Bugetarii in razboi cu statul

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

De ce vor bancile sa-si apere clauzele abuzive la Inalta Curte-explica av.Coltuc Marius pentru business 24

de

Bancherii invoca uniformizarea practicii judiciare.”ICCJ, instanta suprema in sistemul judiciar romanesc, are abilitatea de a uniformiza practica judiciara. In situatia in care o anumita categorie de cauze ajunge sa fie judecata in recurs la ICCJ, se deschide posibilitatea crearii unei practici unitare la nivelul instantei supreme si a instantelor inferioare.

Aceasta poate conduce la o mai mare predictibilitate a actului de justitie pentru acea categorie de litigii, aspect benefic pentru securitatea circuitului civil. Clientii nu au de pierdut prin simplul fapt ca procesele lor ar ajunge sa se judece la ICCJ”, a declarat Ionut Serban, avocat asociat Tuca si Asociatii, una dintre casele de avocatura care reprezinta bancile in procesele intentate de clienti.

La Inalta Curte procesele dureaza mai mult

De cealalta parte, avocatii clientilor sustin ca propunerea BNR nu este in favoarea consumatorului final asa cum sustin oficialii, ci ar aduce in avantaj tot bancile in procesele intentate de consumatori.

Avocatul Codrut Avram, care a reprezentant in justitie mai multi clienti ai bancilor, a precizat ca o asemenea masura ar determina pe de o parte o prelungire a duratei procesului, iar pe de alta parte ar ingreuna accesul consumatorilor finali la justitie.

„Au de castigat ca procesele s-ar derula mult mai greu stiut fiind ca termenele la Inalta Curte termenele sunt foarte lungi. In al doilea rand, o asemenea masura ar ingreuna accesul la justitie al cetateanului pentru ca Inalta Curte este numai in Bucuresti si unui cetatean din provincie ii va fi mult mai greu sa ajunga in Bucuresti.

Automat si onorariile de reprezentare la Inalta Curte ar fi mult mai mari. In plus, ar fi si un fel de discriminare pentru ca unele cauze comparabile ca si complexitate ar fi judecate de judecatorii, tribunale si numai acestea ar fi judecate de Inalta Curte ceea ce ar fi discriminatoriu”, a declarat avocatul Codrut Avram pentru Business24.

Clientii acuza precedente favorabile pentru banci la ICCJ

Ba mai mult, bancile in frunte cu BNR cer derogare de la Justitie pentru a avea ca ultima instanta Inalta Curte pentru ca acolo majoritatea deciziilor ar fost in favoarea institutiilor bancare, a declarat avocatul Marius Coltuc, reprezentant al clientilor care dau in judecata bancile.

„Miza este ca la Inalta Curte o sa fie de partea bancilor. Sunt mai multe hotarari date in aceasta instanta care sunt in favoarea bancilor. Pot solicita o unificare de practica, dar asa sa modifice legislatia este destul de complicat. La noi nu exista precedent judiciar si pe asta mizeaza.

Sa existe ultima forma de atac la Inalta Curte si sa nu mai ai ce sa faci. Cele mai mici instante dau si hotarari in favoarea justitiabililor, dar la Inalta Curte sunt probleme”, a declarat Marius Coltuc

Avocatii subliniaza si o serie de probleme de natura juridica pe care le-ar putea genera aceasta derogare pentru astfel de cazuri. „Asta ar insemna ca nu toti judecatorii din Romania sunt egali. Totusi, nicaieri in legile statului roman nu se spune ca o hotarare pronuntata de tribunal, judecatorie, Curte de apel este „mai putin hotarare” decat cea pronuntata de judecatorii de la Inalta Curte.

Este lansare din dezbaterea publica care ridica foarte multe semene de intrebare. Ar contraveni la foarte multe principii de drept. O astfel de decizie nu ar fi corecta din punct de vedere juridic fata de consumatori. Ar fi niste cauze privind clauzele abuzive care ar avea statut special fata de alte dosare. Este destul de inadmisibil raportat la legile din Romania”, a declarat Codrut Avram.

Pe rol sunt 3.000 de procese

La nivelul intregii tari exista in jur de 3.000 de dosare in care clientii au dat in judecata bancile. Dintre acestea doar 22 de procese au fost castigate de banci, a declarat avocatul Marius Coltuc, unul dintre specialistii care reprezinta clientii in procesele impotriva bancilor.

La nivel national exista sapte banci care au pe rol procese intentate de clienti. Cele mai multe procese au fost deschise impotriva Volksbank. In peste 90% dintre aceste dosare, instantele au dat castig de cauza clientilor, a explicat Carmen Cretu, avocat in cadrul Cabinetului de avocat Coltuc.

O alta banca „cu probleme” este BCR, insa in cazul acestei banci doar 75% dintre procese sunt castigate de clienti. „BCR are contracte oarecum mai pe intelesul clientilor”, a adaugat avocatul.

Legea pe baza careia clientii pot da in judecata o banca este 193/2000, ce trebuia sa fie modificata odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de Procedura Civila. La presiunile FMI, Guvernul a amanat aceasta lege pentru 1 iulie, promitand ca pana atunci sa se faca studii de impact. Miza acestor presiuni este legata de modificarile acestei legi. Daca pana acum banca, in cazul in care instanta dadea castig de cauza unui consumator era obligata sa modifice contractul acelui client, de la 1 iulie, bancile ar putea fi obligate sa modifice clauzele din toate contractele de credit daca un client obtine o decizie favorabila.

Daca aceasta lege s-ar aplica, bancile in Romania ar putea inregistra pierderi de 600 de milioane de euro pe an, se arata intr-un raport publicat de Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

http://www.business24.ro/banci/procese-banci/de-ce-vor-bancile-sa-si-apere-clauzele-abuzive-la-inalta-curte-1526061

Taxa de poluare pentru autovehicule mai vechi de 2007 reintrodusa in 2013

de

De la 1 ianuarie 2013,  soferii care doresc sa isi achizitioneze o masina mai veche de sase ani vor fi obligati sa platesca taxa .
Desi suspendata in anul 2011, taxa de poluare va fi reitrodusa pentru anumite categorii de masini.

Desi deputatii au trecut proiectul de lege privind aprobarea ordonantei de urgenta legata de suspendarea unor dispozitii ale Legii nr. 9/2012, in cadrul Ministerului Mediului s-a constituit un grup de lucru format din reprezentantii mai multor institutii, printre care Registrul Auto Roman si Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculari ale Vehiculelor in vederea elaborarii unui act normativ ce va avea in vedere reintroducerea taxei de poluare.

RIL admis – Acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista

de

Problema de drept ce a generat practica neunitara

Obiectul recursului in interesul legii priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste stabilirea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945.

Examenul jurisprudential

In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari s-a constatat ca interpretarea dispozitiilor legale mai sus indicate s-a realizat in mod diferit de catre instantele de judecata, ceea ce a condus la aplicarea lor diferita si la pronuntarea unor solutii neunitare.

Potrivit primei orientari jurisprudentiale, deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt masuri administrative cu caracter politic in sensul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit celei de-a doua orientari a practicii judiciare, deportarea la munca in reconstructia U.R.S.S. si prizonieratul de razboi sunt masuri administrative cu caracter politic in sensul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Cauzele avand ca obiect actiuni intemeiate pe Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care s-a solicitat constatarea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in U.R.S.S. inainte de 6 martie 1945, au fost solutionate, in faza recursului, in marea lor majoritate, de Sectia I civila, solutia ce s-a impus cu preponderenta fiind cea sustinuta si de procurorul general.

Ulterior, toate cauzele vizand Legea nr. 221/2009 de la nivelul instantei supreme au fost atribuite spre solutionare Sectiei a II-a civile, unde, pe aspectul vizat in prezentul recurs in interesul legii, practica este inca in faza incipienta, fiind pronuntate solutii in sensul celor expuse in prezenta cauza.

Jurisprudenta Curtii Constitutionale

Prin Decizia nr. 150/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 23 aprilie 2012, s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989.

Opinia procurorului general

Procurorul general a sustinut prima solutie adoptata in practica instantelor judecatoresti.

Raportul asupra recursului in interesul legii

Ca urmare a analizei dispozitiilor legale relevante, raportate la argumentele sustinute in cadrul celor doua orientari jurisprudentiale expuse, precum si la practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in raportul intocmit s-a apreciat, in acord cu opinia exprimata de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca dispozitiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie interpretate si aplicate in sensul ca deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt masuri administrative cu caracter politic, in sensul Legii nr. 221/2009.

Inalta Curte

Recunoasterea drepturilor prevazute de acest act normativ presupune constatarea caracterului politic al masurilor la care au fost supuse persoanele beneficiare, legiuitorul extinzand aplicarea prevederilor decretului-lege mentionat si asupra celor doua situatii ce sunt supuse analizei in prezenta cauza, respectiv deportarea in strainatate dupa 23 august 1944 si prizonieratul dupa razboi.

Astfel, ICCJ a decis admiterea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a stabilit ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezinta masuri administrative cu caracter politic, in sensul Legii nr. 221/2009.

Cum comentati:Profesor, condamnat la închisoare

de

Un profesor de la Şcoala Generală „Vasile Goldiş” din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni de închisoare cu suspendare pentru „purtare abuzivă” după ce a bătut patru elevi cu coada de mătură.

Sentinţa instanţei vine la doi ani şi jumătate după ce profesorul de sport a bătut 4 elevi de clasa a doua cu o coadă de mătură, în vestiarul şcolii, informează RomâniaTV. Din cauza leziunilor unul dintre copii a avut nevoie de 4 zile de îngrijiri medicale.

Viorel Oargă a recunoscut acuzaţiile astfel încât a beneficiat de o pedeapsă mai blândă din partea magistraţilor. Minimul prevăzut de Codul penal pentru această infracţiune este 6 luni de închisoare sau amendă.

Recuperare drepturi salariale

de

Actiune in executarea obligatiilor
contractuale de plata a salariului
(art. 161 alin. (4), art. 166 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)
INSTANTA1)  ………………….
Domnule Presedinte,

Subsemnatul …………………………………, domiciliat in ……………………………, str. ……
……………………….. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……..
……………………, reprezentat prin avocat …………………………, cu sediul profesional in …………………………, str. ………………………… nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………….., in calitate de salariat, chem in judecata pe parata-angajatoare S.C. ……………………., cu sediul in ………………….., str. ………………………. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………………., cod unic de inregistrare ……………………….., atribut fiscal …………………………, numar de ordine in registrul comertului …………./………/…………, cont deschis la Banca ……………………., sucursala …………………, cu numarul ……………., pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa2):
1.  fie  obligata  sa  imi  plateasca  suma  de  …………………  lei,  reprezentand  drepturi  salariale  pe perioada ………………., pana in prezent;
2. sa fie obligata sa-mi plateasca suma de ……… lei, cu titlu de despagubiri corespunzatoare pre- judiciului pe care l-am suferit, ca urmare a neexecutarii de catre parata a obligatiilor contractuale de plata a salariului.

DOMNULUI PRESEDINTE AL3)  ………………………………….

1. Judecarea  conflictelor  de  munca  este  de  competenta  instantelor  stabilite  conform  Codului  de  procedura  civila (art. 284 alin. (1) Codul muncii). Conflictele de munca sunt de competenta materiala a tribunalului, in prima instanta, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante (art. 2 Cod procedura civila). Instanta competenta teritorial este cea in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul, resedinta sau, dupa caz, sediul (art. 284 alin. (2) Codul muncii). Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si de timbru judiciar si se judeca in regim de urgenta (termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile, procedura de citare se considera legal indeplinita daca se realizeaza cu minimum 24 de ore inainte de termenul de judecata).
2. Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod  procedura civila, obiectul cererii. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca; fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite in art. 160, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
3. Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.

Va solicit de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati parata sa imi plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI ACTIUNI:

IN FAPT1):

Subsemnatul am incheiat la data de …………………….., un contract individual de munca cu parata, pe durata nedeterminata.
Conform dispozitiilor generale ale contractului  individual  de munca, subsemnatul beneficiam de drepturi salariale in cuantum de ………. lei. Aceste drepturi urmau sa fie platite integral, in bani, asa cum, expres, este prevazut in contractul  individual  de munca incheiat intre parti la art. …. .

