Care sunt elementele de noutate în materia pedepselor complementare și accesorii?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi a suferit modificari atat sub aspectul duratei, prin reducerea limitei maxime de la 10 ani la 5 ani, cat si sub aspectul continutului, prin cresterea numarului drepturilor care intra in continutul acestei pedepse.

Art. 66 Continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi

(1) Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi consta in interzicerea exercitarii, pe o perioada de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre urmatoarele drepturi:

a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice;

b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;

c) dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei;

d) dreptul de a alege;

e) drepturile parintesti;

f) dreptul de a fi tutore sau curator;

g) dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii;

h) dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme;

i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanta;

j) dreptul de a parasi teritoriul Romaniei;

k) dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei persoane juridice de drept public;

l) dreptul de a se afla in anumite localitati stabilite de instanta;

m) dreptul de a se afla in anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;

n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori de a se apropia de acestea;

(2) Cand legea prevede interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica, instanta dispune interzicerea exercitarii drepturilor prevazute in alin.(1) lit.a) si b).

(3) Interzicerea exercitarii drepturilor prevazute la alin.(1) lit.a) si b) se dispune cumulativ.

(4) Pedeapsa prevazuta in alin.(1) lit.c) nu se va dispune atunci cand exista motive intemeiate de a crede ca viata persoanei expulzate este pusa in pericol, ori ca persoana va fi supusa la tortura sau alte tratamente inumane ori degradante in statul in care urmeaza a fi expulzata.

Art. 67 Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi

(1) Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi poate fi aplicata daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea sau amenda si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

(2) Aplicarea pedepsei interzicerii exercitarii unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa pentru infractiunea savarsita.

(3) Interzicerea dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei nu se aplica in cazul in care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere .

Art. 68 Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi

(1) Executarea pedepsei interzicerii exercitarii unor drepturi incepe:

a) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa amenzii;

b) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;

c) dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

(2) In cazul in care s-a dispus liberarea conditionata, interzicerea dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei se executa la data liberarii.

(3) Daca se dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, pentru alte motive decat savarsirea unei noi infractiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata la data revocarii sau inlocuirii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii.

Art. 69 Degradarea militara

(1) Pedeapsa complementara a degradarii militare consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare .

(2) Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu condamnatilor militari in activitate, in rezerva sau in retragere, daca pedeapsa principala aplicata este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata.

(3) Degradarea militara poate fi aplicata condamnatilor militari in activitate, in rezerva sau in retragere pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca pedeapsa principala aplicata este inchisoarea de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

Art. 70 Publicarea hotararii de condamnare

(1) Publicarea hotararii definitive de condamnare se poate dispune cand, tinand seama de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana condamnatului, instanta apreciaza ca publicarea va contribui la prevenirea savarsirii altor asemenea infractiuni .

(2) Hotararea de condamnare se publica in extras, in forma stabilita de instanta, intr-un cotidian local sau national, o singura data .

(3) Publicarea hotararii definitive de condamnare se face pe cheltuiala persoanei condamnate, fara a se dezvalui identitatea persoanei vatamate.

Advertisement
Pedeapsa accesorie cunoaste o reglementare diferita fata cea veche, atat sub aspectul modului de aplicare cat si sub aspectul continutului, dupa cum aceasta insoteste pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii.

Art. 65 Continutul si modul de executare a pedepsei accesorii a interzicerii exercitarii unor drepturi
(1) Pedeapsa accesorie consta in interzicerea exercitarii drepturilor prevazute in art. 66 alin.(1) lit.a), b), d) – n) a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.
(2) In cazul pedepsei detentiunii pe viata, pedeapsa accesorie consta in interzicerea de drept a exercitarii urmatoarelor drepturi:
a) dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice;
b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei;
d) dreptul de a alege;
e) drepturile parintesti;
f) dreptul de a fi tutore sau curator.
(3) Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii unor drepturi se executa din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata ca executata.
(4) In cazul detentiunii pe viata, pedeapsa accesorie prevazuta la alin.(2) lit.c) se pune in executare la data liberarii conditionate sau dupa ce pedeapsa a fost considerata ca executata.

