credit

Neplata ratelor catre banci ca urmare a scaderii veniturilor în sectorul de stat cu 25% nu este o varianta buna. Potrivit presedintelui Asociatiei Române a Bancilor (ARB), Radu Ghetea, daca debitorii ar veni la banca sa discute cu ofiterii de credite, sigur s-ar gasi solutii pentru fiecare.

De preferat pentru clienti bancilor este sa aleaga solutiile impuse de acestea, având în vedere ca alternativa nu este decât Biroul de Credit. Odata intrati în baza de date a Biroului de Credit pentru restante mai mari de 90 de zile, aproape sigur nicio banca nu va mai acorda un alt credit în urmatorii ani.

Sursa: EvZ

Daca îti achiti creditul la timp, nu trebuie sa ajungi pe lista rau-platnicilor. Aceasta logica nu se aplica însa în toate situatiile.

de

O dovedeste cazul unui bucurestean care nu mai poate obtine nici un împrumut în urmatorii patru ani, desi si-a respectat toate obligatiile catre societatea financiara care i-a acordat un credit de consum.

Pe 14 decembrie 2005, Filip G. a obtinut un credit de consum în valoare de 4.154 lei de la SC TBI Credit IFN SA (societate financiara nebancara). Dupa 14 luni, Filip s-a hotarât sa ramburseze anticipat suma care-i mai ramasese de achitat din împrumut si a facut o cerere în acest sens catre TBI. Societatea i-a raspuns ca e de acord cu rambursarea anticipata a diferentei de 1.762 RON, iar bucuresteanul a achitat integral suma ceruta de creditoare. Lucrurile pareau rezolvate, mai ales ca pe 3 aprilie 2007 TBI i-a comunicat printr-o adresa: „Pentru contractul de vânzare-cumparare cu plata în rate nr. 50.263/14.12.2005, au fost achitate integral toate obligatiile de plata, drept pentru care în evidentele noastre contabile figurati cu sold 0″.

Bun-platnic, dar pe lista de datornici

Surpriza a aparut însa dupa mai bine de un an, pe 16 iunie 2008, când Filip s-a dus la Raiffeisen Bank sa ceara un împrumut de 2.000 euro. „Dupa doua zile de la depunerea cererii, reprezentantii bancii m-au înstiintat ca nu-mi pot acorda creditul, deoarece figurez în banca de date a Biroului de Credit cu debite restante fata de creditoarea TBI. Am ramas blocat”, spune Filip. Ulterior, bucuresteanul a cerut bancii Raiffeisen sa-i dea în scris motivul pentru care i se refuza creditul. „Cei de la Raiffeisen mi-au spus ca nu-mi pot da o adresa oficiala, deoarece TBI este clientul lor si nu-i pot crea acestei firme prejudicii, pentru ca astfel s-ar încalca protocoalele de confidentialitate dintre banci. Raspunsul mi s-a parut uluitor”, afirma Filip.

Cine m-a înscris la rau-platnici?

Dupa experienta cu Raiffeisen, Filip a început sa faca sapaturi pentru a afla cine l-a înscris în baza de date a rau-platnicilor. „Dupa ce am facut o cerere în acest sens la Biroul de Credit, nu mi s-a precizat cine e institutia care m-a înscris pe listele lor de datornici. Totusi, cu aceasta ocazie am vazut ca TBI mi-a perceput în decembrie 2007 o suma restanta de 239 lei, care nu stiu de unde provine. E suprinzator pentru ca în urma cu opt luni primisem de la TBI o hârtie în care am fost înstiintat ca le-am achitat creditul si ca soldul meu e 0″, povesteste Filip. El spune ca, initial, functionarii TBI si-au recunoscut vina, dar ulterior au spus ca nu l-au înscris ei în baza de date. „Situatia care v-a fost creata este rezultatul unei erori, si nu al unei intentii de a va prejudicia”, citeste Filip dintr-un raspuns primit de la TBI. „Ulterior, mi-au raspuns ca nu ei m-au trecut pe listele Biroului de Credit”, spune Filip. „Din informatiile mele, am înteles ca, dupa ce eu am achitat creditul la TBI, pentru restantele alea închipuite de 239 lei TBI ar fi executat asigurarea încheiata la OMNIASIG pentru creditul meu. Asta e motivul pentru care TBI nu stie cum sa rezolve situatia”, adauga Filip.

Sursa: Romania Libera

Cum sunt executati restantierii la Prima Casa va invata Casa de avocatura Coltuc

de

„În cazul în care debitorul nu îsi plateste de bunavoie creantele bugetare datorate, organele fiscale competente ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, pentru stingerea acestora, vor proceda la aplicarea modalitatilor de

executare silita, prevazute la Cap.8 din Codul de Procedura Fiscala“, ne-au transmis recent reprezentantii ANAF.

