Ancheta DNA la RADET-Cab.avocat penal

Ancheta-DNA-la-RADET-Cab-avocat-penal
Cazul atribuirii de contracte frauduloase de catre conducerea RADET Bucuresti unor firme de constructii, despre care presa vorbeste astazi in urma unor descinderi DNA, arata cat de vulnerabil la coruptie este sistemul de achizitii publice din Romania, in pofida multiplelor modificari ale legislatiei pe care le raportam Comisiei Europene ca fiind rezultate remarcabile ale activitatii asidue de eficientizare in domeniu, precizeaza Institutul pentru Politici Publice intr-un comunicat de presa.

,,Din pacate, fara prevederi cat mai explicite pentru cresterea transparentei si accesul publicului (inclusiv al presei si ONG-urilor), in timp real, la contractele incheiate din bani publici si mai ales la modul lor de indeplinire (nu stim nimic in acest moment despre modul in care se implementeaza contractele de achizitii!) dublate de sanctiuni corespunzatoare, respectiv fara o actiune mai bine pregatita a organelor de ancheta, fenomenul coruperii sistemului de achizitii a scapat de sub controlul autoritatilor romane”, se arata in documentul citat.

Potrivit comunicatului, din 10 miliarde de euro in 2009, 10 miliarde euro in 2010, 16 miliarde de euro in 2011, cat reprezinta totalul achizitiilor desfasurate anual in ultimii ani in Romania, 33% din bani au fost atribuiti prin contracte de achizitii unui numar de numai 50 de firme – arata inca de acum un an Institutul pentru Politici Publice in studiul despre achizitii. Circa 55% din acesti bani publici merg in lucrari de constructii(adica peste cinci miliarde de euro anual).

IPP sustine ca, in repetate randuri in ultimii ani, a atras atentia Guvernelor, inclusiv actualului (care si-a luat angajamentul cresterii transparentei achizitiilor publice) asupra consecintelor tolerarii abuzului asupra banilor din achizitii. ,,Daca cineva ar fi avut disponibilitatea sa urmareasca cum acelasi simplu produs standard cumparat de o autoritate publica cu un RON este achizitionat de altele cu pana la patru-zece RON, ar fi vazut ca Romania avea minimum doua miliarde de euro „in plus” la dispozitie anual, pentru plata bugetarilor si pensiilor, iar deficitul ar fi fost cu siguranta inlocuit cu cresterea economica”, precizeaza IPP.

Din pacate, arata IPP, tendinta actualelor autoritati nu este orientata catre cresterea transparentei procesului de achizitii, atat in etapa de atribuire cat mai ales in cea de executie a contractelor. In acest sens, IPP cere ca toate informatiile despre toate etapele de executie ale contractelor sa fie in acelasi loc (SEAP), grupate dupa autoritate contractanta si domeniu, iar publicul sa aiba acces in timp real la aceste date.

,,In loc sa contribuie cu aceste masuri la cresterea responsabilitatii autoritatilor contractante prin expunerea activitatii lor cat mai mult catre public, ANRMAP se straduieste sa protejeze drepturile firmelor, ca si cand beneficiarii finali ai lucrarilor si serviciilor din bani publici nu sunt cetatenii acestei tari, ci conturile directorilor firmelor contractante. Reamintim ca exact in aceste zile se discuta in Parlament modificarile la cadrul legal privind achizitiile prin care ofertele si anexele contractelor de achizitii urmeaza a fi secretizate, invocandu-se absolut bizar o asa zisa „cerere” a UE in aceasta privinta (pe care insa nu a vazut-o nimeni sub forma unui document oficial)”. se precizeaza in comunicat.

Potrivit IPP, ,,exemplul zilei de astazi, in care exista suspiciuni legate de unele contracte semnate de RADET cu firme de constructii care au primit bani fara sa fi efectuat niciun fel de lucrari, ne ofera in sine o explicatie pentru care se doreste ca acelora ce sustin din banii lor – prin taxe si impozite – bugetele nationale si locale sa le fie ascuns furtul prin achizitii devenit aproape generalizat”.