1. Cu toate acestea, parata pretinzand a fi in imposibilitatea onorarii obligatiilor salariale ale anu- mitor angajati, amana nejustificat efectuarea acestor plati, oferindu-mi insa in natura, contravaloarea acestor drepturi banesti.
Subsemnatul nu am fost de acord cu o astfel de modalitate de plata (ce nu este convenita nici con- tractual) si avand in vedere ca nici pana in prezent, desi au trecut mai bine de ……………. luni, de la data  ultimului  salariu  achitat  integral,  nu  am  primit  drepturile  salariale  pentru  munca  depusa  in ultimele  ……  luni,  pentru  aceste  considerente,  am  fost  nevoit,  sa  ma  adresez  instantei,  solicitand admiterea actiunii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la achitarea acestor drepturi salariale cuvenite si intrucat, prin fapta paratei, subsemnatul am fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime,  va  solicit  sa  dispuneti  obligarea  paratei  la  plata  in  favoarea  subsemnatului,  a  sumei  de
…………….. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata
ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).
2. Parata refuza insa sa-mi achite drepturile salariale integrale, retinandu-mi din salariul cuvenit suma de …………. lei cu titlu de daune, pentru prejudiciul pe care parata pretinde ca l-as fi adus socie- tatii.
Potrivit art. 164 din Codul muncii, retinerile cu titlu de daune, cauzate angajatorului, nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, ori in cazul de fata nu exista o astfel de hotarare judecatoreasca, care sa confirme sustinerea angajatoarei-parate.
Pentru  aceste  considerente,  va  solicit  admiterea  actiunii  asa  cum  a  fost  formulata,  obligarea paratei  la  achitarea  acestor  drepturi  salariale  si  intrucat  prin  fapta  paratei  subsemnatul  am  fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime, va solicit sa dispuneti obligarea paratei la plata in favoarea subsemnatului a sumei de ……………. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea aces- teia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).

1. Se vor indica motivele de fapt pe care se intemeiaza cererea si care-l determina pe reclamant sa ceara concursul justitiei,  justificand  si  argumentand  demersul  justitiar.  Reclamantul  trebuie  sa  faca  dovada  ca  sunt  indeplinite conditiile raspunderii contractuale: un contract individual de munca, un prejudiciu, culpa paratului, legatura de cauza- litate intre fapta paratului si prejudiciu, sa nu existe vreo clauza exoneratoare de raspundere a paratului, iar dreptul la actiune sa nu fie prescris. Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescriptie aratat mai sus este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.

IN DREPT:

Imi  intemeiez  prezenta  pe  dispozitiile  art.  82  coroborat  cu  112  si  urm.  Cod  procedura  civila, art. 274 Cod procedura civila, art. 281-291 Codul muncii si pe dispozitiile art.1)  …… .
In dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de proba2)  cu inscrisuri si interogatoriul paratei.
Depun  prezenta  in  doua  exemplare,  dintre  care  un  exemplar  pentru  instanta  si  celalalt  pentru comunicare paratei.

ANEXEZ3):
1. ………………………………………. .
2. Contractul individual de munca incheiat intre parti sub nr. …… din data de ……. .
3. Imputernicirea avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. …………………….. .

 

SEMNATURA

1. Se indica textul de lege ce indreptateste reclamantul la admiterea actiunii: art. 154-166 din Codul muncii coroborat cu art. … din contractul individual de munca incheiat. De retinut ca, neexecutarea unei hotarari judecatoresti defini- tive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata,  constituie  infractiune  si  se  pedepseste  cu  inchisoare  de  la  3  la  6  luni  sau  cu  amenda  (art.  277  Codul muncii).
2. Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare (art. 287 Codul muncii). Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat admi- nistrarea  acesteia  (art.  288  Codul  muncii).  Hotararile  pronuntate  in  fond  sunt  definitive  si  executorii  de  drept (art. 289 Codul muncii). Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata (ce se pastreaza timp de 50 de ani conform Legii contabilitatii), precum si prin orice alte documente justificative, care demonstreaza efectuarea platii  catre  salariatul  indreptatit.  Statele  de  plata,  precum  si  celelalte  documente  justificative  se  pastreaza  si  se arhiveaza de catre angajator, in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii. Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea sem- nificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.
3. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezer- vate instantei; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o  parte  a  unui  inscris  relevanta  in  cauza,  instanta  insa  putand  dispune  infatisarea  inscrisului  in  intregime.  Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

 

Detentia pana la sfarsitul procedurii

de

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că producătorul de energie Hidroelectrica va ieşi din procedura de insolvenţă până la sfârşitul acestui an, curăţată de contractele bilaterale care au adus-o în situaţie de faliment.

„Ieşirea din insolvenţă este în faza finală a procedurilor şi va avea loc anul acesta, până la sfârşitul acestui an. Ceea ce este important este faptul nu doar că iese din insolvenţă Hidroelectrica, ci că iese din insolvenţă curăţată de acele contracte bilaterale care au adus-o în faliment sau aproape de faliment, care au dus-o pe pierdere”, a spus Ponta.

La începutul lunii august, premierul declara că Hidroelectrica va reveni la statutul juridic normal în septembrie sau octombrie şi va fi o companie mult mai puternică, curăţată de contractele care îi afectau activitatea.

Optimismul Guvernului USL în ceea ce priveşte viitorul Hidroelectrica a fost însă imediat contracarat dur de Remus Borza, şeful Euro Insol, administratorul judiciar al Hidro. „Unii trâmbiţează triumfalist ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă în octombrie-noiembrie. Încă nu este oportun. Unii cred că insolvenţa s-a terminat prin denunţarea contractelor cu băieţii deştepţi. Din punctul meu de vedere nu este posibil”, declara Borza.

Şi avocatul Gheorghe Piperea, cel care reprezintă producătorul de energie în procesele privind strămutarea şi a celor în care creditorii contest înscrierile în tabelul restanţelor, consider că Hidro poate ieşi din insolvenţă abia peste un an.

„Într-o măsură rezonabilă trebuie să se calmeze entuziasmul autorităţilor care speră şi acum să se închida dosarul de insolvenţă până la sfârşitul anului 2012; este imposibil“, declara Piperea în urmă cu două săptămâni.

Guvernul a promis Fondului Monetar Internaţional (FMI) că va publica prospectul de vânzare pe bursă a 10% din acţiunile Hidroelectrica în maximum trei luni după ce compania va ieşi din insolvenţă şi că oferta va fi lansată o lună mai târziu.

Planul avut în vedere de Guvern pentru listarea Hidroelectrica a fost anexat la scrisoarea de intenţie transmisă Fondului în urma misiunii de evaluare din luna august.

Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei. Fondul Proprietatea deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica şi îşi va putea menţine participaţia dacă va subscrie 2,49% din titlurile emise în cadrul majorării de capital.

Listarea la bursă a Hidroelectrica era programată pentru cel târziu la mijlocul lunii octombrie a acestui an, potrivit angajamentelor anterioare ale Executivului.

Avocat militar

de

Pakistanezul Khalid Sheikh Mohammed, cel care se pretinde organizatorul atacurilor de la 11 septembrie, va fi aparat de un avocat militar din Marina americana, potrivit editiei electronice a cotidianului Miami Herald.

Prescott Prince, capitan in Marina americana, a primit ordin de a-l apara pe detinutul pakistanez Khalid Sheikh Mohammed.

Oficialii militari de la Guantanamo si Pentagon nu au confirmat informatiile relatate de cotidianul Miami Herald. Acestia anuntase initial ca Prescott Prince face parte din echipa avocatilor militari care ii apara pe detinutii de la Guantanamo, acuzati de crime de razboi de tribunalele militare americane.

Avocatul, in varsta de 53 de ani, este capitan in rezerva si a fost avocat in cadrul unitatii care supraveghea operatiunile ce ii priveau pe detinutii de pe frontul din Irak.

Khalid Sheikh Mohammed, cunoscut dupa initialele KSM, este in prezent detinut la inchisoarea de la Guantanamo, dupa ce a marturisit ca a planificat in detaliu atacurile de la 11 septembrie din 2001.

Mohammed, impreuna cu alti cinci detinuti la Guantanamo au fost acuzati de procurori de crima si colaborare cu reteaua terorista al-Qaida. Acuzatiile vizeaza omorarea a 2.973 de persoane, cand patru avioane au fost deturnate la New York, Pentagon si pe un camp din Pennsylvania.

Acuzatii pot respinge avocatii numiti din oficiu si pot opta sa se apere singuri.

Intarziere la plata

de

 Dobanzile si penalitatile de intarziere – aplicabile pentru plata cu intarziere a obligatiilor fiscale

Va reamintim că dobânzile şi penalităţile de întârziere pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale, sunt următoarele:

– plata unei „dobânzii de întârziere” de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

– plata unei „penalităţii de întârziere”. Nivelul „penalităţii de întârziere” se stabileşte în funcţie de perioada de întârziere, astfel :

a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează
şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;
b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse;
c) după împlinirea termenului prevăzut la lit. b), nivelul penalităţii de întârziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.

ATENŢIE ! Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.

Plangere CEDO – erori juridice grave in decizia de invalidare a referendumului

de

Plangerea formulata de juristii FACIAS se intemeiaza pe urmatoarele argumente juridice:

  • Articolul 13 (Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale) – Dreptul la un recurs efectiv: Orice persoana ale carei drepturi si libertati recunoscute de prezenta conventie au fost incalcate are dreptul de a se adresa efectiv unei instante nationale, chiar si daca incalcarea ar fi fost comisa de persoane care au actionat in exercitarea atributiilor lor oficiale.

Asa cum se precizeaza chiar in textul Deciziei Curtii Constitutionale, deciziile acesteia sunt definitive si obligatorii erga omnes. Prin urmare, impotriva unei decizii a Curtii Constitutionale nu mai exista nicio cale de atac interna, nici chiar Parlamentul Romaniei nu are posibilitatea de a cenzura hotararile Curtii, chiar si in ipoteza in care acestea sunt vadit

eronate. Aceasta incalca grav litera si spiritul Conventiei. Nu poate fi acceptat ca hotararile cu efecte juridice, sociale si administrative ale unui organ al statului, efecte cu consecinte directe asupra unei intregi natiuni sa nu poata fi susceptibile de un minim control de legalitate si competenta.

Chiar si in recomandarile Comisiei de la Venetia pentru democratie prin drept – Codul bunelor practici in materia referendumului, se arata, la art.3.3.: Existenta unui sistem de recurs efectiv – Instanta de solutionare a contestatiilor in materie de referendum va fi ori comisia electorala, ori o instanta judecatoreasca. In orice caz, trebuie sa existe un recurs judiciar in ultima instanta.

In cadrul sistemului de drept romanesc, desi emite decizii si hotarari jurisdictionale, Curtea Constitutionala nu face parte din sistemul jurisdictional, ci este o institutie separata, reglementata de Constitutie pe acelasi plan cu Parlamentul. Prin urmare, nu exista un recurs judiciar in ultima instanta, ci doar un singur nivel de control, acela exercitat de Curte.

Model cerere – In atentia pensionarilor carora li s-a retinut ilegal contributia de 5,5%

de

Pentru pensionarii care au descarcat modelul de actiune pentru recuperarea sumelor retinute ilegal ca urmare a aplicarii procentului de 5,5% la asigurarile de sanatate si care au dosare pe rol, avand in vedere publicarea unui nou act normativ

incident in cauza, FACIAS pune la dispozitie un MODEL DE SOLICITARE ADRESATA INSTANTEI

Avocati Dan Diaconescu – Dan Diaconescu a depus plangeri penale impotriva premierului Victor Ponta si a fostului sef al OPSPI

de

La intrarea in Parchetul instantei supreme, Dan Diaconescu a declarat ca nu s-a gandit sa renunte la plangerile penale impotriva lui Victor Ponta si Remus Vulpescu, ci doar a asteptat ca zilele sa treaca pentru a strange ,,motivele si probele” necesare incriminarii Guvernului. Diaconescu a precizat ca a castigat licitatia pentru privatizarea combinatului Oltchim fara

sa dea ,,spaga”, cu ajutorul mass-mediei, si a pierdut-o in momentul in care accesul presei nu a mai fost permis. El a precizat ca ,,volumul” plangerii penale pe care o va depune la Parchet impotriva lui Ponta si a lui Vulpescu intrece de trei-patru ori volumul contractului pentru privatizarea Oltchim.

,,Avem aici o multime de dovezi privind coruptia guvernantilor, precum si tot ceea ce s-a intamplat pentru privatizarea Oltchim. Gasim toate probele coruptiei, in sensul ca demonstram ca guvernantii nu au vrut niciun moment sa semneze contractul de privatizare, demonstram ca guvernantii, desi nu aveau niciun temei legal sa ne ceara sa le aratam, demonstram ca guvernantii au stiut ca avem bani”, a spus Dan Diaconescu.

Intrebat care sunt acuzatiile pe care le aduce premierului Victor Ponta, Diaconescu a spus ca, in primul rand, ,,este vorba de santaj si amenintare”. Acesta a precizat ca va avea o echipa formata din avocatii lui din Romania, dar si din avocati din strainatate.

Acte necesare infiintare srl – ANI solicita confiscarea sumei de 360.000 de lei a fostului sef al IPJ Neamt Aurelian Soric

de

In temeiul art. 12, alin. (1) si alin. (2), lit. b din Legea nr. 176/2010, Agentia Nationala de Integritate s-a sesizat din oficiu, la data de 18.11.2010, cu privire la faptul ca domnul Comisar Sef de Politie Aurelian Vasea Soric ar fi acumulat, in perioada exercitarii functiei publice de ofiter de politie (1996 – 2010),  impreuna cu familia, o avere care depaseste veniturile realizate.