Astfel, daca în termen de 15 zile de la comunicarea somatiei debitorul nu îsi achita obligatiile bugetare datorate se continua modalitatile de executare silita prin poprirea oricaror sume urmaribile reprezentând venituri si disponibilitati banesti în lei si în valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

De asemenea, sunt supuse executarii silite sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala în conditiile prevazute de Codul de procedura civila.

„Pentru stingerea creantelor bugetare, debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmariti prin poprire asupra sumelor existente, precum si cele viitoare provenite din încasarile zilnice în conturile de lei si valuta“, mentioneaza reprezentantii Fiscului.

Nu trebuie omis faptul ca debitorul va fi înscris pe „lista neagra“ a Biroului de Credit ca rau platnic, moment din care accesarea unui nou credit va fi extrem de dificila, daca nu imposibila.

Sursa: Capital

Cum ajungi in baza de date a Biroului de Credit

de

Potrivit legii, bancile nu pot raporta catre Biroul de Credit restante acumulate pe cardurile de salariu. Cu toate acestea, in Romania exista cazuri in care clienti ai bancilor au ajuns la Birou pentru datorii de cateva

zeci de lei reprezentand comisioane de administrare a contului.

Sa ajungi in baza de date a Biroului de Credit din cauza ca ai uitat sa platesti comisioanele de mentenanta la un card de debit este, teoretic, imposibil. In practica insa, situatia pare sa fie putin diferita. “Legea (decizia 105/2007 a Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal) este foarte clara in acest sens. La Biroul de Credit se pot raporta doar date negative rezultate din relatiile de creditare ale persoanelor fizice cu banca”, explica reprezentantii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului. La randul lor, cei de la Asociatia pentru Protectia Consumatorului confirma acest fapt adaugand ca s-au confruntat de-a lungul timpului cu mai multe cazuri de acest tip. Clientii au posibilitatea fie sa faca o sesizare catre autoritati, fie, in ultima instanta, sa dea in judecata banca.  Potrivit datelor obtinute de Romania libera, autoritatea pentru supravegherea datelor cu caracter personal a amendat in 2009 un numar de patru banci pentru raportari eronate catre Biroul de Credit.

Nu mai pot lua credite din cauza unui card de salariu

In ciuda prevederilor legale unii clienti ai bancilor au ajuns in Biroul de Credit doar pentru ca au “uitat” de card. Este si cazul Danielei P., o tanara din Iasi. “In anul 2003, studenta fiind, am fost nevoita sa imi fac un card la o banca din Iasi, pe care sa mi se deconteze valoarea biletelor de transport. L-am folosit cateva luni, apoi din lipsa de bani, nu ni s-a mai decontat nimic. In anul 2005 am terminat facultatea, iar de card am si uitat. In anul 2009, in luna iunie, sotul meu a vrut sa faca un credit, pe numele lui, la alta banca, de 5.000 de lei, dar am avut neplacuta surpriza sa fie refuzat pe motivul ca eu figurez la Biroul de Credite cu datorii din data de 31.03.2006. Fara nici un aviz verbal sau scris, abia acum am aflat ca eu datorez fantastica suma de 10 lei”, povesteste femeia.

Biroul de Credit este o entitate privata care are ca actionari bancile locale si care isi desfasoara activitatea in baza unei decizii a Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Potrivit legii, la Biroul de Credit pot fi inregistrate “informatiile referitoare la intarzierile la plata a obligatiilor decurgand din relatiile de  creditare a persoanelor fizice”. La Birou ajung datoriile mai vechi de 30 de zile si mai mari de 10 lei, iar persoana este inregistrata timp de 4 ani. Exista doua cai prin care o persoana poate fi stearsa din baza de date: la solicitarea bancii creditoare sau in urma unei reclamatii catre ANPC sau ANSPDCP.

Sursa: Romania Libera

Casa de avocatura Coltuc lanseaza”Ghidul clientului bancar abuzat”

de

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului ra­mâne principala institutie care poate ajuta clientii persoane fizice în relatia cu bancile. Cele mai frecvente  reclamatii pe care le primeste ANPC, o buna parte finalizate

prin amenzi aplicate institutiilor de credit, vizeaza majorarea ilegala a dobânzilor sau a comisioanelor, închiderile de cont neoperate la timp sau promotiile înselatoare de tipul bonusurilor pentru depozite sau al dobânzilor initiale mici.

Aceasta nu este însa singura institutie care poate interveni în conflictele banci-clienti. Mai exista cel putin doua alte optiuni. Prima este o institutie a statului cu atributii  limitate la verificarea raportarilor de date cu caracter personal. În cazul clientilor bancari, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) poate fi sesizata asupra situatiilor în care un client este înregistrat abuziv în baza de date a Biroului de Credit. „Autoritatea de Supraveghere poate efectua investigatii din oficiu sau la primirea unor plângeri sau sesizari si poate aplica amenzi contraventionale inclusiv în cazul raportarilor eronate catre Biroul de Credit“, spune Alina Savoiu, seful Departamentului juridic al ANSPDCP.

