Un avocat penal in 2023

avocat contestatie amenda rutiera #amenda #rutiera VEZI CUM Dosar penal - Alcool la volan | Consultanta gratuita Avocat cu experiență în sfera Dreptului Penal si Contraventional Contesta amenzile rutiere ACUM www.coltuc.ro Vezi un model de contestatie AICI https://www.coltuc.ro/blog/amenda-rutiera-model-contestatie-pt-recuperare-permis-conducere/

Un avocat penal in 2023

 

Un avocat penal este un avocat care se specializează în apărarea persoanelor acuzate de infracțiuni penale. Acest tip de avocat este responsabil pentru a proteja drepturile și libertățile acuzatului și pentru a asigura că acesta primește un proces echitabil în fața justiției.

Intră în Contact Rapid cu un Avocat Online
Intră în Contact Rapid cu un Avocat Online

Există mai multe tipuri de avocați penali, inclusiv avocați care se specializează în anumite tipuri de infracțiuni, precum crime financiare, crime de violență sau crime de droguri. Avocații penali pot lucra pentru guvern, pentru instituții private sau în mod independent, reprezentând persoanele acuzate de infracțiuni penale.

Avocații penali au o serie de responsabilități, inclusiv:

  • Investigarea cazului și a faptelor care au dus la acuzații
  • Lucrul cu experți în domenii precum cercetarea criminalistică sau psihologia criminală pentru a construi apărarea cazului
  • Negocierea acordurilor cu procurorii în cazuri unde este posibil să se evite procesul
  • Prezentarea apărării în fața judecătorilor și a juriului în proces
  • Reprezentarea acuzatului în apeluri sau în alte proceduri judiciare post-proces

Pentru a deveni avocat penal, este necesar să treceți prin același proces de învățare ca orice alt avocat, inclusiv să obțineți o diplomă de licență în drept și să treceți examenul baroului în statul în care doriți să lucrați. De asemenea, avocații penali au nevoie de abilități puternice de comunicare și de capacitatea de a se adapta rapid la situații dinamice.

Un avocat penal poate fi o alegere importantă atunci când sunteți acuzat de o infracțiune penală sau atunci când cineva drag vă este acuzat. Este important să căutați un avocat penal cu experiență și care are reputația de a obține rezultate pozitive pentru clienții săi.

 

sursa https://chat.openai.com/chat

Avocat Drept Penal sau Civil – Consiliere Juridica de Top

Avocat Drept Penal sau Civil – Consiliere Juridica de Top

Specialisti in Drept. Suna. Peste 90% Rata Succes in Cazurile Reprezentate in Instanta. Experienta Bogata Cazuri Grele.

 

Existența litiigiilor ne face să ințelegem efectiv diferențele dintre victorie și înfrângere astfel încât nu putem spune că nu există șanse ci doar o lipsă de expertiză și de diligență. Implicarea și pregătirea biroului nostru de avocatură, au făcut și fac de cele mai multe ori diferența.

Particularitățile fiecărui caz reprezintă o adevărată provocare pentru noi și ne ajută să descoperim limitele. Tocmai pentru aceste considerente, vă putem oferi o certitudine iar aceasta evident că vine în urma cazurilor rezolvate cu succes.

Avocat Drept Penal sau Civil
Avocat Drept Penal sau Civil

sursa : avocatura com

Ce sa intampla daca nu platesti la timp la stat ?Dobânzi, penalități și majorări de întârziere 2020

Dobânzi penalități și majorări de întârziere 2020

Ce sa intampla daca nu platesti la timp la stat ?Dobânzi, penalități și majorări de întârziere 2020

 (COLTUC si ASOCIATII)

Dobânzi și penalități de întârziere

Dacă depășesc termenul de scadență pentru achitarea obligațiilor fiscale principale, contribuabilii datorează, după acea dată, dobânzi și penalități de întârziere, conform Codului de procedură fiscală.

„Nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligații fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum și sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor și sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei”, este explicat în actul normativ.

Dobânda este o obligație fiscală accesorie – echivalentul prejudiciului creat ca urmare a neachitării la termen a obligațiilor fiscale principale.

Dobânda se calculează, în esență, pentru fiecare zi de întârziere – din prima zi de după termenul de scadență și până la data plății sumei datorate. Însă există și excepții de la această regulă.

În anul 2020, nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere, adică 7,3% pentru un an întreg.

Referitor la penalitățile de întârziere, Codul de procedură fiscală dispune, de asemenea, că acestea se calculează pentru fiecare zi de întârziere – din ziua de după termenul de scadență și până la data plății datoriei.

În anul 2020, nivelul penalității de întârziere este de 0,01% pentru fiecare zi de întârziere, adică 3,65% pentru un an întreg.

Bine de știut este că penalitatea de întârziere nu scapă contribuabilii de plata dobânzilor, însă penalitatea de întârziere nu se aplică obligațiilor fiscale principale pentru care trebuie plătită penalitate de nedeclarare.

Penalitatea de nedeclarare

În cazul obligațiilor fiscale principale nedeclarate sau care sunt declarate incorect de către contribuabili și care sunt stabilite prin decizii de impunere în urma inspecției fiscale, se datorează o penalitate de nedeclarare.

Codul de procedură fiscală prevede că această penalitate de nedeclarare este de 0,08% pentru fiecare zi – din ziua de după scadență și până la data plății sumei datorate – din obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect.

Totuși, la cerere, penalitatea de nedeclarare se reduce cu 75%, însă numai dacă obligațiile fiscale principale stabilite prin decizie:

  • se achită sau secompensează până la un anumit termen, după cum urmează:
    • dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 1-15 al lunii, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;
    • dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 16-31 al lunii, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare;
  • sunt eșalonate la plată, reducerea fiind acordată la finalizarea eșalonării.

În orice caz, dacă vorbim de obligații fiscale principale rezultate ca urmare a evaziunii fiscale constatate de organele judiciare, penalitatea de nedeclarare se dublează.

Aplicarea penalității de nedeclarare nu anulează obligația de a plăti dobânzi, iar autoritățile nu aplică penalitatea în cazul în care aceasta este sub 50 de lei.

Exceptând situațiile în care penalitatea de nedeclarare se dublează, aceasta „nu poate fi mai mare decât nivelul creanței fiscale principale la care se aplică”, este subliniat în actul normativ citat.

Prin urmare, nivelul majorării de întârziere este, în anul 2020, de 1% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate la timp. Aceasta este calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună – din ziua de după scadență și până la data plății sumei datorate.

Avocat in drept penal Bucuresti

ERB New Europe Funding II BV nu este o instituție de credit

Avocat in drept penal Bucuresti

[yasr_overall_rating size=”large”]

[yasr_visitor_votes size=”large”]

Clientii sunt prioritatea

Consultatie gratuita

Domeniul avocaturii este unul in care conteaza foarte mult relatia dintre avocat si client. Numai cunoscand in detaliu toate datele problemei se poate ajunge la o solutie benefica!

 

Un avocat in drept penal iti ofera consultanta juridica in tot ceea ce deriva din dreptul penal. Doar impreuna cu un avocat de drept penal specializat poti sa dezvolti o strategie potrivita care sa te ajute sa iti atingi scopul.

 

Un avocat specializat in drept penal va reusi cu ajutorul partenerilor sai si alaturi de o echipa de specialisti formata din experti judiciari, medici specialisti, experti fiscali si contabili autorizati, sa acopere intreaga arie a infractiunilor care sunt prevazute in Codul Penal si in toate legile speciale. Ca avocat in drept penal, el are datoria de a adapta apararea atunci cand apar elemente noi care pot sa nu fie cunoscute nici macar de catre client. In aceasta ramura a dreptului, un avocat cu experienta ofera asistenta in cazuri foarte complexe si diversificate utilizand toate resursele de care dispune pentru a reusi sa atinga rezultatele propuse in diverse domenii care implica infractiunile de coruptie, crima organizata, infractiunile informatice si economice.

 

avocat penalist Coltuc Marius Vicentiu

Evaluare gratuita a cazului

Sunati-ne 24/7 la 0745 150 894 sau completati formularul de mai jos si primiti o evaluare confidentiala!

 

Care sunt serviciile pe care le ofera un avocat in drept penal?

Un avocat de drept penal ofera asistenta, consultanta si reprezentare pe toata durata procesului penal. Asigura asistenta juridica si isi reprezinta clientul in fata instantelor de judecata sau in momentul urmaririi penale fata de organele de urmarire, respectiv cercetare penala.

 

In faza de urmarire penala si in faza de judecata avocatul creaza strategia si administreaza probleme de aparare, realizeaza cereri de revocare sau inlocuire a masurilor preventive, elaboreaza cereri pentru eliberarea provizorie a clientului sub control judiciar si concepe cereri pentru scoaterea clientului de sub sechestru.

 

In momentul executarii pedepselor penale avocatul realizeaza cereri pentru eliberarea conditionata a clientului, contestatii la executare, inainteaza cereri pentru contopirea pedepselor aplicate sau pentru intreruperea, respectiv amanarea, executarii pedepselor.

 

De asemenea, avocatul de drept penal elaboreaza caile de atac contra ordonantei sau rezolutiei procurorului, formuleaza si inainteaza plangerile penale spre organele competente si reprezinta partea civila in procesul penal fata de toate instantele competente.

 

Toate informatiile le gasiti pe https://coltuc.ro/avocat-drept-penal/

 

 

 

 

 

Avocatura „aplicata” in penal

Avocatura "aplicata" in penal

Avocatura „aplicata” in penal

Avocatura aplicata in penal . Afla cum si cazurile penale in care se aplica de la coltucsiasociatii.ro. Vezi si #livecoltuc. Avem pentru dvs. consultanta online GRATUITA .

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Cum gasesc un avocat bun in penal?

[yasr_overall_rating size=”large”]

Ce incadrare juridica se va face la urm.speta:

Este un pamflet si trebuie tratat ca atare

Vizitati https://www.coltuc.ro pentru lucruri serioase!

Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără cele mai importante valori sociale împotriva faptelor periculoase.

Româniasuveranitateaindependența, unitatea și indivizibilitatea statuluipersoanadrepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept sunt valorile sociale importante pe care le apără legea penală română.

Denumirea de Drept penal este folosită în două accepțiuni:

  • 1. Ramură specifică a dreptului, ce reunește sistemul normelor juridice penale;
  • 2. Știință – ramură distinctă a științelor juridice care studiază aceste norme.

În literatura de specialitate, dreptul penal este definit ca o ramură a sistemului de drept, alcătuit din totalitatea normelor juridice legiferate de puterea legislativă, care stabilesc ce fapte constituie infracțiuni, condițiile răspunderii penalesancțiunile și alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau luate de către instanțele de judecată persoanelor care au săvârșit infracțiuni, în scopul apărării celor mai importante valori sociale ale statului de drept.

Caracteristicile Dreptului penal în România

  • 1. Dreptul penal este o ramură de drept distinctă, care face parte din sistemul dreptului românesc, alături de alte ramuri de drept – dreptul constituționaldreptul administrativdreptul civil etc.;
  • 2. Dreptul penal are o autonomie în raport cu celelate ramuri de drept, deoarece reglementează un domeniu distinct de relații sociale – cele care privesc reacția socială împotriva infracțiunilor;
  • 3. Dreptul penal are o structură unitară, întrucât dispozițiile sale, fie din partea generală sau specială, au un caracter unitar, se completează reciproc și nu ar putea exista unele fără celelalte;
  • 4. Dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice care au un conținut normativ și care reglementează o anumită sferă de relații sociale, totalitatea normelor jurice penale alcătuind conținutul normativ al legii penale;
  • 5. Normele dreptului penal stabilesc faptele considerate infracțiuni, condițiile de tragere la răspundere penală, precum și sancțiunile ce trebuie aplicate sau luate în cazul încălcării lor;
  • 6. Normele juridice penale se aplică în scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept din România împotriva faptelor socialmente periculoase.

[/column]

Avocaţii noştri specialişti în domeniul dreptului penal @avocatpenal #avocatpenal

Avocaţii noştri specialişti în domeniul dreptului penal @avocatpenal #avocatpenal

Avocaţii noştri specialişti în domeniul dreptului penal https://www.coltuc.ro

Avocaţii noştri specialişti în domeniul dreptului penal @avocatpenal #avocatpenal

70 de zile de ingrijiri medicale si dosar penal clasat Ce fac?

Am Suferit Un Accident Auto În Urma Căruia Am Avut 70 De Zile De Îngrijiri Medicale

Am Suferit Un Accident Auto În Urma Căruia Am Avut 70 De Zile De Îngrijiri Medicale Iar Poliția A Închis Dosarul. Ce Pot Face În Continuare?

A fi implicat într-un dosar penal poate fi o experiență stresantă și copleșitoare, iar atunci când această experiență este combinată cu o perioadă îndelungată de îngrijiri medicale, poate fi cu atât mai dificil să faci față situației. Iată câteva sfaturi pentru ce să faci în cazul în care te afli în această situație.

  1. Consultă-te cu un avocat

Primul pas pe care trebuie să-l faci este să consulți un avocat. Avocatul tău te va putea ajuta să înțelegi dosarul penal și îți va putea oferi sfaturi cu privire la ceea ce trebuie să faci în continuare. Este important să găsești un avocat cu experiență în dosare penale și să discuți cu el despre situația ta.

  1. Informează-ți angajatorul și colegii de muncă

Dacă te afli într-o perioadă îndelungată de îngrijiri medicale, poate fi necesar să iei o pauză de la muncă. În acest caz, este important să informezi angajatorul și colegii de muncă despre situația ta. Aceștia ar putea fi în măsură să îți ofere sprijin și să găsească soluții pentru a-ți ajuta să te întorci la muncă într-un mod mai ușor.

  1. Înțelege-ți drepturile

Este important să înțelegi-ți drepturile în ceea ce privește îngrijirile medicale și dosarul penal. Informează-te cu privire la drepturile tale și la ceea ce poți face pentru a te proteja în această situație. Discută cu avocatul tău pentru a obține sfaturi cu privire la drepturile tale și la ceea ce trebuie să faci în continuare.

  1. Găsește sprijin

Este important să găsești sprijin în această perioadă dificilă. Aproape oricine poate beneficia de ajutorul unui psiholog sau consilier, iar în cazul în care te confrunți cu o perioadă îndelungată de îngrijiri medicale și un dosar penal, poate fi cu atât mai important să găsești un astfel de sprijin. Există organizații și grupuri de suport care îți pot oferi sprijin în această perioadă.

  1. Fii răbdător și perseverează

În cele din urmă, este important să fii răbdător și perseverent în această situație. Dosarele penale pot dura mult timp și pot fi stresante, iar o perioadă îndelungată de îngrijiri medicale poate fi și ea dificilă. Înțelege că acesta este un proces și că va trebui să perseverezi pentru a depăși această situație. Nu uita să îți iei timp pentru tine

 

Chiar dacă cauza a fost clasată având în vedere prevederile Noului Cod Penal :
”Art. 194
Vătămarea corporală
(1) Fapta prevăzută în art. 193, care a cauzat vreuna dintre următoarele consecinţe:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sănătăţii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav şi permanent;
d) avortul;
e) punerea în primejdie a vieţii persoanei, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Când fapta a fost săvârşită în scopul producerii uneia dintre consecinţele prevăzute în alin. (1) lit. a), lit. b) şi lit. c), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infracţiunea prevăzută în alin. (2) se pedepseşte.”
Dumneavoastră vă puteți valorifica drepturile pe calea unei acțiuni civile separate, formulate împotriva asigurătorului de răspundere civilă ce a emis polița RCA pentru autovehiculul ce se se face vinovat de producerea accidentului

Avocat Penalist 2019 : Cum se desfasoara o perchezitie domiciliara #coltuc

Cum se desfasoara o perchezitie domiciliara Avocat penalist 2019

#coltuc

 

Fie că sunteți vizați de o percheziție domiciliară, fie vă aflați într-un spațiu în care se desfășoară o percheziție, puteți fi personal afectați cu privire la viața privată, secretul comunicațiilor și libertatea de mișcare. În experiența noastră practică, am constatat, însă, că limitele pe care autoritățile trebuie să le respecte în timpul percheziției sunt prea puțin cunoscute și acestora nu li se acordă suficientă importanță, deși această activitate poate afecta chiar libertatea persoanei vizate.

Pe toată durata percheziției trebuie păstrată o atitudine calmă, cooperantă și este, în anumite limite, recomandată facilitarea activității polițiștilor pentru a reduce timpul pe care aceștia îl petrec în spațiul percheziționat. Un drept important este acela de a fi asistat de un avocat pe parcursul desfășurării percheziției. Prin urmare, persoana percheziționată sau persoana desemnată pentru interacțiunea cu organele de urmărire penală, în cazul unei companii, trebuie să contacteze imediat un avocat și să invoce respectuos dreptul legal de a amâna începerea percheziției până la sosirea avocatului (termenul legal este de 2 ore).

 

 

Procesele-verbale ale Fiscului nu mai pot fi probe în cauzele penale

urtea Constituțională (CCR) a dat recent o decizie deosebit de importantă pentru contribuabili și a spus că nu este constituțional ca procesele-verbale întocmite de Fisc în cadrul unor controale efectuate la cererea organelor penale să fie folosite ulterior în procese ca mijloace de probă. Decizia a fost aplaudată de fiscaliști, dar importanța ei nu contează doar pentru viitor, ci și pentru procesele în derulare, în care astfel de probe sunt folosite.

Procesele-verbale ale Fiscului nu mai pot fi probe în cauzele penale

Curtea Constituțională (CCR) a dat recent o decizie deosebit de importantă pentru contribuabili și a spus că nu este constituțional ca procesele-verbale întocmite de Fisc în cadrul unor controale efectuate la cererea organelor penale să fie folosite ulterior în procese ca mijloace de probă. Decizia a fost aplaudată de fiscaliști, dar importanța ei nu contează doar pentru viitor, ci și pentru procesele în derulare, în care astfel de probe sunt folosite.

Avocat penalist București și România 2019

Avocat Coltuc Online Banca si penalist

Avocat penalist București și România 2019

 

 

Dureaza mult procesul penal? Ce fac?

Avocat Coltuc online este specializat in procese impotriva bancilor si procesele penale

Dureaza mult procesul penal.Contestatie durata proces penal  2019

 

Art. 488

Calea de atac

(1) Împotriva sentinţei pronunţate potrivit art. 485, procurorul şi inculpatul pot declara apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

(2) Împotriva sentinţei prin care acordul de recunoaştere a fost admis, se poate declara apel numai cu privire la felul şi cuantumul pedepsei ori la forma de executare a acesteia.

(3) La soluţionarea apelului se citează inculpatul.

(4) Instanţa de apel pronunţă una dintre următoarele soluţii:

a) respinge apelul, menţinând hotărârea atacată, dacă apelul este tardiv sau inadmisibil ori nefondat;

b) admite apelul, desfiinţează sentinţa prin care acordul de recunoaştere a fost admis numai cu privire la felul şi cuantumul pedepsei sau la forma de executare a acesteia şi pronunţă o nouă hotărâre, procedând potrivit art. 485 alin. (1) lit. a), care se aplică în mod corespunzător;

c) admite apelul, desfiinţează sentinţa prin care acordul de recunoaştere a fost respins, admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei, dispoziţiile art. 485 alin. (1) lit. a) şi art. 486 aplicându-se în mod corespunzător.

Noul Cod de Procedură Penală actualizat prin:

Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013;

 

Art. 4881

Introducerea contestaţiei

(1) Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplineşte într-o durată rezonabilă, se poate face contestaţie, solicitându-se accelerarea procedurii.

(2) Contestaţia poate fi introdusă de către suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente. În cursul judecăţii, contestaţia poate fi introdusă şi de către procuror.