Pedeapsa accesorie in cazul pedepsei detentiunii pe viata este reglementata similar cu dispozitiile vechi si se aplica de drept, prin efectul legii, iar sub aspectul continutului poarta asupra a 6 drepturi expres prevazute (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat; dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei; dreptul de a alege; drepturile parintesti; dreptul de a fi tutore sau curator).

Pedeapsa accesorie in cazul pedepsei inchisorii isi pastreaza caracteristicile esentiale din reglementarea veche insa sfera pedepsei accesorii obligatorii, constand in interzicerea exercitarii unor drepturi ca urmare a aplicarii unei pedepse privative de libertate, a fost redusa, in timp ce sfera pedepsei accesorii facultative, constand in interzicerea exercitarii unor drepturi atunci cand instanta considera necesar, a fost semnificativ extinsa.

Pedeapsa accesorie obligatorie consta in interzicerea exercitarii drepturilor de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, ori de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, iar ratiunea pentru care s-a mentinut ingradirea acestora prin efectul legii se explica prin vadita incompatibilitate dintre starea de persoana condamnata aflata in executarea unei pedepse privative de libertate si exigentele cerute pentru reprezentarea sau slujirea interesului public.
Acest temei nu mai este la fel de convingator in cazul dreptului de a alege, drepturilor parintesti ori a dreptului de a fi tutore sau curator, fapt pentru care acestea au fost excluse din continutul pedepsei accesorii obligatorii ramanand instantei posibilitatea de a interzice exercitarea acestora ca pedeapsa accesorie facultativa.

Un argument in plus a reprezentat si practica Curtii Europene a Drepturilor Omului care, prin decizii de speta, a subliniat anumite exigente privitoare la conditiile de restrangere a exercitarii drepturilor parintesti ori a dreptului de a alege, drepturi aflate sub protectia Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

In legatura cu interzicerea exercitarii drepturilor parintesti legiuitorul, in urma hotararii pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in cauza Sabou si Pircalab contra Romania, a intervenit operand modificarile necesare in materie prin Legea nr. 278/2006, stabilind ca interzicerea nu mai opereaza de drept ci ramane instantei sarcina de a aprecia necesitatea acestei sanctiuni, reglementari ce au fost preluate, sub o alta forma si de noul cod.

In ceea ce priveste insa interzicerea exercitarii dreptului de a alege, care se aplica de drept cu titlu de pedeapsa accesorie pe durata executarii oricarei pedepse privative de libertate, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a decis, prin hotararea pronuntata de Marea Camera la 6 octombrie 2005 in cauza Hirst impotriva Marii Britanii (nr. 2), ca interzicerea generala si nediferentiata a dreptului de vot al detinutilor, daca este aplicabila de drept tuturor detinutilor condamnati ce se afla in executarea pedepsei, indiferent de durata pedepsei principale si independent de natura sau de gravitatea infractiunii pe care au comis-o si de situatia lor personala, este incompatibila cu articolul 3 din Protocolul 1 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.

Tinand seama de argumentele Curtii, ca si in cazul interzicerii drepturilor parintesti, reglementarea din noul cod introduce dreptul de a alege in sfera pedepsei accesorii facultative lasand astfel instantei libertatea de a aprecia daca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Pedeapsa accesorie facultativa consta in interzicerea exercitarii, pe durata executarii unei pedepse privative de libertate, a acelor drepturi pe care judecatorul a considerat necesar sa le interzica persoanei condamnate cu titlu de pedeapsa complementara.

De la aceasta regula sunt exceptate: dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice; dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, care intra in continutul pedepsei accesorii obligatorii si care se executa chiar daca nu au fost interzise cu titlul de pedeapsa complementara; dreptul strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei, intrucat aceasta sanctiune, prin natura sa, poate fi pusa in executare numai dupa executarea pedepsei principale si nu concomitent cu aceasta. O reglementare similara intalnim in art. 131-29 C. pen. francez.
Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii unor drepturi se executa, din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala a fost executata sau considerata ca executata.

O situatie particulara, care reprezinta o exceptie de la regula, se intalneste in cazul interzicerii exercitarii dreptului de a se afla pe teritoriul Romaniei unui strain, condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata, caz in care pedeapsa accesorie se va executa sub acest aspect de la data liberarii conditionate sau dupa ce pedeapsa a fost considerata ca executata.