Despagubiri banesti de la ANRP. Cine beneficiaza?

18 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Despagubiri banesti de la ANRP. Cine beneficiaza?

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/fmyEfNcHibS

În contextul în care, timp de ani de zile România a fost condamnata pe banda rulanta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru încalcarea dreptului la proprietate privata, ajungându-se chiar în situatia pronuntarii împotriva statului român a unei hotarâri pilot în materie (cauza Atanasiu contra României), legislatia în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv este modificata radical prin Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicata în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013.

Formal, justificarea acestui act normativ a fost determinata de continutul hotarârii pilot pronuntate în cauza Atanasiu contra României care condamna ineficienta legislatiei nationale, generata de lipsa de celeritate si de predictibilitate a procedurii în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, mai ales, cu privire la acordarea masurilor reparatorii în situatia în care bunurile amintite nu mai pot fi restituite în natura.

Dupa ce initial procedura de acordare a despagubirilor în numerar prevazuta de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost suspendata pâna în data de 15.05.2013, prin adoptarea succesiva a mai multor acte normative, respectiv OUG nr. 62/2010, OUG nr. 4/2012 si Legea nr. 117/2012, începând tot cu luna mai a anului curent, avem o noua legislatie în materie.

Mult discutata Lege nr. 165/2013 apare dupa o lunga perioada de asteptare si dupa mai multe tentative esuate de legiferare, cea mai de notorietate reprezentând-o proiectul de lege prin care se încerca plafonarea valorii despagubirilor banesti, propunere care, lovindu-se de oprobiul public, a fost retrasa.

Asadar, ce noutati aduce Legea nr. 165/2013 pentru persoanele carora le-au fost preluate în mod abuziv anumite bunuri imobile, în perioada regimului comunist?

Reiterând prevederile Legii nr. 10/2001, dar si ale altor acte normative în materie, retinem ca dispozitiile Legii nr. 165/2013 consfiintesc ca regula restituirea bunurilor în natura, cu exceptia situatiei în care acest lucru nu mai este posibil, caz în care singura masura compensatorie va fi reprezentata de stabilirea si acordarea de puncte.

În ceea ce priveste procedura restituirii imobilelor în natura, modificari importante sunt aduse de Legea nr. 165/2013 în materia fondului funciar, prin instituirea unor masuri precum înfiintarea Comisiilor locale pentru inventarierea terenurilor si prin suspendarea emiterii hotarârilor de validare/invalidare, a eliberarii titlurilor de proprietate si a procedurilor de punere în posesie, pâna la centralizarea tuturor terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ teritoriala. Se introduc si noi termene pentru solutionarea de catre entitatile notificate a cererilor formulate în baza Legii nr. 10/2001, cereri care nu au fost rezolvate pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Însa, cele mai “spectaculoase” schimbari apar în ceea ce priveste procedura de acordare a masurilor compensatorii, atunci când restituirea în natura nu mai este posibila.

Pâna la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, modalitatea de acordare a despagubirilor banesti persoanelor îndreptatite, în situatia în care nu se putea realiza o restitutio in integrum, era reglementata de Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 16 din actul normativ amintit, dispozitiile sau deciziile emise de entitatile notificate (prin care s-au respins cererile de restituire în natura si prin care s-a propus acordarea de despagubiri) erau remise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor. Analizând dosarul de despagubire prin prisma legalitatii respingerii cererii de restituire în natura, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor proceda la numirea unui evaluator autorizat în vederea evaluarii imobilului a carui restituire s-a cerut.

Ulterior întocmirii raportului de evaluare în care era consemnata valoarea imobilului, Comisia putea proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despagubire retinându-se valoarea stabilita de evaluator, fie la retrimiterea dosarului de despagubire spre reevaluare. Procedura se finaliza prin emiterea de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor pe numele persoanelor îndreptatite a unui titlu de plata sau titlu de conversie în actiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce nu depaseau 500.000 lei si a unui titlu de conversie în actiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce depaseau pragul de 500.000 lei. De mentionat ca, în situatia în care Comisia constata ca bunul a carui restituire s-a solicitat putea fi restituit în natura, respingerea cererii de restiuire în natura fiind nelegala, aceasta proceda la restituirea imobilului respectiv.