(3) Contestaţia poate fi formulată după cum urmează:

a) după cel puţin un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale;

b) după cel puţin un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în primă instanţă;

c) după cel puţin 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare.

(4) Contestaţia poate fi retrasă oricând până la soluţionarea acesteia. Contestaţia nu mai poate fi reiterată în cadrul aceleiaşi faze procesuale în care a fost retrasă.

Noul Cod de Procedură Penală actualizat prin:

Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013;

 

Art. 4882

Competenţa de soluţionare

(1) Competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine după cum urmează:

a) în cauzele penale aflate în cursul urmăririi penale, judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă;

b) în cauzele penale aflate în cursul judecăţii sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare, instanţei ierarhic superioare celei pe rolul căreia se află cauza.

(2) Când procedura judiciară cu privire la care se formulează contestaţia se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţa de soluţionare a contestaţiei aparţine unui alt complet din cadrul aceleiaşi secţii.

Noul Cod de Procedură Penală actualizat prin:

Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013;

 

Art. 4883

Conţinutul contestaţiei

Contestaţia se formulează în scris şi va cuprinde:

a) numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa persoanei fizice, respectiv denumirea şi sediul persoanei juridice, precum şi calitatea în cauză a persoanei fizice sau juridice care întocmeşte cererea;

b) numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

c) adresa de corespondenţă;

d) denumirea parchetului sau a instanţei şi numărul dosarului;

e) motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază contestaţia;

f) data şi semnătura.

Noul Cod de Procedură Penală actualizat prin:

Lege nr. 255/2013 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale din 19 iulie 2013, Monitorul Oficial 515/2013;

 

Art. 4884

Procedura de soluţionare a contestaţiei

(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, în vederea soluţionării contestaţiei, dispune următoarele măsuri:

a) informarea procurorului, respectiv instanţei pe rolul căreia se află cauza, cu privire la contestaţia formulată, cu menţiunea posibilităţii de a formula un punct de vedere cu privire la aceasta;

b) transmiterea în cel mult 5 zile a dosarului sau a unei copii certificate a dosarului cauzei de către procuror, respectiv de către instanţa pe rolul căreia se află cauza;

c) informarea celorlalte părţi din proces şi, după caz, a celorlalte persoane prevăzute la art. 4881alin. (2) cu privire la contestaţia formulată şi la dreptul de a-şi exprima punctul de vedere în termenul acordat în acest scop de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de instanţă.

(2) În cazul în care suspectul sau inculpatul este privat de libertate, în cauza respectivă sau în altă cauză, informarea prevăzută la alin. (1) lit. c) se va face atât către acesta, cât şi către avocatul, ales sau numit din oficiu, al acestuia.

Art. 4884

Procedura de soluţionare a contestaţiei

(1) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sau instanţa, în vederea soluţionării contestaţiei, dispune următoarele măsuri:

a) informarea procurorului, respectiv instanţei pe rolul căreia se află cauza, cu privire la contestaţia formulată, cu menţiunea posibilităţii de a formula un punct de vedere cu privire la aceasta;

b) transmiterea în cel mult 5 zile a dosarului sau a unei copii certificate a dosarului cauzei de către procuror, respectiv de către instanţa pe rolul căreia se află cauza;

c) informarea celorlalte părţi din proces şi, după caz, a celorlalte persoane prevăzute la art. 4881alin. (2) cu privire la contestaţia formulată şi la dreptul de a-şi exprima punctul de vedere în termenul acordat în acest scop de judecătorul de drepturi şi libertăţi sau de instanţă.

(2) În cazul în care suspectul sau inculpatul este privat de libertate, în cauza respectivă sau în altă cauză, informarea prevăzută la alin. (1) lit. c) se va face atât către acesta, cât şi către avocatul, ales sau numit din oficiu, al acestuia.

Dureaza mult procesul penal

Liberarea condiționată in 2019 Avocat penalist 2019

avocat drept penal bucuresti

Liberarea condiționată.Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii

(1) Liberarea condiţionată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă:

a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;

b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;

d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate.

(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b)-d).

(3) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (1) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin jumătate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin două treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

(4) În calculul fracţiunilor de pedeapsă prevăzute în alin. (2) se ţine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea condiţionată nu poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a cel puţin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depăşeşte 10 ani, şi a cel puţin jumătate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.

Asociatii de proprietari 2019 : Penalitățile nu pot depăși suma datorată.

prescriere datorii asociatia de proprietari

Asociatii de proprietari 2019 : Penalitățile nu pot depăși suma datorată.

 

 

Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor stabilește, la Art 77: (1) Asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalități pentru orice sumă cu titlu de restanță, afișată pe lista de plată. Penalitățile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată, fără ca suma penalităților să poată depăși suma la care s-au aplicat. (2) Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 30 de zile calendaristice de la data afișării. Sumele rezultate se vor utiliza cu prioritate pentru plata penalităților impuse asociației de proprietari de către terți, precum și pentru cheltuieli cu reparațiile asupra proprietății comune, reabilitarea termică sau consolidarea condominiului.

https://www.coltuc.ro

Aveti datorii la asociatia de proprietari?Cum se calculeaza penalitatile in 2019

prescriere datorii asociatia de proprietari

Multumim avocatului Coltuc

Calcul penalităţilor de către asociaţiile de proprietari

 

Începând cu data de 28 septembrie 2018 a intrat în vigoare o nouă lege a asociaţiilor de proprietari, respectiv „Legea nr. 196 din 20 iulie 2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor”.

Faţă de vechea lege (Legea nr. 230/2007), prin noua lege (Legea nr. 196/2018) se aduc numeroase şi deosebit de importante noutăţi, numeroase dintre acestea fiind necesar să fie cunoscute de către milioane de cetăţeni şi de către toate asociaţiile de proprietari din România.

Dintre aceste noutăţi, prin acest material se prezintă procedura practică şi legală de calcul a penalităţilor, care trebuie urmată de asociaţiile de proprietari, pentru recuperarea datoriilor restante de la membrii lor[1].

Prin Legea nr. 196/2018 se prevede (sublinierile ne aparţin):

Art. 77 alin. (1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalităţi pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată, fără ca suma penalităţilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat.[…]”.

În aplicarea acestor prevederi legale, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:

1. Penalităţile se calculează numai pentru sumele cu titlu de restanţă, afişate pe lista de plată.

2. Din prevederea „Penalităţile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere” rezultă că asociaţiile de proprietari pot stabili penalităţi şi mai mici de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere.

3. Penalităţile se vor aplica  numai  după o perioadă de 30 de zile de la termenul scadent pentru plată.

Termenul scadent reprezintă ziua, data până la care o persoană poate să-şi plătească debitul curent (suma datorată), fără să i se calculeze, şi fără să i se perceapă penalităţi. Altfel spus, termenul scadent reprezintă ultima zi de plată a debitului până la care nu se calculează şi nu se datorează penalităţi. Debitul (suma de plată) înscris în lista de plată, în primele 30 de zile de la afişare, este „debitul curent”, care nu are caracter de „debit restant”, fapt pentru care, pentru acesta, nu se calculează şi nu se datorează penalităţi.

4. Cu o cotă de penalităţi, de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, debitul restant se va dubla după 500 de zile de întârziere la plată, după care nu se vor mai calcula penalităţi.

5. De precizat că:

(a) debitul restant nu se modifică niciodată, (1) indiferent cât de mare este perioada de timp pe care acesta nu a fost plătit, şi (2) indiferent cât de mari unt penalităţile calculate;

(b) numai suma penalităţilor creşte cu fiecare zi de neplată a debitului restant, şi numai până când acestea (penalităţile) ajung să egaleze debitul restant.

Exemplul 5.1.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 100 de lei.

Penalitatea după 500 de zile (de restanţă la plată) = 100 de lei x 500 de zile x 0,2% = 100 de lei.

Exemplul 5.2.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 240 de lei.

Penalitatea după 500 de zile (de restanţă la plată) = 240 de lei x 500 de zile x 0,2% = 240 de lei.

6. Suma penalităţilor nu pot să depăşească suma la care s-au aplicat, nu pot să depăşească debitul restant, indiferent cât de mare este întârzierea la plată.

Exemplul 6.1.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 400 de lei.

Perioada de neplată = 620 de zile.

Penalitatea după 620 de zile (de restanţă la plată) = 400 de lei x 620 de zile x 0,2% = 496 de lei.

În baza art. 77, alin. (1), suma penalităţilor nu pot să depăşească suma la care s-au aplicat, nu pot să depăşească debitul restant de 400 de lei în acest exemplu.

7. Prin Legea nr. 196/2018 se prevede (sublinierile ne aparţin):

„Art. 78. […](2) Asociaţia de proprietari, prin preşedinte, are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei mai mult de 60 de zile de la termenul scadent, respectiv 90 zile de la afişarea listei, informând membrii asociaţiei prin afişare la avizier.[…]”.

Deci, după 60 de zile de la termenul scadent, care corespunde cu 90 zile de la afişarea listei,  asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei.

Să calculăm cât de mari sunt penalităţile pe cele 60 de zile de la termenul scadent după care asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul datornic.

Exemplul 7.1.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 400 de lei.

Perioada de neplată = 60 de zile.

Penalitatea, după 60 de zile (de restanţă la plată) = 400 de lei x 60 de zile x 0,2% = 48 de lei, care reprezintă 12% din (debitul) suma restantă la plată.

Dintr-un calcul simplu rezultă că după 60 de zile, cu o cotă de penalitate de 0,2%, penalităţile sunt de 12% din suma restantă la plată.

Exemplul 7.2.

Suma restantă la plată (debitul restant) = 100 de lei.

Perioada de neplată = 60 de zile.

Penalitatea, după 60 de zile (de restanţă la plată) = 100 de lei x 60 de zile x 0,2% = 12 de lei, care reprezintă 12% din (debitul) suma restantă la plată.

Această procedură este necesar să fie cunoscută atât de către toate asociațiile de proprietari, cât şi de către fiecare cetățean membru al unei asociaţii de proprietari.

 


[1] Pentru a se înţelege corect şi pe deplin procedura de calcul a penalităţilor de către asociaţiile de proprietari este necesar a se vedea şi articolul subsemnatului intitulat „Calculul termenului după care asociația de proprietari are dreptul de a acţiona în instanţă proprietarul datornic”.

Se rescrie toată ISTORIA marilor procese penale – Decizia CCR

dosar ccr 1429D/2018

Toate persoanele condamnate definitiv, în domeniul penal, pentru infracțiuni dezincriminate ori declarate neconstituționale vor putea solicita, în instanță, prin cereri de constatare a dezincriminării, anularea deciziilor de condamnare

Multumim avocat Coltuc https://www.coltuc.ro

 

Art.595 alin.(1) din Codul de procedură penală: „(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare sau a hotărârii prin care s-a aplicat o măsură educativă intervine o lege ce nu mai prevede ca infracţiune fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea ori o lege care prevede o pedeapsă sau o măsură educativă mai uşoară decât cea care se execută ori urmează a se executa, instanţa ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispoziţiilor art.4 şi 6 din Codul penal.”

– Art.4 din Codul penal: „Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi.”

Peste 4.016.391 de romani au dosare penale – Oficial

Noi suntem romani 2018
1-10 din 4.016.391 rezultate

 

Pictogramă element
Judecătoria CORABIA – dosarul nr. 594/213/2017/a1
… 213/2017/a1 594/213/2017/a1 Civil – Penal măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră … cthub Judecătoria CORABIA MINEA T. NICOLAE si Penal
Pictogramă element
Judecătoria ONEŞTI – dosarul nr. 2114/270/2017
… NCP) 2114/270/2017 Fond vDosarCHL http://portal/sites/cthub Judecătoria ONEŞTI DAN GEORGIAN CĂTĂLIN si PENITENCIARUL SPITAL TG.OCNA si Penal
Pictogramă element
Curtea de Apel BACĂU – dosarul nr. 13183/180/2016/a3
… 180/2016/a3 13183/180/2016/a3 Secţia penală si pentru cauze cu minori si de familie verificare … Curtea de Apel BACĂU PARASCHIV IULIAN si Penal
Pictogramă element
Judecătoria CORABIA – dosarul nr. 595/213/2017/a1
… 213/2017/a1 595/213/2017/a1 Civil – Penal măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră … cthub Judecătoria CORABIA DINU RAZVAN si Penal
Pictogramă element
Judecătoria BABADAG – dosarul nr. 440/179/2017
… Fond vDosarCHL http://portal/sites/cthub Judecătoria BABADAG PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA si ŢANDĂRĂ GEORGE si IAMANDII CONSTANTIN si Penal
Pictogramă element
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ – dosarul nr. 471/102/2016
… 471/102/2016 471/102/2016 Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie infracţiuni … A FINANTELOR PUBLICE MURES si SC SABINEX SRL si Penal
Pictogramă element
Judecătoria BABADAG – dosarul nr. 439/179/2017
… 439/179/2017 Fond vDosarCHL http://portal/sites/cthub Judecătoria BABADAG PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TULCEA si DRAGNEA FĂNICĂ si Penal
Pictogramă element
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ – dosarul nr. 2408/102/2016
… 2408/102/2016 2408/102/2016 Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie infracţiuni … ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE MUREŞ si Penal
Pictogramă element
Judecătoria URZICENI – dosarul nr. 1935/330/2017
… 023i3k0004080g100023g08ucnj 1935/330/2017 1935/330/2017 Sectia Civil-Penal încuviinţare executare silită 1935/330/2017 Fond vDosarCHL http …
Pictogramă element
Judecătoria PETROŞANI – dosarul nr. 3344/278/2017/a1
… 3344/278/2017/a1 3344/278/2017/a1 Penal măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră … cthub Judecătoria PETROŞANI PRUNĂ ION CĂLIN si Penal

Pdf – Avocat drept penal

avocat specializat in drept penal bucuresti

Avocat drept penal pdf

 

 

 

Avocat penalist Bucuresti – Drept penal – Avocat bun drept penal Bucuresti – Avocatbun penalist Bucuresti – Avocat specializat in drept penal

 

 

Multumim avocat Coltuc Marius Vicentiu

www.coltuc.ro

Whatsapp 0745.150.894

 

 

Asistență urmărire penală, instanțe 15 ani experiență și excelență. Asistență juridică online. Info preliminar gratuit. Programări sediu.

Consultanță juridică, asistență și reprezentare prin avocați specializați în  materia dreptului penal. Am dobândit o îndelungată experiență, îndeplinind  servicii profesionale de înaltă calitate, în probleme legate de:

  • asist ența și reprezentarea persoanelor fizice şi societăţilor comerciale în cauze penale, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de  judecată;
  • asistență și reprezentare juridică în ceea ce privește dosarele penale aflate în apel sau recurs ori în căi extraordinare de atac, cazuri complexe, precum  infracționalitatea organizată, economică, informatică, etc.;
  • consiliere juridică pentru a vă crea cea mai bună situație juridică posibilă într-un context penal,  eventual cu evitarea procesului penal; apărări eficiente cu identificarea celei mai bune strategii în cauză şi prezentarea cu succes a acesteia în fața instanţei;
  • redactarea plângerilor penale și a altor acte procedurale specifice procesului penal;
  • asistența și reprezentarea juridică în cadrul procedurilor privind măsurile preventive și măsurile asigurătorii din cadrul procesului penal;
  • asistență audieri (24h/24, 7zile/7) în regim de urgență cu asigurarea prezenței unui avocat experimentat în maximum 30 min de la solicitarea clientului / citarea telefonică realizată de către organele de cercetare penală (tel. urgențe: 0745.150.894);
  • asistența și reprezentarea juridică în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vezi si

 

 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocat

 

https://www.avocatnet.ro/Avocat-din-BUCURESTI-40-1.html

 

https://www.avocatura.com/av.1604-coltuc-marius-vicentiu.html

https://www.youtube.com/watch?v=omTVmZeuyUg

https://www.facebook.com/coltuc.omul.1

https://plus.google.com/105882214031017112142?hl=ro

 

Avocat penal

Avocat Coltuc Online Banca si penalist

Avocat penal

Avocat penal 

Avocat penal

Avocat Coltuc este un avocat specializat in drept penal cu peste 15 ani experienta Intreaba un avocat penalist ACUM

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Whatsapp 0745.150.894

Avocat penal
Avocat drept penal
avocat penal forum
avocat penal gratuit
cel mai bun avocat penal
avocat penal bucuresti
cabinet avocatura drept penal
avocat bun bucuresti forum
avocati celebri din bucuresti
avocati penali bucuresti
avocati penali
avocat spcializat penal

Avocat penal

[site_reviews_form title=”Avocat penal” description=”Avocat Coltuc are o experienta de 16 ani in dosare penale Scrieti pe whatsapp 0745.150.894″ assign_to=”Avocat penal” class=”Avocat penal” id=”jmbp19et”]

Avocat Coltuc este un avocat specializat in drept penal cu peste 15 ani experienta Intreaba un avocat penalist ACUM

 

Cuvinte cheie
Avocat penal
Avocat drept penal
avocat penal forum
avocat penal gratuit
cel mai bun avocat penal
avocat penal bucuresti
cabinet avocatura drept penal
avocat bun bucuresti forum
avocati celebri din bucuresti
avocati penali bucuresti
avocati penali
avocat specializat penal

Ati intarziat la plata la intretinere in 2018 ? Iata ce penalitati platesti la intretinere

Legea 225 pe 2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat deja în vigoare. Astfel că, la articolul 42 s-a mai adăugat un alineat care spune că „factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu’. Asta înseamnă că puteți fi executați silit fără să mai ajungeți în instanță.

 

 

Legea devine și mai severă, pentru că, după noua lege, locatarul nu mai are 20 de zile la dispoziție să își plătească facturile, ci doar 15 zile. Tot articolul 42 din lege vine cu această modificare dar la alineatul 9. „Factura pentru serviciile furnizate/prestate se emite cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadenţă

Vezi si https://www.coltuc.ro

 

http://avocatcoltuc438304476.wordpress.com

https://www.avocatnet.ro/cautare?q=coltuc

https://www.youtube.com/user/coltuc2013/discussion

Avocat drept penal 2018 Video

Avocat drept penal 2018 Video

Avocat drept penal 2018 Video

Avocat drept penal 2018 Video, Avocat Coltuc Marius Vicentiu cu peste 16 ani experienta juridica ,vino acum pe coltuc.ro .Multumim avocat Coltuc .

https://www.youtube.com/watch?v=w_TkLeTzzHM

Avocat drept penal 2018
Avocat drept penal 2018

 

Multumim avocat Coltuc,Avocat drept penal 2018

Asistare sau reprezentare dosare penale Dna,Diicot,Parchete

In

Grecia Antică[modificare | modificare sursă]

Primii oameni care ar putea fi numiți „avocați” au fost probabil oratorii din vechia Atena. De altfel, primii oratorii atenieni s-au confruntat cu serioase obstacole structurale. În primul rând. Exista o regulă că oamenii trebuiau să-și pledeze singuri cauza.Regulă care a început să fie eludată datorită tendinței de creștere a cazurilor în care oamenii cereau asistența unui „prieten”.[2] Din fericire, pe la jumatatea secolului 5 î.Hr., atenienii puteau să solicite formal unui prieten să-l asiste.[3] În al doilea rând, un obstacol mult mai serios.Pe care oratorii atenieni nu au reușit niciodată să-l depășească complet, a fost regula că nimeni nu putea percepe un onorariu pentru a pleda în cauza altuia. Această lege a fost ignorată serios în practică, dar nu a fost niciodată abrogată.

