avocat gratuit online

avocat gratuit online

  1. Un drept fundamental pentru toți cetățenii este accesul la un avocat gratuit.
  2. Oamenii care nu își pot permite un avocat particular au dreptul la asistență juridică gratuită.
  3. Un avocat de oficiu este pus la dispoziția celor care nu își pot permite să plătească un avocat.
  4. Avocatul gratuit poate oferi consiliere juridică și asistență în instanță.
  5. Toți cetățenii au dreptul la apărare, indiferent de situația financiară.
  6. Avocatul gratuit poate asigura un proces echitabil și corect.
  7. Asistența juridică gratuită poate fi oferită în cazuri civile și penale.
  8. Cei care beneficiază de avocat gratuit pot fi reprezentați în fața instanțelor de judecată.
  9. Avocatul gratuit poate oferi asistență pentru redactarea unui act juridic.
  10. Asistența juridică gratuită poate fi acordată și în cazuri de divorț sau custodie a copiilor.
  11. Un avocat de oficiu poate oferi asistență juridică și în cazuri de discriminare sau hărțuire.
  12. Persoanele cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mentală pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  13. Avocatul gratuit poate ajuta persoanele care au fost victimele unui abuz sau infracțiuni.
  14. Oamenii care sunt arestați și nu își pot permite un avocat pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  15. Avocatul gratuit poate oferi asistență în cazuri de asistență socială și ajutor public.
  16. Cei care nu vorbesc limba majoritară a țării pot beneficia de servicii de interpretare oferite de avocatul gratuit.
  17. Un avocat de oficiu poate ajuta persoanele care sunt deportate sau au probleme de imigrare.
  18. Asistența juridică gratuită poate fi acordată și în cazuri de drepturi de proprietate intelectuală.
  19. Cei care sunt implicați în accidente de mașină sau alte incidente pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  20. Un avocat de oficiu poate oferi asistență pentru a obține dreptul de azil sau de refugiat.
  21. Cei care sunt implicați în dispute de locuințe sau chirii pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  22. Persoanele care sunt implicate în dispute de muncă sau salarii neplătite pot beneficia de avocatul gratuit.
  23. Un avocat de oficiu poate ajuta persoanele care sunt implicate în dispute de contracte sau drepturile consumatorilor.
  24. Cei care sunt implicați în dispute de moștenire pot beneficia de asistența juridică gratuită.
  25. Avocatul gratuit

Avocatul gratuit este un serviciu care oferă posibilitatea de a discuta cu un avocat fără a plăti nicio taxă. Aceasta poate fi realizată prin intermediul telefonului sau printr-o întâlnire în persoană, în funcție de preferințele dumneavoastră.
Dacă aveți nevoie de ajutor pentru înțelegerea drepturilor dumneavoastră ca angajat sau dacă există probleme legate de contractul dumneavoastră de muncă, atunci vorbirea cu un avocat ar putea fi benefică pentru dumneavoastră. Dacă aceasta este o opțiune care vă interesează și doriți mai multe informații despre cum funcționează, citiți mai departe!

Beneficiile avocatului gratuit

Beneficiile avocatului gratuit sunt numeroase. Puteți economisi bani, obțineți sfaturi de la experți și chiar obțineți o consultație gratuită.

Ce tipuri de consultanță legală sunt disponibile gratuit?

Consultanța legală gratuită este disponibilă pentru o varietate de tipuri de cazuri. De exemplu, dacă treceți printr-un divorț sau o luptă pentru custodie, consultanța legală gratuită poate ajuta să înțelegeți drepturile și opțiunile dumneavoastră. Dacă sunteți acuzat de o infracțiune, consultanța legală gratuită poate ajuta să explice ce se întâmplă în continuare și cum să vă protejați în timpul procesului. Consultanța legală gratuită acoperă, de asemenea, problemele de dreptul muncii, cum ar fi procesele de discriminare, procesele de concediere abuzivă și disputele salariale/orare dintre angajați și angajatori. În cele din urmă, dacă există o problemă legată de un contract (cum ar fi un acord între două părți), atunci consultanța legală gratuită poate fi obținută de la avocații specializați în dreptul contractelor.

