Clauze abuzive descoperite de instante

Despre clauze abuzive descoperite de instante in 2019 https://www.coltuc.ro

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

La Curtea de Justiţie a UE continuă să ajungă. Din partea instanţelor naţionale, întrebări de clarificare privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. Cauza de mai jos pune în discuţie procedura impusă de legislaţia slovenă. De executare silită a unei creanțe ipotecare cu un act notarial direct executoriu şi problema controlului judiciar al clauzelor abuzive.

– Hotărârea CJUE din 26 iunie 2019, dată în cauza C‑407/18, în procedura Aleš Kuhar, Jožef Kuhar împotriva Addiko Bank d.d. –

Cererea de decizie preliminară solicită interpretarea reglementărilor din Directiva nr. 13/1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între domnii Aleš și Jožef Kuhar, pe de o parte, și Addiko Bank d.d.. Instituție bancară slovenă, pe de altă parte, în legătură cu executarea silită a unei creanțe în temeiul unui contract .De credit ipotecar încheiat sub forma unui act notarial direct executoriu.

Clauze abuzive descoperite de instante

– Addiko Bank și domnii Kuhar au încheiat un contract de credit ipotecar, sub forma unui act notarial direct executoriu. Destinat să finanțeze cumpărarea unei locuințe (denumit în continuare „actul notarial în cauză”). Creditul era exprimat în franci elvețieni (CHF), dar domnii Kuhar trebuiau să achite ratele de rambursare în euro. La cursul de referință al Băncii Centrale Europene (BCE) din ziua plății. Rata dobânzii era raportată la rata LIBOR CHF la șase luni.

– Întrucât domnii Kuhar nu și‑au îndeplinit obligația de plată, Addiko Bank a formulat. In temeiul actului notarial în cauză, o cerere la Tribunalul Districtual din Gornja Radgona, Slovenia. Având ca obiect încuviințarea executării silite a acestui act. Această instanță a admis cererea de executare silită pentru suma totală de 128 765,66 euro.

– În contestația formulată în fața respectivei instanțe împotriva ordonanței de admitere a executării silite. Domnii Kuhar au susținut că Addiko Bank nu le‑a atras atenția în mod corespunzător asupra riscului de schimb valutar. Ceea ce i‑a determinat să încheie un contract în care unele clauze aveau caracter abuziv . In temeiul căruia aceștia trebuiau, în prezent, să ramburseze o sumă considerabil mai mare decât creditul obținut.

– Tribunalul a respins această contestație, în special pentru motivul că în esență revenea domnilor Kuhar.

Sarcina de a îndeplini obligația întocmai cum decurge aceasta din actul notarial în cauză și că nu prezenta importanță . Că Addiko Bank le‑a atras sau nu atenția în mod corespunzător asupra riscului de schimb valutar.

– Domnii Kuhar au sesizat, prin urmare, Curtea de Apel din Maribor, Slovenia, cu o acțiune având ca obiect anularea ordonanței de admitere a executării silite.

– Reiese din cererea de decizie preliminară că instanța de trimitere (Curtea de Apel din Maribor) a statuat deja. Printr‑o hotărâre interlocutorie, că clauza care figurează în actul notarial în cauză, care stipulează că creditul este exprimat într‑o monedă străină. Insă rambursarea acestuia trebuie efectuată în euro, are caracter abuziv.Intrucât nu prevede nicio limitare adecvată a riscului de schimb valutar. Deși privește obiectul principal al contractului. Această clauză nu ar fi fost nici clară, nici inteligibilă pentru domnii Kuhar. La modul mai general, instanța de trimitere consideră că, chiar dacă lipsa limitării riscului de schimb valutar .Poate afecta atât consumatorul, cât și banca, există totuși un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților la contract. Fie și numai din cauza mijloacelor mult mai importante de care dispune o bancă pentru a controla un astfel de risc.

Clauze abuzive descoperite de instante

In calitate de instituție financiară de dimensiune semnificativă care poate să se bazeze în acest scop pe cunoștințe de specialitate. Pe date importante și pe o experiență în acest domeniu. Pe de altă parte, această instanță consideră că.Prin contractarea unui credit destinat să finanțeze cumpărarea unei locuințe, un consumator rezonabil . Nu s‑ar expune unui risc de schimb valutar nelimitat, care ar putea avea pentru el consecințe economice nefaste și de durată. Dimpotrivă, dacă acesta ar putea negocia pe picior de egalitate cu banca . Si dacă ar fi informat în mod corespunzător de către aceasta din urmă, un astfel de consumator . Nu s‑ar obliga decât în cazul în care contractul de credit ar conține o limitare rezonabilă a unui asemenea risc.

– Instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă revine instanței căreia îi este înaintată o cerere.Având ca obiect încuviințarea executării silite a unui contract de credit ipotecar, atunci când constată că acesta conține o clauză abuzivă. Sarcina să interzică, eventual din oficiu, punerea în aplicare a unei asemenea clauze .Incă din acest stadiu al procedurii sau dacă o astfel de decizie ține de aprecierea instanței de fond. Eventual sesizată de consumator în cadrul unei proceduri separate. Jurisprudența Curții, normele procedurale naționale referitoare la autoritatea de lucru judecat . A unei hotărâri judecătorești nu pot să facă excesiv de dificil pentru instanța sesizată cu o cerere de executare.

 

– În această privință, instanța de trimitere subliniază mai întâi că, în conformitate cu principiul efectivității dreptului Uniunii,

astfel cum a fost interpretat de silită refuzul aplicării clauzelor abuzive. Or, în dreptul sloven, în cadrul unei proceduri de executare silită introduse pe baza unui act notarial direct executoriu. Instanța competentă s‑ar confrunta, cu toate acestea, cu dispoziții procedurale de această natură.

– Pe de o parte, instanța nu poate să refuze executarea silită, întrucât, în temeiul acestui principiu, controlul său se limitează . La verificarea faptului că actul autentic care constată contractul de credit în privința căruia se efectuează .Executarea silită a fost întocmit cu respectarea cerințelor de formă prevăzute de legislația aplicabilă.

– Pe de altă parte, instanța de trimitere subliniază că dreptul sloven nu prevede suspendarea procedurii de executare silită .

In cazul introducerii de către consumator a unei acțiuni în declararea nulității întemeiate pe existența unei clauze abuzive în contractul .Pe care l‑a încheiat cu un profesionist. Suspendarea executării, prevăzută . De legea naţională privind procedurile de executare și măsurile asigurătorii, este posibilă numai cu titlu excepțional. La cererea motivată a debitorului, în condiții foarte stricte referitoare la existența unui prejudiciu ireparabil . Sau greu reparabil care, potrivit jurisprudenței constante a instanțelor slovene. Nu poate consta în prejudiciul care rezultă din punerea în aplicare a executării silite înseși.

– În sfârșit, instanța de trimitere apreciază că, pentru a se conforma principiului efectivității dreptului Uniunii. Ar fi posibil ca instanțele slovene să rețină o interpretare mai puțin strictă a principiului legalității formale. Permițând instanței sesizate cu o cerere de executare silită să efectueze din oficiu o Verificare a caracterului abuziv al unei clauze încă din această etapă a procedurii. Pe de altă parte, actul notarial s‑ar preta mai bine unei verificări pe fond . In raport cu titlurile executorii clasice reprezentate de hotărârile judecătorești. În plus, articolul 4 din Legea privind activitatea notarială ar prevedea că debitorul trebuie să accepte . In mod expres caracterul direct executoriu al titlului, ceea ce ar exclude ca dispoziții de ordine publică. Precum cele în materie de protecție a consumatorilor referitoare la clauzele abuzive, să poată fi eludate prin obținerea acordului debitorului.

– În aceste condiții, Curtea de Apel din Maribor a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„În considerarea principiului efectivității dreptului Uniunii, Directiva 93/13 […] trebuie interpretată în sensul că. In cadrul unei proceduri de executare silită, instanța sesizată cu o cerere de executare este ținută din oficiu . Să o refuze din cauza unei clauze abuzive conținute într‑un act notarial direct executoriu (titlu executoriu). In ipoteza în care sistemul procedural al unui stat membru nu îi oferă instanței . O posibilitate efectivă de a întrerupe sau de a suspenda executarea silită (la cererea debitorului sau din oficiu) .Până la adoptarea unei decizii definitive pe fond cu privire la caracterul abuziv al clauzei, pronunțată în cadrul unei proceduri de judecată inițiate de debitor în calitate de consumator?”

Hotărârea CJUE cu privire la întrebarea preliminară

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă Directiva 93/13 trebuie să fie interpretată. In lumina principiului efectivității, în sensul că se opune unei reglementări naționale precum . Cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia instanța națională sesizată cu .O cerere de executare silită a unui contract de credit ipotecar, încheiat între un profesionist și un consumator sub forma unui act notarial direct executoriu, nu dispune. Fie la cererea consumatorului, fie din oficiu. De posibilitatea de a examina dacă clauzele cuprinse într‑un asemenea act nu au un caracter abuziv în sensul acestei directive. SI Pe acest temei, de a suspenda executarea silită solicitată.

În urma analizei efectuate, Curtea a hotărât următoarele:

Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată.In lumina principiului efectivității, în sensul că se opune unei reglementări naționale . Precum cea în discuție în litigiul principal, în temeiul căreia instanța națională sesizată cu o cerere de executare silită . A unui contract de credit ipotecar, încheiat între un profesionist și un consumator sub forma unui act notarial direct executoriu, nu dispune. Fie la cererea consumatorului, fie din oficiu. De posibilitatea de a examina dacă clauzele cuprinse într‑un astfel de act nu au un caracter abuziv în sensul acestei directive. Si, pe acest temei, de a suspenda executarea silită solicitată.

[/column]