Drept urmare oratorii nu au putut niciodată să se prezinte ca juriști sau experți.[4] Ei au trebuit să mențină ficțiunea juridică că ei sunt doar niște cetățeni care ajută cu generozitate un prieten pe gratis . Si de aceea nu au putut niciodată să se organizeze într-o adevărată profesie — cu asociații profesionale și titluri și toate celelalte atribute — ca la asociațiile moderne. [5] De aceea, vorbind în sensul strict al definiției de avocat, primii avocați aveau să fie oratorii din Roma Antică.

avocat penalist

avocat penalist

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica online este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

onorariu avocat penal

onorariu avocat penal

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica online este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

Termene dosare civile,penale,administrative si fiscale in septembrie 2018 Portal.just.ro

 

 

1-10 din 13.552 rezultate
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 24264/299/2016
… SARBU VALENTIN GEORGE VALENTIN GEORGE si SARBU VALENTIN GEORGE DOMICILIUL ALES LA C.A. COLTUC MARIUS VICENTIU si PIRAEUS BANK ROMANIA S.A. si PIRAEUS BANK ROMANIA S.A. CU SEDIUL …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 52242/299/2014
… DOMICILIUL ALES LA C.AV. COLTUC si GRAUNCEANU ANA LAVINIA – DOMICILIUL ALES LA C.AV. COLTUC si PIRAEUS BANK ROMANIA S … DOMICILIUL ALES LA C.AV. COLTUC si GRĂUNCEANU MARIA DOMICILIUL …
Pictogramă element
Judecătoria ALEXANDRIA – dosarul nr. 4742/740/2018
… Fond vDosarCHL http://portal/sites/cthub Judecătoria ALEXANDRIA BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC NISTOR VASILE si COLTUC ION si Civil
Pictogramă element
Tribunalul BUCUREŞTI – dosarul nr. 20748/302/2016
… vDosarCHL http://portal/sites/cthub Tribunalul BUCUREŞTI Suditu Catalin si AV. COLTUC MARIUS VICENTIU si SC OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP SA si Civil
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 3110/299/2016*
… BUCUREŞTI ALBU CRISTIAN domiciliu ales la COLTUC MARIUS si ALBU MIRCIA domiciliu ales la COLTUC MARIUS si ALBU MARIA domiciliu ales la COLTUC MARIUS si PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA si …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 68481/299/2015
… BUCUREŞTI MUNTEANU STEFAN DOMICILIUL ALES LA C.A. COLTUC MARIUS VICENTIU si MUNTEANU CATINCA DOMICILIUL ALES LA C.A. COLTUC MARIUS VICENTIU si S.C. RAIFFEISEN BANK S.A …
Pictogramă element
Curtea de Apel PITEŞTI – dosarul nr. 2543/109/2017*
… sites/cthub Curtea de Apel PITEŞTI TRUŞCĂ MIHAIELA si TRUSCA MIHAIELA- LA C.A. COLTUC si DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE PLOIEŞTI – ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ …
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 76824/299/2015
… DOMICILIUL ALES LA C.A. MARIUS VICENTIU COLTUC si RAIFFEISEN BANK S.A. si NITICA VIRGINIA … DOMICILIUL ALES LA C.A. MARIUS VICENTIU COLTUC si Litigii cu profesioniştii
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 6778/299/2016
… BUCUREŞTI ZGLIMBEA NICUŞOR domiciliu ales la av. COLTUC MARIUS si ZGLIMBEA ILEANA ALINA domiciliu ales la av. COLTUC MARIUS si RAIFFEISEN BANK SA si Litigii cu profesioniştii
Pictogramă element
Curtea de Apel BUCUREŞTI – dosarul nr. 106173/299/2015
… PETRE MIHAI – DOMICILIUL ALES LA C.AV. COLTUC MARIUS si PIRAEUS BANK ROMANIA S.A. SEDIUL … PETRE VALENTINA – DOMICILIUL ALES LA C.AV. COLTUCMARIUS si Litigii cu profesioniştii

Avocat penalist in Romania anului 2018 Aparari dosare Diicot,Dna si alte dosare penale

Avocat penalist Bucuresti – Drept penal – Avocat bun drept penal Bucuresti – Avocat bun penalist Bucuresti – Avocat specializat in drept penal

 

 

 

Avocat Drept Penal, Bucuresti, Sector 3, Romania

Va oferim servicii de consultanta, consiliere, asistenta si reprezentare in procese in domeniul Dreptului Penal:

Cabinetul nostru de avocatura va ofera printr-o experienta vasta in asistenta si reprezentarea persoanelor fizice, dar si a societatilor comerciale in cauzele penale si de natura penala (avocat cu experienta in drept penal), consultanta juridica, asistenta juridica precum si reprezentare juridica.

Avocatii si colaboratorii nostrii va pot apara interesele si ajuta sa va exercitati drepturile atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei de judecata.

Scopul nostru este de a va oferi cea mai buna asistenta si reprezentare juridica disponibila in materia dreptului penal, la un cost rezonabil si echitabil pentru dumneavoastra clientii nostri.

Asistenta juridica pe care v-o oferim vizeaza si dosarele penale aflate in faza de apel sau de recurs, precum si in caile extraordinare de atac.

Garantam clientilor nostrii servicii juridice optime si personificate tratandu-va cauzele cu maxima eficienta si DILIGENTA.

Avem capacitatea si resursele necesare pentru a ne ocupa de probleme penale in mod direct, cu precadere organizand apararea in cauze ce vizeaza infractionalitatea organizata, economica, informatica, etc.

Va putem organiza apararea daca sunteti acuzati sau implicati, in orice calitate, intr-un caz de:

-Furt, talharie, inselaciune, delapidare sau gestiune frauduloasa;
-Fals in inscrisuri oficiale sau sub semnatura privata;
-Infractiuni de coruptie (luare / dare de mita, trafic de influenta, primire de foloase necuvenite);
-Criminalitate informatica;
-Trafic / consum de droguri;
-Trafic de persoane sau proxenetism;
-Infractiuni economice: evaziune fiscala, bancruta frauduloasa, spalare de bani;
-Ucidere din culpa;
-Vatamare corporala (grava, din culpa);
-Conducere sub influenta bauturilor alcoolice sau drogurilor etc;
-Alte infractiuni prevazute de legea penala.

Parchetele, alte insititutii cu atributii jurisdictionale sau politia investigheaza penal o multitudine de dosare; simplul fapt ca sunteti invinuit sau inculpat intr-o astfel de cauza nu este echivalent cu a fi gasit vinovat si condamnat de catre o instanta de judecata.

Situatia dumneavoastra poate fi intotdeauna imbunatatita daca aveti alaturi un avocat care sa actioneze operativ si care sa va asiste si sa va ofere o consiliere specializata.

Daca ati apelat la serviciile noastre, noi incepem de imediat sa lucram pentru a preveni formularea de acuzatii penale sau, in cazurile in care organele de urmarire penala au formulat deja acuzatii, lucram pentru a obtine respingerea sau reducerea acestora.

Serviciile noastre inseamna optimizarea solutiilor juridice pentru clientii nostrii: obtinem cele mai bune rezultate si lucram permanent pentru a va crea cea mai buna pozitie posibila intr-un context penal.
In cadrul procesului penal va putem construi o aparare eficienta sustinand cea mai buna strategie in cauza si prezentand-o cu succes in fata instantei.

Potentialii clienti aflati in stare de arest preventiv sau in detentie pot beneficia de grefe si consultatii juridice la locul de detentie.

Avocat Penalist Bucuresti – Avocat Online – Avocat Anulari Executari Silite

Neclaritatea, lipsa de predictibilitate a dispozitiilor de drept penal, sau poate uneori chiar o conjunctura nefavorabila, poate plasa pe oricine in ipoteza de a patrunde in sfera ilicitului penal.

In egala masura, orice persoana se poate regasi in postura de victima a infractiunii.

Indiferent de calitate (autor sau victima a presupusei infractiuni), legea confera o serie de drepturi (dreptul de a da sau a nu da declaratii, dreptul de participa la audierea celorlalte persoane si de a formula intrebari pentru acestea, dreptul de propune probe, dreptul de a ridica exceptii cu privire la o serie de nereguli procedurale, dreptul de a incheia o tranzactie cu persoana vatamata sau dreptul persoanei vatamate de a tranzactiona cu autorul infractiunii in cazul in care retragerea plangerii prealabile, impacarea sau acordul de mediere sunt prevazute de lege ca fiind cauze de inlaturare a raspunderii penale, dreptul partii de a se consulta oricand cu un avocat, dreptul avocatului de a-si contacta oricand clientul si de a discuta cu acesta in conditii de confidentialitate, etc.).

Toate drepturile partilor recomandam sa fie folosite la momentul oportun, sub atenta indrumare si consiliere a unui avocat specializat in drept penal.

Din acest motiv am lansat serviciul avocat penal.

Cum poti folosi serviciul avocat penal?

In primul rand, pentru a venit in intampinarea clientilor nostri, am implementat sectiunea de chat box. Aici ne puteti scrie, iar noi vom incerca sa raspundem in timp real nelamuririlor sau intrebarilor adresate.

Avand in vedere specificitatea dreptului penal, va atentionam ca pana nu va fi semnat contractul de asistenta juridica dintre avocat si client, avocatul nu poate garanta confidentialitatea informatiilor transmise de client. Astfel, avocatul care a aflat o serie de informatii in legatura cu fapta comisa, mai inainte de a incheia un contract de asistenta cu clientul sau (adica mai inainte de a detine calitatea de avocat al respectivului client), poate fi citat in proces in calitate de martor, chiar impotriva clientului sau. In acest sens, chat box-ul Avocat penal  este destinat contactarii rapide a avocatului si discutarea unor aspecte generale de drept penal!

Avocat penal este oferit din intentia clara de a veni in ajutor clientului in timp real si cu asumarea angajamenului ca ii vom fi alaturi in toate problemele ce ar putea fi intampinate.

Avocat penal contribuie la rezolvarea problemelor de drept penal, atat pentru infractiunile prevazute de codul penal, cat si pentru cele prevazute in legi speciale.

 

VEZI https://www.coltuc.ro

https://www.googleadservices.com/pagead/aclk?sa=L&ai=DChcSEwjO197X15HdAhXMte0KHTreAQcYABASGgJkZw&ohost=www.google.com&cid=CAASEuRoSHyeXqweGLEoJT3ReMwcGw&sig=AOD64_22QrPnqsN5QPFNdp-gTgWFXllSMg&q=&ved=2ahUKEwjsptrX15HdAhUDC8AKHUkBCsUQ0Qx6BAgDEBA&adurl=

Medierea în procesele penale va fi accesibilă pentru o perioadă mai scurtă de timp

Legislativul a adoptat luna trecută o modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator care va intra în vigoare mâine și care se traduce printr-o limitare pentru cei care ar dori să recurgă la mediere în acele cauze penale unde se poate face retragerea plângerii prealabile. Modificarea e adusă concret de Legea nr. 97/2018 privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor.

Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unei infracțiuni (…) constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală. Încheierea unui acord de mediere în latura penală, în condițiile prezentei legi, poate interveni până la citirea actului de sesizare a instanței, e prevederea care va intra, de mâine, în Legea medierii.

Medierea în cauzele penale se aplică numai atunci când, conform legii penale, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală, potrivit Legii medierii.

Retragerea plângerii și împăcarea sunt două chestiuni cu efecte diferite în procesul penal, la care se poate recurge până la termene-limită diferite: împăcarea se poate face până la citirea actului de sesizare (primul termen de judecată, de principiu) și e o chestiune ce reprezintă un acord între victimă și făptuitor, care duce și la stingerea acțiunii civile, pe când retragerea plângerii prealabile se poate face, conform Codului penal, până la pronunțarea unei hotărâri definitive – deci, mult mai târziu – și este o chestiune unilaterală, adică victima își retrage plângerea în baza deciziei sale, nu a unei înțelegeri.

În Legea medierii nu existau limitări de timp pentru ca victima și infractorul să ajungă la un acord de mediere și să se înlăture răspundere penală. Acum ceva timp însă, Curtea Constituțională a spus că ar trebui ca acordul de mediere să se încheie, când se poate recurge la împăcarea părților, doar până la citirea actului de sesizare  Din moment ce împăcarea părților se poate face doar până la acel moment, atunci și acordul de mediere ar trebui încheiat tot până la acel moment, spuneau judecătorii.

Curtea s-a referit însă doar la împăcarea părților când a spus că acordul de mediere ar trebui să se încheie până la citirea actului de sesizare. Însă Legiuitorul român (Parlamentul) a decis să aplice aceeași limită la încheierea acordului de mediere și în cauzele unde se poate face retragerea plângerii prealabile. Deci, a decis să meargă mai departe decât ce-i indicase Curtea că ar fi constituțional.

Astfel, deși cel care a făcut plângerea poate să și-o retragă până când se pronunță hotărârea definitivă, pentru că așa prevede Codul, nu va mai putea face un acord de mediere cu făptuitorul după ce se citește primul act de sesizare(cum spuneam, ca regulă, e primul termen de judecată).

Deși Legea nr. 97/2018 se intitulează ca aducând măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor, această limitare a recurgerii la mediere în cauzele unde se poate face retragerea plângerii penale cu consecința înlăturării răspunderii penale a făptuitorului nu se poate traduce neapărat ca un beneficiu pentru victimă.

Probele obţinute nelegal şi declarate nule în procesul penal trebuie înlăturate din dosare

Curtea Constituţională a dezbătut, joi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin.(3) din Codul de procedură penală, care prevede: „Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei”.

 

 

CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei” se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.

„Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia”, arată CCR.

Onorariu minimal avocati – contestatie la executare dosar penal,2000 lei

Onorariu minimal avocati – contestatie la executare dosar penal,2000 lei

Onorariu minimal avocati – asistare sau reprezentare dosar penal apel ,2500 lei

Onorariu minimal avocati – asistare sau reprezentare dosar penal apel ,2500 lei

Onorariu minimal avocati – asistare sau reprezentare dosar penal prima instanta 2000 lei

Onorariu minimal avocati – asistare sau reprezentare dosar penal prima instanta 2000 lei

Onorariu minimal avocati – Studierea dosarului – 120 lei în cursul urmăririi penale in personam, la care se adaugă câte 120 lei pentru fiecare faza sau etapa procesuală ulterioară studiată în plus

Onorariu minimal avocati – Studierea dosarului – 120 lei în cursul urmăririi penale in personam, la care se adaugă câte 120 lei pentru fiecare faza sau etapa procesuală ulterioară studiată în plus

Onorariu minimal avocati – Consultație juridică inițiala în materie penală – 240 lei;

Onorariu minimal avocati – Consultație juridică inițiala în materie penală – 240 lei;

2 stiri de mare actualitate pentru orice avocat penalist : Procedura de revocare a șefilor din Parchet si Cum pot obtine avocatii accesul la informatii clasificate in dosarele penale

Revocarea implică trei factori decizionali:
– propune ministrul justiției;
– avizează CSM;
– decide Președintele României.

Motivele de revocare sunt următoarele trei:
a) în cazul în care nu mai îndeplinește una dintre condiţiile necesare pentru numirea în funcţia de conducere (se descoperă că a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu aceasta, că are un interes personal în ocuparea funcției de conducere ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitate a atribuţiilor prevăzute de lege, că la data numirii nu avea vechimea minimă necesară);

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă (folosirea adecvată a resurselor umane şi materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii şi perfecţionării profesionale şi repartizarea sarcinilor în cadrul instanţelor sau parchetelor), comportamentul şi comunicarea (comportamentul şi comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului şi transparenţa actului de conducere), asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale (capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenţa la stres, autoperfecţionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativă şi capacitatea de adaptare rapidă);

c) în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare (ceea ce implic sesizare adresată Inspecției Judiciare, trimiterea dosarului la secția de procurori a CSM, aplicarea unei sancțiuni, judecarea recursului la ICCJ).

 

Accesul la informații clasificate, cu referire specială la avocați

Potrivit art. 7 alin. (1) al Legii nr. 182/2002, pot avea acces la informații clasificate secrete de stat persoanele verificate în prealabil cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații, iar potrivit art. 28 din aceeași lege, accesul la informaţii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, această autorizaţie fiind eliberată pe niveluri de secretizare prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepţia celor prevăzute la art. 25 alin. (2) şi (3), notifică Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat eliberarea autorizaţiei de acces.

De asemenea, în conformitate cu art. 33 din H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, accesul la informațiile clasificate este permis doar cu respectarea principiului necesității de a cunoaște, numai persoanelor care dețin certificate de securitate sau autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Dosar penal si condamnare pentru neinregistrare Anaf contract de inchiriere

Imagini pentru dosar penal pentru neinregistrare anaf contract de inchiriere

 

 

brăileanca Maria Avram, de 59 de ani, a fost trimisă în judecată anul trecut, pentru evaziune fiscală • femeia a închiriat casa unei familii, timp de câteva luni, fără să încheie contract şi fără să declare veniturile obţinute la ANAF • Avram trebuie să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunităţii

 

Prima condamnare pentru venituri obţinute din chirii nedeclarate la organul fiscal.

Tribunalul Brăila a condamnat-o pe brăileanca Maria Avram, în vârstă de 59 de ani, la o pedeapsă de 8 luni de închisoare, cu suspendare sub supraveghere, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Prin aceeaşi sentinţă penală, inculpata a fost obligată să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Consiliului Local Brăila – Serviciul de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală şi să urmeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială organizate de Serviciul de Probaţiune Brăila sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

Nu în ultimul rând, judecătorii au luat act de faptul că femeia condamnată a achitat prejudiciul cauzat ANAF – DGFRP Galaţi – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila, respectiv suma de 290 lei, după ce a ataşat chitanţa doveditoare la dosar. Condamnarea Mariei Avram a rămas definitivă prin neapelare.

Ce se intampla cu hotararea in penal a domnului Dragnea.O fi nula,nu o fi?

 

    Nulitate hotarare penala DragneaNulitate hotarare penala Dragnea

Diferenta intre semnare minuta si semnare hotararea penala.
– una este soluția, alta este motivarea hotărârii: prima se dă imediat ce se termină procesul (și se consemnează pe scurt într-un document numit „minută”); cealaltă se redactează în termenul recomandat a fi de 30 zile (și se consemnează în documentul numit hotărâre, care este „sentință” pentru prima instanță, respectiv „decizie” pentru instanța de apel);
– MINUTA trebuie semnată obligatoriu (numai) de către toți judecătorii care au participat la proces, conform art. 392 C. pr. pen, Prin urmare, dacă unul dintre ei părăsește magistratura, este internat, dispărut sau decedează între momentul în care a ieșit din sală și momentul în care trebuia să dea soluția, procesul se reia de la ultima fază, judecătorul în cauză fiind înlocuit de un altul;
– după ce este motivată soluția dată deja, HOTĂRÂREA trebuie semnată de aceiași judecători care au dat soluția și de grefier. Uneori, în perioada de timp de la adoptarea soluției până la motivarea și semnarea ei, e posibil ca persoana să părăsească magistratura (demisionează, este dat afară disciplinar sau să pensionează), să se interneze, să dispară sau să decedeze. Într-o astfel de situație, în locul ei va semna președintele de complet sau instanță (pentru judecătorul lipsă), respectiv grefierul-șef (pentru grefierul lipsă) – așa spune art. 406 alin. (4) C. pr .pen.

Prin urmare, dacă judecătorul nu semnează minuta, procesul se reia cu un nou judecător, altfel soluția este NULĂ. Dacă judecătorul nu poate semna hotărârea redactată, semnează altcineva în locul lui și validitatea soluției NU ESTE AFECTATĂ.

 

 

Sursa CPP

Modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală

Senatorii din Comisia Juridică discută, luni, modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. O propunere este eliminarea răspunderii penale în cazul celor care au comis o infracţiune, dar se autodenunţă şi acoperă prejudiciul creat.

senatAlte modificări vizează creşterea pedepselor pentru trafic de influenţă şi dare şi luare de mită.