Modalitatea de restituire prevazuta de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost caracterizata de lipsa unor termene clare în care institutiile abilitate sa îsi îndeplineasca obligatiile legale (fapt ce a fost condamnat de catre CEDO nu numai în hotarârea pilot dar si în alte cauze, precum Faimblat contra României) dar si de lipsa unor sanctiuni eficiente aplicabile în situatia neîndeplinirii obligatiilor. Aceasta deficienta, grefata pe neimplicarea autoritatilor angrenate în procesul de retrocedare, alaturi de o asa-zisa lipsa a disponibilitatilor financiare, reiterata continuu, dar niciodata dovedita, a dat nastere la un numar exorbitant de litigii, repetitive, aflate pe rolul instantei europene.

Cine mai primeşte despăgubiri băneşti de la ANRP

18 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cine mai primeşte despăgubiri băneşti de la ANRP

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/icfFdvK4ZRS

În contextul în care, timp de ani de zile România a fost condamnată pe bandă rulantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la proprietate privată, ajungându-se chiar în situaţia pronunţării împotriva statului român a unei hotărâri pilot în materie (cauza Atanasiu contra României), legislaţia în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv este modificată radical prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013.

Formal, justificarea acestui act normativ a fost determinată de conţinutul hotărârii pilot pronunţate în cauza Atanasiu contra României care condamnă ineficienţa legislaţiei naţionale, generată de lipsa de celeritate şi de predictibilitate a procedurii în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, mai ales, cu privire la acordarea măsurilor reparatorii în situaţia în care bunurile amintite nu mai pot fi restituite în natură.

După ce iniţial procedura de acordare a despăgubirilor în numerar prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost suspendată până în data de 15.05.2013, prin adoptarea succesivă a mai multor acte normative, respectiv OUG nr. 62/2010, OUG nr. 4/2012 şi Legea nr. 117/2012, începând tot cu luna mai a anului curent, avem o nouă legislaţie în materie.

Mult discutata Lege nr. 165/2013 apare după o lungă perioadă de aşteptare şi după mai multe tentative eşuate de legiferare, cea mai de notorietate reprezentând-o proiectul de lege prin care se încerca plafonarea valorii despăgubirilor băneşti, propunere care, lovindu-se de oprobiul public, a fost retrasă.

Aşadar, ce noutăţi aduce Legea nr. 165/2013 pentru persoanele cărora le-au fost preluate în mod abuziv anumite bunuri imobile, în perioada regimului comunist?

Reiterând prevederile Legii nr. 10/2001, dar şi ale altor acte normative în materie, reţinem că dispoziţiile Legii nr. 165/2013 consfiinţesc ca regulă restituirea bunurilor în natură, cu excepţia situaţiei în care acest lucru nu mai este posibil, caz în care singura măsură compensatorie va fi reprezentată de stabilirea şi acordarea de puncte.

În ceea ce priveşte procedura restituirii imobilelor în natură, modificări importante sunt aduse de Legea nr. 165/2013 în materia fondului funciar, prin instituirea unor măsuri precum înfiinţarea Comisiilor locale pentru inventarierea terenurilor şi prin suspendarea emiterii hotărârilor de validare/invalidare, a eliberării titlurilor de proprietate şi a procedurilor de punere în posesie, până la centralizarea tuturor terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ teritorială. Se introduc şi noi termene pentru soluţionarea de către entităţile notificate a cererilor formulate în baza Legii nr. 10/2001, cereri care nu au fost rezolvate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Însă, cele mai “spectaculoase” schimbări apar în ceea ce priveşte procedura de acordare a măsurilor compensatorii, atunci când restituirea în natură nu mai este posibilă.

Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, modalitatea de acordare a despăgubirilor băneşti persoanelor îndreptăţite, în situaţia în care nu se putea realiza o restitutio in integrum, era reglementată de Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 16 din actul normativ amintit, dispoziţiile sau deciziile emise de entităţile notificate (prin care s-au respins cererile de restituire în natură şi prin care s-a propus acordarea de despăgubiri) erau remise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Analizând dosarul de despăgubire prin prisma legalităţii respingerii cererii de restituire în natură, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor proceda la numirea unui evaluator autorizat în vederea evaluării imobilului a cărui restituire s-a cerut.

Ulterior întocmirii raportului de evaluare în care era consemnată valoarea imobilului, Comisia putea proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire reţinându-se valoarea stabilită de evaluator, fie la retrimiterea dosarului de despăgubire spre reevaluare. Procedura se finaliza prin emiterea de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pe numele persoanelor îndreptăţite a unui titlu de plată sau titlu de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce nu depăşeau 500.000 lei şi a unui titlu de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea pentru sumele ce depăşeau pragul de 500.000 lei. De menţionat că, în situaţia în care Comisia constata că bunul a cărui restituire s-a solicitat putea fi restituit în natură, respingerea cererii de restiuire în natură fiind nelegală, aceasta proceda la restituirea imobilului respectiv.