La data de 26.06.2006, domnul Aurelian Vasea Soric a fost promovat in functia de Sef al Inspectoratului de Politie Judeteana Neamt, calitate pe care a detinut-o pana la data de 23.11.2010.

Sub aspect procedural, la data de 06.12.2010, au fost indeplinite cerintele Legii nr. 176/2010 in ceea ce priveste informarea persoanei evaluate, domnul Aurelian Vasea Soric fiind instiintat, prin intermediul adresei nr. 88637/G/I.I., recomandate (confirmare de primire datata 13.12.2010), cu privire la declansarea activitatii de evaluare, precum si cu privire la drepturile sale de a fi asistat sau reprezentat de un avocat si de a prezenta date sau informatii pe care le considera necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris.

Domnul Aurelian Vasea Soric s-a prezentat la sediul Agentiei Nationale de Integritate la data de 08.02.2011, 28.03.2011 si, respectiv, la data de 30.05.2011. Cu aceste ocazii, domnul Aurelian Vasea Soric a fost informat cu privire la faptul ca au fost identificate diferente semnificative intre averea dobandita si veniturile realizate, a prezentat un punct de vedere in acest sens si a luat cunostinta de informatiile si datele cuprinse in dosarul de evaluare.

In urma evaluarii declaratiilor de avere, a datelor si a informatiilor privind averea existenta, s-a constatat ca domnul Aurelian Vasea Soric, impreuna cu sotia sa, doamna Cristina Soric, au detinut, in perioada 1996 – 2010, urmatoarele:

– 3 terenuri situate in Municipiul Piatra Neamt, cu o suprafata totala de 830 mp, achizitionate in perioada 2007 – 2009 cu suma totala de 150.021 Lei;

– 2 terenuri situate in Municipiul Iasi, cu o suprafata totala de 982,80 mp, achizitionate in perioada 2004 – 2005 cu suma totala de 22.145 Euro;

– un teren situat in Municipiul Iasi, cu o suprafata de 505,90 mp, instrainat in anul 2008 cu suma de 50.000 Euro;

– un imobil de locuit, compus din S+P+E, si o cladire de birouri, compusa din P+M,  situate in Municipiul Piatra Neamt, cu o valoare finala totala a constructiei de 805.305,21 Lei;

– 3 apartamente situate in Municipiul Iasi, achizitionate in perioada 2002 – 2003 cu suma totala de 104.758,2 Lei, instrainate in perioada 2003 – 2007 contra sumelor de 30.000 Lei, 81.400 Euro si, respectiv, 22.000 Euro;

– 2 autoturisme marca ROVER, respectiv BMW, achizitionate in perioada 2007 – 2010 cu sumele de 10.150 Euro, respectiv, 51.000 Lei;

– 2 autoturisme marca RENAULT, respectiv KIA SPORTAGE, achizitionate in perioada 2004 – 2008 cu suma totala de 46.219 Lei si instrainate in perioada 2006 – 2010 contra sumei totale de 61.000 Lei;

– 2 autoturisme marca SAAB, respectiv VOLKSWAGEN PASSAT, achizitionate in perioada 2001 – 2006 cu suma de 20.798 Euro, instrainate in perioada 2003 – 2007 contra sumei 81.000 Lei;

– 5 conturi bancare la diferite banci comerciale.

Aproape 1000 de angajati vor fi concediati de la TVR

de

Claudiu Saftoiu, presedintele-director general al Societatii Romane de Televiziune, a declarat ca, in sedinta de marti, Consiliul de Administratie a adoptat, cu 10 voturi din 13, Programul de redresare economica a televiziunii publice.

“Documentul va fi inaintat catre Ministerul de Finante, pentru ca Ministerul de Finante sa produca un memorandum care va fi introdus pe ordinea de zi a sedintei Guvernului de sambata (1 septembrie, n.r.), memorandum al carui continut reprezinta esalonarea datoriilor la stat ale SRTv pe sapte ani. Aceasta este o conditie esentiala pentru implementarea planului de RESTRUCTURARE din TVR, care cuprinde, printre altele, modificari de organigrama, de grila, restrangerea drastica a activitatii Televiziunii Romane, fara sa impieteze insa asupra calitatii programelor. Iar o masura obligatorie care trebuie luata este reducerea personalului din TVR la 2.340 de angajati, potrivit noii organigrame”, a declarat Claudiu Saftoiu.

Plângere penală pe numele lui Traian Băsescu pentru trădare depusa de un profesor universitar din America si de o avocata

de

Avocata Mihaela Angheluş şi profesorul american de origine română Ioniţă Romulus, semnatar al Cartei 77, analist politic timp de 30 de ani în New York şi membru al United Press Internaţional, au depus o plângere penală împotriva preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

Plângerea a fost trimisă la Procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi, prin această cerere, se solicită „instrumentarea cu maximă celeritate” întrucât „pe perioada suspendării, preşedintele nu beneficiază de nici un fel de imunitate”. Aşa cum precizează semnatarii, „prezenta plângere, nu se referă la fapte săvârşite de numitul Traian Băsescu direct împotriva subsemnaţilor reclamanţi, ci fapte săvârşite de acesta împotriva poporului român – din care subsemnaţii facem parte, precum şi împotriva României”. Principalele capete de acuzare din această plîngere vizează încălcarea prevederilor art. 52 alin 1 şi 3 din Legea 3/2000, privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, art. 2 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice, art. 36 din Constituţia României privind „Dreptul la vot”, art. 54 din Constituţia României, privind „Fidelitatea faţă de ţară”, art. 80 din Constituţia României, privind „Rolul Preşedintelui”.

Peste 200 de medici s-au adresat CEDO pentru recuperarea celui de-al 13-lea salariu anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Peste 200 de medici si asistente medicale s-au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru recuperarea celui de-al 13-lea salariu, dar si cei 25% taiati de Guvern, dar si alte sporuri.

Actiunea impotriva Statului Roman a fost depusa recent, dupa ce medicii au epuizat toate caile de atac din tara. In prezent cadrele medicale asteapta sa vada daca dosarul va fi admis si daca va fi trimis spre judecare, scrie opiniatimisoarei.ro.

Pasapoartele electronice

de

Potrivit art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple si serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, cu modificarile si completarile ulterioare, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple sunt infiintate in cadrul aparatului propriu al prefecturilor judetene si al Prefecturii municipiului Bucuresti.

Odata cu punerea in circulatie a pasaportului simplu electronic, depunerea cererilor pentru acest document de calatorie, in tara, este posibila la sediile serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, organizate in localitatile resedinta de judet, servicii dotate cu echipamente tehnice si informatice, sisteme de comunicatii securizate, cat si personal instruit in utilizarea acestora.

In acest context, pentru a veni in sprijinul cetatenilor care domiciliaza in alte localitati decat cele resedinta de judet, nevoiti a se deplasa, in vederea depunerii cererilor, pe distante relativ mari, uneori cu repetabilitate, la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor a fost identificata solutia infiintarii unor puncte de lucru mobile pentru preluarea cererilor de eliberare a pasapoartelor simple electronice in alte localitati decat cele resedinta de judet, raportat si la dispozitiile Regulamentului CE nr. 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate in pasapoarte si in documente de calatorie emise de statele membre, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 444/2009 al Parlamentului European si al Consiliului.

Astfel, pentru a veni in sprijinul solicitantilor de pasapoarte, au fost dispuse masurile necesare pentru infiintarea si testarea unor puncte de lucru mobile pilot, sens in care, in perioada 09.05.2011- 08.05.2012 au fost puse in functiune 17 astfel de puncte, acest fapt dovedindu-se o solutie optima pentru a raspunde nevoilor cetatenilor, pana la data de 08.05.2012, prin intermediul acestor puncte de lucru fiind preluate un numar de 5.371 de cereri pentru eliberarea pasapoartelor simple electronice.

Totodata, pana la data de 08.05.2012, 39 de prefecturi judetene si-au exprimat interesul pentru infiintarea unui numar de 51 puncte de lucru mobile pentru preluarea cererilor de eliberare a pasaportului simplu electronic in alte localitati decat cele in care serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple isi are sediul.

Schimbari preconizate
Prin proiectul de hotarare a Guvernului supus adoptarii se propune completarea articolului 2 din Hotararea Guvernului nr. 1693/2004 privind modul de organizare si functionare a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 968 din 21 octombrie 2004, prin reglementarea posibilitatii infiintarii, prin ordin al prefectului, cu avizul Directiei Generale de Pasapoarte, a punctelor de lucru mobile pentru preluarea cererilor de eliberare a pasapoartelor simple electronice in alta localitate decat cea in care serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple isi are sediul.

Astfel, solutia identificata presupune asigurarea unui complet mobil de preluare a datelor solicitantilor de pasapoarte si a conditiilor de spatiu si iluminare in locatia unde se va realiza primirea cererilor. Completul mobil de preluare a datelor include un echipament de tip laptop, cititor de amprente, aparat foto si accesorii preluare imagine (lampi foto, umbrela reflectorizanta, suport, ecran fundal), pad pentru preluarea semnaturii si scanner documente. Pe echipamentul mobil va rula un modul offline de preluare a datelor minimale ale solicitantilor, dezvoltat in cadrul aplicatiei, ce nu necesita conectarea de la distanta la Sistemul Informatic de Evidenta a Pasapoartelor Simple (IDIS) si asigura salvarea locala a datelor inregistrate. Totodata, modulul realizeaza si criptarea datelor astfel incat acestea sa nu poata fi copiate pe suport extern si utilizate in alte scopuri. Aceste date vor putea fi incarcate in IDIS numai de pe echipamentul pe care au fost preluate, prin conectarea acestuia in reteaua locala a serviciului public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple; dupa incarcare, datele personale sunt sterse automat de pe echipamentul mobil, cu respectarea prevederilor legale si politicii de securitate definite si implementate la nivelul Directiei Generale de Pasapoarte.

In acelasi timp, functionarea acestor puncte de lucru poate asigura si eliberarea pasapoartelor simple electronice atat pentru cererile depuse la acestea, cat si, in functie de optiunea cetateanului, la oricare dintre serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple.

Mentionam faptul ca, infiintarea punctelor de lucru mobile nu presupune costuri suplimentare, acestea fiind asigurate atat din punct de vedere al echipamentelor necesare cat si al resurselor umane de catre serviciul public comunitar pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple judetean.

Totodata, precizam ca, preluarea cererilor de eliberare a pasapoartelor simple electronice se poate realiza, in tara, numai de catre personalul calificat si autorizat din cadrul serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, pentru a garanta ca accesul la elementele de identificare biometrica nu este permis unui numar mai mare de persoane decat cel necesar, principiu prevazut de Regulamentul CE nr. 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate in pasapoarte si in documente de calatorie emise de statele membre. In acest sens, dispozitiile pct. 2 art. 1a, alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 444/2009 al Parlamentului European si al Consiliului de modificare a Regulamentului CE nr. 2252/2004 stabilesc faptul ca ,,elementele de identificare biometrica sunt prelevate de personalul calificat si autorizat oficial al autoritatilor nationale responsabile cu emiterea pasapoartelor si a documentelor de calatorie”.

Avand in vedere competentele date prin lege Directiei Generale de Pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor cu privire la organizarea si coordonarea activitatii de evidenta si eliberare a pasapoartelor simple, procedura si activitatile desfasurate la nivelul punctelor de lucru mobile vor fi stabilite prin dispozitia directorului general al Directiei Generale de Pasapoarte, in acord cu dispozitiile legale in materia prelucrarii datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

Atributiile Avocatului Poporului prezentate de Casa de avocatura Coltuc

de

Avocatul Poporului este o autoritate publica autonoma si independenta fata de orice alta autoritate publica si are un buget propriu care face parte integranta din bugetul de stat.

Activitatea acestei institutii de stat este desfasurata pe mai multe domenii de specializare:

-drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;

-armata, justitie, politie, penitenciare;

-proprietate, munca, protectie sociala, impozite si taxe;

-drepturile omului, egalitate de sanse intre barbati si femei, culte religioase si minoritati nationale.

Aceasta institutie organizeaza birouri teritoriale care isi desfasoara activitatea pe raza teritoriala de competenta a curtilor de apel. In prezent functioneaza douasprezece birouri teritoriale: Alba Iulia, Bacau, Oradea, Suceava, Brasov, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Targu Mures si Pitesti.

Atributiile Avocatului Poporului sunt urmatoarele:

-coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului;

-primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestor cereri;

-urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau functionarilor administratiei publice in cauza incetarea incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea in drepturi a petitionarului si repararea pagubei;

-semneaza rapoartele, recomandarile, precum si orice alte acte necesare bunei desfasurari a activitatii institutiei;

-formuleaza puncte de vedere, la cererea Curtii Constitutionale;

-poate sesiza Curtea Constitutionala cu privire la neconstitutionalitatea legilor inainte de promulgarea acestora;

-poate sesiza direct Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor;

-reprezinta institutia Avocatul Poporului in fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si in relatiile cu persoanele fizice sau juridice;

-prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora.