Acum, traficul de influenţa se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani, iar propunerea e ca limitele să fie trei şi nouă ani.

Cei condamnaţi pentru luare de mită ar urma să primească pedepse între patru şi 12 ani, faţă de trei şi zece ani. Iar în cazul celor care dau mită, noile limite ar urma să fie trei şi nouă ani, faţă de doi şi şapte, cât sunt în prezent.

Persoanele vătămate din procesele penale vor putea cere emiterea ordinului european de protecţie

Cetăţenii care au calitatea de persoană vătămată în cadrul unui proces penal şi care sunt sau ar putea fi victime ale unor infracţiuni vor putea cere autorităţilor emiterea unui ordin european de protecţie, atunci când se mută în alt stat membru al Uniunii Europene (UE). Măsura este inclusă într-un act normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial.

Legea nr. 151/2016 privind ordinul european de protecţie, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a apărut astăzi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 545 și va intra în vigoare la data de 23 iulie.

Ordinul european de protecţie va reprezenta, conform documentului, „o decizie adoptată de o autoritate judiciară sau echivalentă, a unui stat membru, în legătură cu o măsură de protecţie, pe baza căreia o autoritate judiciară sau echivalentă a altui stat membru dispune măsura sau măsurile corespunzătoare, în temeiul propriei legislaţii naţionale, în vederea continuării asigurării protecţiei persoanei protejate”.

Practic, ordinul european de protecţie va putea fi emis/recunoscut şi pus în executare atunci când un cetăţean care are calitatea de persoană vătămată în cadrul unui proces penal va sta temporar sau mai mult timp într-un alt stat membru UE. La cererea persoanei protejate, documentul va putea fi emis dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

  • persoana protejată locuieşte sau va locui ori şi-a stabilit sau urmează să îşi stabilească domiciliul ori reşedința într-un alt stat membru din UE, căruia i se solicită recunoaşterea şi executarea ordinului european de protecţie;
  • persoana protejată are calitatea de persoană vătămată în cadrul unui proces penal aflat în curs de desfăşurare sau în care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare sau de amânare a aplicării pedepsei sau este un membru de familie al persoanei vătămate, beneficiar al uneia dintre măsurile dispuse de instanţă;
  • persoana care reprezintă un pericol are calitatea de inculpat, condamnat, sau persoană faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei în cadrul procesului penal în cauză, iar împotriva sa a fost dispusă cel puţin o măsură precum interdicţia deplasării în locuri anume stabilite, interdicţia de a reveni în locuinţa familiei, interdicţia de a se apropia de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale, interdicţia de a comunica cu persoana vătămată sau membrii familiei acesteia;
  • emiterea ordinului european de protecţie este necesară pentru înlăturarea unui pericol la care este sau va fi expusă persoana protejată.

„Pentru luarea unei decizii privind emiterea ordinului european de protecţie se ţine cont de perioada sau perioadele în care persoana protejată îşi va avea domiciliul, reşedinţa ori va locui în statul de executare, de proporţionalitatea măsurii, de pericolul efectiv pentru persoana protejată, precum şi de orice alte circumstanţe relevante”, prevede Legea nr. 151/2016.

Cererea de emitere a ordinului european de protecţie se va putea depune de către persoana protejată, personal sau prin reprezentant, la organul judiciar competent, adică:

  • organul judiciar pe rolul căruia se află cauza în care s-a dispus măsura de protecţie;
  • judecătorul delegat cu executarea;
  • instanţa care a pronunţat amânarea aplicării pedepsei.

„Încheierea sau ordonanţa prin care se admite cererea de emitere a ordinului european de protecţie nu este atacabilă, iar încheierea sau ordonanţa prin care se respinge cererea de emitere a ordinului european de protecţie poate fi atacată cu contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în camera de consiliu, cu citarea persoanei protejate, a persoanei care reprezintă un pericol şi a procurorului, în termen de 3 zile. Neprezentarea persoanelor citate nu împiedică judecarea cauzei”, dispune documentul amintit.

Ordinul va fi emis în patru exemplare originale, dintre care unul va ajunge la persoana protejată, unul – la persoana care reprezintă un pericol, unul – la dosarul cauzei şi unul – la autoritatea competentă din statul de executare. Acesta va putea fi emis pentru durata şederii în statul membru vizat, însă fără a depăşi durata pentru care a fost dispusă măsura care a stat la baza emiterii acestuia.

Incredibil,dar adevarat – OUG 24/2015 pentru modificarea Codului de procedură penală

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, OUG 24/2015, care stabileşte că durata maximă a arestului la domiciliu nu poate depăşi 180 de zile în faza de urmărire penală şi cinci ani în total, în cazul trimiterii în judecată, aprobată de Guvern după decizia CCR din iunie 2015, care a admis sesizarea unui cetăţean străin, arestat la domiciliu timp de 10 luni.

OUG 24/2015 pentru modificarea Codului de procedură penală

contractGuvernul a decis prin Ordonanţă de Urgenţă, că măsura arestului la domiciliu în timpul urmăririi penale poate fi luată pentru cel mult 30 de zile şi prelungită tot cu cel mult 30 de zile, dar durata maximă a măsurii nu poate depăşi 180 de zile. În faza de judecată arestul la domiciliu se dispune pe câte 30 zile, dar nu depăşeşte 5 ani în total.

Prin Ordonanţa de Urgenţă au fost modificate prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală. Legislaţia a fost pusă astfel în acord cu decizia Curţii Constituţionale din 7 mai, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 222, privind durata arestului la domiciliu, din Codul de procedură penală.

Avocat Drept Penal Coltuc – Noile modificari ale Codului Penal si de Procedura penala sunt NECONSTITUTIONALE

 

Avocat Drept Penal Coltuc  –  Noile modificari ale Codului Penal si de Procedura penala si NECONSTITUTIONALE

 

Articolul 146 indice 1 din Codul de procedura penala, intitulat „Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane”. Prin aceasta noua dispozitie, Executivul le-a dat procurorilor puterea de a obtine, fara mandat de la instanta, datele financiare ale cetatenilor: „In cazurile in care exista urgenta, (…),procurorul poate dispune obtinerea datelor privind tranzactiile financiare efectuate sau care urmeaza a fi efectuate… Institutiile de credit sau entitatile financiare care efectueaza tranzactiile financiare sunt obligate sa predea inscrisurile sau informatiile la care se face referire (…) in autorizatia emisa de procuror”.

Noua institutie a obtinerii de catre procuror a datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane afecteaza inclusiv relatia dintre avocat si client. Protectia confidentialitatii dintre inculpati si aparatorii acestora este doar aparenta, exceptiile fiind extrem de numeroase: „Este interzisa obtinerea datelor privind tranzactiile financiare dintre avocat si suspect, inculpat sau orice alta persoana pe care acesta o apara, cu exceptia situatiilor in care exista date ca avocatul savarseste sau pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2)”. Or, art. 139 alin (2) Cpp face trimitere la o paleta vasta de fapte penale: infractiuni contra securitatii nationale, trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, santaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscala, infractiuni de coruptie si asimilate acestora, infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE, infractiuni care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicatii electronice ori infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de minimum 5 ani.

Puteri mai multe pentru politisti. Sintagma „cu incuviintarea prealabila a judecatorului” a disparut

 

O alta dispozitie din Ordonanta de urgenta confera politistului, ca organ de urmarire penala, puterea de a transforma o persoana in suspect. Este vorba despre Art. II pct. 76, prin care Guvernul a modificat alineatele (1)-(3) ale articolului 305 din Codul de procedura penala:

(1) Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege, organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta savarsita ori a carei savarsire se pregateste, chiar daca autorul este indicat sau cunoscut.

(2) Inceperea urmaririi penale si respectiv continuarea efectuarii urmaririi penale se dispun prin ordonanta care cuprinde, dupa caz, mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2) lit. a) – c) si g).

(3) Atunci cand exista probe din care sa rezulte banuiala rezonabila ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala si nu exista vreunul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1),organul de urmarire penala dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect. Masura dispusa de organul de cercetare penala se supune, in termen de 3 zile, confirmarii procurorului care supravegheaza urmarirea penala, organul de cercetare penala fiind obligat sa prezinte acestuia si dosarul cauzei.

In vechea reglementare, doar procurorul putea acorda unei persoane calitatea de suspect: „(3) Cand din datele si probele existente in cauza rezulta indicii rezonabile ca o anumita persoana a savarsit fapta pentru care s-a inceput urmarirea penala, procurorul dispune ca urmarirea penala sa se efectueze in continuare fata de aceasta, care dobandeste calitatea de suspect”.

Disparitia sintagmei „cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati” de la art. 153 alin. (1) Cpp. Modificarea a fost operata de Guvern prin art. II punctul 31 din Ordonanta:

31. Alineatul (1) al articolului 153 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

(1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricarei alte institutii care detine date privind situatia financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenta si continutul conturilor unei persoane, in cazul in care exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe”.

Iata acelasi text de lege in reglementarea actuala:

Art. 153 – Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane

(1) Procurorul poate solicita, cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, unei institutii de credit sau oricarei alte institutii care detine date privind situatia financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenta si continutul conturilor si a altor situatii financiare ale unei persoane in cazul in care exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe”.

Procurorul poate revoca o hotarare judecatoreasca!

Modificarea operata, la art. 242 alin. (4) din Codul de procedura penala, prin articolul II punctul 57 din Ordonanta de urgenta, care efectiv ii da procurorului puterea de a anula o hotarare judecatoreasca in materia unor drepturi si libertati fundamentale (cum ar fi proprietatea si libertatea de miscare): „In cursul urmaririi penale, revocarea masurilor preventive ale controlului judiciar si controlului judiciar pe cautiune, precum si inlocuirea acestor masuri intre ele se dispune de procuror, chiar daca masura a fost luata de catre judecatorul de drepturi si libertati”.

 

 

Vezi Pentru Ce Infractiuni Se Condamna Cu Executare In Noul Cod Penal

1. Loveşti pe cineva

În momentul de faţă, lovirea este pedepsită de Codul penal cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate. Totuşi, de reţinut este că aceeaşi pedeapsă este valabilă şi pentru orice alt act de violenţă ce cauzează suferinţe fizice.

2. Te iei la bătaie cu mai multe persoane

Cei care participă la o încăierare între mai multe persoane riscă să ajungă la închisoare pentru o perioadă cuprinsă între trei luni şi un an sau să fie amendaţi, conform legii penale. Într-o astfel de situaţie, persoanele prinse în încăierare împotriva propriei voinţe sau care au încercat să-i despartă pe alţii nu sunt pedepsite de autorităţi.

3. Întrerupi o sarcină fără ajutor medical de specialitate

Întreruperea cursului unei sarcini în afara unităţilor medicale autorizate, precum şi întreruperea realizată de cineva care nu este medic specializat în obstetrică-ginecologie (cu drept de liberă practică medicală în această specialitate) sunt pedepsite cu închisoarede la şase luni la trei ani sau cu amendă şi interzicerea unor drepturi. Tentativa la această infracţiune este, de asemenea, pedepsită. Totuşi, trebuie specificat că legea nupedepseşte femeia însărcinată care-şi întrerupe cursul sarcinii.

4. Nu ajuţi o persoană aflată în dificultate

Tot infracţiune este considerată şi omisiunea de a ajuta sau de a anunţa imediat autorităţile la găsirea unei persoane a cărei viaţă, integritate corporală sau sănătate este în pericol şi care nu se poate salva singură. Fapta este egală cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă, însă pedeapsa nu este valabilă dacă, prin acordarea ajutorului, autorul s-ar expune unui pericol grav.

5. Răpeşti o persoană care nu-şi poate exprima voinţa sau nu se poate apăra

La capitolul infracţiuni contra libertăţii persoanei, în Codul penal se prevede că răpirea unei persoane care nu-şi poate exprima voinţa sau care nu se poate apăra este considerată lipsire de libertate în mod ilegal. În acest caz, pedeapsa este închisoarea de la unu la şapte ani. Atunci când lipsirea de libertate implică un copil, pedeapsa este închisoarea de la trei la zece ani. Conform actului normativ, autorităţile pedepsesc inclusiv tentativa la infracţiune.

6. Ameninţi pe cineva

Dacă îi provoacă o stare de frică, cei care ameninţă o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare riscă să fie pedepsiţi cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă, în baza plângerii prealabile a acesteia. Totuşi, pedeapsa aplicată într-un astfel de caz nu poate fi mai drastică decât cea prevăzută de lege pentru infracţiunea cu care a fost ameninţată persoana respectivă.

7. Hărţuieşti pe cineva

Dacă cineva urmăreşte, în mod repetat şi fără drept sau fără un interes legitim, o persoană şi îi cauzează o stare de frică, riscă pedeapsa cu închisoarea de la trei la şase luni sau amenda penală. Aceeaşi pedeapsă este aplicabilă şi în cazul supravegherii, în mod repetat, a locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de persoana vizată. În altă ordine de idei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la trei luni sau cu amendă efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări la distanţă care, prin frecvenţă sau conţinut, cauzează o temere unei persoane. În toate cazurile, legislaţia stabileşte că acţiunea penală este pusă în mişcare în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate.

8. Hărţuieşti sexual o persoană cu care lucrezi împreună

Cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă este pedepsită hărţuirea sexuală, conform Codului penal, în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate. Concret, această faptă constă în pretinderea, în mod repetat, de favoruri sexuale în cadrul unei relaţii de muncă (sau similare acesteia), dacă în acest fel victima este intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare.

9. Distrugi bunurile altor persoane

Cei care distrug, degradează sau aduc în stare de neîntrebuinţare un bun ce aparţine altuia riscă, în baza plângerii prealabile a persoanei vătămate, să fie pedepsiţi cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă.

10. Te porţi abuziv în timpul muncii

Cei care se află în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi întrebuinţează expresii jignitoare faţă de o persoană pot fi pedepsite, potrivit legii penale, cu închisoare de la o lună la şase luni sau cu amendă.

11. Te prezinţi autorităţilor sub o identitate falsă

Persoanele care se prezintă autorităţilor sub o identitate falsă, pentru a induce sau a menţine în eroare în vederea producerii unei consecinţe juridice, pot fi pedepsite cu închisoare de la şase luni la trei ani. Dacă prezentarea se face prin folosirea identităţii reale a unei persoane, Codul penal prevede că pedeapsa este închisoarea de la unu la cinci ani.

Cum se stabileşte cuantumul amenzii penale

Amenda penală constă, practic, în suma de bani pe care un condamnat trebuie să o plătească statului, potrivit dispoziţiilor Codului penal. Cuantumul acesteia se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă.

Concret, suma corespunzătoare unei zile-amendă, care este cuprinsă între 10 şi 500 de lei, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 şi 400 de zile. De exemplu, dacă pentru o faptă se stabileşte ca suma să fie de 10 lei şi numărul de zile-amendă să fie de 30 de zile, rezultă un cuantum al amenzii penale de 300 de lei.

„Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa”, scrie în actul normativ amintit.

Totuşi, există unele limite speciale ale zilelor-amendă, ce sunt cuprinse între:

  • 60 şi 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii;
  • 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani;
  • 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de doi ani.

Important de ştiut este că, dacă o persoană condamnată nu plăteşte amenda penală, în tot sau în parte, cu rea-credinţă, autorităţile îi pot înlocui numărul de zile-amendă neexecutate cu un număr egal de zile de închisoare. Totodată, pentru persoanele care nupot executa pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, din motive ce nu li se pot imputa, instanţa poate înlocui, cu consimţământul acestora, obligaţia de plată a amenzii neexecutate cu obligaţia de a presta un număr egal de zile de muncă neplătite în folosul comunităţii.

În anumite condiţii, instanţa poate renunţa la aplicarea unei pedepse

Instanţa are posibilitatea de a renunţa la aplicarea unei pedepse, aşa cum se arată în Codul penal, însă doar în cazul în care sunt întrunite anumite condiţii. Mai precis, acest lucru se poate decide:

  • dacă infracţiunea săvârşită este de o gravitate redusă, având în vedere natura şi întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul şi împrejurările în care a fost comisă, motivul şi scopul urmărit;
  • dacă în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, precum şi de posibilităţile sale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecinţelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Totuşi, renunţarea la aplicarea pedepsei nu este o măsură aplicabilă dacă:

  • infractorul a mai suferit în trecut o condamnare, cu unele excepţii;
  • faţă de acelaşi infractor s-a mai dispus renunţarea la aplicarea pedepsei în ultimii doi ani anteriori datei comiterii infracţiunii pentru care este judecat;
  • infractorul s-a sustras de la urmărirea penală ori de la judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanţilor;
  • pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de cinci ani.

În situaţia în care judecătorii aleg varianta renunţării la aplicarea pedepsei, infractorilor li se aplică un avertisment. „Avertismentul constă în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renunţarea la aplicarea pedepsei şi atenţionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare şi a consecinţelor la care se expune dacă va mai comite infracţiuni”, prevede Codul penal.

Important! Judecătorii mai au la dispoziţie şi varianta amânării aplicării unei pedepse. Într-un astfel de caz, se stabileşte un termen de supraveghere de doi ani şi, practic, dacă persoana în cauză nu săvârşeşte o nouă infracţiune în acea perioadă, nu i se mai aplică pedeapsa.

Reabilitarea de drept si judecatoreasca in noul cod penal

Si asa cum cere orice tema despre care doresc sa vorbesc, trebuie sa prezint mai intai intelesul notiunii de reabilitare.
Reabilitarea este o institutie de drept penal care are rolul de a inlatura , in anumite conditii expres prevazute de codul penal, consecintele condamnarii unei persoane care a savarsit o infractiune penala. Reabilitarea poate fi de drept sau judecatoreasca, aceasta din urma operand la cererea persoanei condamnate sau a mostenitorilor sai.

Mai pe scurt, reabilitarea inlatura decaderile, interdictiile si incapacitatile din hotararea de condamnare.

Avem doua tipuri de reabilitare: REABILITARE JUDECATOREASCA si REABILITARE DE DREPT.
Mai intai vorbim despre REABILITAREA JUDECATOREASCA. Asa cum intelegem si din denumirea pe care o poarta, aceasta se constata de catre instanta de judecata.
Intai, trebuie sa stim care sunt conditiile in care opereaza cererea de reabilitare judecatoreasca si instanta la care se depune aceasta cerere.
Sa incepem cu conditiile reabilitarii judecatoresti:
Conform articolului 137 Cod Penal litera a) se cere ca cel condamnat sa nu fi suferit o noua condamnare in termenul prevazut la articolul 135, respectiv:
a) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de un an până la 5 ani, după trecerea unui termen de 4 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

b) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani până la 10 ani, după trecerea unui termen de 5 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

c) în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate;

d) în cazul pedepsei detenţiunii pe viaţă comutate sau înlocuite cu pedeapsa închisorii, după trecerea unui termen de 7 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei cu închisoare.

Articolul 137, litera b) condamnatul isi asigura existenta prin munca sau prin alte mijloace oneste , precum si in cazul in care are varsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca;
Articolul 137, litera c) condamnatul a avut o conduita buna;
Articolul 137, litera d) condamnatul a achitat în întregime cheltuielile de judecată şi despăgubirile civile la plata cărora a fost obligat, afară de cazul când partea vătămată a renunţat la despăgubiri, sau când instanţa constată că cel condamnat şi-a îndeplinit în mod regulat obligaţiile privitoare la dispoziţiile civile din hotărârea de condamnare.
Termenul de reabilitare judecatoreasca incepe sa curga de la data executarii sau considerarii ca executata a pedepsei principale (Excepție: grațierea conditionată: termenul de reabilitate curge de la data aplicării actului de grațiere, nu de la data împlinirii termenului de incercare)
In caz de condamnari succesive, termenul de reabilitare se calculează in raport de pedeapsa cea mai mare si curge de la data executarii ultimei pedepse

Insa, constatam ca pe langa termenul care se cere, trebuie rezolvata si problema referitoare la plata despagubirilor catre partea vatamata si cheltuielile avansate de catre stat , precum si dovada ca v-ati integrat in sociatate, in sensul existentei unui loc de munca si obtinerea unor venituri in mod licit.

