clauze abuzive Credit Europe Bank

Credit Europe Bank a evaluat la peste 15,6 milioane euro potentialele pierderi din litigiile cu clientii privind clauzele abuzive din contractele de credit sau legea darii in plata

de

Credit Europe Bank a evaluat la peste 15,6 milioane euro potentialele pierderi din litigiile cu clientii privind clauzele abuzive din contractele de credit sau legea darii in plata, dupa efectuarea unei analize detaliate a intregului portofoliu de clienti persoane fizice care detin credite, majoritatea in euro si franci elvetieni, se arata in raportul anual al bancii-mama, Credit Europe Bank N.V., cu sediul central in Olanda, care face parte din grupul Fiba, detinut de omul de afaceri turc Husnu Ozyegin.

La finalul lui 2016, banca inregistrase provizioane in valoare de peste 5,6 milioane euro pentru potentialele despagubiri aferente proceselor initiate de clienti privind clauzele abuzive din contractele de credit.

Credit Europe Bank este una dintre bancile care au acordat credite in franci elvetieni (CHF) in perioada de euforie care a precedat criza de la finalul lui 2008, insa nu a facut pana acum nicio oferta de conversie a acestora in lei.

O parte din creditele acordate de banca, printre care si cele neperformante si cu litigii, au fost intregistrate sau cesionate unei Institutii Financiare Nebancare (IFN), Credit Europe Ipotecar IFN SA, inscrisa in registrul general al IFN-urilor de la BNR din februarie 2008, iar alta parte catre banca-mama, astfel ca banca a ramas cu un portofoliu fara prea multe pierderi.

In consecinta, Credit Europe Bank a anuntat intr-un comunicat de presa obtinerea unui profit brut de 8 milioane de euro in 2016.

Insa banca-mama din Olanda a raportat o pierdere de 10 milioane euro pentru subsidiarele din Romania, respectiv banca si firma de leasing Credit Europe Leasing, ceea ce inseamna ca pierderile au fost inregistrate in principal de IFN-ul care a preluat majoritatea creditelor ipotecare.

Soldul creditelor retail ale Credit Europe Bank, inclusiv credite ipotecare, s-a ridicat la 490 milioane euro la finalul lui 2016, dintre care 304 milioane au fost incluse la categoria creditelor performante, 140 milioane euro la categoria creditelor neperformante (NPL) si 46 milioane in categoria sub-standard.

Creditele in CHF aveau o valoare de 459 milioane lei, comparativ cu credite in lei de 860 milioane lei si credite in euro echivalentul a un miliard de lei, conform datelor bancii la finalul lui 2015.

Milioane de clienţi bancari care nu au denunţat OUG 50 ar putea beneficia de deciziile instanţelor pe clauze abuzive

de

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a revocat un ordin intern prin care clienţii băncilor erau împărţiţi în două categorii: cei care au denunţat actele adiţionale de aliniere la OUG 50/2010 şi cei care nu au făcut-o. Preşedintele ANPC spune că de deciziile pozitive ale instanţelor din procesele împotriva băncilor vor beneficia toţi consumatorii. Astfel, aceştia ar putea plăti rate mai mici la bănci, după eliminarea diferitelor clauze privind dobânzile şi comisioanele

Ordinul intern cu numărul 358 din 23.10.2013 prevedea ca reclamaţiile pe această temă să fie redirecționate la ANPC dacă sediul social al profesionistului (operatorului economic) se află în Municipiul București sau în llfov sau ca acestea să fie analizate de către Consiliile Județene pentru Protecția consumatorilor cu consultarea prealabilă a ANPC, dacă sediul social al profesionistului (operatorului economic) e pe raza teritorială a regiunii/județului.

În cazul în care erau reclamate clauze abuzive din contractele de credit, acestea erau trimise la ANPC pentru analiză şi un eventual proces în instanţă doar dacă erau formulate de petenţi care au denunţat actele adiţionale de aliniere la OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori.  Doar o foarte mică parte dintre consumatori au denunţat actele adiţionale de aliniere, aşa cum dădea dreptul legea 288/2010 de modificare a OUG 50, astfel că eventualele plângeri a milioane de consumatori nu puteau fi luate în seamă la nivel central de către ANPC.

Acest ordin a fost emis în contextul în care legea 193/2000 a fost modificată de la 1 octombrie 2013. Noile articole, 12 și 13, prevăd că o acțiuni în instanță a ANPC sau a unei asociații de consumatori cu 3000 de membri împotriva unui profesionist care folosește clauze abuzive în contractele sale are efect asupra tuturor consumatorilor care sunt afectați de respectivele clauze, inclusiv în cazul contractelor în derulare. Altfel spus, clauzele respective sunt eliminate pentru toţi consumatorii, indiferent dacă aceştia depun relcamaţii sau nu, un mecanism cerut de Directiva europeană 93/13.

În realitate, clauzele privind comisioanele şi dobânzile au fost modificate, dar costurile impuse consumatorilor au început să fie calculate după o formulă păguboasă pentru aceştia.

Spre exemplu, băncile care foloseau formule netransparente/interne pentru calculul dobânzilor au trecut la aplicarea unor referinţe de piaţă precum Euribor/Libor/Robor, dar au calculat marje noi de dobândă, artificiale. Băncile au luat în calcul valorile referinţelor din piaţă din toamna lui 2010 pentru a calcula aceste marje şi nu pe cele de la momentul acordării creditelor, când aveau valori mult mai mari, astfel că marjele fixe rezultate au fost mult mai mari, în unele cazuri de 8-10 puncte procentuale al creditele ipotecare în valută! Modul în care ANPC a implementat Directiva 2008/48 prin OUG 50 a lăsat de dorit şi a creat multă confuzie. Băncile au profitat de neclaritatea textului de lege şi au putut să redenumească comisioanele interzise, precum cel de risc, şi să modifice marjele de dobândă fixe, mai ales după ce o scrisoare semnată de fostul preşedinte Constantin Cerbulescu arăta că au voie să facă acest lucru, deşi nu era clar ce valoare legală are acea epistolă.

ANPC: nu vor exista discriminări ale consumatorilor în procesele cu băncile

Din 2013, ANPC a pornit mai multe procese cu băncile pe clauze abuzive. După procedurile prealabile care se fac, potrivit noului Cod de procedură civilă, aceste litigii au fost plimbate între secţiile de contencios şi cele de civil de la Tribunalul Bucureşti şi au ajuns la Curtea de Apel care tranşat conflictele de competenţă ivite. Acum, dosarele încep să se reîntoarcă la Tribunal, unde primesc termene de judecată.