Cine se  poate adresa Avocatului Poporului?

Nu exista niciun fel de restrictie in acest sens, se poate adresa orice persoana fizica, indiferent de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa, atunci cand se considera vatamata in drepturile si libertatile sale de catre un organ al administratiei publice, printr-un act sau fapt administrativ ilegal.

Tribunalul Bucuresti a anulat Planul Urbanistic de Detaliu si autorizatia de construire pentru aqua land-ul din Parcul Tineretului

de

Terenul de 53.000 mp din Parcul Tineretului, pe care urma sa se construiasca aqua land-ul, apartine Municipiului Bucuresti. Printr-un contract de parteneriat public-privat, incheiat pe 29 aprilie 2009, Administratia Lacuri,

Parcuri si Agrement (ALPAB), institutie in subordinea Primariei Capitalei, se asocia cu firma Blue Ciel pentru construirea aqua parc-ului. Contractul de parteneriat nu a fost supus aprobarii Consiliului General, cu toate ca acest lucru este prevazut de legea administratiei locale.

Prin Hotararea Consiliului Local al Sectorului 4 nr. 78/2009 s-a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu care permitea construirea aqua – land-ului, iar pe 08 martie 2011 primarul de sector a emis autorizatia de construire. Potrivit celor doua acte administrative, aqua land-ul ar fi urmat sa se construiasca pe circa 60 la suta din teren.

La cererea Asociatiei Salvati Bucurestiul, Planul Urbanistic de Detaliu si autorizatia de construire au fost suspendate de Tribunalul Bucuresti pe 15 iulie 2011, la cateva luni dupa inceperea lucrarilor de construire. Sentinta a fost confirmata de Curtea de Apel Bucuresti pe 3 noiembrie 2011. Dupa suspendarea documentelor, ONG-ul a cerut instantei anularea lor, in acest sens fiind pronuntata sentinta de pe 4 iulie. Cele doua documente vor ramane suspendate pana la judecarea recursului pentru anulare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a amanat, pentru 3 septembrie, judecarea dosarului „Matusa Tamara”

de

Aparatorii lui Adrian Nastase au cerut Completului de 5 judecatori amanarea dosarului avand in vedere „intamplarile de notorietate publica”, sustinand ca clientul lor dorea sa dea o declaratie ampla in fata magistratilor.

Avocatul Ioan Cazacu a cerut un termen pentru a fi audiati toti inculpatii in aceeasi sedinta de judecata.

„Inalta Curte apreciaza ca este o imposibilitate obiectiva de prezentare a lui Adrian Nastase la proces. Acordam termen pentru data de 3 septembrie, ora 9, cu citarea lui Adrian Nastase la domiciliul sau, pentru ca nu sunt indeplinite dispozitiile legale pentru constatarea punerii in executare a mandatului”, a spus presedintele Completului de 5 judecatori, potrivit Agerpres.

La 15 decembrie 2011, ICCJ a decis achitarea lui Adrian Nastase in dosarul „Matusa Tamara”, in care a fost trimis in judecata alaturi de Ioan Melinescu, fost presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Ristea Priboi, consilier al fostului premier, fost deputat in perioada 2000-2004.

Curtea de Apel Bucuresti s-a pronuntat pe 18 iunie 2012 in dosarul 36904/3/2011 si a anulat definitiv si irevocabil autorizatiile de desfiintare pentru imobilele din Sos. Kiseleff 45 A si B

de

Imobilele din Kiseleff 45 A si B sunt construite intre 1920 si 1927 si se afla pe un teren pe care se gaseste o copie in miniatura a gradinilor din Versailles.

Proprietara lor (in urma cumpararii drepturilor litigioase), avocata Lucia Chereches, a dorit demolarea intregului ansamblu si construirea in locul acestuia a unui complex imobiliar. Aceasta l-a obligat prin hotarare judecatoreasca pe primarul Sectorului 1 sa emita autorizatii de desfiintare pentru cele doua imobile, pe 15 februarie 2011.

Prin sentinta pronuntata pe 20 aprilie 2011 in dosarul 21773/3/2011, Tribunalul Bucuresti a suspendat executarea autorizatiilor, la cererea Asociatiei „Salvati Bucurestiul”. Sentinta de suspendare a executarii autorizatiilor a fost mentinuta de Curtea de Apel Bucuresti, prin decizia pronuntata pe 15 septembrie 2011.

Pe de alta parte, prin dosarul 73151/3/2011 deschis la Tribunalul Bucuresti, Lucia Chereches a solicitat in solidar Asociatiei „Salvati Bucurestiul” si membrilor fondatori Nicusor Dan, Mirabela Gradinaru si Diana Culescu suma de 600.000 de euro, pentru ca i-ar fi afectat dreptul la proprietate. Pentru aceasta, ea a platit atunci o taxa de timbru de 30.000 lei.

Dreptul persoanelor persecutate din motive politice de a cumula indemnizatia pentru perioada de stramutare cu cea prevazuta pentru perioada de domiciliu fortat

de

Recursul in interesul legii viza dreptul unor persoane persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si a celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicata, de a cumula indemnizatia pentru perioada de stramutare cu cea prevazuta pentru perioada de domiciliu fortat, atunci cand aceste perioade au coincis.

Reprezentantul procurorului general a solicitat, in esenta, admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii, in sensul de a se constata ca, atunci cand masura stramutarii coincide, ca perioada, cu cea a domiciliului obligatoriu, dislocarea intr-o alta localitate include in mod obligatoriu si restrictia domiciliara si de a se stabili, pe cale de consecinta, ca nu se poate acorda decat o singura indemnizatie lunara aferenta pentru fiecare an de stramutare, aceasta constituind masura abuziva cea mai grea, care o absoarbe pe cea a domiciliului obligatoriu.

Avocatul Poporului a formulat concluzii de admitere a recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii in aceasta chestiune de drept, in sensul acordarii de indemnizatii distincte, care sa fie cumulate, pentru fiecare dintre masurile administrative dispuse in aceeasi perioada de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945.

Acesta a sustinut, in esenta, ca stramutarea si stabilirea domiciliului fortat constituie masuri represive diferite, care sunt prevazute in mod distinct in textul Decretului-lege 118/1990, republicat, fara a se mentiona ca situatiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. d) si e), raportat la art. 4 alin. (1) si (2) din actul normativ mentionat, se exclud reciproc si nici ca cele doua situatii recunoscute nu pot fi cumulate si nu ar putea fi acordata o indemnizatie insumata.

In atare situatie s-a aratat ca, intrucat masura stramutarii nu presupunea in mod obligatoriu si stabilirea unui domiciliu si se realiza, de regula, in locatii unde nici nu se putea stabili un domiciliu (de exemplu: intre localitati, in camp, in Baragan etc.), aceeasi persoana se poate incadra in mai multe situatii si poate beneficia de mai multe drepturi compensatorii; in speta, o persoana poate beneficia atat de indemnizatia pentru stramutare, cat si de indemnizatia acordata pentru domiciliul obligatoriu, considerandu-se ca o interpretare restrictiva ar contraveni scopului reparatiei integrale si echitabile, avut in vedere de legiuitor.

Practica judiciara neunitara ce a generat sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu prezentele recursuri in interesul legii s-a conturat in solutionarea contestatiilor impotriva deciziilor emise de directiile judetene de munca si protectie sociala (actualmente agentii judetene pentru prestatii sociale) in temeiul art. 10 alin. (3) din Decretul-lege 118/1990, republicat, precum si a cererilor avand ca obiect obligarea acelorasi institutii la emiterea unor decizii de acordare si a indemnizatiilor prevazute de art. 4 alin. (2), cu referire la art. 1 alin. (1) lit. d) din Decretul-lege 118/1990, republicat.

In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari in aceste litigii, s-a constatat ca instantele nu au un punct de vedere unitar.

Potrivit primei orientari jurisprudentiale, persoanele carora li s-au aplicat concomitent atat masura stramutarii, cat si cea a domiciliului obligatoriu, pentru acelasi interval de timp, pot beneficia de o singura indemnizatie, prevazuta de legiuitor pentru masura cea mai grea, aceea a stramutarii.

In sustinerea acestui punct de vedere s-au retinut argumente referitoare la finalitatea masurilor reparatorii acordate, precum si la semnificatia notiunilor de „stramutare“ si „domiciliu obligatoriu“. Astfel, s-a aratat ca intentia legiuitorului a fost aceea de a acorda in mod unitar o reparatie materiala pentru prejudiciul moral si material suferit de persoanele supuse masurilor abuzive de dupa anul 1945, toate drepturile recunoscute fiind calculate in functie de perioada in care acestea au fost supuse masurilor restrictive.

Prin urmare, toate drepturile se acorda o singura data, indiferent de faptul ca in aceeasi perioada de timp persoana a fost supusa mai multor masuri restrictive. S-a apreciat ca indemnizatia este acordata in considerarea persoanei persecutate politic, iar nu a situatiilor in care aceasta se poate incadra in aceeasi perioada de timp.

Pe de alta parte, faptul ca stramutarea si domiciliul fortat sunt prevazute distinct in textul legii nu conduce la acordarea cumulata a indemnizatiilor, deoarece stramutarea reprezinta o masura care presupune, in mod necesar, si restrictii imobiliare, fiind de natura a le absorbi fortat. Stramutarea nu reprezinta doar mutarea unei persoane dintr-o regiune in alta, ci si obligarea acesteia de a ramane in locul unde a fost stramutata. De fapt, restrictiile imobiliare sunt cele care confera stramutarii forta si eficienta ce justifica plata unei indemnizatii care, in prezent, este chiar mai mare decat cea prevazuta pentru domiciliul obligatoriu.

In acelasi sens s-a considerat ca, daca s-ar disjunge restrictiile imobiliare de masura stramutarii, ar insemna ca aceasta din urma sa se consume instantaneu, caz in care ar fi de neinteles dispozitia care prevede plata unei indemnizatii pentru fiecare an de stramutare.

O stramutare capata durata doar prin restrictiile imobiliare care s-au dispus, durand atat timp cat dureaza restrictiile imobiliare si incetand in momentul ridicarii acestor restrictii, chiar daca persoana in cauza continua sa locuiasca in regiunea in care a fost stramutata.

Avem un RIL promovat:Unele masuri de incadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar

de

Unele instante au apreciat ca in situatia cadrelor didactice, recalcularea salariilor pentru perioada 01 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010, se face potrivit Legii nr. 330/2009, cu aplicarea prevederilor art.5 alin. (6) din O.U.G. nr. 1/2010.

Intr-o alta opinie, s-a apreciat ca dispozitiile din Legea nr. 330/2009 trebuie aplicate prin raportare la dispozitiile Legii nr.221/2008, astfel incat reincadrarea, incepand cu 1 ianuarie 2010, se face prin aplicarea coeficientului de multiplicare 1,000 in valoare de 400 lei.

Opinia Procurorului General

neunitara in problema de drept enuntata vizeaza acordarea drepturilor salariale ale personalului didactic, in perioada 01 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2010, perioada de aplicabilitate atat a dispozitiilor Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cat si a prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 1 din 25 ianuarie 2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 330/2009, obiectul de reglementare al acestui act normativ consta in stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului.

Totodata, in conformitate cu alin. (2) al normei legale mai sus enuntate, incepand cu data intrarii in vigoare, in tot sau in parte, a acestei legi, drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta lege.

Avand in vedere aceasta prevedere legala imperativa, consideram ca salariile personalului didactic, nu pot fi calculate potrivit altor reglementari, decat cele prevazute de Legea nr. 330/2009.

De altfel, in acelasi sens, a fost adoptata si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1 din 25 ianuarie 2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, care, la art. 3 statueaza ca prin contractele sau acordurile colective si individuale de munca nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natura salariala care exced prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009.

Totodata, prin art. 4 alin. (1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2010, s-a dispus ca, incepand cu luna ianuarie 2010, intregul personal din sectorul bugetar incadrat in autoritatile si institutiile publice prevazute la art.2 alin.(1) si (3) din Legea nr.330/2009 sa fie reincadrat corespunzator transelor de vechime in munca si pe functiile corespunzatoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute la 31 decembrie 2009.

Totodata, Legea nr. 330/2009 statueaza in art. 3, ca sistemul de salarizare prevazut prin acest act normativ reglementeaza salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar, prin luarea in considerare a drepturilor de natura salariala stabilite prin acte normative speciale in sistemul de salarizare reglementat de prezenta lege, luarea in considerare a sporurilor, a adaosurilor salariale, a majorarilor, a indemnizatiilor cu caracter general sau special, precum si a altor drepturi de natura salariala, recunoscute sau stabilite, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, prin hotarari judecatoresti, prin acte de negociere colectiva, precum si prin alte modalitati, acestea regasindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor prezentei legi, in salariul brut sau, dupa caz, in salariul de baza, in solda functiei de baza sau in indemnizatia lunara de incadrare.