In cazul neindeplinirii unei conditii, instanta poate dispune anularea reabilitarii.
Este posibila doar in cazul reabilitarii judecatoresti . Vorbim despre anularea reabilitarii atunci cand dupa acordarea acesteia se descopera ca persoana a suferit o alta condamnare, care daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea cererii de reabilitare .
Singura exceptie este aceea in care instanta cunostea ca exista o noua condamnarea, insa nu a luat-o in seama la acordarea reabilitarii.

La litera d) e vorba despre cheltuielile de judecata si restul despagubirilor, conditie obligatorie pentru acordarea reabilitarii. Dar, in cazul neindeplinirii acesteia fara a exista rea-credinta, se poate dispune reabilitarea.

Daca cererea a fost respinsa, se poate introduce o noua cerere, insa dupa o perioada calculata in functie de pedeapsa aplicata.. Daca persoana care ar beneficia de reabilitare decedeaza fara a o depune, aceasta poate fi depusa, insa cu conditia ca persoana beneficiara sa fi trait pana la implinirea termenului de reabilitare.

Acestea fiind spuse, trebuie sa va informez si cu privire la instanta la care se depune cererea de reabilitare. Aceasta se depune fie la instanta care a solutionat cauza in prima instanta, fie la instanta de acelasi grad in raza teritoriala a careia isi are domiciliul persoana in drept sa obtina reabilitarea. Insa, conform practicii si cu scopul de a fi cat mai eficient procesul este indicat ca sa fie introdusa cererea la instanta care a judecat cauza in fond si care are in arhiva toate datele cazului, inclusiv cele privind executarea pedepsei.

Mai jos, aveti un exemplu de cerere de reabilitare judecatoreasca:

Reabilitare judecatoreasca
DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a) ………….., domiciliat(a) în …………, va rog sa dispuneti REABILITAREA MEA de condamnarea (sau condamnarile) pe care le-am suferit.
Motivele cererii:
In fapt,
Prin sentinta penala nr. ……… din ……….., a judecatoriei ………..si in baza art. ……, am fost condamnat la ………. inchisoare, fapta savarsita la data de …………
Pedeapsa am executat-o in perioada …………….

Doresc sa precizez ca de la data executarii si pana in prezent nu am suferit o noua condamnare, respectand articolul 135 Cod Penal in ceea ce priveste intervalul de timp si de asemenea doresc sa preciez ca in aceasta perioada mi-am asigurat existenta prin mijloace licite, respectiv prin existenta unul loc de munca si obtinerea unor venituri licite fiind incadrat in munca la societatea X si am locuit efectiv in orasul Y precum si primirea unor venituri licite, am avut o buna conduita si am achitat in ntregime despagubirile civile si cheltuielile judiciare la plata carora am fost obligat..

In drept,
Imi intemeiez cererea pe dispozitiile art. 137 C. pen. şi art. 494 – art. 498 C. proc. pen.
Dovada cererii o fac cu urmatoarele acte pe care le anexez prezentei cereri : copia legalizata a hotararii de condamnare , biletul de liberare din penitenciar, adeverinta nr. ……. din ………., eliberata de unitatea la care am lucrat de la executarea pedepsei pana in prezent, chitanta de achitare a despagubirilor civile si a cheltuielilor judiciare, precum si o caracterizare din partea unitatii la care lucrez, din care rezulta ca am avut o un comportament adecvat.
De asemenea, pentru dovedirea comportamentului meu in societate, doresc sa fie audiat martorul Z.
In vederea judecarii cererii, va rog sa dispuneti atasarea dosarul nr. ………, in care s-a pronuntat hotararea prin care am fost condamnat.

Data, Semnatura,

DOMNULUI PREŞEDINTE AL JUDECATORIEI ……………

Si cam atat despre REABILITAREA JUDECATOREASCA

Acuma sa vorbim in cateva cuvinte si despre REABILITAREA DE DREPT
Reabilitarea de drept este acea forma a reabilitarii care opereaza in virtutea legii, fara a fi necesara cererea fostului condamnat pentru obtinerea ei, aceasta fiind considerata ca dobandita de condamnat in momentul cand s-au realizat conditiile de reabilitare.

Reabilitarea de drept intervine dupa implinirea termenului de incercare.
Asadar, aceasta intervine doar in temeiul legii si este obligatorie indeplinirea a trei conditii. Acestea trebuie sa fie indeplinite cumulativ.
1. Persoana in cauza sa fi fost condamnata la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii de pana la 1 an
2. Sa se fi împlinit termenul de reabilitare de 3 ani

3. In termenul de reabilitare sa nu se fi comis o noua infractiune,

Conform articolului 134 COD PENAL.
Daca s-a savarsit o noua infractiune in acest termen, nu mai opereaza reabilitarea de drept, numai cea judecatoreasca.

Asa cum este prevazut in articolul 134 Cod Penal, se face distinctie intre reabilitarea persoanei fizice si reabilitarea persoanei juridice.
In ceea ce priveste reabilitarea persoanei juridice, aceasta are loc de drept daca: “dacă în decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa amenzii sau, după caz, pedeapsa complementară, a fost executată sau considerată ca executată şi persoana juridică nu a mai săvârşit nicio altă infracţiune.”

Avocat Drept Penal : Judecătorii CCR decid pe 5 mai dacă infracţiunea de abuz în serviciu nu este constituţională

O treime dintre cei cercetaţi de DNA ar putea scăpa de dosare penale, dacă judecătorii CCR decid că infracţiunea de abuz în serviciu nu este constituţională. Decizia va fi luată pe 5 mai, când Curtea va analiza excepţia ridicată de fosta şefă antimafia, Alina Bica. Ea a reclamat că infracţiunea, care se pedepseste cu 15 ani de închisoare, e definită prea vag în Codul Penal. Dacă CCR va accepta excepţia de neconstituţionalitate, lupta împotriva corupţiei se va transforma într-o glumă, comentează Moise Guran, realizatorul Biziday.

justitie„Păi dacă e cerere! E cerere mare. Deci să se pronunţe Curtea pe abuzul în serviciu. Eu v-am avertizat de la începutul anului, după ce a ieşit de la Curte chestia aia cu interceptările. V-am avertizat: vedeţi că acolo, la oamenii ăia… Că ştiam că ridicase doamna Bica excepţia de neconstituţionalitate. După care, vedeţi, mulţi, mulţi, mulţi, e cerere, Curtea trebuie să se pronunţe. Este o bătălie, să-i zicem juridică. Deci… Doamna Udrea poate a greşit, poate a zis ceva copilul… V-am zis! Dom’le, să fie scoasă din Codul Penal şi să fie o sancţiune administrativă, aşa… Să dea banii înapoi. Să ştiţi că şi dacă cineva ar decide acest lucru, presupunând că mâine, că asta e o altă chestiune care s-a lansat aşa, e o manipulare lansată… Nu vă spun de cine, dar ştiu de cine, de o altă televiziune, una dintre televiziunile cu patron la puşcărie. E o manipulare lansată în opinia publică, să le ia, domnule, banii, că nu ne interesează să-i vedem cu cătuşe. Doamnelor şi domnilor, eu vreau să-i văd la puşcărie, nu cu cătuşe”, a comentat Moise Guran faptul că CCR a anunţat foarte repede termenul la care va judeca dacă infracţiunea de abuz în serviciu este sau nu constituţională

Cum ma apar in 2016 cand am un dosar penal?Diicot,DNA,Parchet

 

 

 

Cum ma apar in 2016 cand am un dosar penal?

 

Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Ne puteti contacta pe whatsapp 0745.150.894 , email:avocat@coltuc.ro

Adresa de facebook www.facebook.com/avocatcoltucoficial

Site-ul oficial www.coltuc.ro

 

 

Art. 24 din Constitutia Romaniei garantează dreptul la apărare.  Părţile, pe tot parcursul procesului penal, au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

În cauzele penale, subiecţii procesuali principali sunt:

  1. suspectul/inculpatul;
  2. persoana vătămată.

Alţi subiecţi procesuali sunt:

martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare precum şi orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligaţii sau atribuţii în procedurile judiciare penale.

Suspectul şi inculpatul au dreptul să nu facă nicio declaraţie. Acesta este considerat a fidreptul de a nu te autoincrimina şi este prevăzut expres în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sub denumirea de „dreptul la tăcere”. Dreptul persoanei de a nu se autoincrimina şi a nu contribui cu nimic la propria incriminare constituie o exigenţă elementară a procesului penal echitabil, deşi dreptul de a nu depune mărturie împotriva propriei persoane nu este garantat în mod expres!!!

Obligaţia de a depune mărturie contra voinţei persoanei, sub constângerea unei amenzi sau alte ameninţări constituie o ingerinţă negativă a dreptului la liberă exprimare, specific societăţilor democratice. Dreptul la tăcere nu împiedică autorităţile să tragă anumite concluzii asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanei. De asemenea, este interzisă luare declaraţiilor sub prestare de jurământ deoarece aceasta ar putea constrânge persoana în recunoaşterea vinovăţiei.

În cadrul procesului penal, persoana vătămată are următoarele drepturi:

         de a fi informată cu privire la drepturile sale;

         de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;

         de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei;

         de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea sa expresă, cu condiţia de a indica o adresa pe teritoriul României, o adresă de poştă electronică sau mesagerie electronică, la care aceste informaţii să îi fie comunicate;

         de a fi ascultată;

         de a adresa întrebări inculpatului, martorilor şi experţilor.

De asemenea, partea vătămată şi inculpatul au dreptul să apeleze la un mediator, în cazurile permise de lege şi să-şi consulte dosarul.

Conform art. 88  alin.(1) din Codul de Procedură Penală, avocatul asistă sau reprezintă, în procesul penal, părţile ori subiecţii procesuali principali, în condiţiile legii.

Art.88 alin.(2) Nu poate fi avocat al unei părţi sau al unui subiect procesual principal:

  1. a) soţul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecătorul;
  2. b) martorul citat în cauză;
  3. c) cel care a participat în aceeaşi cauză în calitate de judecător sau de procuror;
  4. d) o altă parte sau un alt subiect procesual.

(3) Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenţa juridică a părţilor ori a subiecţilor procesuali principali. Pentru nerespectarea acestei obligaţii, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocaţi spre a se lua măsuri disciplinare.

(4) Părţile sau subiecţii principali cu interese contrare nu pot fi asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat.

Art. 89 din Codul de Procedura Penala reglementează asistenţa juridică a suspectului sau a inculpatului

(1) Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulţi avocaţi în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară şi al judecăţii, iar organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoştinţă acest drept. Asistenţa juridică este asigurată atunci când cel puţin unul dintre avocaţi este prezent.

(2) Persoana reţinută sau arestată are dreptul să ia contact cu avocatul, asigurându-i-seconfidenţialitatea comunicărilor, cu respectarea măsurilor necesare de supraveghere vizuală, de pază şi securitate, fără să fie interceptată sau înregistrată convorbirea dintre ei. Probele obţinute cu încălcarea prezentului alineat se exclud.

In timpul procesului penal, părţile sau subiecţii principali cu interese contrare nu pot fi asistaţi sau reprezentaţi de acelaşi avocat.

Conform art. 90 din Codul de procedură penală, asistenţă juridiciară este obligatorie:

 

  1. a) când suspectul sau inculpatul este minor, internat într-un centru de detenţie ori într-un centru educativ, când este reţinut sau arestat, chiar în altă cauză, când faţă de acesta a fost dispusă măsura de siguranţă a internării medicale, chiar în altă cauză, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege;
  2. b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;
  3. c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.

Înainte de a fi ascultaţi, suspectului şi inculpatului trebuie să li se pună în vedere că au dreptul de a nu face nicio declaraţie. Mai mult, suspectul are dreptul de a fi informat, înainte de a fi ascultat, despre fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia, iarinculpatul trebuie sa fie informat, de îndată, despre fapta pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală împotriva lui şi încadrarea juridică a acesteia.

Avocatul din oficiu este desemnat de organul judiciar

Art. 91 – Avocatul din oficiu

(1) În cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) În tot cursul procesului penal, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipseşte nejustificat, nu asigură substituirea şi refuză să efectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i acestuia un termen rezonabil şi înlesnirile necesare pentru pregătirea unei apărări efective, făcându-se menţiune despre aceasta într-un proces-verbal sau, după caz, în încheierea de şedinţă. În cursul judecăţii, după începerea dezbaterilor, când asistenţa juridică este obligatorie, dacă avocatul ales lipseşte nejustificat la termenul de judecată, nu asigură substituirea şi refuză să efectueze apărarea, deşi a fost asigurată exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanţa ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care să îl înlocuiască, acordându-i un termen de minimum 3 zile pentru pregătirea apărării.

(3) Avocatul din oficiu se consideră desemnat până la desemnarea, dacă este cazul, de către organul judiciar a unui nou avocat din oficiu. Avocatul din oficiu desemnat este obligat să se prezinte ori de câte ori este solicitat de organul judiciar, asigurând o apărare concretă şi efectivă în cauză.

(4) Delegaţia apărătorului din oficiu încetează la prezentarea apărătorului ales.

(5) Dacă la judecarea cauzei avocatul lipseşte şi nu poate fi înlocuit în condiţiile alin. (2), cauza se amână.

Drepturile avocatului sunt reglementate de art.92 Cod Procedură Penală.

(1) În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, cu excepţia tehnicilor speciale de supraveghere ori cercetare, a percheziţiei informatice şi a percheziţiei corporale sau a vehiculelor în cazul infracţiunilor flagrante, precum şi cu excepţia situaţiei în care prin prezenţa avocatului s-ar aduce atingere dreptului la apărare al celorlalte părţi ori subiecţi procesuali principali, caz în care întrebările acestuia pot fi formulate de către organul de urmărire penală.

(2) Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.

(3) Lipsa avocatului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală sau a audierii, dacă există dovada că acesta a fost încunoştinţat în condiţiile alin. (2).

(4) Avocatul suspectului sau inculpatului are de asemenea dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri şi memorii.

(5) În cazul efectuării percheziţiei domiciliare, încunoştinţarea prevăzută la alin. (2) se poate face şi după prezentarea organului de urmărire penală la domiciliul persoanei ce urmează să fie percheziţionată.

(6) În cazul în care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face menţiune despre aceasta, iar actul este semnat şi de avocat.

(7) În cursul procedurii de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, avocatul are dreptul să consulte actele dosarului, să asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să formuleze plângeri, cereri şi memorii.

(8) Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea şi realizarea unei apărări efective.

Art. 93 – Asistenţa juridică a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente

(1) Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul să fie încunoştinţat în condiţiile art. 92 alin. (2), să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală în condiţiile art. 92, dreptul de a consulta actele dosarului şi de a formula cereri şi a depune memorii. Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(2) Avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente are dreptul prevăzut la art. 92 alin. (8).

(3) În cursul judecăţii, avocatul persoanei vătămate, al părţii civile sau al părţii responsabile civilmente exercită drepturile persoanei asistate, cu excepţia celor pe care aceasta le exercită personal, şi dreptul de a consulta actele dosarului.

(4) Asistenţa juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

(5) Când organul judiciar apreciază că din anumite motive persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu şi-ar putea face singură apărarea, dispune luarea măsurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

Art. 94 – Consultarea dosarului

(1) Avocatul are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.

(2) Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.

(3) În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de urmărire penală.

(4) În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului de către suspect, inculpat sau avocat, pe o perioadă de cel mult 10 zile, dacă prin aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale.

(5) În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului.

(6) În toate cazurile, avocatului nu îi poate fi restricţionat dreptul de a consulta declaraţiile părţii sau ale subiectului procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă.

(7) În vederea pregătirii apărării, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunoştinţă de întreg materialul dosarului de urmărire penală în procedurile desfăşurate în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi privind măsurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participă.

Art. 95 – Dreptul de a formula plângere

(1) Avocatul are dreptul de a formula plângere, potrivit art. 336-339.

(2) În situaţiile prevăzute la art. 89 alin. (2), art. 92 alin. (2) şi art. 94, procurorul ierarhic superior este obligat să rezolve plângerea şi să comunice soluţia, precum şi motivarea acesteia, în cel mult 48 de ore.

 

 

Avocat specializat in dreptul penal al afacerilor COLTUC MARIUS VICENTIU

 

Ne puteti contacta pe whatsapp 0745.150.894 , email:avocat@coltuc.ro

Adresa de facebook www.facebook.com/avocatcoltucoficial

Site-ul oficial www.coltuc.ro

 

http://issuu.com/mariuscoltuc/docs/cum_ma_apar_in_2016_cand_am_un_dosa_9a2a36a20b3a45?workerAddress=ec2-54-158-87-190.compute-1.amazonaws.com

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 15 Martie 2016

Opinie avocat penalist Coltuc :Ce Se Intampla Cu Dosarele Penale Unde Singurele Probe Erau Interceptarile

Decizia  CCR nr. 51/2016 – Sri

CCR a decis prin decizia nr. 51/2016 că serviciile secrete ale statului nu pot fi implicate în efectuarea interceptărilor în dosarele penale astfel că legea care a permis acest lucru este neconstituţională. În felul acesta SRI rămâne competent pentru interceptări în domeniul siguranţei naţionale, pe când pentru interceptările necesare în dosarele penale vor putea fi implicaţi numai procurorii şi poliţia judiciară. Această decizie încă nu e publicată în Monitorul Oficial, dată de la care va fi obligatorie.

Cu privire la efectele acestei decizii, sunt trei ipoteze care trebuie analizate:

A

Pentru dosarele soluţionate definitiv care au avut la bază probe obţinute prin interceptări autorizate legal (maxim 48 ore de procuror şi maxim 30 zile de judecător) şi efectuate de serviciile secrete (deţinători ai infrastructurii necesare), acestea nu vor fi afectate. Prin urmare, aceste dosare nu pot fi redeschise pe motive legate de decizia CCR.

.

B

Cu privire la dosarele în care de acum încolo se vor solicita interceptări, serviciile secrete nu mai pot fi implicate în efectuarea acestora. Dar pentru ca acest lucru să se efectueze legal de acum încolo, trebuie să aşteptăm o soluţie legislativă şi înţeleg că mâine Guvernul va propune o OUG care probabil va intra în vigoare la data când decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial.

C

Cu privire la dosarele aflate pe rol în care sunt efectuate deja interceptări de către serviciile secrete sunt deja două interpretări:

– avocaţii susţin că acele interceptări, fiind efectuate de serviciile secrete, lucru interzis de CCR , ar fi nelegale, ca urmare ar trebui înlăturate din materialul probatoriu de la dosar;

– procurorii susţin că acele interceptări, fiind efectuate de organul care până atunci era permis de codul de procedură penală, sunt legale, şi că  numai de acum încolo vor trebui făcute de alte organe.

– judecătorii încă nu au avut ocazia să se pronunţe.