Dosar evaluat, dar fara decizie – ANRP

31 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Dosar evaluat, dar fara decizie – ANRP

Pe rolul instanţelor judecătoreşti există aproximativ 14.000 de litigii în care figurează Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) sau Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD). „În ceea ce priveşte numărul litigiilor câştigate şi a celor pierdute de Autoritate şi de comisiile menţionate mai sus, vă informăm că aceste date statistice sunt în curs de centralizare, un asemenea demers necesitând timp, dat fiind volumul foarte mare de activitate în materie de contencios a instituţiei”, a răspuns ANRP, neputând preciza nici cuantumul total al despăgubirilor care trebuie plătite în urma proceselor pe care ANRP sau CCSD le-a pierdut.

„Suntem însă în măsură să vă comunicăm cuantumul despăgubirilor aprobate în CNCI în perioada iunie-decembrie 2013 în dosarele în care instanţele au admis acţiunile persoanelor îndreptăţite, în contradictoriu cu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD). Situaţia este următoarea: suma aferentă titlurilor de despăgubire emise în urma hotărârilor judecătoreşti în care instanţa a fixat cuantumul: 590.216.776 lei. Numărul de puncte acordat în dosarele în care instanţa a obligat CCSD/CNCI la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire: 56.036.551.

Atât suma aferentă titlurilor de despăgubire emise pentru dosarele în care instanţa a fixat cuantumul, cât şi suma reprezentând punctele acordate în dosare în care instanţa a obligat CCSD/CNCI la emiterea deciziei sunt incluse în situaţia prezentată la punctul 1 (totalul sumelor în lei şi totalul punctelor acordate urmare deciziilor CNCI)”, se arată în documentul citat. 25.000 de dosare în lucru.
În prezent, la nivelul ANRP sunt în lucru peste 25.000 de dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar şi Legii nr. 10/2001, care vor urma procedura prevăzută de noua lege a restituirilor, Legea nr. 165/2013. „Din iunie 2013, până la sfârşitul lunii decembrie, au avut loc 22 de şedinţe ale Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI). În aproximativ jumătate de an, Comisia a analizat aproximativ 1.500 de dosare de despăgubire, incluzând aici 700 de dosare în care existau hotărâri ale instanţelor prin care se stabilise obligaţia emiterii deciziei de despăgubire, dar şi dosare aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD), în care nu fusese emis titlul de despăgubire”, menţionează instituţia.

Potrivit acesteia, anul trecut Comisia Naţională a emis 146 de decizii de compensare prin puncte, al căror cuantum se ridică la 57.879.886 puncte (valoarea unui punct este de 1 leu), şi 231 de titluri de despăgubire, în valoare totală de 804.913.166 lei. „Menţionăm că numeroase dosare care au fost pe agenda Comisiei nu s-au putut soluţiona, deoarece este nevoie de o serie de documente care să ateste dreptul la proprietate, să identifice amplasamentul exact al imobilelor sau să descrie caracteristicile tehnice ale construcţiei, în vederea aplicării grilei notariale, drept pentru care s-a dispus solicitarea acestor înscrisuri persoanelor îndreptăţite sau autorităţilor locale”, se arată în răspunsul ANRP.

Problema Dosar despagubire legea 10/2001 – ANRP

31 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Problema Dosar despagubire legea 10/2001 – ANRP

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este asaltată de executări silite iniţiate de foştii proprietari ai imobilelor confiscate de comunişti
ANRP susţine că, deşi instanţele admit o parte dintre contestaţiile la executare, executorii judecătoreşti nu returnează sumele încasate
În 2013, instituţia a emis 146 de decizii de compensare prin puncte, echivalentul a 58 mil. lei, şi 231 de titluri de despăgubire în valoare de 805 mil. lei

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), reprezentată în instanţe de propriii jurişti, are mari probleme din cauza cererilor de executare silită depuse de foştii proprietari ai imobilelor confiscate de regimul comunist, pe conturile sale fiind deja puse popriri în valoare totală de aproape 413 mil. lei. „În prezent, problema cea mai gravă cu care se confruntă Autoritatea Naţională a Proprietăţilor sunt popririle asupra conturilor sale. De la începutul anului 2013 până în prezent au fost înfiinţate popriri asupra conturilor Autorităţii în cuantum de 412.866.208 lei.

