Abateri si sanctiuni disciplinare

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3fzJWTksdVS

Abateri disciplinare Art. 100
(1) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. a)-c) si la art. 82 lit. a)-p), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. a)-p), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca abateri foarte grave in alte acte normative.
(2) Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. d)-f) si la art. 82 lit. q)-t), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. q)-t), precum si incalcarea altor obligatii si interdictii prevazute ca abateri grave in alte acte normative.
(3) Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 81 lit. g)-l) si la art. 82 lit. u)-x), determinarea cu intentie a altei persoane condamnate sa savarseasca una dintre faptele prevazute la art. 82 lit. u)-x), precum si a celor prevazute ca abateri usoare in alte acte normative.

Sanctiuni disciplinare Art. 101
(1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala sau exercitarea drepturilor la aparare, petitionare, corespondenta si asistenta medicala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Aplicarea sanctiunilor disciplinare persoanelor condamnate nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la vot, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, tinuta, cazarmament si conditii minime de cazare, dreptul la plimbarea zilnica si dreptul la odihna.
(3) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. d)-f) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(4) Medicul aduce la cunostinta si face recomandari presedintelui comisiei de disciplina in situatia existentei oricarui motiv medical de impiedicare a aplicarii si executarii sanctiunii prevazute la alin. (1) lit. f). Personalul medical al penitenciarului viziteaza, ori de cate ori este necesar, persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
(5) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise. Pentru fiecare abatere disciplinara poate fi aplicata numai una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (1).
(6) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiuni disciplinare.

Constatarea abaterilor disciplinare Art. 102
(1) Abaterile disciplinare se constata, din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane, de catre personalul administratiei penitenciarului si se consemneaza intr-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Rapoartele de incident referitoare la abaterile disciplinare constatate in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale se depun la seful de sectie unde este detinuta persoana condamnata, nu mai tarziu de prima zi lucratoare.

Procedura disciplinara Art. 103
(1) Procedura disciplinara se declanseaza de catre seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care inainteaza raportul de incident comisiei de disciplina, in termen de 24 de ore.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, in calitate de presedinte, directorul adjunct pentru educatie si asistenta psihosociala si un ofiter desemnat de directorul penitenciarului, in calitate de membri. Secretariatul comisiei este asigurat de persoana numita in acest sens de directorul penitenciarului.
(3) Directorul penitenciarului desemneaza una sau mai multe persoane din cadrul personalului penitenciarului, altele decat supraveghetorii, sa efectueze cercetarea prealabila. Persoana desemnata sau persoanele desemnate aduc la cunostinta detinutului motivul declansarii procedurii disciplinare si faptul ca poate propune administrarea de probe. Dispozitiile art. 61 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
(4) In termen de 10 zile de la sesizarea comisiei de disciplina, persoana desemnata prezinta acesteia rezultatele cercetarii prealabile. Cercetarea prealabila are ca scop lamurirea incidentului sub toate aspectele si presupune audierea persoanei condamnate cercetate si verificarea apararilor acesteia.
(5) In termen de 10 zile de la primirea rezultatelor cercetarii prealabile, comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(6) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de natura si modul de comitere a abaterii, de persoana si starea de sanatate a condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.
(7) Hotararea comisiei de disciplina se comunica persoanei condamnate de indata, sub semnatura, de catre secretarul comisiei de disciplina, cu mentionarea caii de atac existente si a termenului de exercitare a acesteia.
(8) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, informeaza directorul penitenciarului in vederea sesizarii organului de urmarire penala competent.

Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina Art. 104
(1) Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.
(2) Plangerea formulata conform alin. (1) suspenda executarea sanctiunilor disciplinare.
(3) Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu.
(4) Competenta de solutionare a plangerii apartine judecatorului de supraveghere a privarii de libertate de la penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(5) Dispozitiile art. 56 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
(6) In vederea solutionarii plangerii, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane condamnate sau oricarei alte persoane care desfasoara activitati in sistemul penitenciar.
(7) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata, ramasa fara obiect, tardiva sau inadmisibila, dupa caz;
c) ia act de retragerea plangerii.
(8) Incheierea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate se comunica persoanei condamnate si administratiei penitenciarului, in termen de 3 zile de la data pronuntarii acesteia.
(9) Impotriva incheierii judecatorului de supraveghere a privarii de libertate, persoana condamnata si administratia penitenciarului pot introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(10) Contestatiile se depun la judecatorul de supraveghere a privarii de libertate care a pronuntat incheierea si suspenda executarea acesteia.
(11) Contestatiile se inainteaza judecatoriei impreuna cu dosarul cauzei, in termen de doua zile de la primirea acestora. Contestatiile se solutioneaza de urgenta si cu precadere.
(12) Instanta audiaza in mod obligatoriu persoana condamnata, dispozitiile art. 39 alin. (14)-(19) aplicandu-se in mod corespunzator.
(13) Competenta de solutionare a contestatiei apartine judecatoriei in a carei circumscriptie se afla penitenciarul a carui comisie a aplicat sanctiunea disciplinara.
(14) Hotararea judecatoriei este definitiva.

Calculul pedepselor

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EPk7D8Qyoqd

           1 Notiune

De individualizarea pedepselor ,este strans legala institutia calculului pedepselor,a determinari duratei acestora.Sub acest aspect ,Codul penal reglementeaza durata executari pedepsei,computarea retinerii si a arestarii preventive ,precum si computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii.

2 Durata executarii

Potrivit art 87 alin 1 C.pen ,durata executarii pedepsei privative de libertate se socoteste din ziua in care condamnatul a inceput executarea hotarari definitive de condamnare. Ziua in care incepe executarea pedepsei si  ziua in care inceteaza se socotesc in durata executarii.

Timpul in care codamnatul, in cursul executarii pedepsei,se afla bolnav in spital intra  in durata executari pedepsei in afara de cazul in care si-a provocat in mod voit boala,iar aseasta imprejurare se constata in cursul executari pedepsei.Acestea iseamna ca atunci cand condamnatul si-a provocat in mod voit boala ,pentru a se sutrage de la executarea pedepsei,timpul si spitalizarea nu se ia in considerare in durata executari pedepsei,care se va prelungi in durata spitalizarii.

          3   Computarea retinerii si a  arestarii preventive executata in tara

In baza art.88 C.pen ,timpul retineri si al arestari preventive se scade din durata pedepsei privative de libertate pronuntate.Scaderea se face si atunci cand condamnatul a fost urmarit sau judecat ,in acelasi timp, ori in mod separat pentru mai multe infractiuni concurente ,chiar daca a fost scos de sub urmarire penala, s-a incetat urmarirea penala su daca a fost achitat,ori sa incetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinererea sau arestarea preventiva.

Scaderea retineri si a arestarii preventive se face in caz de condamanrea la amenda prin inlaturea in totul sau in parte a executari amenzii .

Ratiunea acestor dispozitii consta in aceea ca in timpul retinerii preventive ,condamnatul a fost privat de libertate,uneori luni de zile (art88,C,.pen art144,art 149.art 155,art 357,alin 2,lit.a ,art381,alin1 C.pr.pen).Daca nu s-ar scadea acest timp, executarea pedepsei stabilita de instanta ar spori cu durata retineri a arestari preventive.Ca atare,urmeaza sa se execute numai restul pedepsei ramasa in urma scaderii.

La reducera din durata pedepsei nu se va tine seama de munca prestata in timpul executarii acesteia,la locul de detentie,si ceea din timpul arestarii preventive,deoarece ea se ia  in considerare numia la cacularea datei cand poate fi eliberat conditionat. Consideram ca dispozitiile prevazute in art.88 C.pen  opereaza indifernt de modul de executare a pedepsei inchisorii:la un loc de detentie intr-o inchisoare militara sau la locul de munca.Mai mult, decat in timpul executarii acestei din urma ,condamantul a fost arestat preventiv pentru comiterea altei fapte penale,iar ulterior este scos de sub urmarire pentru ultima fapta.Timpul arestarii preventive se scade din durata pedepsei in a carei executarea se afla,fiindca daca nu ar fi fost arestat,ar fi continuat sa o execute.Scaderea are loc si cand condamanatul a fost urmarit sau judecat in aceasi timp sau in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente ,chiar daca a fost scos de sub urmarie s-a incetat urmariea sau a fost achitat ori a incetat procesul penal pentru fapta care a derminat retinerea  sau arestarea preventiva .Oricum ,condamnatul urmeaza sa execute peapsa rezultata pentru concurs,din care se va scadea retinera si detinerea preventiva.