Invocarea exceptiei de neconstitutionalitate in dosarele penale dupa decizia CCR nr. 51/2016

 

Invocarea exceptiei de neconstitutionalitate in dosarele penale dupa decizia CCR decizia nr. 51/2016

 

Articol scris de avocat COLTUC MARIUS VICENTIU,avocat specializat in dreptul penal al afacerilor

 

CCR a decis prin decizia nr. 51/2016 că serviciile secrete ale statului nu pot fi implicate în efectuarea interceptărilor în dosarele penale astfel că legea care a permis acest lucru este neconstituţională. În felul acesta SRI rămâne competent pentru interceptări în domeniul siguranţei naţionale, pe când pentru interceptările necesare în dosarele penale vor putea fi implicaţi numai procurorii şi poliţia judiciară. Această decizie încă nu e publicată în Monitorul Oficial, dată de la care va fi obligatorie.

Cu privire la efectele acestei decizii, sunt trei ipoteze care trebuie analizate:

A

Pentru dosarele soluţionate definitiv care au avut la bază probe obţinute prin interceptări autorizate legal (maxim 48 ore de procuror şi maxim 30 zile de judecător) şi efectuate de serviciile secrete (deţinători ai infrastructurii necesare), acestea nu vor fi afectate. Prin urmare, aceste dosare nu pot fi redeschise pe motive legate de decizia CCR.

.

B

Cu privire la dosarele în care de acum încolo se vor solicita interceptări, serviciile secrete nu mai pot fi implicate în efectuarea acestora. Dar pentru ca acest lucru să se efectueze legal de acum încolo, trebuie să aşteptăm o soluţie legislativă şi înţeleg că mâine Guvernul va propune o OUG care probabil va intra în vigoare la data când decizia CCR va fi publicată în Monitorul Oficial.

 

C

Cu privire la dosarele aflate pe rol în care sunt efectuate deja interceptări de către serviciile secrete sunt deja două interpretări:

– avocaţii susţin că acele interceptări, fiind efectuate de serviciile secrete, lucru interzis de CCR , ar fi nelegale, ca urmare ar trebui înlăturate din materialul probatoriu de la dosar;

– procurorii susţin că acele interceptări, fiind efectuate de organul care până atunci era permis de codul de procedură penală, sunt legale, şi că  numai de acum încolo vor trebui făcute de alte organe.

– judecătorii încă nu au avut ocazia să se pronunţe.

  1. Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art.147 alin.(4) din Constituţie. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată„. După mine, el se referă la anumite acte şi un anumit moment procesual: în cauzele aflate pe rol putem avea interceptări efectuate deja şi interceptări în curs de desfăşurare.

 

Cu privire la interceptările autorizate de magistrat şi efectuate de serviciile secrete pe legea dinaintea deciziei 51, am lămurit mai sus că acestea rămân valabile.

 

Cu privire la inteceptările începute pe legea dinaintea codului dar neepuizate, avem o problemă. Deci, suntem în situaţia în care judecătorul a autorizat interceptarea pe 30 zile, SRI a început interceptarea, iar în cadrul celor 30 zile s-a ivit decizia CCR. În acest caz, întrucât decizia CCR produce efecte pentru viitor, ea trebuie aplicată din ziua publicării ei în Monitorul Oficial. Ca urmare, interceptarea făcută de SRI pe vechea lege până la data apariţiei deciziei CCR rămâne valabilă, dar în ziua publicării ei SRI trebuie să stopeze interceptarea. După aceasta, o nouă interceptare poate fi făcută numai potrivit noilor reglementări.

 

 

SOLUŢIONAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE

Sediul materiei

Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate sau controlul de constituţionalitate a posteriori este reglementat de art.146 lit.d) din Constituţie şi de art.29-33 din Legea nr.47/1992.

În cadrul acestui tip de control, Curtea hotărăşte atât asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă, în vigoare, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, cât şi cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului.

Autorii sesizării

Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată:

– de către părţile unui litigiu;

– din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial;

– de procuror, în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă;

– de Avocatul Poporului, direct.

Obiectul excepţiei

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe imperative stabilite prin legea organică a Curţii Constituţionale [art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992]:

– să fie o lege sau ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă. Prin urmare, doar actele cu caracter legislativ fac obiectul controlului de constituţionalitate, nu şi actele administrative. Acestea din urmă pot fi supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele judecătoreşti;

– legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să fie în vigoare. Prin Decizia nr.766/2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „în vigoare” este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare;

– legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Evident că această cerinţă nu se aplică în cazul în care Avocatul Poporului ridică excepţia de neconstituţionalitate;

– legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.

Atunci când excepţia nu îndeplineşte cerinţele menţionate anterior, instanţa este obligată să respingă printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate cere, în timpul dezbaterilor din şedinţa publică ori prin notele scrise depuse la dosar, extinderea obiectului excepţiei, deoarece, potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra dispoziţiilor legale menţionate în încheierea prin care instanţa sesizează Curtea cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, în caz contrar sesizarea nefiind legală.

De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, autorul excepţiei nu poate să invoce în faţa Curţii un alt temei constituţional, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare şi nici nu este o dezvoltare a acestuia, întrucât aceasta ar avea  semnificaţia ridicării unei excepţii direct în faţa Curţii, eludându-se astfel prevederile art.29 din Legea nr.47/1992, ceea ce este inadmisibil.

Sesizarea Curţii Constituţionale

Sesizarea Curţii Constituţionale se face de către instanţă, prin încheiere, sau direct de către Avocatul Poporului, prin adresă însoțită de motivarea excepției.

Sesizarea Curţii Constituţionale de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate se face printr-o încheiere distinctă, în original sau în copie certificată, care trebuie să cuprindă punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei, şi să fie însoţită de dovezile depuse de părţi. Dispozitivul încheierii trebuie să se refere la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale. [art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992, art.1 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010, art.1 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.26 din 16 decembrie 2010].

Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, de către instanţă, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare.

Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată trebuie să trimită Curţii Constituţionale numele părţilor din proces şi datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.

Documentele comunicate în copie de către instanţa în faţa căreia a fost ridicată excepţia trebuie certificate de către aceasta prin consemnarea menţiunii “conform cu originalul” pe fiecare filă. (art.2 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010).

Sesizarea Curţii cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă, în vigoare, se face printr-o adresă însoțită de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu precizarea dispoziţiilor criticate şi a temeiurilor de constituţionalitate invocate.

Procedura

După ce primeşte încheierea de sesizare, preşedintele Curţii Constituţionale desemnează judecătorul-raportor.

Încheierea prin care a fost sesizată Curtea se comunică:

– preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului,

– Guvernului

– şi Avocatului Poporului,

indicându-le data până la care aceste autorităţi pot să trimită punctul lor de vedere. Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru.

În cazul în care Curtea Constituţională este sesizată direct de Avocatul Poporului, comunicarea sesizării în scopul trimiterii punctelor de vedere se face:

– preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului

– şi Guvernului.

Judecătorul desemnat ca raportor este obligat să ia măsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecăţii.

Totodată, judecătorul-raportor verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele referitoare la sesizare şi, dacă este cazul, solicită completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa să răspundă.

Judecătorul-raportor sau, ulterior, Plenul Curţii Constituţionale, dacă apreciază că este necesar, poate să solicite instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia sau a oricărui act, în copie certificată, din acest dosar [art.47 alin.(3) din Regulament şi art.3 din Hotarârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010].

Judecătorul-raportor poate solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale.

Magistratul-asistent întocmeşte proiectul de raport.

Judecătorul-raportor, analizând proiectul de raport, punctele de vedere, soluţiile din doctrina şi jurisprudenţa română şi străină, precum şi oricare alt element necesar dezbaterilor, întocmeşte un raport scris asupra cauzei.

Termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 90 de zile de la data înregistrării sesizării.

Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înştiinţarea părţilor şi a Ministerului Public.

Întocmirea conceptelor de citare şi emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii Constituţionale se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze.

Înştiinţarea părţilor se poate face prin citaţie, precum şi prin alte modalităţi operative, respectiv telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii actului, respectiv a înştiinţării, dacă părţile au indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunoştinţarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia.

Pe formularul de citaţie se menţionează expres că prezentarea părţii în faţa Curţii Constituţionale nu este obligatorie.

În cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se face în limba română.

Cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţei, magistratul-asistent verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi dispune măsurile necesare, după caz.

În cazul în care constată nereguli procedurale, magistratul-asistent îl informează pe preşedintele Curţii Constituţionale.

Participarea procurorului la judecată este obligatorie.

Părţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi anume avocaţi definitivi care au o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.

Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri şi magistratul-asistent desemnat în dosar.

Numai în caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor dispoziţii din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate dispoziţiile menţionate în sesizare.

Tipul actului emis

În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. d) din Legea nr.47/1992, o decizie. Aceasta se ia cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Comunicarea deciziei

Deciziile prin care se respinge excepţia de neconstituţionalitate se comunică:

– instanţei care a sesizat Curtea Constituţională sau

– Avocatului Poporului, după caz.

Deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare se comunică:

– celor două Camere ale Parlamentului;

– Guvernului;

– instanţei care a sesizat Curtea Constituţională; în cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia;

– autorităţilor publice implicate.

Efectele deciziei

Potrivit art.147 alin.(1) lit.c) din Constituţie, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

 

 

www.coltuc.ro

Whatsapp 0745.150.894

 

 

Cu privire la efectele deciziei CCR, sunt trei ipoteze care trebuie analizate:1. pentru dosarele soluţionate definitiv…

Posted by Marius Coltuc on 10 Martie 2016

S-au identificat soluțiile pentru continuarea activității de urmărire penală, în urma deciziei CCR

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluțiile necesare pentru continuarea activității de urmărire penală în cauzele în care se apelează și la mijloacele de investigație la care face referire decizia CCR privind efectuarea interceptărilor, pentru a nu fi afectată celeritatea și eficiența soluționării dosarelor.

justitie

 

„Conducerea Ministerului Public a luat act, în cursul zilei de astăzi, de motivarea deciziei Curții Constituționale din data de 16 februarie 2016 potrivit căreia prevederile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale. Decizia este obligatorie și, pe cale de consecință, procurorii o vor respecta întocmai”, informează un comunicat al PÎCCJ remis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, s-a decis efectuarea unei analize periodice a eficienței soluțiilor identificate și a impactului asupra activității de urmărire penală la nivelul Ministerului Public.

Marți, 16 februarie 2016, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, dispoziţii care au următorul conținut: „(1) Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.”, potrivit unui comunicat al CCR.

Cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3)conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor.

Scurgeri către presă din dosare… PENALE

Prezentate la vremea respectiva de catre HotNews, pe când DNA cerea Senatului aprobarea arestării parlamentarului PSD, interceptările au arătat în premieră cât de extinsă, puternică, nerușinata era rețeaua mafiotă din justitie condusă de Cătălin Voicu. Interceptările au apărut în presă în 18 martie 2014. Chiar dacă nimeni nu-și făcea iluzii, aceste scurgeri de informații au produs un șoc în politică și presă. Chiar și așa, la Senat abia s-a obținut majoritatea necesară încuviințării cercetării în stare de arest a lui Voicu. Au fost 70 de voturi pentru, iar o astfel de măsură putea fi luată doar cu 69 de voturi.

Fostul președinte Ion Iliescu denunța „maniera aceasta brutală de arestare a unui senator al României”(Voicu fusese convocat cu mandat de DNA la audieri), Viorel Hrebenciuc spunea că PSD va reacționa „pentru că nu poți să salți de pe stradă un senator al României ca și cum e ultimul borfaș”, Mircea Geoană spunea că „această grabă de a trimite în arest pe cineva în condițiile în care nu reprezintă un pericol social mi se pare suspectă” și ordona o anchetă privind scurgerea de informații din probatoriul ce ajunsese de la DNA la senatorii din comisia juridică.

Și acum să ne amintim câteva dintre interceptările scurse către presă din dosarul Voicu pentru a înțelege mai bine îngrijorarea politicienilor.

– cu judecătorul Florin Costiniu, soțul Vioricăi Costiniu (pentru obținerea unei soluții favorabile pentru afaceristului Costel Cășuneanu).

Costiniu Florin: Vorbeste in soapta: Casuneanu….(neinteligibil)
Voicu Catalin: (vorbeste in soapta) Casuneanu. E pacat sa ratam o chestie de-asta.
Costiniu Florin: Da ma da’
Voicu Catalin: …plus ca noi vedem un happy end. Doi! Astia-s bani pe care nu-i mai luam. Luam o data si gata! Pe munca cinstita.
Costiniu Florin: Da! Ah…daca…
Voicu Catalin: Si eu va spun un lucru: Dincolo de faptul ca vorbim intre noi, dom’ne are dreptate cu carul. E pai cum (…neinteligibil…) Ai vazut ce fel de om e.
Costiniu Florin: Da, da, mi-a placut grozav. Un moldovean serios, nu…
Voicu Catalin: Deci nu….Da, da’ e jumatate neamt, sa stiti! El e catolic. (….)
Costiniu Florin: Nu, nu, nu. Nu, e om serios!
Voicu Catalin: Deci pe 14 octombrie?
Costiniu Florin: 14 octombrie.

Voicu Catalin:Baga-mi-as p…. in Geoana si cu toti americanii lui, care ni i-a adus la Curtea Suprema, ca multi au dosare. Si cu toate golancile, cu seful organizatiei PSD de la Dolj. Suta aia cu serele, cu tot…Pai, sefa doamna Cristea de la Dambovita, la fel si nu-ti mai dau nume, ca nu-i frumos. Multi! Dom’ne, i-am rezolvat pe toti, dom’ne, ca unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puscarie, altii le-a dat 10 ani, unul dintre avocati zice: „Dom’ne, nu-i e rusine, dom’ne?” „Dom’ne, zic, asta a fost!”  (…)
Voicu Catalin: …asta, sa ne ajute Dumnezeu, vine turul doi, s-atunci …..se duce la negociere, vreau Internele. Daca nu ma duc la Interne, da….
Mazare Alexandru: Eu am vorbit cu Radu…
Voicu Catalin: Asculta-ma un pic! Daca eu m-am dus la Interne, omule, ai toata Procuratura Romaniei, ai toata Justitia in mana, ai toata Curtea…
Mazare Alexandru: Da’ ai sa arestezi? Dumneavoastra?
Voicu Catalin: Da, am Politia, vreau sa-l arestez pe Ontanu, vreau sa-i fac dosare lu’ Oprea, credeam ca poate vine de la …de la…de jos dosaru’, sus merge snur! Pentru ca eu sunt singuru’ personaj care am tot…toata cane…conexiunea in mana, si-ai vazut ca Procuratura, in Justitie si…
Mazare Alexandru: Am o intrebare ca sa inteleg…
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Sunteti cu Vanghelie, da?
Voicu Catalin: Da. (….) Colegule, asculta ce-ti spun! Daca ma duc acolo, in trei ani de zile pot face toata reteaua din Romania! Acu’, daca pierdem alegerile, reteaua e in functiune. Eu acuma am….(neinteligibil)… da’ greu. pana acum n-am ….(neinteligibil) …ministeru’ asta…(neinteligibil) ….intelegi? Ai retea, rezisti ca sa facem gherila urbana….(…)

Mazare Alexandru: Deci, alta intrebare!
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Cum facem sa nu pierdem ministeru’ asta la negocieri?
Voicu Catalin: Nici o problema, colegule! De exemplu, ministrii ii va…(neinteligibil)…Johannis. Deci, socru-sau….a….am discutat cu procuroru’ sef de la Sibiu, pentru ca de la asta …(neinteligibil) …sustina, asta vreau sa ramana numai intre noi doi!
Mazare Alexandru: Nu, da, am inteles.
Voicu Catalin: Sa-i transmita clar: „Nu te bagi peste noi, te rog eu!” Colegule, ma uit la tine ca la fratele meu., Nu cumva discuti cu cineva chestiile astea!
Mazare Alexandru: Nu, nimic, daca nu…
Voicu Catalin: Eu am, am vorbit cu cei de la ….(neinteligibil) ….Il incaleca pe procuroru’ sef de acolo, el l-a lansat in …(neinteligibil) …o sa ma-ntalneasca …(neinteligibil) …Doi! Sa vedem la liberali. Am fost la Orban in noaptea aia cand ….(neinteligibil)…L-am sunat pe urma. „Unde esti Ludovic? Iesi afara din….” Eram in sediu. A iesit si Varujan…I-am spus: „Nu vreau sa vorbesc cu tine, du-te inapoi!” I-am spus: „Ludovic, te-am ajutat in momente grele, cu accidentu’ de masina. Te-am ajutat…” Era intr-o situatie…
Mazare Alexandru: El a dat peste fata aia atunci?
Voicu Catalin: …(neinteligibil)…
Mazare Alexandru: Ce mare crima? ….(neinteligibil)
Voicu Catalin: A ramas varianta ca Nu, Nu o tinem. Nici n-o sa spuna.
Mazare Alexandru: Ihi, ihi.
Voicu Catalin: Altfel, daca te roaga sa afle si Geoana, noi spunem NU …(neinteligibil)…
Mazare Alexandru: Era baut?
Voicu Catalin: Da.
Mazare Alexandru: Am inteles.
Voicu Catalin: …(neinteligibil)…cunoaste….(neinteligibil)…”Uite, dom’ne!” Doi. I-am zis: „Ludovic, cand a fost sa …(neinteligibil) …un apartament pe Mosilor”.  Ba, o sa-i spun, am veni la tine cu Casuneanu de mana la birou si te-am anuntat sa aveti grjia ca aveti o capcana intr-un apartament”. El e putin naiv cu bautura. …(neinteligibil) ….Trei! L-am trimis pe Vanghelie …(neintebilibil) ….acolo, l-am trimis…

(…)

Mazare Alexandru: Ce dracu’ fac cu militienii astia?
Voicu Catalin: Nouazeci si noua la suta dintr-un dosar, colegule, asculta ce spun eu….Sunt lucrate de politisti…Politistii au si carciumile, au si casele de c…., au si economicu’ in mana, au si buticarii. Deci, procuroru’ lucreaza prin mana politistului, el supravegheaza dosaru’. Sunt foarte putine cauze care le ia direct de la procuror….
Mazare Alexandru: Bine, am inteles, dar….
Voicu Catalin: Si chiar daca o ia de la procuror, unde lucreaza cu Politia Judiciara….
Mazare Alexandru: Da. Stiu.
Voicu Catalin: ….Procurorii fac o p….! Sunt pe post de lemn.
Mazare Alexandru: Da’ la Parchet, acolo, pe la DNA, pe la Parchet. Pe acolo aveti si niste variante?
Voicu Catalin: Peste tot! Domnule, ti-am spus ca in decembrie 1989 am fost numit aghiotant al primului Procuror General al Romaniei libere, cand nu mai asculta nimeni de nimeni si a functionat 89, 90, toata perioada si toate relatiile mele, am crescut cu ele, odata. Eu tanar locotenent…(neinteligibil)
Mazare Alexandru: Am si eu o intrebare…
Voicu Catalin: Da
Mazare Alexandru: Eu pot sa obtin in speta, acuma, niste achitari?
Voicu Catalin: Sigur ca da…
Mazare Alexandru: Ca tot om e ala…(neinteligibil)…
Voicu Catalin: Dom’ne, daca eu ti-am demonstrat ca in vremurile astea de restriste sunt eu. Si am, am un sistem in mana pe telefoane ci…Telefoanele astea civile….Cum sa spun asa? Am toata Romania aici….Imagineaza-ti, ce va fi pe alea oficiale! Iarta-ma! Plus ca eu sunt un tip de calitate. Vanghelie ma stie de atatia ani…Cand am spus o treaba…(…)

„Dezbatere” despre viitorul DNA, Cătălin Voicu cu Alexandru Mazare și chestorul de poliție în rezerva Constantin Matei.