De asemenea, potrivit art. 30 alin. (1) din aceasta lege, incepand cu data de 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotarari ale Guvernului, si, dupa caz, indemnizatiile de conducere, care potrivit legii faceau parte din salariul de baza, din soldele functiilor de baza, respectiv din indemnizatiile lunare de incadrare, prevazute in notele din anexele la prezenta lege, se introduc in salariul de baza, in soldele functiilor de baza, respectiv in indemnizatiile lunare de incadrare corespunzatoare functiilor din luna decembrie 2009, atat pentru personalul de executie, cat si pentru functiile de conducere.

Este adevarat ca, in conformitate cu alin. (5) al acestei norme legale, in anul 2010, personalul aflat in functie la data de 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut, fara a fi afectat de masurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, dar aceasta mentinere a nivelului salarial se refera la faptul ca, pe de o parte, noul salariu de baza, solda functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare va fi cel/cea corespunzatoare functiilor din luna decembrie 2009, la care se adauga sporurile care se introduc in acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege, iar pe de alta parte, sporurile prevazute in anexele la prezenta lege ramase in afara salariului de baza, soldei functiei de baza sau, dupa caz, indemnizatiei lunare de incadrare se vor acorda intr-un cuantum care sa conduca la o valoare egala cu suma calculata pentru luna decembrie 2009.

De altfel, pentru a evita interpretari diferite cu privire la cuantumul salariului ce urmeaza a fi acordat, incepand cu data de 01 ianuarie 2010, legiuitorul a adoptat Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1 din 25 ianuarie 2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, care, la art. 5 alin. (6) prevede ca „reincadrarea personalului didactic din invatamant se face luand in calcul salariile de baza la data de 31 decembrie 2009, stabilite in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2009 privind unele masuri in domeniul salarizarii personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai – decembrie 2009, aprobata prin Legea nr. 300/2009.”

Or, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 41/2009 la care face trimitere aceasta dispozitie legala, prevede ca valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 este de 299,93 lei si nu de 400 lei.

Prin urmare, chiar si in ipoteza in care, prin hotarari judecatoresti s-a stabilit obligatia angajatorilor de a calcula drepturile salariale ale reclamantilor in temeiul Legii nr. 221/2008, pana la data de 31 decembrie 2009, efectele acestor hotarari judecatoresti sunt limitate in timp, respectiv pana la o eventuala modificare legala ori conventionala a raporturilor de munca.

In acest sens, o modificare legala este reprezentata de intrarea in vigoare a Legii nr. 330/2009, act normativ care, asa cum am prezentat anterior, ofera criterii diferite de calcul al salariilor.

De altfel, prin adoptarea Legii nr. 330/2009, legiuitorul a uzat de facultatea ce i-a fost recunoscuta prin art. 157 alin. (2) din Codul muncii, in forma in vigoare la data adoptarii acestei legi, conform caruia, sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetele locale, se stabileste prin lege.

Pe de alta parte, sintagma „salariul avut”, din textul alin. (5) al art. 30 al Legii nr. 330/2009, nu poate fi interpretata decat in contextul lit. a) a acestui alineat, conform careia, „salariul avut” este salariul corespunzator functiilor din luna decembrie 2009, la care se adauga sporurile care se introduc in acesta potrivit anexelor la prezenta lege, iar nu salariul efectiv incasat sau salariul pe care trebuia sa-l incaseze in fapt, la data de 31 decembrie 2009, reclamantul.

Aceeasi semnificatie o are si sintagma „ salariile de baza la data de 31 decembrie 2009, stabilite in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.41/2009, aprobata prin Legea nr.300/2009”, continuta de art.5 alin.(6) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2010, astfel incat, reincadrarea personalului didactic din invatamant la data de 1 ianuarie 2010 se realizeaza prin aplicarea coeficientului de multiplicarea 1,000 prevazut de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.41/2009.

In acest context, nu se poate sustine nici rationamentul conform caruia, in acceptiunea legiuitorului, sintagma „salariul avut” presupune luarea in considerare a unei valori a coeficientului de ierarhizare 1,000 de 400 lei, conform prevederilor Legii nr. 221/2008 de aprobare a Ordonantei Guvernului nr. 15 din 30 ianuarie 2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, in raport de Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recursul in interesul legii.

Aceasta deoarece, in primul rand, decizia anterior mentionata a stabilit exact perioada de aplicare a dispozitiilor Ordonantei de Guvern nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobata si modificata prin Legea nr. 221/2008, respectiv pana la data de 31 decembrie 2009, astfel incat, aceste dispozitii nu pot fi extinse si pentru anul urmator.

Pe de alta parte, Ordonanta Guvernului nr. 15/2008, aprobata si modificata prin Legea nr. 221/2008, a fost abrogata expres prin art. 48 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 330/2009, astfel incat, de la data intrarii in vigoare a acestui ultim act normativ, dispozitiile O.G. nr. 15/2008 nu mai pot fi aplicate, abrogarea avand caracter definitiv.

Prin instituirea unui nou cadru legislativ de salarizare a personalului platit din fondurile publice si abrogarea expresa directa a unor acte normative anterioare avand acelasi obiect de reglementare, se da expresie uneia dintre functiile acestui instrument legislativ, de eliminare a antinomiilor in drept.

Fata de efectele abrogarii, ce presupun scoaterea din vigoare, cu caracter definitiv, a unui act normativ sau dispozitii legale, o prevedere legala, odata abrogata, nu mai poate fi aplicata situatiilor juridice viitoare care apartin, astfel, domeniului de reglementare a legii noi.

In consecinta, dupa abrogarea expresa, Ordonanta Guvernului nr.15/2008 aprobata si modificata prin Legea nr. 221/2008 nu mai poate fi aplicata in ceea ce priveste salarizarea cadrelor didactice dupa data de 1 ianuarie 2010.

Pe de alta parte, conform principiului aplicarii imediate a legii noi, principiu consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie si art. 6 din Noul Cod civil, actiunea noii legi civile se intinde exclusiv, asupra tuturor situatiilor juridice pendinte – facta pendentia – precum si efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute – facta futura.

Ultraactivitatea legii vechi reprezinta o exceptie de la principiul aplicarii imediate a legii noi, exceptie care trebuie insa prevazuta in mod expres de catre legiuitor, in cuprinsul legii noi.

Este evident insa, ca in ceea ce priveste Legea nr. 330/2009, o astfel de reglementare cu privire la supravietuirea, ultraactivitatea legii vechi, respectiv a Ordonantei Guvernului nr. 15/2008, aprobata si modificata prin Legea nr. 221/2008, nu se regaseste.

De altfel, pentru primul an de aplicare a Legii nr. 330/2009, mentinerea drepturilor salariale, la un nivel corespunzator celui stabilit potrivit actelor normative s-a realizat prin aplicarea prevederilor art.6 alin.(1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2010, potrivit carora in cazul in care drepturile salariale determinate in conformitate cu Legea – cadru nr.330/2009 erau mai mici decat cele stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului, pentru functia respectiva pentru luna decembrie 2009, se acorda o suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta, in masura in care persoana isi desfasura activitatea in aceleasi conditii.

In consecinta, instantele nu puteau dispune o alta modalitate de stabilire a salariului pentru primul an de aplicare a Legii nr.330/2009, decat cea care este prevazuta in acest act normativ si Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.1/2010, acte normative care, pe de o parte, raporteaza reincadrarea personalului, la transele de vechime in munca, functiile corespunzatoare categoriei, gradului si treptei profesionale avute in luna decembrie 2009, iar, pe de alta parte, determina salariile de baza rezultate in urma acestei reincadrari, la salariile de baza stabilite la data de 31 decembrie 2009, conform Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.41/2009 aprobata prin Legea nr.300/2009.

HG privind alocarea a 2,4 milioane lei pentru drepturile salariale ale bugetarilor, publicata in Monitorul Oficial

de

Hotararea de Guvern privind suplimentarea bugetului Ministerului Finantelor Publice (MFP), pentru plata in 2012 a drepturilor salariale ale bugetarilor prevazute in titluri executorii, a fost publicata in aceasta saptamana in Monitorul Oficial.


Prin acest act normativ se aloca Ministerului Finantelor Publice suma de 2,4 milioane de lei, respectiv prima transa din cele 8,1 milioane de lei pe care ministerul trebuie sa le plateasca personalului bugetar, in 2012, insemnand 5% din sumele datorate prin titluri executorii.
„Sumele alocate potrivit prezentei hotarari vor fi utilizate numai pentru plata titlurilor executorii care intra sub incidenta prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar”, prevede Hotararea de Guvern.
Ministerul Finantelor inregistreaza, in prezent, datorii de 215.393.000 lei catre salariati, conform titlurilor executorii emise pana la data de 31 decembrie 2011. Cuantumul total al obligatiilor de plata ale MFP pentru anul 2012 este de 8.101.000 lei reprezentand procentajul de 5% prevazut de lege pentru anul in curs.

Sunteti pompier si ati fost trecut in rezerva:Casa de avocatura Coltuc va invata cum sa anulati acest act

de

Trebuie sa atacati la instanta de contencios administrativ actul cu o actiune in suspendare act administrativ.Casa de avocatura Coltuc a obtinut o hotarea in acest sens pentru un grup de 47 de persoane din Dolj.

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Bugetarii isi vor primi o parte din bani inapoi!

de

Fondurile sunt destinate pentru plata primei tranşe trimestriale aferentă a 5% din valoarea titlurilor executorii aflate sub incidența OUG 71/2009, modificată prin Legea 230/2011 (privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar).

Astfel, au fost suplimentate bugetele:
– Ministerului Finanțelor Publice cu 2,4 milioane lei
– Ministerului Justiției cu 19,8 milioane lei
– Ministerului Public cu 9,45 milioane lei
– Înaltei Curți de Casație și Justiție cu 722.000 lei
– Consiliului Superior al Magistraturii cu 227.000 lei.

Potrivit art. 43 alin. 1 din Legea bugetului de stat pe anul 2012, ordonatorii principali de credite efectuează plata titlurilor executorii în cuantumul prevăzut pentru acest an (5% din valoarea titlurilor executorii) în mod eşalonat, în tranşe trimestriale egale. Fondurile alocate astăzi de Guvern asigură efectuarea plăţilor din trimestrul I al anului în curs (respectiv 25% din suma datorată pentru anul 2012) şi nu întreaga sumă aferentă celor 5%, prevăzute la art 1. alin. 1 din OUG 71/2009, cu modificările şi completările ulterioare

Obligarea la plata rovinietei pe un an intreg este un abuz anunta Avocatul Poporului

de

Acesta a anuntat ca s-a autosesizat si verifica mai multe aspecte legate de procesul de amendare a soferilor romani pentru neplata rovinietei.“Este un abuz sa-i obligi pe cei sanctionati sa plateasca pe un an intreg, mai ales in conditiile in care, prin lege, un sofer are optiunea de a cumpara pentru perioade mult mai scurte.

Am inteles ca exista situatii in care un sofer a fost amendat de mai multe ori, unii chiar de zeci de ori, pentru lipsa rovinietei, si de fiecare data li s-a imputat si contravaloarea rovinietei pentru un an intreg. Asa ceva nu este in regula, este un abuz”, a declarat, vineri, 30 martie, intr-o conferinta de presa, Gheorghe Iancu.

Iancu a tinut totusi sa specifice ca amenda pentru lipsa rovinietei este corecta si ea trebuie aplicata celor care nu se supun obligatiei de a plati pentru a folosi soselele.

Licitatii Juridice a lansat rubrica ABUZURI

de

Rubrica ABUZURI exista pentru:
a. sesizarea si remedierea unor abuzuri comise de institutiile statului in raport cu cetatenii.
b. monitorizarea activitatilor statului si informarea opiniei publice in acest sens.
c. realizarea controlului civic.

 

d. stimularea transparentei institutiilor publice.
e. implicarea cetatenilor in elaborarea politicilor comunitare.
f. realizarea unor programe menite sa promoveze drepturile omului si libertatile cetatenesti.
ABUZURI isi propune sa lucreze alaturi de institutiile statului in cadrul unor programe si campanii de informare menite sa imbunatateasca relatia acestora cu cetatenii.
ABUZURI isi propune sa reprezinte o curea de transmisie intre cetateni si institutiile statului in cazurile in care erorile si abuzurile administratiei pot fi corijate si nu sunt rodul relei-vointe.
ABUZURI isi propune sa actioneze mediatic prin apel la opinia publica atunci cand erorile si abuzurile statului au un caracter sistematic si sunt rezultatul relei-vointei sau incompetentei in exercitarea atributiilor
Intensificarea abuzurilor comise impotriva consumatorilor romani, cat si ineficienta modului in care principala institutie care trebuie sa le apere drepturile – ANPC au facut posibila si necesara, aparitia in Romania a rubricii ABUZURI.

http://www.licitatiijuridice.ro/rubrica-de-abuzuri-licitatii-juridice.html

Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a hotarat sa respinga actiunea Danielei Andreescu, fostul secretar general al Guvernului

de

La 16 ianuarie, ANI a anuntat ca Daniela Andreescu, fostul secretar general al Guvernului, a incalcat regimul juridic privind conflictul de interese, pentru ca a aprobat atribuirea unui imobil al RA-APPS unei fundatii conduse de sotul sau.