De altfel, dupa cum a mai relatat Capital, anul trecut institutia a aplicat, în premiera, amenzi unui numar de patru institutii de credit locale. Autoritatea poate dispune si stergerea unui client din baza de date a Biroului de Credit, atunci când constata ca înregistrarea a fost facuta în mod abuziv.

Acelasi lucru îl poate face si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC), cu mentiunea ca poate lua o astfel de hotarâre doar în urma unei decizii judecatoresti. Potrivit reprezentantilor ANPC, pe parcursul anului 2009, institutia a decis excluderea din Biroul de Credit a câtorva zeci de clienti bancari. De asemenea, ANPC a aplicat mai multe amenzi  pentru majorari ilegale de dobânda sau pentru introducerea unor comisioane  care nu erau incluse în contractul de credit.

Se poate si fara judecata

Clientii bancilor din România au si posibilitatea de a rezolva conflictele cu institutiile de credit fara a apela la o institutie a statului si fara a mai trece prin experienta unui proces.

Un ONG, prezent în tara noastra de mai multa vreme, îndeplineste functia de arbitru între clientii si furnizorii de servicii, inclusiv bancile locale. „În principiu, exista doua modalitati prin care putem ajuta clientii bancilor în conflictele pe care le au cu institutiile de credit. Principala cale este arbitrajul – intermediem conflictele între banca si client. O a doua cale ar fi cea procesuala, însa la aceasta situatie ajungem doar daca este vorba despre un grup de clienti, 20-30 de persoane care au aceeasi problema. Altfel nu se justifica efortul financiar“, ne-au explicat reprezentantii Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din România. În 2009, organizatia  s-a ocupat de 328 de cazuri în domeniul servicilor financiare, din care a rezolvat 305, adica 93%, toate situatiile fiind clarificate pe cale amiabila.

Ca si în cazul ANPC, cele mai frecvente situatii reclamate vizeaza cresterea dobânzii la credite, perceperea de comisioane  care nu fusesera prevazute în contractul initial sau prezenta unor clauze contractuale abuzive, menite sa permita institutiilor financiare modificarea discrectionara si unilaterala a costurilor împrumutului.

Casa de avocatura Coltuc este o alta institutie unde puteti reclama aceste abuzuri. Email avocat@coltuc.ro

Sursa: Capital

Restantele la telefoane si utilitati ar putea fi urmarite în scurt timp de Biroul de Credit

de

Românii ar putea astfel sa fie refuzati de banci atunci când solicita un credit, pentru ca nu si-au platit factura la curent, apa sau la telefonul mobil. “Exista un interes din partea companiilor de telefonie mobila sa intre în Biroul de Credit.

S-ar deschide astfel o cutie a Pandorei, pentru ca si companiile de utilitati vor dori sa intre la Biroul de Credit”, a declarat miercuri directorul general al Biroului de Credit, Serban Epure. Institutiile bancare i-ar putea considera pe cei care nu si-au platit factura la apa, curent sau telefonul mobil de doua-trei luni, ca fiind clienti riscanti si vor analiza de doua ori înainte de a le da un credit.

Sursa: Gandul

Ati fost trecut eronat in Biroul de credit?Ce fac?

de

Anul acesta este primul în care bancherii au primit astfel de sanctiuni. Într-o perioada în care criza a înmultit restanti­erii la credite, o parte dintre clientii trimisi în baza de date a Biroului de Credit au ajuns totusi pe lista neagra fara

vina lor.

Cardurile de salariu, care genereaza restante odata ce nu mai sunt alimentate, par a fi cel mai important furnizor de „victime”, ca si debitarea gresita a unor conturi în care clientii îsi platesc ratele la credite. Din cauza erorilor comise de banci, clientii nu vor mai putea contracta împrumuturi în urmatorii patru ani. Sute de reclamatii au fost primite la Protectia Consumatorului, unele soldate cu amenzi, sanctiuni suplimentare fiind stabilite si de autorita­tea care supravegheaza prelucrarea datelor cu caracter personal. În ultimul an, institutia a amendat patru banci pentru raportari eronate catre Biroul de Credit.

Mai multe banci au primit anul acesta amenzi, ca urmare a unor raportari eronate facute catre Biroul de Credit. Cei mai afectati ramân însa românii care, fara vina lor, devin neeligibili pentru credite în viitor.

Restantele vechi, dar nesemnificative, rezultate din taxele de mentenanta pentru cardurile de salariu, amnezia care loveste unele bancii când trebuie sa îsi anunte clientii ca risca sa ajunga în Biroul de Credit, erorile de sistem, dar si lipsa de comunicare sunt principalele motive pentru care mai multi clienti ai bancilor locale au ajuns, fara vina lor, pe lista neagra a datornicilor.