Liberare conditionata Adrian Nastase-Cab.avocat penal

Judecătorul Dumitru Silviu Giurchiţa de la Judecătoria Sectorului 4 a stabilit că Adrian Nastase poate fi eliberat întrucat, pe timpul detenţiei, a avut un comportament care a respectat în totalitate exigentele şi rigorile pe care le presupune mediul carceral, precizând şi că în această perioadă fostul premier nu a fost sancţionat niciodată, a fost stăruitor în muncă şi a dat dovada de temeinicie de îndreptare.

Judecătorul Dumitru Silviu Giurchiţa de la Judecătoria Sectorului 4 a redactat motivarea sentinţei penale nr. 452, din dosarul nr. 566/4/2013 în care s-a judecat propunerea de liberare condiţionată a lui Adrian Nastase, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii”, la 15 zile după ce a decis că fostul premier poate părăsi Penitenciarul Jilava.

Urmeaza ca procurorii sa-si faca si ei motivarea recursului introdus imediat dupa aflarea sentintei de la Judecatoria Sector 4, neexistand insa un termen in care sa depuna aceste motive. Din acest considerent, este posibil ca procurorii sa mai traga de timp, iar Adrian Nastase sa stea in puscarie si dupa ce zilele ce reprezinta treimea din condamnare sa se fi efectuat.

In acelasi timp, in motivare, judecatorul Giurchita arata ca Adrian Nastase a executat fractia legala de o treime din pedeapsa insumand 730 zile, adica 243 zile. In ceea ce priveste caracterul stiintific al lucrarii publicate de fostul premier Adrian Nastase pe perioada detentiei, caracter pe care procurorul DNA l-a pus la indoiala in timpul sedintei de judecata, judecatorul Dumitru Silviu Giurchita a apreciat ca „acest aspect este, pe de o parte, stabilit de autor prin tematica abordata, in speta probleme de drept international, comunitar si constitutional” si “pe de alta parte, determinarea caracterului stiintific si implicit a valorii lucrarii si a parerilor exprimate de autorul Adrian Nastase urmeaza a fi facuta de specialistii in domeniu, pe calea unor materiale critice (recenzii, articole in presa ori publicatii de specialitate, etc.) ori pe calea unor dezbateri in cadrul invatamantului universitar/postuniversitar”.

Prezentam in continare fragmente din motivarea judecatorului Dumitru Silviu Giurchita din dosarul nr. 566/4/2013:

„Analizand cererea in lumina prevederior legale in materia liberarii conditionate (art. 59, art. 60 alin. 2 Cp), instanta retine ca poate fi liberat conditionat condamnatul care a executat fractiunea de pedeapsa prevazuta in mod obligatoriu de lege, este disciplinat, staruitor in munca si da dovezi temeinice de indreptare (conditii principale), tinandu-se seama si de antecedentele sale penale (conditie secundara).

Raportand aceste criterii legale la situatia ce rezulta din actele aflate la dosarul cauzei, instanta apreciaza ca prin executarea fractiunii obligatorii de pedeapsa, condamnatul a dobandit o vocatie la acordarea beneficiului liberarii conditionate, urmand ca instanta sa aprecieze daca, in functie si de celelalte criterii stabilite de lege, este oportuna acordarea liberarii conditionate.

Privitor la conditia fractiei obligatorii, instanta observa ca detinutul, in varsta de 62 ani, a executat fractia legala de o treime din pedeapsa insumand 730 zile, adica 243 zile. La momentul discutarii in comisia de individualizare (04.01.2013) condamnatul acumulase un total de 244 zile inchisoare, compus din 199 zile efectiv executate si 45 zile castig obtinut ca urmare a elaborarii unei lucrari stiintifice publicate. La acest moment condamnatul are un total de 284 zile castigate si executate.