Cand una dintre pedepsele stabilte pentru ofapta aflata in concurs a fost gratiata,timpul arestari preventive pentru fapta respectiva se scade din pedeapsa aplicata ca urmare a solutionari cereii de contopire.

Daca pedeapsa aplicata a fost gratiata partial si s-a executat complet ceea ce am ia ramas,iar dupa aceasta executare sentinta de condanare a fost casata ca urmare a excercitarii unui recurs extraordinar(asa cum se numea atunci),acum recus in anulare sau in interesul legii,si instanta de fond a mai majorat pedeapsa,urmeaza ca din aseata pedepsa majorata sa se compute numai pedeapsa executata efectiv, deoarece prima hotarare de condamnare a fost desfintata ca urmare a recursului extraordinar.Prin aceasta desfintare actul de gratiere nu poate produce efecte juridice cu privire la condamnarea care sa constata ca este nelegala si netemeinica.Se va deduce durata retinerii si arestarii preventive si din pedeapsa aplicata care , apoi,a fost gratiata total,dar conditionat intrucat este posibila revocarea ei.

Deducerea retinerii si arestarii preventive are loc si cand, anterior judecari,sesizari cu privire la reducerea acestora,conform art 449,C.pr.pen ,unele dintre infractiunile concurente pentru care condamantul fusese retiunt sau arestat preventiv au fost aministiate.De asemenea deducera inchisorii contraventionale din pedeapsa inchisorii are loc cu conditia ca ea sa executata.Daca insa fapota sanctionata contraventional nu se absoarbe in infractiunea pentru care a fost sanctionat ,inchisoarea contraventionla executata pana in momentul judecari pentru infractiune nu se deduce din pedeapsa aplicata. Dispozitiile art.82 C.pen,privitoare la computarea retinerii si arestarii prebventicve,tiindand seama de modul de redactare si sediul lor,au caracter general si obligatoriu pentru toate situatiile prevazute;

Desi in art 82.C.pen,se dispune ca termenul de incercare este format din pedeapsa aplicata plus 2 ani sau art.86alin.2,C.pen, intre 2  sau 5 ani,iar art 88 C.pen,ca timpul retineri si al arestarii preventive se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate,intre cele doua expresii nu exista nici o diferenta,fiindca se pronunta de catre instanta pedeapsa care s-a ap0licat si care trebuie sa fie cuprnsa in hotararea de condamnare(art.310 si art.357,C.pen); Efectele suspendarii pedepsei depin de indeplinirea anumitor conditii si de respectarea unor masuri de supravegere de catre condamant pe durata terenului de incercarepe care daca le va respecta,pedeapsa va fi considerata ca executata.Avand in vedere ca daca timpul retinerii sau al arestarii nu s-a scazut inseamna ca „de fapt”,pedeapsa nu a fost suspendata in intregime ci numai partial.De asemenea termenul de incercare nu ar mai fi format din durata pedepsei aplicate plusdoi ani saun itre 2 si 5 ani,asa cum prevede legea ,ci numia durata pedepsei plus 2 ani sau intre 2 si 5 ani la care se adauga durata retinerii sau arestarii preventive asa cum s-a aratat mai sus,poate fi de luni de zile.In acest caz s-ar icalca dispozitile legale ale art.81alin.a lit.a,C.pen,care prevad ca pedeapsa aplicata sa fie de cel mult 3 ani,respectiv 4 ani si cele din art 82,alin 1 C.pen si art 86,C.pen. care stabilesc ca termenul de incercare se compune din cuantumul pedepsei ichisorii aplicate,la care adauga un interval de timp de 2 ,sau iitre 2 si 5 ani.