Voicu Catalin: Sa unim DNA-ul cu DIICOT-ul!
Matei Constantin: Da’ ei stiu….
Voicu Catalin: Ca sa pot da afara pe toata lumea.
Matei Constantin: Da’, poate, il stie Brailoiu mai bine!
Voicu Catalin: Purificare! Nu mai e Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Crima Organizata si Anticoruptie! Am de mult proiectul asta in cap. L-ai adus pe Miclescu de la pensie, l-ai pus acolo, ai terminat, e fiara! Dosarul „Flota” a lucrat el, tot cu Vasile Draghici, de la ei de la Constanta si cu Otel, procuroru’ asta…
Mazare Alexandru: Bai, sefule, da’ nu ne ia iar pe noi?
Voicu Catalin: Nu!
Mazare Alexandru: Im?
Voicu Catalin: (vorbeste in soapta): Cine sa va mai ia pe voi?
Mazare Alexandru: Pai, nu stiu, intreb si eu!
Voicu Catalin: Un Dumnezeu, poate, atat!
(…)
Mazare Alexandru: Colegul, cica au reusit sa ne ameteasca! Daca da ordin la ANI si-i face lu’ asta trei dosare in doua luni, cum dracu’ sa nu te gandesti la dobito….?
Voicu Catalin: Si finalitatea care e? A dat la ANI pentru ca la ANI l-a prins pe ala, ca mai are doi, trei oameni, la ANI au fost numiti politici…
Mazare Alexandru: Da.
Voicu Catalin: Si ANI e o institutie fara nici o forta juridica, e un cacat. Tot la Parchet ti le trimite, si acolo le omoram, lasa-le dracu’!

 

sursa evz

Avocat. Avocat Coltuc. Avocat Online. Avocat Banca. Avocat penalist#avocatcoltucDaca nu raspundem in maxim 2-3 ore la…

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 30 Septembrie 2015

Doriti un avocat specializat in drept penal din Bucuresti?

Pentru servicii de consultanta, consiliere, asistenta si reprezentare in procese din domeniul Dreptului Penal, va propunem oferta de servicii juridice a cabinetului nostru, Avocat Drept Penal in Bucuresti.

 

Un cabinet cu experienta profesionala in domeniul asistentei si reprezentarii persoanelor fizice precum si a societatilor comerciale in cauze penale si de natura penala, va sta la dispozitie 24 ore / 7 zile printr-un portofoliu accesibil, prin raportare la costurile favorabile atribuite clientilor fideli dar si noilor parteneri.

Aici, orice avocat drept penal din Bucuresti ati alege, capacitatea si resursele implicta in gestionarea cazului dumneavoastra vor fi folosite maximal, implicandu-ne prin asigurarea apararii in probleme precum :

– Furt, talharie, inselaciune, delapidare sau gestiune frauduloasa;
– Fals in inscrisuri oficiale sau sub semnatura privata;
– Infractiuni de coruptie (luare / dare de mita, trafic de influenta, primire de foloase necuvenite);
– Criminalitate informatica;
– Trafic / consum de droguri;
– Trafic de persoane sau proxenetism;
– Infractiuni economice: evaziune fiscala, bancruta frauduloasa, spalare de bani;
– Ucidere din culpa;
– Vatamare corporala (grava, din culpa);
– Conducere sub influenta bauturilor alcoolice sau drogurilor etc;
– Alte infractiuni prevazute de legea penala.

Pentru un Avocat Drept Penal din Bucuresti, experienta exercitata de-a lungul timpul in medii juridice precum parchetele, institutiile cu atributii jurisdictionale, politia, contribuie la buna intelegere a demnitatii invinuitului ori inculpatului si la familiarizarea cu toate mecanismele implicate in responsabilizarea juridica a acestuia.

Operativitatea, consilierea specializata, apararea strategica reprezinta atuuri ale colaborarii noastre, avocatii echipei Avocat Drept Penal in Bucuresti oferindu-va posibilitatea de a va apara cu profesionalism interesele in faza de urmarire penala si deopotriva in fata instantei de judecata.

Doriti un avocat specializat in drept penal din Bucuresti?

Prin resursele mediului virtual, accesand direct site-ul nostru oficial – https://www.coltuc.ro

ori la sediul cabinetului nostru, putem stabili, impreuna un plan operativ de consiliere si actiune juridica in favoarea situatiei dumneavoastra particulare, beneficiind de mobilitate, transparenta, eficienta, cuantumuri ofertante si o experienta ampla in mediul juridic, si mai cu seama penal, autohton.

avocat bun pe drept penal, avocat de drept penal, avocat drept penal bucuresti, avocat in drept penal, avocat online drept penal, avocat pe drept penal, avocat specializat drept penal, avocat specializat in drept penal, avocat specializat pe drept penal, avocat stagiar drept penal, avocati drept penal bucuresti, avocati specializati in drept penal bucuresti, onorariu avocat drept penal, tarif avocat drept penal

 

Avocat Drept Penal – Petru-Mihăiţă Coadă trimis in judecata de DNA

Avocat Drept Penal - Avocat penalist dreptul penal al afacerilor

Procurorii DNA Galaţi l-au trimis în judecată pe Petru-Mihăiţă Coadă, adjunct al şefului Poliţiei municipiului Brăila (la data faptelor), pentru favorizarea făptuitorului şi abuz în serviciu. În dosar au fost mai deferiţi justiţiei Geoge-Viorel Ghelase şi Virginel Sasu, agenţi de poliţie la Biroul de Ordine Publică la data faptelor, pentru favorizarea infractorului şi fals intelectual, în formă continuată.

Avocat-Drept-Penal – Avocat penalist dreptul penal al afacerilor

OFICIAL: Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

COADĂ PETRU – MIHĂIȚĂ, adjunct al șefului Poliției municipiului Brăila, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– favorizarea făptuitorului,

GHELASE GEORGE – VIOREL și SASU VIRGINEL, agenți de poliție, în cadrul Poliției Municipiului Brăila – Biroul de Ordine Publică, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– fals intelectual, în formă continuată (2 acte materiale),
– favorizarea infractorului.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
La data de 26 august 2013, inculpații Ghelase George-Viorel și Sasu Virginel, în calitate de agenți de poliție în cadrul Poliției Municipiului Brăila – Biroul Ordine Publică, cu prilejul intervenției în urma sesizării unor acte de violență fizică (altercație în trafic), au falsificat două înscrisuri oficiale (procesul-verbal de sesizare din oficiu respectiv fișa intervenției la eveniment „112”), pe care le-au întocmit și semnat cu acel prilej.

În cuprinsul celor două documente, cei doi agenți de poliție au atestat, în mod deliberat, împrejurarea necorespunzătoare adevărului potrivit căreia agresorul era o persoană neidentificată și au omis, în mod intenționat, să insereze faptul că autorul agresiunii fusese indicat de victimă ca fiind un ofițer de poliție ce deținuse anterior o funcție de conducere în cadrul IPJ-Brăila.

În același context, la data de 27 august 2013, inculpatul Coadă Petru Mihăiță, în calitate de adjunct al șefului Poliției Municipiului Brăila, acționând cu intenție directă, și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu prin faptul că, prevalându-se de ascendentul ierarhic profesional conferit de funcția sa, a exercitat demersuri abuzive asupra unui subaltern, agent de poliție, căruia i-a ordonat verbal, în mod ferm (după ce a aflat că cercetările relevaseră identitatea agresorului) ca, în fișa de eveniment pe care agentul avea obligația să o întocmească pentru a fi implementată în fluxul informațional polițienesc, să ateste împrejurarea neadevărată că autorul era necunoscut.

Inițial agentul de poliție respectiv s-a conformat ordinului ilegal și a întocmit, împreună cu o altă persoană, o fișă de eveniment neconformă adevărului, pe care ulterior a refuzat să o înainteze spre implementare în fluxul informațional polițienesc.

În aceeași zi, inculpatul Coadă Petru Mihăiță i-a prezentat șefului ierarhic, în mod deliberat, faptul că autorul agresiunii nu fusese identificat și nici nu existau posibilități obiective de identificare a sa.

Cu toate că, la acel moment, inculpatul Coadă Petru Mihăiță cunoștea identitatea agresorului, el a încercat să îl determine pe Șeful Poliției municipiului Brăila să dispună înregistrarea sesizării ca dosar penal cu autor necunoscut, acesta din urmă nefiind de acord cu cererea respectivă.

Prin aceste demersuri abuzive, inculpatul Coadă Petru Mihăiță a vătămat interesele legitime profesionale ale agentului de poliție căruia i-a ordonat să menționeze aspecte neadevărate în fișa de eveniment, precum și interesele legitime ale Poliției municipiului Brăila ( respectiv efectuarea de activități de cercetare penală în raport de situația de fapt reală, precum și întocmirea de înscrisuri oficiale corespunzătoare adevărului – activități ce se circumscriu interesului general al justiției penale).

Totodată, inculpatul Coadă Petru Mihăiță a mai urmărit să obțină pentru agresor împiedicarea tragerii acestuia la răspundere penală pentru respectivul incident sau, cel puțin, îngreunarea cercetărilor, reușind astfel să obțină, ca folos necuvenit pentru acesta din urmă, întârzierea și îngreunarea cercetării sale penale.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Brăila.

 

Cabinet Avocat COLTUC are o experienta considerabila in drept penal în asistenta și reprezentarea clientilor in dosare penale. Va putem apara interesele si ajuta sa va exercitati drepturile atat în faza de urmarire penala, cat si in fata instantei de judecata. Asistenta juridica in materie penala de care puteti beneficia priveste și dosarele penale aflate în faza de judecata ori în cai extraordinare de atac. Cabinetul de Avocat specializat in Drept Penal garanteaza clientilor atentie și calitate, precum și tratarea cauzelor cu maxima eficienta, diligenta si profesionalism. Cabinet Avocat Sorin Babu este membru al Asociatiei Romane de Stiinte Penale.

 

Avocat Penalist.Avocat Drept Penal.Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA anchetata de DNA

Avocat Penalist.Avocat Drept Penal.Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz SA anchetata de DNA

Angajaţii Transgaz au obţinut, în baza prevederilor contractului colectiv de muncă, adaosuri şi beneficii în sumă totală de 625.906.938,84 lei, dintre care 116.998.724 lei reprezintă cheltuieli înregistrate de companie cu efectuarea concediilor de către salariaţi, 38.381.808 lei reprezintă reducerea de 65%, respectiv 50% din costul biletelor de odihnă şi tratament în ţară şi/sau străinătate şi contravaloarea transportului pentru salariaţi şi familiile lor, iar 78.616.916 ei reprezintă cuantumul primelor de vacanţă.

Printre destinaţiile aferente biletelor de odihnă şi tratament care au fost decontate angajaţilor şi membrilor familiilor lor se numără China, Mexic, Emiratele Arabe Unite, Italia, Malta, Spania, Grecia, Turcia, Muntenegru, Federaţia Rusă şi Finlanda.

Transgaz a mai plătit în această perioadă aproape 77 milioane lei pentru ajutorul material acordat angajaţilor contând în contravaloarea a 6.500 mc de gaze naturale pentru fiecare angajat, peste 18,6 milioane lei pentru asigurările voluntare de sănătate, de tip suplimentar, şi peste 15,6 milioane lei pentru contribuţii la fondurile de pensii facultative, de tip suplimentar.

În perioada menţionată, compania a acordat „salariaţilor cu aport deosebit în realizarea sarcinilor din programele de activitate” premii în valoare de 11.778.957 lei, în raport arătându-se că 11 persoane cu funcţii de conducere au beneficiat de sume cuprinse între 31.000 lei şi 73.600 lei.

De asemenea, societatea a acordat sponsorizări de 13 milioane lei Asociaţiei Club Sportiv „Gaz Metan Mediaş”, sponsorizările fiind aprobate de persoane din conducerea Transgaz care aveau şi calitatea de membri ai consiliului director al respectivei asociaţii sportive.

În raportul Corpului de Control al premierului sunt evidenţiate şi cheltuieli „neeconomicoase” cu deplasarea personalului societăţii în interes de serviciu, în ţară şi în străinătate.

Avocat Bun Penalist In Drept Penal-Bucuresti

SIMIONESCU AUREL GABRIEL, primar al municipiului Brăila și ANGHELESCU STOICA, director executiv al Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei municipiului Brăila, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de:

– abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

La data de 22 iulie 2009, în contextul derulării Programului Operațional Regional, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în proporție de 85% (ce privea sprijinirea unei dezvoltări economice și sociale durabile și echilibrată teritorial, a tuturor Regiunilor României), Primăria municipiului Brăila a încheiat cu instituțiile abilitate un contract de finanțare ce avea ca obiect „Modernizare Bulevardul Dorobanților, municipiul Brăila”.

În cursul anului 2010, inculpatul Simionescu Aurel Gabriel, în calitate de ordonator principal de credite și responsabil de controlul financiar preventiv, beneficiind de sprijinul inculpatului Anghelescu Stoica, în calitate de director executiv al Direcției Finanțelor Publice Locale din cadrul Primăriei municipiului Brăila, a schimbat, cu intenție, fără respectarea prevederilor legale, destinația sumei de 2.642.179,91 lei, ce reprezintă o parte din cei 15.703.464 lei primiți ca primă tranșă de prefinanțare din fonduri europene, în cadrul proiectului menționat mai sus.
Această sumă de bani a fost folosită în alte scopuri decât pentru cheltuieli eligibile în cadrul proiectului respectiv („Învățământ”, „Locuințe, servicii dezvoltare publică” etc.).
Procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări de „Modernizare bulevardul Dorobanților, municipiul Brăila” s-a desfășurat în mai multe etape, astfel:
– o primă etapă în anul 2009, care a avut ca finalitate anularea procedurii prin decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor,
– a doua etapă, în perioada aprilie – iulie 2010, anulată de același Consiliu,
– a treia etapă, în luna august 2010.
Din probatoriul existent la dosarul cauzei a rezultat că modalitatea de fraudare a procedurilor de atribuire a unor contracte de prestări servicii ori execuție lucrări la nivelul autorităților publice locale a fost aceea ca anumite firme agreate, în conivență cu reprezentanții și funcționarii din cadrul autorităților publice locale, fie să ofere prețul cel mai mic/cea mai bună ofertă economică, fie să îndeplinească “anumite” condiții (tehnice, profesionale, etc.) apreciate ca esențiale de către membrii comisiilor de analizare și evaluare a ofertelor, condiții care, bineînțeles, erau stabilite în mod evident în scopul arătat mai sus.
Această situație a condus ca, în timp, anumite societăți comerciale să dețină monopolul lucrărilor licitate de autoritățile publice locale din municipiul Brăila, respectiv Consiliul Județean Brăila și Primăria municipiului Brăila. Astfel, aceste firme au câștigat marea majoritate a contractelor de achiziție publică pe plan local și județean.
În acest context, la data de 22 decembrie 2010, Primăria Municipiului Brăila a încheiat cu o asociere de firme un contract de achiziție publică, în condițiile în care oferta financiară a acesteia a fost mai mare decât cea clasată pe locul al doilea, care ar fi trebuit să fie desemnată câștigătoare.
Prin încheierea acestui contract, inculpații Simionescu Aurel Gabriel și Anghelescu Stoica și-au îndeplinit cu intenție, în mod defectuos, atribuțiile de serviciu ce derivau atât din calitatea de ordonator principal de credite și responsabil de controlul financiar preventiv, cât și din calitatea de responsabil cu viza de control financiar preventiv și președinte, cu drept de vot, al comisiei de evaluare ofertelor.
Acest lucru a fost posibil prin stabilirea unor criterii vădit discriminatorii de calificare și de selecție a ofertelor, în procedura de atribuire a contractului de lucrări menționat, organizată și în anul 2009 (procedură anulată prin decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor).
Concret, cei doi inculpați au avizat și aprobat documentația de atribuire a contractului respectiv către asocierea de firme care propusese suma de 99.992.906,29 lei pentru executarea lucrărilor, cauzând prin aceasta, vătămarea intereselor legitime ale ofertantului clasat pe locul al 2-lea, care a acumulat cel mai mare punctaj în urma aplicării algoritmului de calcul în evaluarea ofertelor și care ofertase pentru lucrări suma de 65.648.502,88 lei.
Prin acțiunile inculpaților Simionescu Aurel Gabriel și Anghelescu Stoica a fost produs Primăriei Brăila un prejudiciu de 39.829.735,31 lei, din care 24.985.162,27 lei reprezentând finanțare nerambursabilă primită de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței în cadrul Fondului European de Dezvoltare Regională și 14.844.572,66 lei prejudiciu adus bugetului local al municipiului Brăila.

__________________________________________________
Puteti verifica starea dosarului dvs.,dupa ce deveniti client al nostru pe http://www.coltucstaredosar.com introducand CNP-ul dvs.
__________________________________________________
Putem discuta gratuit pe facebook messenger si whatsapp. Datele noastre: facebook messenger – avocatcoltucoficial si whatsapp – +40745150894
__________________________________________________
Puteti instala si aplicatia Gratuita Avocatul din buzunar de pe Google Play/Magazin Play
__________________________________________________
Datele noastre virtuale:
http://www.facebook.com/avocatcoltucoficial
https://plus.google.com/+AvocatColtuc
https://ro.linkedin.com/in/coltucmarius

__________________________________________________
Cabinet de avocat Coltuc

COLTUC SI ASOCIATII SAI


avocat – practician in insolventa COLTUC MARIUS VICENTIU
+40745150894

Avocat Drept Penal – Percheziţii în Bucureşti şi Teleorman. Pe cine caută procurorii

Poliţiştii fac percheziţii în Bucureşti şi judeţul Teleorman, într-un dosar privind activităţi ilicite în domeniul comerţului cu alcool.

”Poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, pun în aplicare 4 mandate de percheziţie în municipiul Bucureşti şi judeţul Teleorman şi 8 mandate de aducere, într-un dosar privind săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, contrafacere, punerea în circulaţie de mărfuri contrafăcute şi utilizarea neautorizată a unei mărci precum şi punerea în circulaţie de mărfuri improprii consumului”, se arată în comunicatul DGPMB.

Poliţia Capitalei precizează că din datele şi probele administrate în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că bănuiţii desfăşurau activităţi ilicite în domeniul comerţului cu alcool, plasând pe piaţă băuturi contrafăcute.

Prejudiciul adus bugetului de stat este estimat la suma de 100.000 de lei.

Renuntarea la urmarirea penala, „reglementata” la art. 318, contravine principiului legalitatii. Art. 250 alin. (6) a fost redactat cu incalcarea accesului liber la justitie si a dreptului de proprietate privata

CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din noul Cod de procedura penala, retinand, in esenta, ca acestea incalca principiul legalitatii, definit de art. 1 alin. (5) din Constitutie, si contravin prevederilor art. 124 alin. (1) coroborate cu art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, potrivit carora justitia se infaptuieste in numele legii si se realizeaza prin instantele judecatoresti stabilite de lege.

In ceea ce priveste neconstitutionalitatea solutiei legislative care nu permite si contestarea luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata, din cuprinsul art. 250 alin. (6), instanta de contencios constitutional a apreciat ca dispozitiile criticate nesocotesc mai multeprevederi din Constitutie, precum cele referitoare la accesul liber la justitie, exercitarea cailor de atac si dreptul de proprietate privata.