Andreescu a detinut postul de secretar general al Guvernului in perioada 5.01.2009 – 25.11.2011, fiind revocata din functie de catre premierul Emil Boc, in urma informatiilor de presa conform carora aceasta s-ar fi aflat in conflict de interese.

Potrivit concluziilor ANI, Andreescu a avizat nota Regiei Autonome – Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat nr. 5968/21.05.2010 privind atribuirea unui spatiu de 105,2 mp, situat la parterul imobilului din strada Matei Basarab nr. 71, Bloc L111A, sector 3, Bucuresti, pentru o perioada de un an, Asociatiei Clubul de Pescuit Sportiv Delta Fishing, asociatie in cadrul careia Aurel Teodorescu, sotul secretarului de stat, detine calitatea de presedinte si membru fondator.

In plus, fostul secretar general al Guvernului a aprobat, la 2 iunie 2010, extinderea termenului de atribuire a spatiului de la 1 la 5 ani.

Art. 72 din din Legea 161/2003 stipuleaza ca persoana care exercita functia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligata sa nu emita acte administrative sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau sau rudele de gradul I.

Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat nerespectarea regimului juridic al conflictului de interese constituie temei pentru eliberarea din functie, precum si interdictia de a mai ocupa o functie sau o demnitate publica pe o perioada de 3 ani de la data ramanerii definitive a raportului ori, dupa caz, constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarilor aplicabile demnitatii si functiei respective.

ANI a dispus initierea demersurilor pentru anularea contractelor incheiate cu incalcarea prevederilor legale referitoare la conflictul de interese.

Curtea de Apel Bucuresti a luat in discutie vineri, 24 februarie, cererea de supendare formulata de mai multi parinti si, respectiv, de anulare a Ordinului 3064/2012

de

Reprezentantii Guvernului si cei ai Ministerului Educatiei au cerut instantei amanarea cauzei in vederea pregatirii apararii, aratand totodata ca nu a fost indeplinita procedura de citare. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au admis cererea si au stabilit termen pentru 9 martie.

Avocatii parintilor au solicitat insa ca urmatorul termen sa fie stabilit inainte de 5 martie, cand ar trebui sa inceapa inscrierile in clasa pregatitoare si clasa I, pentru ca altfel actiunea de suspendare a ordinului ministrului Educatiei nu ar mai avea obiect.

Dupa o scurta discutie, judecatorii au stabilit ca procesul sa se reia in 28 februarie, data pana la care actiunea depusa la instanta va fi comunicata Guvernului si Ministerului Educatiei.

Revolutionarii despre taierea indemnizatiei: Suntem calcati in picioare!Casa de avocatura Coltuc sprijina demersul de contestare a legii

de

In urma promulgarii Legii 410/2011, indemnizatiile pentru revolutionari vor fi sistate incepand cu anul 2012. Motivatia lui Emil Boc pentru aceasta decizie a fost ca statul cheltuie anual 110 milioane de euro cu aceste indemnizatii, iar numarul revolutionarilor a crescut de la 4.000, in anul 2004, la 17.000 in prezent.

 

 

 

Casa de avocatura Coltuc sprijina demersul de contestare a legii

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Alta hotarare castigata irevocabil diplome USH

de 
Inalta Curte de Casatie si Justitie
1230/46/2010-  15.11.2011        Decizia nr. 5386/15.11.2011
Admite recursul.Modifica în parte sentinta atacata în sensul ca admite
în parte cererea de chemare în garantie a Ministerului Educatiei,
Cercetarii,Tineretului si Sportului. Obliga METS în calitate de chemat  

în garantie si aprobe tip?rirea formularelor tipizate, constând în
diplome de licenta si suplimentele de diploma pentru cei doi
reclamanti. Mentine celelalte dispozitii ale sentin?ei
atacate.Irevocabila.

Incepand de astazi Casa de avocatura Coltuc va publica testimoniale ale clientilor cu recunoastere diplomelor USH

de

Iata cateva exemple:Furdui Alexandru,Iasi  „Se pare ca este destul de clar faptul ca atat ministerul cat si USH-ul isi bat joc de noi. trebuie mers in instanta pana nu se pun la „adapost”.Nu va dati seama ca ministerul ne poate „folosi ” si pentru campania de vara a inscrierilor la Universitatile de stat de anul viitor. Pe de alta parte

USH-ul nu vrea decat reabilitarea imaginii lor (iar de noi ,ii doare …. undeva). Pe noi ne mai poate „spala” decat instanta. Suntem 15.000 de absolventi care stam si asteptam in loc sa actionam (pe cand ei incearca sa se puna la adapostul unor noi si noi ordonante). Intr-o tara condusa de …asa oameni, ne putem astepta la orice.
Oricand poate apare vreun ministru adus din cine stie ce colturi ale lumii si ne vom trezi iarasi in cine stie ce postura. Asa ca instanta ramane singura cale
Mircea Ion,Bucuresti
„Parerea mea este ca ar trebui sa stabilim o zi si sa mergem cat mai multi la Bucuresti sa discutam mai serios cu conducerea Universitatii,sa-i tragem putin la raspundere pentru aceste minciuni pe care le-au spus de-a lungul anilor pentru ca daca vom sta doar sa dam telefoane si sa postam pe forum nu vom rezolva nimic”
„1. minciuna.
2. inselaciune.

pe 10 septembrie la curtea constitutionala contencious administrativ s-a judecat problema ordonantei 10 daca aceasta este scoasa definitiv pentru ca asta roade pe cei de la USH ci nicidecum problema diplomelor si recunoasterea lor 2008-2009
dupa linistea USH si abureala cu discutia dintre minister si USH dovedeste clar ca au pierdut procesul cei de la USH

Funeriu a spus clar ca nu renunta la ordonanta 10 latv CLAR ?

USH a dorit si a cerut in fata instantei de judecata si au pierdut dreptul de a mai da licenta in urma cu cativa ani 2007 sau 2008 nu stiu exact sunt acte in acest sens trebuie cautat

prin reevaluarea USH de catre ARACIS in 2010 au obtinut acest drept de a mai da licenta – deci asta conteaza cei care au dat licenta in 2010 din vara sunt recunoscuti de minister

USH prin ordonanta 10 nu mai au dreptu sa faca inscrieri la id si fr
deaia sau judecat nu pentru diplome

relicentierea avea obiectiv ca scop din partea USH scoaterea lor din urmarirea penala in eventualul proces de care tot palavragiti degeaba si nui dati in judecata mai ales ca cei care au semnat adeverintele pe care scrie clar acreditata stau cu morcoverlu n dos ca ei sunt singurii care raspund penal
adica rectorul si decanul fiecarei facultati in parte”

Popescu Chiriac,Cluj
„asteptarea nu este decat defavorabila voua

sinistra fosta ministra idioata si cretina ca si sinistru strainu de prin alte tari care a facut facultatea pe bani adica a platito ca sa-si ia diploma

au spus clar ca cei de la spiru in termen de 4 ani au termen sa termine studiile acele examene toate la facultatile de stat si apoi sa mai dea licenta inca odata

la stat numai 1000euroi este taxa anuala
plus restantele si daca incape oleaca de spaga
doar daca nu se feresc de spiru haretisti inselati si pacaliti de romania televizata

cata reclama face USH la TV ? mai ales la TV Realitatea care anmu trecut a criticat aceasta universitate
ce va sa zica mafia si banii

banii vostri absolventi pacaliti si inselati cu tupeu ca sunteti slabi deaia si ei se bazeaza ca nu o sa-i dati in judecata”

Mircia Sandu.Teleorman
„Eu nu mai stau sa pierd timpul. O sa chem in instanta Ministerul – nu de alta, dar presimt ca asteptarea este degeaba – pierdere de vreme. Trebuie sa ne mobilizam…
Stam deja de 1 an in asteptare – presimt ca ne trezim fara recunoasterea studiilor…
Cine este interesat – rog pm cu data de contact: telefon/mail/yahoo messanger.
Vreau sa incep sa centralizez o lista – in maxim 2 saptamani sa ne intalnim sa facem o masa rotunda sa vedem cum si pe ce mergem inainte. Apoi sa contactam impreuna un avocat si sa impartim costurile – cu cati mai multi- cu atat cresc sansele si scad costurile.
Da – va dura undeva la 12 luni procesul – dar decat sa stam inca 12 luni cu speranta ca undeva se va schimba ceva – mai bine actionam pentru castigarea drepturilor si lupta contra abuzurilor facute de minister…

Hai sa facem ceva – deja e prea mult timp in care sterg „astia” cu noi pe jos…”

LUATI ATITUDINE. CHEMATI IN INSTANTA: „MECTS” SI „USH”
Divide et impera – EI asta isi doresc !
Vor urma si toate celelalte testimoniale
Casa de avocatura Coltuc
www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
Si citand pe client:
LUATI ATITUDINE. CHEMATI IN INSTANTA: „MECTS” SI „USH”
Divide et impera – EI asta isi doresc !

 

Aveti procese cu aplicarea CASS pensiilor de peste 740 lei ?Va ajuta Casa de avocatura Coltuc!

de

Aceasta actiune are la baza o exceptie de neconstitutionalitate, care va fi solutionata de Curtea Constitutionala a Romaniei.Aceste contributii au fost platite, si pana in prezent, de catre pensionarii ale caror pensii depaseau 1000 lei, dar numai pentru suma care depasea acest

 

 

 plafon. Insa, conform Fundatiei, casele teritoriale de pensii au procedat la perceperea cotei CASS de 5,5% din cuantumul total al pensiei, nu doar din ceea de depaseste suma de 740 lei.

“In acest fel, s-a creat o dubla discriminare: in primul rand, intre pensionarii care incaseaza o pensie de pana la 740 lei, carora nu li se deduce niciun leu din pensie, si pensionarii cu o pensie de peste 740 lei, carora li se percepe o cota de 5,5 % din totalul pensiei, deci si din catimea pentru care cealalta categorie nu plateste. In al doilea rand, se creeaza o discriminare intre pensionarii ale caror pensii sunt situate in intervalul 741–780, carora li se percepe doar o fractiune din cota de 5,5 % pentru ca totalul sa nu scada sub 740 lei si pensionarii ale caror pensii sunt situate in intervalul 780–999 lei, care platesc intreaga cota CASS”,

Potrivit prevederilor art.259 alin.2 al OUG nr.107/2010, “ contributia datorata de pensionarii ale caror venituri din pensii depasesc 740 de lei este de 5,5% aplicata asupra acestor venituri si se vireaza odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de lei.”

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Guvernul a fost dat in judecata de catre 70.000 de pensionari

de

Procesul in care Fundatia pentru Apararea Cetatenilor impotriva Abuzurilor Statului () acuza guvernul de de 5,5% din pensiile al caror cuantum depaseste 740 de lei va incepe maine, 21 iunie.

„Modul de aplicare a prevederilor OUG nr. 117/2010 instituie, pe langa incalcarea dispozitiilor Legii nr. 286/2010 a bugetului de stat, si o grava discriminare intre categoriile de pensionari. Casele teritoriale de pensii au procedat la perceperea cotei CASS de 5,5% din cuantumul total al pensiei, nu din ceea de depaseste suma de 740 lei”, se precizeaza intr-un comunicat al fundatiei.

Sursa: EVZ

Se restituie 30 % din valoarea obtinuta in instanta!Dovada ca este ilegala!

de

Guvernul trebuie sa respecte hotararile judecatoresti!Dupa cum vedeti,guvernul a recunoscut indirect ca aceasta taxa este ilegala.Din nou se creaza o discriminare- de ce cei care s-au judecat in 2011 vor primi banii si ceilalti din 2008,2009,2010 nu?Curtea de justitie de la Luxemburg a spus expres ca primii indreptatiti vor fi cei din 2008-2009?

 

 

Cum comentati dvs?

 

 

Casa de avocatura Coltuc initiatoarea petitiei „Stop taxa de poluare”

www.coltuc.ro

 

FACIAS solicita demisia conducerii Jandarmeriei Romane

de

Fundatia pentru Apararea Cetatenilor Impotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) condamna modul in care Jandarmeria Romana a actionat la incidentul petrecut la vizita premierului Emil Boc in Drobeta Turnu Severin,

 

in urma caruia un cetatean a fost amendat de jandarmi.

„Reamintim ca, potrivit Constitutiei Romaniei, libertatea de exprimare este inviolabila:
Art. 30 (1) – „Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile”, se arată într-un comunicat de presă al FACIAS. 