Din păcate, unele instanţe încuviinţează în continuare cererile de executare silită în lipsa unor titluri executorii. De asemenea, în ciuda faptului că instanţele admit din ce în ce mai des contestaţiile la executare înaintate de juriştii ANRP, executorii judecătoreşti nu returnează în majoritatea situaţiilor sumele încasate din conturile Autorităţii”, a informat autoritatea la solicitarea Curierului Naţional.
Potrivit acesteia, până înaintea Sărbătorilor de iarnă, pe contul de despăgubiri al Autorităţii se înscriseseră popriri de aproximativ 246 milioane de lei, reprezentând popriri neexecutate încă, adică din conturile respective nu au fost încă traşi banii, „întrucât nu sunt disponibili în conturi”.

O parte dintre problemele cu care se confruntă Autoritatea ar putea fi explicată prin insuficientul personal cu cunoştinţe juridice, având în vedere că reprezentarea ANRP în instanţă în multitudinea de procese se face cu personal propriu.
„Cu privire la reprezentarea în instanţă a Autorităţii, menţionăm că actele procedurale sunt întocmite de personalul angajat al ANRP, cu studii juridice, neexistând contracte încheiate cu nicio firmă de avocatură. Posibilitatea reprezentării instituţiei la termenele de judecată date de instanţe este limitată de numărul mic de consilieri juridici care asigură această activitate, raportat la numărul foarte mare de dosare de instanţă”, a informat ANRP.

Cesiune dosar ANRP – Despagubiri

31 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cesiune dosar ANRP – Despagubiri

Ţinând cont de nevoia de interpretare uniformă a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, care a intrat în vigoare pe 20.05.2013, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a trimis prefecţilor, în data de 22.05.2013, o serie de îndrumări referitoare la aplicarea noului act normativ.

În adresa trimisă reprezentanţilor Guvernului în teritoriu s-a subliniat că este important să se înţeleagă de către membrii comisiilor locale şi judeţene că în situaţia în care autorul sau moştenitorii legali sau testamentari ai acestuia au înstrăinat drepturile care li se cuvin, potrivit articolului 1 din lege, singura măsură reparatorie care se acordă noilor beneficiari (cumpărători, cesionari, cedenţi etc) este compensarea prin puncte. Retrocedările în natură se fac doar către proprietarii care nu şi-au cesionat drepturile sau moştenitorii lor.

S-a transmis, de asemenea, că în vederea punerii în aplicare a principiului prevalenţei restituirii în natură, legea prevede obligativitatea suspendării activităţii comisiilor judeţene sau, după caz, a Comisiei Municipiului Bucureşti, până la întocmirea unei situaţii centralizatoare privind situaţia terenurilor agricole şi forestiere care pot fi restituite în natură. Pentru întocmirea acestei situaţii centralizatoare, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale trebuie constituită, prin ordin al Prefectului, o comisie locală pentru inventarierea terenurilor. Desemnarea membrilor în comisie se face de către conducerile unităţilor din care aceştia fac parte şi se comunică în scris instituţiei prefectului. În ceea ce priveşte reprezentantul prefectului, acesta poate fi desemnat dintre specialiştii instituţiei prefectului sau dintre persoanele cu funcţii de conducere la nivelul serviciilor publice deconcentrate. Persoanele desemnate de prefect pot avea calitatea de membru în mai multe comisii locale de la nivelul judeţului. Reprezentantul prefectului este preşedintele comisiei.

De asemenea, A.N.R.P. a atras atenţia asupra unei obligaţii deosebit de importante care revine comisiilor locale de fond funciar. În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, acestea trebuie să centralizeze toate cererile de restituire nesoluţionate, în vederea stabilirii suprafeţei de teren necesare finalizării procesului de restituire.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererilor vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive care au fost formulate potrivit Legii nr. 10/2001, Autoritatea a solicitat să fie respectată limita de 50 ha de proprietar deposedat. În acest sens, A.N.R.P a subliniat că se impune o verificare atentă, prin care să se înlăture posibilitatea acordării de drepturi în cazul în care aceaşi suprafaţă a fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar.

