Avocat drept civil – Un imobil donat propriului copil mai poate fi ipotecat sau executat silit?

Un imobil donat propriului copil mai poate fi ipotecat sau executat silit?

 

 

Raspuns:

Ne aflam in situatia unei donatii (liberalitate, act gratuit) catre o persoana fara capacitate de exercitiu (minor sub 14 ani, conform art. 43 din Noul Cod Civil care a intrat in vigoare la 1 octombrie 2011).

In ceea ce priveste ipotecarea imobilului in vederea garantarii unui credit bancar dupa ce a fost donat, tutorele ori curatorul nu poate, fara autorizarea instantei de tutela, sa faca acte de instrainare ori de ipotecare a bunurilor minorului (art. 144 din Noul Cod civil).

Instanta de tutela autorizeaza astfel de acte numai daca acestea raspund unor nevoi sau prezinta un interes neindoielnic pentru minor (art. 145  din Noul cod civil). Pe cale de consecinta, ar fi posibila ipotecarea imobilului donat numai daca imprumutul acordat ar fi necesar pentru conservarea ori sporirea valorii acestuia si in niciun caz pentru datoriile proprii ale parintilor.

Din cate cunosc, bancile nu accepta in garantie bunuri apartinand minorilor si uneori nici cele care au fost dobandite prin donatie, stiut fiind faptul ca donatia este revocabila in anumite conditii prevazute de lege.

Ma intreb insa care ar fi interesul parintilor pentru a perfecta un asemenea act de donatie cu propriul copil? Daca interesul este doar acela de a impiedica creditorii sa urmareasca bunul, fie in temeiul unui contract de garantie reala fie in temeiul dreptului de gaj general, creditorii interesati ar putea dovedi dolul si obtine anularea actului de donatie. Daca scopul este acela de a proteja un copil in raport cu alte clase de mostenitori in cazul unei succesiuni viitoare, atunci ar exista o explicatie

Avocat marci -brevete de inventie

In cadrul notei de fundamentare se arata ca OSIM a avut in ultimii 3 ani o diminuare de personal de cca 30%, ceea ce pune extrem de serios in discutie capacitatea institutionala de a indeplini obligatiile legale si administrative pe plan national si international.In fapt, din cei 234 de angajati, un numar de 9 specialisti OSIM – examinatori si informaticieni au fost detasati pentru o perioada de 2 ani in

baza unei conventii cu Oficiul Comunitar de Marci Design de la Alicante – Spania, ca obligatie decurgand din Acordul de colaborare dintre OHIM si administratia nationala de proprietate industriala – Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, deci in prezent OSIM functionand cu un numar de 225 de angajati- Avocat marci

Corpul examinatorilor de brevete, deja restrans, este imbatranit si se va diminua in ritmul actual si mai mult in anii urmatori. In timp ce numarul de examinatori s-a diminuat considerabil prin reducerile de personal, numarul cererilor de brevet de inventie depuse de inventatorii romani a crescut cu cca 35% in ultimii 2-3 ani, urmare politicii de promovare a inovarii impuse si de Uniunea Europeana, ceea ce creste presiunea asupra activitatii de examinare, in urma careia brevetele ar trebui sa se acorde cu maximum de celeritate.

Solicitarea revenirii la numarul de 252 de persoane, stabilit de H.G. nr. 1634/2009 privind organizarea si functionarea MECMA si H.G. nr. 1396/2009 de modificare a H.G. nr. 573/1998 privind organizarea si functionarea OSIM, se bazeaza pe faptul ca atributiile, competentele si responsabilitatile pe care le implica majoritatea posturilor solicitate sunt de stricta necesitate si se desfasoara pe domenii tehnice de specialitate. Pentru desfasurarea tuturor atributiilor de examinare si acordare a protectiei juridice a drepturilor de proprietate industriala descrise mai sus, sunt absolut necesare si activitati specifice proprietatii industriale desfasurate de catre alti specialisti cu pregatire in domeniu, respectiv juristi, informaticieni si economisti.

Totodata se are in vedere si un minimum de personal auxiliar care sa indeplineasca activitatile administrative absolut necesare functionarii institutiei. Neangajarea urgenta de specialisti tineri care sa acumuleze treptat cunostintele personalului cu experienta si sa le preia, ar compromite in mod grav – daca nu iremediabil – viitorul activitatii de baza a institutiei si implicit a inovarii din Romania.