FACIAS atrage atentia asupra riscurilor asociate reprimarilor in forta ale actiunilor de protest precum si atitudinea nedemocratica a autoritatilor care au considerat oportuna sanctionarea cetatenilor care isi manifesta public nemultumirea fata deciziile actualului executiv.

In consecinta, avand in vedere gravitatea interventiei in forta impotriva unei manifestari publice – desfasurata in acord cu libertatile constitutionale – FACIAS solicita demisia celor responsabili pentru modul in care Jandarmeria Romana a gestionat situtia, inclusiv a actualului inspector general, colonel Costel Gavrila.

 

Esalonarea la plata a obligatiilor fiscale administrate de ANAF a intrat in vigoare

de

In Monitorul Oficial nr. 200 din 22 martie 2011 a fost publicata OUG 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata.

 

 

Ordonanta instituie posibilitatea acordarii esalonarii la plata pentru toate obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala,
la cererea contribuabilului, persoana fizica sau juridica, pe o perioada de cel mult 5 ani.

Principalele prevederi incluse in ordonanta de urgenta:

• Sunt precizate conditiile pentru acordarea esalonarilor, precum si exceptiile pentru care nu se acorda (de exemplu, in suma totala mai mica de 500 RON in cazul persoanelor fizice, respectiv 1.500 RON in cazul persoane juridice).

• Esalonarea se acorda pe baza cererii contribuabilului, care va fi solutionata de organul fiscal competent in termen de 60 de zile de la data inregistrarii ei. Dupa primirea cererii de esalonare, organul fiscal competent va elibera, din oficiu, un certificat de atestare fiscala privind obligatiile fiscale exigibile existente in sold la data eliberarii, pe care il va comunica contribuabilului.

• Dupa analizarea cererii, organul fiscal emite fie o decizie de respingere, fie un acord de principiu.

• Contribuabilul are obligatia sa constituie garantii in termen de 30 de zile de la data comunicarii acordului de principiu. Ordonanta prevede tipul si valoarea garantiilor ce pot fi constituite, precum si conditiile de inlocuire, de executare, de redimensionare a acestora etc.

• De asemenea, Ordonanta prevede o serie de conditii ce trebuie indeplinite cumulativ pentru mentinerea valabilitatii esalonarii la plata.

• Dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata sunt de 0,04% pe zi, cu exceptia situatiei in care contribuabilul constituie intreaga garantie sub forma scrisorii de garantie bancara si/sau consemnare de mijloace banesti la o unitate a Trezoreriei Statului, caz in care nivelul dobanzii este de 0,03%.

• Nu se datoreaza penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale esalonate la plata al caror termen de 90 de zile de la scadenta se implineste dupa data depunerii cererii de .

• Se datoreaza o penalitate de 10% in situatia in care are loc achitarea ratei de esalonare (reprezentand principale si/sau accesorii esalonate la plata) cu intarziere sau in cazul pierderii valabilitatii esalonarii la plata ca urmare a nerespectarii conditiilor impuse prin Ordonanta.

• Sunt introduse, de asemenea, prevederi de neincepere sau de suspendare a executarii silite pentru sumele care fac obiectul esalonarii la plata a obligatiilor fiscale, de la data comunicarii deciziei de esalonare.

• Contribuabilului i se acorda si posibilitatea de a plati anticipat, partial sau total, sumele cuprinse in graficul de .

Majoritatea pensiilor militare au scazut cu pana la 60%.Cum comentati?

de

Desi au trecut aproape patru luni de la intrarea in vigoare a legii privind recalcularea pensiilor speciale, ministerul de interne nu a reusit sa recalculeze nici un sfert dintre acestea.

 

Dupa recalculare, majoritatea pensiilor au scazut, multe dintre ele si cu peste 60%. si vestile proaste nu se opresc aici! Oficialii nu pot preciza cand acesti pensionari isi vor primi pensiile pe care le merita.

Si pensiile sub 3.000 de lei au scazut, desi guvernantii, in frunte cu premierul Emil Boc, au promis ca acest lucru nu se va intampla.

“80% dintre pensionarii militari cu cariera militara incompleta si cu o pensie sub 3.000 de lei nu vor fi afectati“,a declarat Tiberiu Fratila, seful biroului de presa al MApN.

Sursa: RTV

Ion Ion Tiriac cere statului roman despagubiri de aproximativ 1.300.000 de euro.Cum comentati?

de

Fiul omului de afaceri Ion tiriac cere judecatorilor de la Tribunalul Bucuresti sa oblige statul roman 1.253.558 de euro si 126.648 de lei, despagubiri pentru prejudiciul material si moral, intrucat ar fi fost hartuit de procurori,

 

 

in 2004, in urma scandalului „Cocaina pentru VIP-uri”.

 

 

Dar creantele nu sunt prescrise?

 

Drepturile salariale castigate in instanta vor fi primite esalonat anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Desi unii dintre angajatii sectorului bugetar si-au recastigat in instanta drepturile salariale pierdute, Guvernul a decis esalonarea acesora in perioada 2012-2014, conform unui anunt facut de Ioana Muntean,

 

 purtatorul de cuvant al Executivului.

Plata sumelor devenite executorii dupa data de 20 mai 2010 si pana la 31 decembrie 2010, se va face esalonat astfel: in anul 2012 se va acorda 34%, in 2013 si 2014 – 33%, a declarat Ioana Muntean.

Ea a precizat ca suma totala aferenta titlurilor executorii reprezentand drepturile de natura salariala ale personalului bugetar, pentru perioada 20 mai – 31 decembrie 2010, este de aproximativ 973 de milioane de lei si reprezinta circa 0,2 % din PIB-ul estimat pentru anul 2010.

Sursa: Agerpres

Bugetarii, in razboi cu statul! Zeci de mii de procese pentru recuperarea taierilor salariale anunta Casa de avocatura Coltuc.

de

Casa de avocatura Coltuc intrumenteaza peste 100 de dosare privind reducerea salariilor cu 25%.Apelati cu incredere la noi. www.coltuc.ro. Iata dovada ca se poate:

Prin cererea inregistrata la Tribunalul Valcea, reclamantii  au solicitat, in contradictoriu cu parata Comuna […] reprezentata prin primar ca, prin  hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei: la plata diferentei dintre salariile cuvenite potrivit contractului individual de munca si salariile platite efectiv; incepand cu data introducerii actiunii sa plateasca salariile potrivit contractelor individuale de munca, respectiv actelor aditionale la contractele individuale de munca; sa plateasca sumele susmentionate, actualizate cu rata inflatiei de la data scadentei fiecareia si pana la data platii efective a sumelor datorate.

In motivarea cererii reclamantii arata ca, in data de 06 august, data stabilita pentru plata salariului aferent lunii iulie, au luat la cunostinta faptul ca le-au fost diminuate unilateral salariile cu 25%.

Salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza raportului de munca. Efectele raportului de munca se concretizeaza in obligatii de ambele parti, iar una din  obligatiile esentiale ale angajatorului este plata salariului pentru munca prestata, asa cum a fost el stabilit prin  contractului individual de munca.

Contractul individual de munca este conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si a viitorului salariat de a intra intr-un raport juridic de munca. In aceasta conventie, negociata si liber consimtita, sunt prevazute in limitele stabilite de legislatie si de contractele colective de munca, toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare si de incetare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti.

Salariul reprezinta unul dintre drepturile asupra caruia cele doua parti ale raportului juridic de munca au convenit si l-au prevazut in mod expres in continutul contractului, in conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. 2, coroborat cu art. 3 din acelasi articol.

Un tert fata de acest contract individual de munca nu poate interveni pentru a modifica acordul partilor semnatare. Statul, tert raportat la contractul individual de munca, incheiat intre angajator si salariat, nu poate modifica ceea ce partile au stabilit, respectiv nu poate diminua salariile acestora in mod direct, prin  edictarea unei legi in  acest sens, caci protectia juridica a raportului juridic de munca stabilit contractual este acelasi atat pentru personalul bugetar, cat si pentru cel incadrat la angajatori privati. Nu se poate vorbi de o protectie a legii mai mare in cazul angajatilor privati.

Desi nu au fost incheiate acte aditionale la contractele individuale de munca, de micsorare a salariilor reclamantilor, angajatorul a retinut o parte din  salariile datorate conform contractului individual de munca, platind numai o parte din ceea ce impreuna cu salariatii sai convenise conform contractului.

In drept au fost invocate disp. art. 40 alin. 2 lit. c din  Legea nr. 53/2003 si art. 110 alin. 2 si 3 Cod de procedura civila.

In dovedirea cererii reclamantii au depus la dosar inscrisuri, respectiv fluturasii de salariu din  luna iulie 2010, contracte individuale de munca, acte aditionale, decizii de incadrare, dispozitii de reducere a salariului, etc..

Din  analiza materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:

Prin dispozitiile nr.110, 112, 113, 116, 117 si 118 din 23.07.2010, aflate la filele 47-52 din dosar, reclamantilor li s-a diminuat cu 25% cuantumul salariului brut, incepand cu data de 04 iulie 2010, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Instanta apreciaza ca reducerea unilaterala a salariului brut cu 25%, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pe cele ale art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994, care privesc protectia proprietatii.

Inainte de a trece la analiza conditiilor acestor prevederi internationale care protejeaza dreptul de proprietate, trebuie facute doua precizari.

In primul rand, potrivit dispozitiilor art.20 din Constitutia Romaniei, intitulat „Tratatele internationale privind drepturile omului”: „Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”

Asadar, daca instantele de judecata constata ca legile interne incalca pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, continand dispozitii mai putin favorabile decat acestea din urma, sunt obligate sa ignore aceste prevederi si sa faca aplicarea celor din reglementarea internationala mai favorabila. Procedand astfel, instantele de judecata nu fac altceva decat sa respecte dispozitiile art.20 din Constitutia Romaniei, precum si pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.

In al doilea rand, constatarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in cuprinsul deciziilor nr.872/25 iunie 2010 si nr.874/25 iunie 2010, ambele publicate in M.Of. nr.433/28 iunie 2010, ca Legea nr.118/2010 nu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei, nu impiedica instantele de judecata sa faca aplicarea dispozitiilor art.20 din legea fundamentala si sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte.

Asa cum reglementarile internationale au intaietate in fata celor interne, inclusiv in fata Constitutiei Romaniei, statuarile Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, de exemplu, au prioritate fata de cele ale Curtii Constitutionale a Romaniei, fiind obligatorii pentru instantele de judecata.

Curtea Constitutionala este, potrivit dispozitiilor art.1 si 2 din Legea nr.47/1991 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, garantul suprematiei Constitutiei Romaniei, asigurand controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului. Chiar daca, in exercitarea atributiilor sale, Curtea Constitutionala are posibilitatea raportarii si la dispozitiile internationale in materia drepturilor fundamentale ale omului, statuarile acesteia, aflate in contradictie cu cele ale forurilor internationale competente sa interpreteze aceste prevederi, nu pot fi retinute de instantele judecatoresti sesizate cu solutionarea unui litigiu in care isi gasesc aplicarea. Dimpotriva, instantele judecatoresti sunt obligate, in temeiul prevederilor art.20 din Constitutia Romaniei si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in urma ratificarii acestor pacte, conventii si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, sa ignore legile interne si interpretarile Curtii Constitutionale a Romaniei care contravin reglementarilor internationale si interpretarilor date acestora de organele abilitate.

Asadar, prin aplicarea cu prioritate fata de cele interne a dispozitii internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si a interpretarilor acestor dispozitii date de forurile internationale competente, instantele de judecata nu incalca prevederile art.11 alin.3 din Legea nr.47/1992, potrivit carora deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor si nici pe cele ale rt.31 din aceeasi lege, conform carora decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie, cu atat mai mult cu cat deciziile invocate anterior sunt de respingere a obiectiilor de neconstitutionalitate, iar nu de admitere a acestora. In cazul respingerii obiectiilor sau exceptiilor de neconstitutionalitate este posibila formularea unor noi exceptii, iar Curtea Constitutionala poate proceda, pe baza unor noi argumente sau ca urmare a revenirii la practica anterioara, la admiterea acestora, chiar daca anterior s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii.

In ceea ce priveste prevederile internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului care au fost incalcate prin reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, potrivit art.17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: „1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atat singura, cat si in asociatie cu altii.; 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.”

De asemenea, potrivit art.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994: „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”

Cu privire la regula aplicabila in lumina art.1 din Protocolul nr.1, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a statuat, in numeroase cauze, ca acest articol contine 3 norme distincte: prima, care se exprima in prima fraza a primului alineat si care are un caracter general, enunta principiul respectarii proprietatii; cea de-a doua, ce figureaza in cea de-a doua fraza a aceluiasi alineat, vizeaza privarea de proprietate si o supune anumitor conditii; cat despre a treia, mentionata in cel de-al doilea alineat, recunoaste puterea statelor contractante de a reglementa utilizarea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contributii sau a amenzilor. Cele 3 reguli mai sus mentionate nu sunt „distincte”, in sensul ca nu au nici o legatura una cu cealalta: cea de-a doua si cea de-a treia se refera la cazuri speciale de incalcare a dreptului la respectarea bunurilor si, prin urmare, trebuie interpretate in lumina principiului general enuntat in prima regula (cauza Gasus Dosier – und Fordertechnik GmbH impotriva Olandei, Hotararea din 23 februarie 1995, seria A nr. 306 B, p. 46 – 47, & 55).