Relativ la modul de acordare a zilelor castig, dispozitiile art. 76 alin. 1 lit. f din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile aduse prin Legea nr. 83/2010, prevad ca pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se calculeaza la modul ca se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.

Din textul mentionat reiese ca elaborarea unei lucrari ce presupune efort intelectual este asimilata muncii fizice, fiind insa necesar ca lucrarea sa fie stiintifica si sa fie publicata. Din modul in care este redactata norma nu rezulta vreo conditie cu privire la cine stabileste caracterul stiintific sau non stiintific al unei lucrari, ci doar se cere ca lucrarea sa fie publicata, conditie care in speta este indeplinita, cartea “Reprezentarea Romaniei la Uniunea Europeana in contextul reglementarilor interne si europene” fiind publicata la Editura Monitorul Oficial R.A., in anul 2013. Privitor la caracterul stiintific al lucrarii, instanta apreciaza ca acest aspect este, pe de o parte, stabilit de autor prin tematica abordata, in speta probleme de drept international, comunitar si constitutional. Pe de alta parte, determinarea caracterului stiintific si implicit a valorii lucrarii si a parerilor exprimate de autorul Adrian Nastase urmeaza a fi facuta de specialistii in domeniu, pe calea unor materiale critice (recenzii, articole in presa ori publicatii de specialitate, etc.) ori pe calea unor dezbateri in cadrul invatamantului universitar/postuniversitar.

In cauza de fata instanta constata ca acordarea a 45 zile castig s-a facut in conformitate cu dispozitiile legale aratate, in contextul in care procesul-verbal al comisiei de individualizare si caracterizarea, acte autentice emise de o autoritate a statului roman si care se bucura de o prezumtie de legalitate si temeinicie, evidentiaza ca lucrarea stiintifica “Reprezentarea Romaniei la Uniunea Europeana in contextul reglementarilor interne si europene” a fost realizata in perioada 10.08.2012-24.12.2012. Ca lucrurile stau astfel o demonstreaza si aprobarea cererilor formulate de detinut la 10.08.2012 si 21.08.2012 prin care acestuia, conform propunerilor comisiei de selectie munca din Penitenciarul Jilava facute in conformitate cu disp. art. 59 alin. 1 si 3 din Legea nr. 275/2006, i s-a permis sa lucreze la elaborarea lucrarii 8 ore pe zi (40 ore/saptamana) si apoi 10 ore zi (50 ore pe saptamana). Mai trebuie observat ca la momentul la care administratia penitenciarului a luat cunostinta ca urmeaza a fi elaborata lucrarea amintita, detinutul a semnat un angajament in cadrul caruia declara ca lucrarea nu va aduce atingere legii privind drepturile de autor.

Pentru toate acestea, instanta nu va primi sustinerile reprezentantului Ministerului Public conform cu care nu este indeplinita fractia legala, cu referire directa la caracterul stiintific al lucrarii aratate sau la timpul alocat acesteia. In legatura cu timpul alocat elaborarii lucrarii, care, conform sustinerilor aratate este mai mic cu 3 zile decat cel evidentiat de caracterizare, marcat de perioada scursa intre 10.08.2012 (data inceperii lucrului) si 21.12.2012 (data cand s-a dat bun de tipar), instanta retine ca aceasta imprejurare nu mai prezinta relevanta la acest moment, date fiind cele statuate prin Decizia nr. 67/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – recurs in interesul legii (M. O. nr. 537/16.07.2008), conform cu care cererea (in speta propunerea) de liberare conditionata va fi examinata de instanta, sub aspectul indeplinirii tuturor conditiilor legale (fractie, staruinta in munca si dovezi temeinice de indreptare, n.i.), la momentul judecarii acesteia, si nu la momentul introducerii ei.

Cu privire la conditia “disciplinat”, instanta constata ca este indeplinita in conditiile in care caracterizarea atasata procesului-verbal atesta ca detinutul a avut un comportament conform intru totul cu exigentele si rigorile pe care le presupune mediul carceral, nefiind sanctionat niciodata.