 Codul penal prevede insa si revocarea suspendarii conditionate a executarii pedesei in cazul sararsirii unei infractiuni intentionate in timpul teermenului de incercare.Consecinta revocarii consta in aceea ca instanta va dispune executarea in intregime a pedepseisuspendata si ,de asemenea,tot in intregime ,pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.Opereaza in acest caz cumulul juridic.Din moment ce retinerea sauy arestarea preventiva nu a fost computata,condamantul  ar „executa „, in realitate,o pedeapsa care depaseste cumulul aritmetic ,ceea ce nu este posibil in nici o imprejurare(art.34,alin3,art39 alin.1,art.269,alin.3 si art.2,C.pen(legalitatea pedepsei)).Asa cum s-a aratat mai sus ,in cazul gratieri totale conditionate s-a admis ca urmeaza sa se scada durata retinerii sau arestarii preventive,tocmai datorita posibilitatii revocarii ei. In ceea ce ne priveste avand in vedere ca minorul este privat de libertate,masura retinerii si arestarii in acest caz ar trebui reglementata expres de legea penala.Astefel, in art.88 C.pen,sa se prevada ca”timpul retinerii si arestarii preventive se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate si din durata masurii educative a libertatii supraveheata si a internarii itru-un centru de reeducare”

Aceasta deoarece si iintervalul retinerii si,cu atat mai mult al arestarii,minorul este supus unui proces de reeducare.Pana atunci suntem de parere ca nu se poate deuce din nici o masura educativa.

           4  Computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii

In cazul infractiunilor sararsite in conditile art 4-6 partea de pedeapsa precum si retinerea si arestarea preventiva executata in afara teritoriului tarii , se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceasi infractiune de instantele romane(art 89 C.pen). In situatile aplicarii legii penale romane in baza principiilor personalitatii,realitatii sau a universalitatii,daca infractori au fost condamnati si au executat pedeapsain intregime sau in parte in strainatate,aceasta se scade din pedeapsa aplicata de catre instantele noastre pentru aceasi in fractiune(art.89,C.pen).Scaderea presupune recunoasterea prealabila a actelor prin care s-a decis retinerea ori arestarea preventiva sau a hotarari judecatoresti straine potrivit dispozitilor legale.Recunoasterea are loc pe cale incidentala de catre procuror in faza de urmarire sau de catre instanta care solutioneaza cauz(art.519,alin2,C.pr.pen)

INFRACTIUNI SI SANCTIUNI

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/J6Qkjx2T9su

Care sunt pedepsele pentru infracţiunile de evaziune fiscală

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PRU6wSqydV1

Legiuitorul a statuat conceptul de evaziune fiscală ca fiind “sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.

De reţinut este faptul că efectuarea de activităţi permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, poate avea loc numai în baza unei autorizaţii emise de organul competent sau a unui alt temei prevăzut de un cadru legal.

Detaliem mai jos, pe scurt, lista pedepselor pentru infracţiunile de evaziune fiscală.

Identificarea faptei care poate fi sancţionată	Sancţiunea faptei	Temeiul legal instituit de legiuitor
Fapta contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, deşi acesta putea să o facă	Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei.	Baza legală:art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie	Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.	Baza legală:art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.	Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.	Baza legală:art. 5 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.	Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă.	Baza legală:art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special.	Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.	Baza legală:art. 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Tipărirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.	Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 12 ani şi interzicerea unor.	Baza legală:art. 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.	Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte.	Baza legală:art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Asocierea în vederea săvârşirii faptei referitoare la stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.	Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte.	Baza legală: art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.	Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.	Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.	Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.	Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.	Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.	Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.	Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.	Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.	Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.	Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.	Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.	Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.	Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.	Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare

Contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze veniturile realizate şi cheltuielile efectuate din activităţile desfăşurate, prin organizarea şi ţinerea contabilităţii. Contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze pentru activitatea desfăşurată documente primare şi de evidenţă contabilă stabilite prin lege, corespunzător operaţiunilor înregistrate.