Găsirea avocatului gratuit

Dacă căutați avocatul gratuit, există multe opțiuni disponibile. Unele dintre cele mai comune locuri pentru a-l găsi sunt:

  • Firmele de avocatură
  • Clinici legale
  • Societățile de ajutor legal
  • Servicii pro bono

Cum să profitați la maximum de avocatul gratuit

Dacă căutați avocatul gratuit, iată câteva sfaturi despre cum să profitați la maximum de el:

  • Fii pregătit. Înainte de întâlnirea cu avocatul, documentați-vă și pregătiți-vă cu întrebări.
  • Nu mințiți sau exagerați. S-ar putea să credeți că exagerarea unei povești va ajuta cazul dumneavoastră, dar este mai bine să fiți onest și direct cu situația dumneavoastră decât să încercați să-l înșelați pe avocat pentru a vă ajuta mai mult decât poate (și să-i irosiți timpul).
  • Urmați după întâlnire cu avocatul – nu așteptați până în ultimul moment! Acest lucru este deosebit de important dacă există probleme legate de custodia copiilor sau probleme de dreptul familiei, deoarece aceste cazuri necesită comunicare constantă între părțile implicate, pentru a nu cădea în capcana mai târziu, când lucrurile devin mai complicate decât se aștepta.

Concluzie

Avocatul gratuit este o resursă importantă pentru oamenii care au nevoie de ea. Poate ajuta să obțineți informațiile și suportul necesare pentru a lua decizii cu privire la cazul dumneavoastră,

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

CSM a comunicat demersul de constatare a conflictului juridic in cazul lui Mircea Diaconu

Miercuri, 21 noiembrie, pe site-ul CSM a fost postat un comunicat privind admiterea sesizarii CSM de catre Curtea Constitutionala a Romaniei in vederea solutionarii unui conflict juridic de natura constitutionala constatat in cazul senatorului Mircea Diaconu.

In data de 21 noiembrie 2012, Curtea Constitutionala a Romaniei a admis sesizarea formulata de doamna judecator Alina Nicoleta Ghica, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii in vederea solutionarii conflictului juridic de natura constitutionala, constatat in legatura cu refuzul Senatului Romaniei de a pune in executare hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a confirmat, irevocabil, starea de incompatibilitate a domnului Mircea Diaconu, senator.

In urma deliberarilor, cu unanimitate de voturi, Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca si autoritatea legislativa.

Conflictul constitutional a fost declansat prin refuzul Senatului Romaniei de a lua act de incetarea de drept a calitatii de senator a domnului Mircea Diaconu, prin ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a acestuia.

La data de 31 octombrie 2012, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, doamna judecator Alina Nicoleta Ghica, in temeiul dispozitiilor art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei, republicata, ale art. 34 si urmatoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, a sesizat Curtea Constitutionala pentru a analiza si a constata existenta conflictului juridic de natura constitutionala intre autoritatea judecatoreasca si puterea legiuitoare, precum si dispunerea masurilor pe care Curtea Constitutionala le va socoti necesare pentru restabilirea ordinii constitutionale care trebuie sa existe intre autoritatile statului.

Sursa: CSM

Act al Parchetului de pe lângă C.S. J. Refuzul declarării recursului în anulare

Reclamantul S.L. a chemat în judecată Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pentru refuzul soluţionării recursurilor în anulare, trimise de Ministerul Justiţiei.

Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că solicitarea reclamantului nu se încadrează în prevederile art.1 din Legea nr.29/1990, neputându-se dispune obligarea pârâtului la exercitarea căii extraordinare de atac prevăzute de art.330 Cod procedură civilă.

Impotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul S.L., motivând că în mod abuziv procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie au refuzat promovarea recursului în anulare împotriva hotărârilor judecătoreşti criticate în memorii.