Pentru a analiza daca sunt incalcate prevederile art.1 din Primul protocol, trebuie analizate, asadar, mai multe aspecte: daca reclamantii au un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol; existenta unei ingerinte a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului, ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1; daca sunt indeplinite conditiile privarii de proprietate, respectiv daca ingerinta este prevazuta de lege, daca ingerinta urmareste un scop legitim de interes general (ea a intervenit pentru o cauza de utilitate publica), daca ingerinta este proportionala cu scopul legitim urmarit, adica daca s-a mentinut un „just echilibru” intre cerintele interesului general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale omului.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronuntat in nenumarate randuri, chiar si impotriva Romaniei, in sensul ca si dreptul de creanta reprezinta un „bun” in sensul art.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, daca este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau daca reclamantul poate pretinde ca a avut cel putin o „speranta legitima” de a il vedea concretizat (cauzele Rafinariile grecesti Stran si Stratis Adreadis impotriva Greciei, Hotararea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 301-B, pag. 84, paragraful 59; cauza Jasiuniene impotriva Lituaniei, cererea nr. 41.510/98, paragraful 44, 6 martie 2003; cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.21 si § 31; Cauza Ouzunis si altii contra Greciei, nr.49144/99, 18 aprilie 2002, § 24; Hotararea din 24 martie 2005 in Cauza Sandor impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 1048 din 25 noiembrie 2005; Hotararea din 28 iunie 2005 in Cauza Virgil Ionescu impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 396 din mai 2006; Hotararea din 19 octombrie 2006 in cauza  Matache si altii impotriva Romaniei – cererea nr.38113/02; Hotararea din 2 martie 2004 in Cauza Sabin Popescu impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 770 din 24 august 2005; Hotararea din 15 februarie 2007 in cauza  Bock si Palade impotriva Romaniei – cererea nr.21740/02; Hotararea din 1 decembrie 2005 in Cauza Societatea Comerciala „Masinexportimport Industrial Group” impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 682 din 9 august 2006; Hotararea din 23 februarie 2006 in Stere si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 600 din 30 august 2007; Hotararea din 21 februarie 2008 in cauza  Driha impotriva Romaniei – cererea nr.29556/02; Hotararea din 6 decembrie 2007 in cauza  Beian impotriva Romaniei – cererea nr.30658/05; etc.).

Mai mult, recent, in Hotararea din 15 iunie 2010 in cauza Muresanu impotriva Romaniei (cererea nr.12821/05), Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronuntat in mod expres in sensul ca salariul reprezinta un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol.

Asadar, salariul reclamantilor, la care acestia au dreptul in baza contractelor individuale de munca sau a dispozitiilor depuse la dosar, reprezinta un „bun” in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventie.

Cea de a doua conditie ce trebuie verificata pentru a se vedea daca este vorba sau nu de o incalcare a art.1 din Primul protocol este cea a existentei unei ingerinte a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului, ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.

Reducerea salariului reclamantilor cu 25% pe o perioada de 6 luni (iulie-decembrie 2010) si lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.

In al treilea rand, privarea de proprietate trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca o cauza de utilitate publica, sa fie conforma normelor de drept intern si sa respecte un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite in scopul vizat; privarea de proprietate trebuie sa menajeze un just echilibru intre exigentele de interes general si imperativele fundamentale ale individului, in special prin indemnizarea rezonabila si proportionala a valorii bunului, acordata titularului acestuia.

Prima conditie a privarii de proprietate este, asadar, ca ingerinta sa fie prevazuta de lege.

Aceasta prima conditie semnifica in dreptul intern legalitatea privarii de proprietate, principiu care, la randul lui, presupune indeplinirea a doua cerinte: sa existe o lege in sensul Conventiei, in temeiul careia sa fi avut loc privarea de proprietate; legea sa indeplineasca acele calitati determinate de Curte in jurisprudenta sa, adica sa fie accesibila, precisa si previzibila.

Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar indeplineste conditiile mentionate anterior, fiind un act normativ accesibil, precis si previzibil in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Cea de a doua conditie a privarii de proprietate presupune ca ingerinta sa urmareasca un scop legitim de interes general, adica sa intervina pentru o cauza de utilitate publica.

In expunerea de motive a Legii nr.118/2010 se arata ca, potrivit evaluarii Comisiei Europene, „activitatea economica a Romaniei ramane slaba si, contrar asteptarilor initiale, cel mai probabil, cresterea economica s-a mentinut negativa in primul trimestru al anului 2010. […] Pana la sfarsitul anului 2010, se asteapta ca inflatia sa scada in continuare la aproximativ 3,75% datorita cererii interne slabe si implementarii unei politici monetare prudente. Redresarea mai slaba a cererii interne a diminuat importurile, prognozandu-se acum un deficit de cont curent de circa 5% din PIB pentru 2010, comparativ cu 5,5% initial”.

Se mai arata ca, „din misiunea de evaluare efectuata de serviciile Comisiei impreuna cu expertii FMI si ai Bancii Mondiale in perioada 26 aprilie – 10 mai 2010, pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste conditiile specifice atasate transei a treia in valoare de 1,15 miliarde de euro in cadrul programului de asistenta financiara, a rezultat faptul ca, in conditiile politicilor curente, tinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB, nu va putea fi indeplinita, din cauza unor deteriorari ale conditiilor economice, a unor dificultati in colectarea veniturilor si derapajelor pe partea de cheltuieli. Guvernul Romaniei si-a asumat angajamentul de a lua masuri compensatorii suplimentare ce trebuie adoptate si implementate inainte de eliberarea de catre Comisie a celei de-a treia transe din imprumutul UE. […] De asemenea, se precizeaza faptul ca, in cazul in care aceste actiuni nu sunt implementate pana in iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipata, vor fi implementate actiuni suplimentare de majorare a veniturilor la buget, inclusiv masuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenta bugetara anticipata”.

Solutia legislativa cuprinsa in art.1 din Legea nr.118/2010 a fost determinata, asadar, de apararea securitatii nationale, astfel cum rezulta si din expunerea de motive a Guvernului. Securitatea nationala nu implica numai securitatea militara, ci are si o componenta sociala si economica. Nu numai existenta unei situatii manu militari atrage aplicabilitatea notiunii „securitate nationala”, ci si alte aspecte din viata statului, precum cele economice, financiare, sociale, care ar putea afecta insasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului. Situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, in lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala.

Asigurarea stabilitatii economice a tarii si apararea sigurantei nationale sunt notiuni care se circumscriu celor de „scop legitim de interes general” si de „cauza de utilitate publica”. In consecinta, este indeplinita si cea de a doua conditie a privarii de proprietate.

In fine, ingerinta trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit. Ingerinta este proportionala cu scopul legitim urmarit daca s-a mentinut un „just echilibru” intre cerintele interesului general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale omului. Trebuie sa existe, asadar, un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit (cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.23 si § 38; Hotararea din 21 iulie 2005 in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr.99 din 2 februarie 2006).

Pentru a determina daca masura litigioasa respecta justul echilibru necesar si, in special, daca nu obliga reclamantii sa suporte o sarcina disproportionata, trebuie sa se ia in considerare modalitatile de compensare prevazute de legislatia nationala. In aceasta privinta, Curtea a statuat deja ca, fara plata unei sume rezonabile in raport cu valoarea bunului, privarea de proprietate constituie, in mod normal, o atingere excesiva si ca lipsa totala a despagubirilor nu poate fi justificata in domeniul art. 1 din Protocolul nr. 1 decat in imprejurari exceptionale (cauza Ex-regele Greciei si altii impotriva Greciei [GC], Cererea nr. 25.701/1994, paragraful 89, CEDO 2000-XII; cauza Broniowski impotriva Poloniei [GC], Cererea nr. 31.443/1996, paragraful 176, CEDO-V).

In orice caz, dupa cum s-a pronuntat deja Curtea, daca o reforma radicala a sistemului politic si economic al unei tari sau situatia sa financiara poate justifica, in principiu, limitari draconice ale despagubirilor, atare circumstante nu pot fi formulate in detrimentul principiilor fundamentale care decurg din Conventie, cum ar, de exemplu, fi principiul legalitatii si cel al autoritatii si efectivitatii puterii judecatoresti (cauza Broniowski, citata anterior, paragrafele 175, 183 si 184). Cu atat mai mult, absenta totala a despagubirilor nu se poate justifica nici macar in context exceptional, in prezenta unei atingeri aduse principiilor fundamentale consacrate prin Conventie (Hotararea din 21 iulie 2005 in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr.99 din 2 februarie 2006, paragraful 53).

Temeiul legal al obligatiei de indemnizare a fost gasit de Curte tot in dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1. Curtea a ajuns la concluzia ca aceasta obligatie decurge implicit din acest text, luat in ansamblul sau. Curtea a statuat in sensul ca, in absenta unei indemnizari, art.1 din Protocolul nr.1 n-ar asigura decat o protectie iluzorie si ineficace a dreptului de proprietate, in totala contradictie cu dispozitiile Conventiei.

Privarea de proprietate impune, asadar, statului obligatia de a despagubi pe proprietar, pentru ca, fara plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea constituie o atingere excesiva a dreptului la respectarea bunurilor sale, prevazut de art.1 din Protocolul nr.1. Imposibilitatea de a obtine fie si o despagubire partiala, dar adecvata in cadrul privarii de proprietate, constituie o rupere a echilibrului intre necesitatea protectiei dreptului de proprietate si exigentele de ordin general.

Legea nr.118/2010 nu ofera reclamantilor posibilitatea de a obtine despagubiri pentru privarea de proprietate in cauza. Lipsa totala a despagubirilor nu se poate justifica, avandu-se in vedere circumstantele spetei, cu atat mai mult cu cat nicio circumstanta exceptionala nu a fost invocata de Guvern pentru a o justifica. In cuprinsul Legii nr.118/2010, a fost justificata necesitatea luarii acestei masuri, dar nu si lipsa totala a despagubirilor. Lipsa totala a despagubirilor le-a impus reclamantilor o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul lor de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.

Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si imposibilitatea acestora de a-si mai recupera vreodata sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, in defavoarea salariatilor, a justului echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general.

Procedandu-se in acest fel, s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate al reclamantilor, atingere care, in conceptia instantei europene, este incompatibila cu dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie.

In aceste conditii, instanta apreciaza ca, prin reducerea salariului bugetarilor cu 25% in baza Legii nr.118/2010, au fost incalcate dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1.

Ca urmare a acestei constatari si in aplicarea dispozitiilor art41 din Conventie, instanta apreciaza ca reclamantii sunt indreptatiti sa li se restituie sumele de bani aferente acestui procent, retinute in mod nelegal.

In ceea ce priveste perioada de timp pentru care se solicita restituirea sumelor retinute nelegal, cererea de chemare in judecata are o formulare ambigua, precizand numai momentul de la care se solicita plata acestor sume, iar nu si cel pana la care se apreciaza ca ar fi indreptatiti la primirea lor. Avand in vedere aceasta formulare, in care se precizeaza ca se solicita si sume ulterioare introducerii cererii de chemare in judecata, faptul ca salariul se acorda lunar, fiind o plata succesiva ce devine scadenta la sfarsitul lunii pentru care se datoreaza, precum si ca numai sumele datorate pentru lunile incheiate sunt certe, lichide si exigibile, instanta apreciaza ca a fost sesizata cu o cerere de obligare a paratei la plata diferentelor dintre sumele datorate si cele efectiv platite pentru perioada iulie 2010 – septembrie 2010, pentru care plata salariului a devenit scadenta inainte de pronuntarea hotararii.

Avand in vedere aceste motive, instanta urmeaza sa admita cererea si sa oblige pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca al fiecarui reclamant dintre sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie, august si septembrie 2010 (suma aferenta reducerii cu 25% a salariilor), sume ce urmeaza a fi actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data platii efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite actiunea formulata de reclamantii…

Obliga pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre  sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie – august-septembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective.

Sentinta definitiva si executorie.

Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica”Bugetarii in razboi cu statul”

de

Aici pot scrie toti bugetarii carora statul le-a redus cu 25% veniturile.Asteptam sa comentati cu problemele dvs. sau se ne trimiteti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax 0314259385 problema dvs.Nu vom sta impasibili si vom raspunde problemelor dvs.

 

 

 

www.coltuc.ro

0745150894

avocat@coltuc.ro