„Am primit mai multe reclamatii de la clientii bancilor. Multe dintre ele s-au dovedit a fi nejustificate, însa unele au fost întemeiate. Cea  mai frecventa motivatie, pentru care am aplicat si amenzi, este aceea ca bancile uita sa-si notifice clientii cu 15 zile înainte de a-i înregistra în baza de date a Biroului de Credit“, spun reprezentantii institutiei.

Millennium Bank, Raiffeisen Bank, Unicredit Tiriac sau Garanti Bank au primit amenzi în cuantum de pâna la 2.500 de lei pentru raportari eronate, fapt care vine sa confirme faptul ca astfel de greseli sunt comise, desi bancile evita sa vorbeasca pe marginea acestui subiect. Mai mult, în România exista deja câteva procese, intentate de clienti bancilor, care au fost câstigate în fazele primare si care acum se afla la curtile de apel.

Sursa: Capital.ro

Biroul de Credit

de

Biroul de Credit este o entitate de drept privat care ofera o baza de date consultativa, de unde bancile sau alte institutii financiare pot obtine informatii privind bonitatea clientilor. Biroul nu are niciun drept de decizie

privind acordarea sau neacordarea de credite.
Fiind vorba de o baza de date, functionarea acestuia este reglementata de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucra-rii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), prin Decizia nr. 105105 din 15.12.2007 cu privire la prelucrarile de date cu caracter personal efectuate în sisteme de evidenta de tipul birourilor de credit.
Drepturile persoanelor fizice incluse în aceasta baza de date sunt prevazute de Legea 677/2001 privind protectia datelor personale.
Odata cu criza economica a crescut si numarul restantierilor la banci si implicit cel al raportarilor la Biroul de Credit. O astfel de situatie are consecinte destul de grave asupra celui care s-a împrumutat la banca, deoarece acesta ramâne în baza de date a rau-platnicilor timp de 4 ani, perioada în care are usile închise la banci. Pe de alta parte, nici bancile nu procedeaza întotdeauna corect, grabindu-se sa raporteze fara respectarea procedurilor legale si fara sa înstiinteze clar, exact si în termenul legal persoana vizata, pentru ca aceasta sa poata remedia situatia. Împrumutatul are la îndemâna mai multe instrumente pentru a se apara de abuzuri si pentru a obtine stergerea datelor negative de la Biroul de Credit.

Cine, ce si cånd se raporteaza?
Persoanele fizice ale caror date cu caracter personal pot fi prelucrate în sisteme de evidenta de tipul birourilor de credit sunt împrumutatii, codebitorii (în general sotul, sotia) si girantii.
La biroul de credite se raporteaza si se înregistreaza informatiile referitoare la întârzierile la plata a obligatiilor decurgând din relatiile de creditare ale persoanelor fizice.
De asemenea, se raporteaza date referitoare la inadvertente – informatiile neconcordante rezultate din documentele prezentate la data solicitarii creditului, din culpa solicitantului; date referitoare la fraudulenti – informatiile privind savârsirea de infractiuni sau contraventii în domeniul financiar-bancar, în relatia directa cu un participant, constatate prin hotarâri judecatoresti definitive sau irevocabile, dupa caz, ori prin acte administrative necontestate.
Datele negative se transmit catre sistemele de evidenta de tipul birourilor de credit dupa 30 de zile de la data scadentei.
Datele referitoare la inadvertente se transmit dupa stabilirea culpei solicitantului care a furnizat informatii neconcordante, de catre compartimentele competente ale participantilor.
Datele referitoare la fraudulenti se transmit dupa luarea la cunostinta despre ramânerea definitiva sau, dupa caz, irevocabila a hotarârii judecatoresti ori dupa data la care a devenit executoriu un act administrativ necontestat, prin care s-a stabilit vinovatia persoanei fizice aflate în relatie cu un participant.

Cåt timp ramåi în baza de date?
Datele negative sunt stocate în sistemele de evidenta de tipul birourilor de credit si dezvaluite participantilor în maximum 4 ani de la data achitarii ultimei rate restante sau de la data ultimei actualizari transmise, în cazul neachitarii restantelor pâna la data respectiva. Deci, chiar daca acel credit a fost achitat, informatia privind restantele ramâne la dispozitia bancilor timp de 4 ani. Daca nu a fost achitat, persoana vizata nu scapa dupa 4 ani, pentru ca întâr-zierile se actualizeaza lunar.
La fel, si datele referitoare la inadvertente, si datele referitoare la fraudulenti sunt stocate în sisteme-le de evidenta tot 4 ani de la data transmiterii.

Sursa: Saptamana Financiara