Recursul este nefondat.

Astfel cum rezultă din actele dosarului, pârâtul a soluţionat memoriile formulate de reclamant, comunicându-i că nu sunt motive pentru promovarea recursului în anulare împotriva hotărârilor considerate de reclamant ca nelegale şi netemeinice.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect faptul că dreptul de a ataca cu recurs în anulare hotărârile judecătoreşti irevocabile aparţine procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, singura instituţie în măsură să aprecieze dacă sunt întrunite condiţiile pentru exercitarea căii extraordinare de atac prevăzute de art.330 Cod procedură civilă.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul a fost respins ca nefondat.

eMag: Romanii aleg sa cumpere online in timp de criza Fii primul care comenteaza

Comparativ cu jucatorii din comertul offline, care mizeaza pe cresteri de o singura cifra, eMAG, cel mai mare magazin online din Romania, a inregistrat, pe acest fond, o crestere de 30% a cifrei de afaceri in lunile septembrie si octombrie, fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Acest lucru a avut loc intr-o perioada in care consumatorii sunt ceva mai prudenti in ceea ce priveste nivelul cheltuielilor, dat fiind situatia mondiala actuala.

„In ultimele doua luni, eMag a remarcat cresteri semnificative, de peste 100%, fata de perioada de vara la vanzarea de produse care pana de curand erau apanajul marilor retaileri din offline. Astfel, am crescut cu peste 100% la Televizoare LCD, Console pentru jocuri, sau telefoane mobile. Felul in care vor arata vanzarile in perioada Sarbatorilor este deja anuntat de cifrele inregistrate in primele zile ale lui noiembrie”, afirma Radu Apostolescu, fondator eMAG.

“Am observat in ultimul timp un trend crescator mai accentuat al vanzarilor online comparativ cu celelalte canale carora ne adresam, ceea ce ne face increzatori in aceasta varianta si in potentialul sau viitor. Este evident ca s-a intrat in faza de maturizare a acestui model de retail si sunt multi consumatori care il prefera datorita marii diversitati de produse, a livrarilor rapide in toata tara si a ofertelor competitive de pret”, a spus Mircea Ciucur, director general ElkoTech Romania, distribuitor Intel, Acer si al altor branduri globale.

In cadrul intalnirii din data de 28 octombrie 2008 dintre Sean Maloney, vicepresedinte Intel pentru vanzari si Marketing, a treia persoana in structura Intel, si Radu Apostolescu, primul si-a exprimat convingerea ca retailul online din Romania in general si eMAG in special vor reprezenta in anii urmatori varianta castigatoare in actualul proces galopant al modificarii obiceiurilor de consum. “Conditiile in care am desfasurat colaborarea pana acum reprezinta premise importante pentru drumul pe care il avem de parcurs mai departe”, a spus Maloney.

Printre argumentele online-ului sunt evidente rapiditatea schimbului de informatii si interactivitatea intre utilizatori. Pentru a maximiza aceste resurse, eMAG a lansat saptamana trecuta serviciul eMAG.Live! prin care sunt centralizate si oferite structurat informatii provenite exclusiv de la utilizatori ai produselor.

In acest fel, un potential client poate lua o decizie de achizitie mult mai informata avand la indemana de la specificatii tehnice si alte informatii comerciale pana la experienta de utilizare a celor care au cumparat deja produsul. Mai mult, poate interactiona in timp real cu acestia si poate primi raspunsuri la intrebari foarte specifice.

„In ultima vreme a crescut increderea clientilor in magazinele online, unde eMAG are o pondere mare. Si nivelul de informatii oferit de magazinele online este unul foarte bun, iar serviciile s-au imbunatatit. Sustin acest model de business si cred ca are potential in continuare”, a declarat Iulian Stanciu, Directorul General Asesoft Distrution Asesoft distribuie in Romania branduri ca Dell, Microsoft etc.

