Clonarea umana si comertul cu embrioni au fost interzise in Romania

Propunere legislativa care interzice clonarea umana si a aplicatiile biomedicinei care incalca

 

drepturile omului si demnitatea umana a trecut de Senat cu 99 de voturi pentru, 3 impotriva si abtineri.

Potrivit proiectului, sunt interzise si constituie infractiuni pedepsite cu inchisoarea de la 3 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi:
a) Clonarea umana;
b) Implantarea embrionului uman in corpul unei femele de animal;
c) Cresterea si dezvoltarea unui embrion uman creat in alt mod decât fertilizarea in vitro a unui ovul uman cu gârneti masculini umani, pentru o perioada mai mare de 14 zile;
d) Cresterea  si  dezvoltarea unui  embrion uman in  exteriorul corpului unei femei pentru o perioada mai mare de 14 zile;
e) Plasarea unui embrion obtinut ilegal in corpul unei mame purtatoare;
f) Comertul cu embrioni umani, prin orice metode sau mijloace, pentru obtinerea unui folos patrimonial injust.
g) Comertul cu gârneti umani, prin orice metode sau mijloace, pentru obtinerea unui folos patrimonial injust.
 
Conform expunerii de motive, aparitia acestei legi este determinata de respectarea drepturilor omului si de corelarea cu legislatia europeana in materie, in domeniul bioeticii, inclusiv prin acoperirea vidului de legislatie in ceea ce priveste interzicerea donarii atat in scop reproductiv, cat si terapeutic.

Conventia privind drepturile omului si biomedicina, semnata la Oviedo la 4 aprilie 1997, precum si Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinei au fost ratificate si de Romania prin Legea nr. 17/2001, dar acestea nu contin prevederi care sa interzica donarea, ci se refera doar la interzicerea creerii de embrioni umani in scopuri de cercetare, precum si interzicerea interventiei in genomul uman.

Aceasta initiativa legislativa raspunde si imperativelor ce decurg din Declaratia asupra donarii adoptata de Adunarea generala a ONU la 16 martie 2005. Declaratia face apel la toate guvernele statelor membre sa interzica toate formele de donare umana, inclusiv tehnicile folosite in cercetarea asupra celulelor stern umane, intrucat acestea “sunt incompatibile cu demnitatea umana si protectia vietii umane” si sa adopte “masuri sa interzica aplicarea tehnicilor de inginerie genetica care ar fi contrare demnitatii umane”.

In punctul de vedere exprimat, Guvernul sustine adoptarea acestei propuneri legislative sub rezerva insusirii observatiilor si propunerilor, printre care explicitarea daca exista sau nu o diferentiere intre clonarea in scop reproductiv si alte forme de reproducere asistata, cum este, spre exemplu, reproducerea (fertilizarea) in vitro, precum si diferentele intre clonarea
in scop reproductiv si in scop terapeutic.

Sursa: Senatul Romaniei

Clonarea umana, interzisa de normele Uniunii Europene, nu va fi prevazuta in viitorul Cod penal.

1111116Spre deosebire de codurile penale moderne din Europa, proiectul noului Cod penal român, depus de Ministerul Justitiei in Parlament spre dezbatere, nu

 acorda nici o atentie combaterii faptelor periculoase din domeniul ingineriei genetice, cum ar fi clonarea umana sau producerea
de arme biologice.

Legea 301/2004 de modificare a Codului penal, sau Codul lui Macovei, cum a fost supranumita, avea un capitol special dedicat domeniului genetic, intitulat ”Crime si delicte privind manipularea genetica”. Astfel, articolul 194 prevedea ca „utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare în masa se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi”. De asemenea, la articolul 195, se preciza: „(1) Crearea de embrioni umani în alte scopuri decât procreatia se pedepseste cu închisoare stricta de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si crearea, prin clonare, a unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane, vii sau moarte”. Dupa cum se stie, intrarea în vigoare a Codului penal din 2004 a fost amânata în mod repetat de Monica Macovei si apoi de succesorii sai, care au preferat sa se ocupe de elaborarea unui cod nou, în speta cel finalizat recent sub mandatul ministrului Catalin Predoiu. Renuntarea la aceste incriminari, deja aprobate de Parlamentul României, prin adoptarea Legii 301/2004, nu-si gaseste nici o justificare credibila. Ideal ar fi fost ca infractiunile prevazute in aceasta lege sa se regaseasca in actualul proiect de cod penal, depus in Parlament, eventual chiar cu perfectionari, si in nici un caz sa fie abandonate, de parca nu ar mai fi de actualitate în societatea contemporana.

Coduri din Europa pedepsesc clonarea

Codul penal francez din 1994 cuprinde un capitol intitulat ”Despre crimele de eugenism si clonaj reproductiv” (articolele 214-1 pâna la 215-4). Codul penal al Republicii Moldova din 2002 incrimineaza clonarea de fiinte umane în art. 144, infractiune pedepsita cu închisoare de la 7 la 15 ani.
Codul penal spaniol din 1995, mult îndragit de initiatorii proiectului noului Cod penal român, cuprinde un capitol intitulat ”Delicte privitoare la manipularea genetica”. În mod curios, acest cod a fost considerat modern numai în ceea ce priveste nepedepsirea incestului, dar nu a mai fost considerat bun ca model când este vorba de incriminarea clonarii umane.  

Sursa: Gardianul