Altfel, trebuie sa precizam ca de la intrarea in vigoare a noilor coduri in materie penala (1 februarie 2014) si pana in prezent, CCR a declarat neconstitutionale nu mai putin de 33 de dispozitii din Codul de procedura penala: art. 3 alin. (3) teza II, art. 211, art. 212, art. 213, art. 214, art. 215, art. 216, art.217, art. 222, art. 222 alin. (10), art. 223 alin. (2) – sintagma „o infractiune de trafic de stupefiante”, art. 250 alin. (6) solutia legislativa care nu permite si contestarea luarii masurii asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata, art. 318, art. 335 alin. (4), art. 341alin. (5), art. 341 alin. (6) lit. c), art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d), art. 341 alin. (10), art. 344 alin. (4), art. 345 alin. (1), art. 346 alin. (1), art. 347 alin. (1), art. 347 alin. (3), art. 374 alin. (7) teza II, art.431 alin. (1), art. 440 alin. (2) – sintagma daca cererea este vadit nefondata”, art. 459 alin. (2), art.484 alin. (2), art. 488, art. 488/4 alin. (5), art. 549/1 alin. (2), art. 549/1 alin. (3), art. 549/1 alin. (5). Acestea se adauga altor 3 dispozitii din Codul penal, neconstitutionale: art. 301 alin. (1) – sintagma „raporturi comerciale”, art. 308 alin. (1) – sintagma „ori in cadrul oricarei persoane juridice”, art.336 alin. (1) – sintagma „la momentul prelevarii mostrelor biologice”.

Un dosar penal pe zi – 12.01.2016,Percheziții în cinci județe. Dosar cu prejudiciu de 10 milioane de euro

Poliţia Română efectuează 14 percheziţii, în 5 judeţe, la firme de construcţii şi persoane fizice bănuite că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 10 milioane de euro, prin evaziune fiscală şi spălare de bani. 20 de mandate de aducere urmează a fi puse în executare.

Marți dimineaţă, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, efectuează 14 percheziţii în judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Timiş şi Teleorman.

Percheziţiile au loc la sediile sociale şi la punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, precum si la locuinţele unor persoane fizice şi au ca obiect identificarea de documente financiar contabile, înscrisuri şi mijloace folosite în activitatea infracţională.

La activităţi participă şi poliţişti din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt, Timiş şi Teleorman

În cauză, 22 de persoane sunt bănuite de săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani, prin care s-a creat un prejudiciu total de peste 10 milioane de euro.

Din cercetări a reieşit că, reprezentanţii mai multor firme din domeniul construcţiilor, din judeţul Caraş-Severin, ar fi înregistrat în contabilitate facturi fiscale care atestau efectuarea unor tranzacţii comerciale fictive, în scopul diminuării obligaţiilor de plată către bugetul de stat, cauzând astfel un prejudiciu de aproximativ 3 milioane de euro.

Reprezentanţii firmelor ar fi beneficiat de sprijinul administratorilor unor alte firme, de tip „fantomă”, care ar fi acceptat, în schimbul unor sume de bani, să pună la dispoziţie facturi, chitanţiere şi ştampile, pentru a da aparenţă de legalitate tranzacţiilor fictive.

Astfel, prin intermediul societăţilor implicate, ar fi fost transferaţi aproximativ 7,5 milioane de euro către persoanele vizate din circuitul infracţional, banii obţinuţi fiind reintroduşi în circuitul legal prin transferuri bancare şi retrageri de numerar.

De asemenea, 20 de mandate de aducere, emise pe numele  persoanelor bănuite, urmează a fi puse în aplicare.

Un dosar penal pe zi,07.01.2016 – Sorin Roşca Stănescu, citat la DNA

Fostul senator şi jurnalist Sorin Roşca Stănescu a fost citat la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru data de 14 ianuarie, ora 9.00. Anunţul a fost făcut chiar de acesta, într-un articol despre care spune: „Încerc sa raspund, inca de pe acum, unor intrebari si sa imi explic chiar si mie insumi ce naiba caut eu la DNA. S-o fi suparat institutia pe mine? Sau este, pur si simplu, o ancheta de rutina?” SRS afirmă că a fost citat exact în ziua în care a scris un articol despre Laura Codruţa Kovesi.

Un dosar penal pe zi ,14.12.2015 – 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitiv pentru corupţie în perioada 2014 – 2015

Potrivit unui document publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în perioada 2010 – 2015, au fost aplicate 114 sancţiuni disciplinare procurorilor şi judecătorilor, iar în perioada 2012-2015, cinci magistraţi au încălcat normele Codului deontologic.

În anii 2014 – 2015, 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiuni de corupţie.

„Discuţia despre valorile etice în interiorul profesiei, modul în care acestea sunt reflectate în comportamentele judecătorilor/procurorilor, educaţia acestora în spiritul acestor valori etice, înţelegerea şi conştientizarea valorilor, raportarea fiecărui judecător/procuror şi a profesiei la valorile etice, cum trebuie ele analizate, toate acestea sunt o modalitate eficientă de prevenire a sancţiunilor. Dimpotrivă, lipsa celor de mai sus în mod cert reprezintă anticamera sancţiunilor, încălcarilor Codului deontologic, lipsei de bună reputaţie, pedepselor penale. De aceea, o scurtă trecere în revistă a sancţiunilor e utilă din perspectiva amintită anterior”, se menţionează în documentul citat.

Un dosar penal pe zi,vineri 11.12.2015 – OUG privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate a fost declarată neconstituțională

Curtea Constituţională a dat publicității joi, 10 decembrie 2015, un comunicat cu privire la dezbaterea excepţiei de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG nr. 7/2015 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate.

Cu majoritate de voturi, în urma deliberărilor, Curtea Constituțională a admis excepţia de neconstituţionalitate, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului, şi a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate sunt neconstituţionale.

Potrivit ordonanţei de urgenţă criticate, bunurile imobile intrate în proprietatea privată a statului pot fi transmise în domeniul public al acestuia şi în administrarea autorităţilor administraţiei publice centrale, altor instituţii publice de interes naţional, după caz, sau regiilor autonome de interes naţional (entităţi beneficiare), la solicitarea acestora, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii. Curtea a constatat că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 încalcă art. 115 alin. (4) din Constituţie. Motivele invocate de Guvern pentru emiterea ordonanţei de urgenţă, astfel cum sunt enunţate în preambulul şi nota de fundamentare ale acesteia, prezintă aspecte care ţin de raţiunea, necesitatea, oportunitatea şi utilitatea reglementării, fără a motiva existența unei situații extraordinare care să justifice utilizarea acestui instrument de legiferare. Cu privire la urgenţa reglementării, Curtea a reţinut că legiferarea operativă a remedierii unor disfuncționalități sau perfecţionarea cadrului legislativ se putea realiza pe calea procedurii obişnuite de legiferare, şi nu prin ordonanţă de urgenţă, astfel că motivarea urgenţei adoptării actului normativ este una formală.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului.

Un Dosar Penal pe zi,astazi 03.12.2015 – Ce a făcut o celebră avocată cu banii furaţi de la Dinel Staicu

Alina Răducan, cunoscută pentru că l-a reprezentat în instanţă pe omul de afaceri Dinel Staicu, a fost arestată în anul 2008, iar procurorii au stabilit că ar fi fost liderul unui grup de falsificatori de acte, pe baza cărora mai mulţi craioveni au contractat credite bancare de la BCR Craiova. Timp de şase luni, Alina a reuşit să scoată fraudulos din bancă suma de 500.000 de lei. A scăpat de închisoare Procurorii au stabilit că valoarea creditelor contractate varia între 3.500 şi 17.000 de euro, însă solicitanţii primeau doar 200-300 de euro…Citește continuarea AICI…

Un dosar penal pe zi -27.11.2015,Însărcinată în 8 luni, Crinuța Dumitrean a fost REȚINUTĂ de DNA

Crinuţa Dumitrean este cercetată în dosarul privind acordarea unei despăgubiri de peste 100 de milioane de lei acţionarului Universitatea Craiova, Mihai Rotaru, pentru un teren supraevaluat cu peste 87 de milioane de lei. Dumitrean a făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la vremea respectivă. Ea îşi va petrece noaptea în arest, urmând ca vineri procurorii să ceară instanţei supreme arestarea sa preventivă.

Un dosar penal pe zi : 26.11.2016,Joi dimineaţa a fost dus cu mandat la audieri omul de afaceri Mihai Rotaru, patronul echipei de fotbal CSU Craiova

Procurorii DNA – Structura Centrală audiază joi persoane într-un dosar având ca obiect plata unor despăgubiri de ANRP către Mihai Rotaru, principalul acţionar de la CS Universitatea Craiova, potrivit unor surse judiciare.

Potrivit surselor citate, ar fi vorba de o sumă de aproximativ 109.000.000 lei acordată acestuia de către Comisia ANRP, condusă de Crinuţa Dumitrean, pentru un teren din Piteşti.

Aceleaşi surse susţin că Mihai Rotaru ar fi cumpărat drepturile litigioase de la o persoana care se judeca cu Primăria Piteşti de 8 ani, iar după ce drepturile au fost vândute în 6 luni acesta ar fi primit de la ANRP despăgubirile.

Un dosar penal pe zi – 25.11.2015,Un bărbat a fost arestat pentru că a încălcat un ordin de restricţie

Judecătoria Brăila a emis un mandat de arestare pe numele lui Claudiu Buştiuc pentru nerespectarea unei hotărări judecătoreşti. Vineri seara, bărbatul s-a îmbătat şi a mers împreună cu un prieten la locuinţa fostei sale partenere, deşi avea un ordin de retricţie. Femeia nu i-a deschis şi individul a început să bată cu pumnii şi picioarele în uşă, apoi a sunat-o.

Alte femei nu au avut, însă, această şansă.

La începutul lunii, o femeie a fost ucisă în cartierul Bucureştii Noi din Capitală de fostul soţ, deşi obţinuse un ordin de restricţie.

În ultimii ani, în România a crescut numărul infracţiunilor de violenţă domestică.

Potrivit unor statistici ale CSM, în 2014 s-au înregistrat 46 de infracţiuni de violenţă domestica iar in 2015 avem deja 110. Ordinul de restrictie sau de protectie a fost introdus în legislaţia românească în urmă cu 3 ani. De atunci, însă, numărul lor a crescut constant la peste 3200 în acest an. Problema este că ordine de retsricţie există, dar legea nu se aplică şi atunci când sunt încălcate.

Un dosar penal pe zi- 23.11.2015,Dan Șova pare să aibă zilele de libertate numărate

Dan Șova pare să aibă zilele de libertate numărate. Numărate chiar de către colegii din PSD, care au anunțat, prin vocea liderului Liviu Dragnea că vor vota în favoarea cererii DNA care vrea reținerea și arestarea senatorului.

La Comisia Juridică din Senat au ajuns volumele din ultimul dosar al lui Dan Șova, cel în care DNA îl acuză de trafic de influență în cazul CET Govora. Senatorii au rămas și ei uimiți de ce au văzut: 7 volume cu câte 350 de pagini fiecare. Adică, în total, dosarul lui Șova e cuprins în 2450 de pagini.

Senatorii îl vor audia, în Comisia Juridică, marți pe Dan Șova, apoi vor dat avizul, care, conform ultimelor informații, va fi unul pozitiv. Miercurea viitoare, plenul Senatului va da votul pentru reținerea și arestarea preventivă a lui Dan Șova.

Controlul pe cautiune in dosarele penale: o practica din ce in ce mai uzitata

Caracterizat ca o formă particulară a controlului judiciar, controlul judiciar pe cauțiune s-a dorit a fi o măsură eficientă în contextul creșterii incidenței infracțiunilor economice în care valoarea prejudiciului este considerabilă și situația financiară a inculpaților prosperă.

Cu toate acestea, controlul judiciar pe cauțiune se dovedește a fi o măsură preventivă la care nu se apelează decât cu titlu de excepție. Practic, există deosebit de puține situații în care instanțele de judecată au înlocuit, la cerere, măsura privativă de libertate cu cauțiunea, cu toate că solicitarea este formulată subsidiar de majoritatea inculpaților propuși spre arestare sau aflați în fața instanțelor pentru prelungirea arestului. Inculpații solicită insistent instanțelor să admită depunerea unor sume consistente, chiar cu riscul de a le pierde, pentru a beneficia de revocarea privațiunii. Când vine vorba de luarea controlului judiciar pe cauțiune de către procuror, în faza de urmărire penală, situația devine și mai rar întâlnită, parchetele alegând să evite impunerea acestuia.

Cauzele ineficienței practice ale aplicării măsurii controlului judiciar pe cauțiune par a fi multiple și își găsesc izvorul principal în normele legale incomplete și confuze.

Un prim element care a condus la lipsa de eficiență a cauțiunii, referindu-ne aici preponderent la neluarea acesteia de reprezentanții parchetelor, este însăși esența surii. Pierzându-și caracterul de beneficiu acordat inculpatului în faza urmăririi penale, caracter predominant în vechiul Cod procesual penal, în prezent, măsura are un caracter de restricție. Persoana trece, în situația tip, din starea de libertate într-o stare de restrângere a libertății de mișcare și de diminuare temporară sau chiar permanentă a patrimoniului.

Un alt motiv este, în opinia noastră, apropierea instituției mai mult de arestul la domiciliu și de arestul preventiv decât de controlul judiciar. Cu toate că este considerată o formă a controlului judiciar, prin denominație și prin obligațiile ce pot fi impuse, cauțiunea, prin condițiile preexistente, similare arestului, se apropie de măsurile privative de libertate.

De Ce In SUA 98% Din Masurile Preventive Sunt Pe Cautiune, Iar In Romania Doar 0.02%?

http://opiniagiurgiu.ro/timp-liber/monden/de-ce-in-sua-98-din-masurile-preventive-sunt-pe-cautiune-iar-in-romania-doar-0-02/

Un dosar penal pe zi , 17.11.2015.Percheziţii de amploare în Bucureşti şi 11 judeţe. Prejudiciu de 54 de milioane de euro

Marţi, 17 noiembrie, polițiștii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, efectuează 59 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti și a judeţelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea.

Perchezițiile se efectuează la sediile sociale şi punctele de lucru ale unor societăţi comerciale, precum și la domiciliile şi locuinţele unor persoane fizice bănuite de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații.

La acţiune participă și polițiști ai Direcţiei de Investigaţii Criminale, Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase, Serviciului pentru Intervenţii şi Acţiuni Speciale – I.G.P.R, polițiști din cadrul inspectoratelor de poliţie ale județelor Argeş, Brăila, Cluj, Constanţa, Ilfov, Mehedinţi, Mureş, Prahova, Vâlcea, Vrancea şi Tulcea.

În cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată şi fals în declaraţii în formă continuată, comise în legatura cu activitatea de reciclare a deşeurilor de ambalaje reglementată de Directiva 94/62/CE/1998 a Parlamentului European şi a Consiliului.

Potrivit Directivei statele membre sunt obligate să ia măsuri pentru a preveni producerea deşeurilor de ambalaje, să stabilească sisteme de returnare, colectare şi recuperare a deşeurilor şi să elaboreze sisteme de informaţii (baze de date) privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje care să permită monitorizarea punerii în aplicare a obiectivelor acesteia.

În urma cerecetărilor, s-a stabilit că, în perioada 2012-2014, reprezentanţii operatorilor licenţiaţi și reprezentanţii unor societăţi cu care acești operatori licenţiaţi ar fi încheiat contracte de prestări servicii, ar fi evidenţiat în actele contabile şi în alte documente legale operaţiuni fictive, care ar fi denaturat realitatea îndeplinirii acestor obligaţii.

Înregistrarea și declararea acestor operațiuni ar fi facilitat operatorilor licenţiaţi obţinererea vizei anuale necesare funcționării acestora și ar fi condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale.

De asemenea, s-a stabilit că ar fi fost evidențiate operațiuni fictive de reciclare a aproximativ 120.000 de tone de deșeuri de ambalaje, pentru care obligațiile fiscale sunt de peste 54.000.000 de euro.

Exact secția DNA care îi cercetează acum pe pompierii arestați a avut din 11 decembrie 2014 și pînă în 30 iulie 2015 în fața ochilor un dosar penal cu ”sponsorizări” de 230.000 de lei pentru pompieri pe care le-a considerat în regulă

Un dosar penal pe zi – 16.11.2015

Pe 11 decembrie 2014, Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvîrșite de militari- înregistrează dosarul penal nr 153/P/2014.

Dosarul penal este urmarea unui denunț făcut pe 8 decembrie 2014 de către un pompier adjunct ISU de la Bacău împotriva șefului său. Adjunctul intrase într-o belea, venise beat la serviciu, un caz de ”nerespectare de consemn” în termenii justiției militare.

Adjunctul a pus reclamația pe seama șefului.

Și, atunci, l-a reclamat și el pe inspectorul șef al ISU pentru că îi obligă pe oameni să ceară sponsorizări de la firmele controlate și că, pe baza sponsorizărilor, sînt trecute cu vederea tot soiul de nereguli.

230.000 de leia susținut inspectorul adjunct ISU, în denunțul făcut la DNA, că s-au adunat din ”sponsorizări” numai în 2014, în Bacău

”Sponsorizările nu mai permit efectuarea unui control exigent, riguros și legal pentru înlăturarea neregulilor constatate””Sînt obligat să propun oameni la avansare pentru că au adus multe sponsorizări”Din denunțul pompierului către DNA, decembrie 2014

Cele două dosare merg în justiție în paralel.

Adjunctul este trimis în instanță de procurori, este judecat și găsit vinovat. Este condamnat, în primă instanță, la 8 luni cu suspendare pentru că s-a prezentat ”în stare avansată de ebrietate la serviciu”.

”Foarte bine, am fost dat afară, am fost condamnat, dar care e răspunsul la ceea ce am sesizat eu?”.

Primul răspuns de la DNA este clasarea denunțului său despre sponsorizările făcute la indicația șefilor la ISU Bacău.

UNU. În Ordonanța din 12 februarie 2015, generalul-locotenent Ion Alexandru hotărăște:”Dispun clasarea cauzei cu privire la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, întrucît fapta nu există”.

Clasarea DNA se bazează, în principal, pe un raport din 27 ianuarie 2015 al IGSU, care spune, pe scurt, că nu e nimic în neregulă cu sponsorizările. Nu sînt audiați martori.

”Personalul intervievat nu a confirmat că s-ar fi recomandat omiterea trecerii unor nereguli în documentele întocmite firmelor care fac sponsorizări”general-locotenent Alexandru de la DNA, citînd dintr-un raport ISGU cînd clasează denunțul

Dar adjunctul nu se lasă, că oricum nu mai are nimic de pierdut.

El face plîngere împotriva ordonanței de clasare. Chiar DNA îi dă dreptate că mai trebuie cercetat.

Mai mult, în 3 aprilie 2015, Tribunalul Militar Iași susține că nu crede că ancheta a fost superficială și că de aceea s-a clasat, însă spune că, așa cum chiar DNA singur recunoscuse, ”se impune audierea reprezentanților societăților comerciale, întrucît concluziile unui organ administrativ (n.r. a comisiei IGSU) nu pot înlocui analiza proprie a organului de urmărire penală”.

DNA mai cercetează încă o dată ”sponsorizările”, ajungînd chiar și la București. Și le clasează încă o dată.

DOI. În Ordonanța din 30 iulie 2015, general-maior magistrat dr. Nicolae Lupulescu hotărăște:”Clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, întrucît fapta nu există”.

Magistratul susține că ”au fost audiați reprezentanții celor 90 de firme sau sucursale ale acestora, identificate pe raza județului Bacău, precum și din municipiile București și Iași”.

”A rezultat cu certitudine că bunurile și banii care au făcut obiectul contractelor de sponsorizare sau de donație către Asociația Pompierilor Băcăuani nu au fost date pentru a influența modul de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu”general-locotenent Nicolae Lupulescu în a doua Ordonanță de clasareordonanta1234

scan 9

 

Un dosar penal pe zi – 12.11.2015,legea pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI)

Această lege cuprinde mai multe prevederi privind reutilizarea socială a bunurilor confiscate din infracţiuni. Astfel, in temeiul noii legi:

  • Clăririle, apartamentele şi terenurilor confiscate vor putea fi transmise sau date în folosinţă gratuită unităţilor administrativ teritoriale, asociaţiilor şi fundaţiilor, Academiei Române şi academi