De asemenea, autorităţile din teritoriu au mai fost informate că entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 în termene stricte, care încep să curgă de la 1 ianuarie 2014. Pentru a se putea verifica respectarea termenelor de soluţionare a cererilor, entităţile au obligaţia de a stabili numărul cerilor înregistrate şi nesoluţionate, de a afişa aceste date la sediul lor şi de a le comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

A.N.R.P. a atras atenţia că pentru garantarea aplicării eficiente a legii, s-a instituit un sistem specific de sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiilor care izvorăsc din aceasta. În aplicarea sancţiunilor, un rol esenţial îl vor avea prefecţii, ale căror noi prerogative sunt prezentate detaliat în lege. S-a transmis că dispoziţiile referitoare la exercitarea controlului de legalitate de către prefect rămân aplicabile.

Legea 290/despagubiri ANRP – Retrocedari ANRP

31 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Legea 290/despagubiri ANRP – Retrocedari ANRP

In Monitorul Oificial nr. 1114 din 28 februarie 2013 a fost publicata O.U.G. nr. 10/2013 pentru plata esalonata a despagubirilor stabilite potrivit dispozitiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, repectiv legea nr.290/2003 si legea nr.393/2006. Iata textul:

Art. I
(1) Incepand cu data intrari in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, plata despagubirilor stabilite potrivit dispozitiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicata, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea fostului Regat al Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, in urma aplicarii Protocolului privitor la cateva insule de pe Dunare si la un schimb de comune intre Romania si Iugoslavia, incheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, si a Conventiei dintre Romania si Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, relativa la regimul proprietatilor aflate in zona de frontiera, semnata la Belgrad la 5 iulie 1924, se face in transe anuale egale, esalonat pe o perioada de 10 ani, incepand cu anul urmator datei emiterii titlului de plata. Cuantumul unei transe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si titlurilor de plata emise si neachitate integral pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Plata transelor se face incepand cu 1 ianuarie 2014.
(3) Prin titlul de plata se intelege hotararea comisiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 393/2006, respectiv decizia de plata emisa de vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor care coordoneaza aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 si Legii nr. 393/2006.
(4) Sumele acordate cu titlu de despagubiri in temeiul prezentei ordonante de urgenta se actualizeaza prin aplicarea indicelui preturilor de consum aferent perioadei cuprinse intre inceputul lunii urmatoare celei in care a fost emis titlul de plata si sfarsitul lunii anterioare datei platii efective a fiecarei transe.

Art. II
(1) Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 si Legii nr. 393/2006 analizeaza si solutioneaza cererile de acordare a compensatiilor, ramase nesolutionate, in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. In aceasta perioada comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 au obligatia sa comunice solicitantilor ale caror dosare nu au fost solutionate inca modificarile aduse legii.
(2) Hotararea se adopta cu majoritatea voturilor membrilor comisiei si se comunica Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

Art. III
Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicaa in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

La articolul 3, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) Prejudiciul ramas neacoperit se determina prin calcularea diferentei dintre valoarea bunurilor abandonate in urma aplicarii tratatului dintre Romania si Bulgaria de la 7 septembrie 1940, dobandite in proprietate cu orice titlu, si valoarea bunurilor dobandite in Romania in anul 1940 cu titlu de despagubure, inclusiv prin Reforma Agrara si prin contractele de vanzare-cumparare incheiate intre colonisti si statul roman prin Oficiul National al Colonizarii dupa data de 7 septembrie 1940, pentru care statul roman nu a mai perceput sumele datorate de acestia, ca urmare a Decretului nr. 553/1953 pentru anularea sumelor datorate de colonistii evacuati din Dobrogea de Sud si reasezati in alte parti, reprezentand pretul terenurilor si contructiilor ce li s-au atribuit pe baza de contracte.”

2. La articolul 8, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
(1) Compensatiile acordate cetatenilor romani indreptatiti se suporta din bugetul de stat, iar platile catre persoanele fizice se asigura de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.”

CALITATE PROCESUALA ANRP – Retrocedari ANRP

31 ianuarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

CALITATE PROCESUALA ANRP – Retrocedari ANRP

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 120 din 17 februarie 2012 , a fost publicata Decizia ICCJ nr. 27 din 14 noiembrie 2011 (Decizia 27/2011) privind examinarea recursurilor in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al ICCJ si procurorul general al PICCJ cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in cererile avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit in natura si pentru care se prevad masuri reparatorii prin titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

1. Obiectul recursului in interesul legii

Prin recursurile in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in cererile avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit in natura si pentru care se prevad masuri reparatorii prin titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.