De asemenea, instanta retine ca este indeplinita si conditia dovezilor temeinice de indreptare, concluzie ce rezulta din aceeasi caracterizare care releva participarea constanta a condamnatului la nu mai putin de 17 programe educationale pe parcursul carora s-a implicat in actiuni de instruire si influentare pozitiva a celorlalte persoane private de libertate, fapt ce a condus la acordarea a 3 recompense constand in suplimentari ale drepturilor. (la 23.10.2012, 22.11.2012 si 201.12.2012). Mai este de observat ca detinutul, ulterior analizei din 04.01.2013 care a precedat prezenta propunere, a continuat in aceeasi maniera, la data de 24.01.2013 fiind din nou recompensat cu suplimentarea drepturilor la pachet si vizita (a se vedea extrasul din aplicatia “Prisoners `s Management” si raportul de recompensare).

Sustinerea procurorului in sensul neindeplinirii conditiei dovezilor temeinice de indreptare, rezultand din faptul ca detinutul a publicat pe internet, prin intermediul unor materiale scrise predate familiei, articole in care critica sistemul judiciar din Romania, inclusiv aprecieri la adresa magistratilor care au dispus condamnarea sa, nu poate fi primita deoarece prevederile art. 59 alin. 1 Cp au in vedere exclusiv conduita detinutului pe perioada incarcerarii si eforturile depuse de acesta pe calea reinsertiei sociale, nu si atitudinea sa fata de fapta sau fata de organele judiciare care l-au urmarit penal si apoi condamnat. Consideram ca materialele prezentate de procuror, inclusiv cel privind prezenta cauza (postat la 14.01.2013), reprezinta pareri personale ale condamnatului ce se circumscriu dreptului la opinie si libera exprimare.

La aprecierea indeplinirii conditiei “dovezi temeinice de indreptare” instanta, in considerarea aceluiasi motiv-comportamentul pe durata detentiei, nu a avut in vedere nici imprejurarea ca detinutul a inteles sa execute voluntar obligatiile civile si cheltuielile judiciare stabilite prin hotararea de condamnare. Aceasta conduita urmeaza a fi avuta in vedere in cadrul institutiei de drept penal a reabilitarii judecatoresti.

Fata de cele expuse in cele ce preced, instanta apreciaza ca timpul executat din pedeapsa este suficient pentru ca detinutul sa isi insuseasca scopul preventiv si educativ al acesteia, astfel incat pe viitor sa nu mai comita si alte fapte infractionale si sa poata fi redat societatii.

Adaugand la cele de mai sus si lipsa antecedentelor penale, in baza art. 450 alin. 1 Cpp, instanta va admite propunerea de liberare conditionata. Pe cale de consecinta, va dispune liberarea conditionata a condamnatului Nastase Adrian de sub puterea MEPI nr. 196/2012 emis de Tribunalul Bucuresti-Sectia I Penala in baza sentintei penale nr. 176/2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie-Sectia Penala. Totodata, instanta va atrage atentia condamnatului asupra dispozitiilor art. 61 Cp privind revocarea beneficiului liberarii conditionate”.

Dosarul „Caltabosul”-Cab.avocat penal

Luni, 25 februarie 2013, ICCJ a dispus condamnarea fostului ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remes, la pedeapsa inchisorii de trei ani cu executare.

dosarul caltabosul-penal

Judecatorii l-au condamnat in dosarul „Caltabosul”, in care a fost acuzat de trafic de influenta alaturi de Ioan Avram Muresan (care era acuzat de cumparare de influenta) .

 Dosarul

Decizia instantei vine dupa ce saptamana trecuta a ramas in pronuntare in acest dosar. Completul de cinci judecatori a fost format din presedintele Aida Rodica Popa si judecatorii Ana Maria Dascalu, Angela Dragnea, Luminita Zglindea si Cristina Rotaru.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Dosarul „Caltabosul”-Cab.avocat penal