Procura privind cumpararea unui autovehicul

Procura

Subsemnatul ………………………………….. cetatean …………………, nascut la data de ……………, in localitatea …………, de sex …………………….., casatorit, domiciliat in ……………………, str. ……………………..nr. ….., bloc ….., scara …., etaj …., apart. ………, sector/judet ……………………, posesor al …………………, seria …………… nr. ………… eliberat de ………………………………. la data de ……………….., cod numeric personal ……………..;
Imputernicesc prin prezenta pe: ……………………. cetatean …………., nascut la data de ……………….., in localitatea ………………………., de sex ……………………………., casatorit/necasatorit, domiciliat in ………………………, str. …………………………………..
nr. …………………., bloc ………., scara …………, etaj ………….., apart. ………………, sector/judet ………………………………., posesor al ……………………………………….., seria …………… nr. ……………………… eliberat de ………………………………..la data de …………………………., cod numeric personal ……………………………………………;

Ca,  in  numele  meu  si  pentru  mine,  sa  cumpere  la  pretul  cel  mai  avantajos,  un  autovehicul1) marca ……………………….., tipul ………………………., motor diesel de …….., anul fabricatiei …….. .

In acest scop, mandatarul meu va negocia clauzele contractului de vanzare-cumparare pe care il va semna, in forma autentica, va achita vanzatorului pretul care va fi necesar vanzarii, dar nu pagubitor pentru mine si va indeplini toate formalitatile pentru incheierea contractului in forma autentica, platind toate taxele ocazionate de acesta.

Mandatarul meu este imputernicit sa inscrie dreptul meu de proprietate astfel dobandit
in evidentele fiscale si sa plateasca toate taxele si impozitele datorate statului pentru autovehiculul cumparat.

Totodata, mandatarul meu ma va reprezenta la Registrul Auto Roman pentru efectuarea verificarilor, la organele de politie rutiera in vederea inmatricularii acestuia pe numele meu, mandatarul meu putand ridica certificatul de inmatriculare, precum si placutele
cu numerele de inmaticulare ale autovehiculului.

Pentru aducerea la indeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu va semna in numele meu si pentru mine, oriunde va fi necesar, in limitele prezentului mandat, semnatura sa fiindu-mi pe deplin opozabila.

Prezentul mandat este cu titlu gratuit si netransmisibil.

Solicit autentificarea prezentului inscris.

Redactata si editata/dactilografiata in ……. exemplare, la Biroul Notarului Public ……, astazi, data autentificarii.

S-au eliberat partilor …………… exemplare.


MANDANT

1. Mandantul poate sa precizeze conditiile amanuntite ale mandatului pe care acesta il da mandatarului sau, in care scop va putea individualiza autovehiculul vizat spre cumparare, pretul de cumparare, modalitatea de achitare.

Contract de concesiune – model

Contract de concesiune3) – model

Incheiat astazi …………………….
la ………………………………………

I. PARTILE CONTRACTANTE

1.1. ……………………………………………………………………………(ministerul, consiliul judetean sau local ori institutia publica de interes local) cu sediul in ……………………………., (localitatea) str. ……………………. nr. …….., judetul/sectorul ……………..  reprezentata prin ………………………………….., cu functia de ……………………….., in calitate de concedent si

1.2. S.C. ……………………………………………… S.N.C./S.C.S./S.A./S.C.A./S.R.L. cu sediul social in …………………………………., (localitatea) str. ………………………………. nr. ………., bloc ………, scara ………, etaj ………, apartament ……. judetul/sectorul ……………………………, având codul unic de inregistrare nr. ………………….., atribut fiscal ………………… si numar de ordine in registrul comertului …………/……../……….., contul nr. …………………… deschis la …………………………, telefon …………………….., fax ………………………….., reprezentata prin ………………………………., cu functia de …………………………………, in calitate de concesionar
sau

1.2. Asociatia/Fundatia/Uniunea/Federatia ……………………………………………. cu sediul in ……………………………….., (localitatea)  str. ……………………………………… nr. ………., bloc ………, scara ………, etaj ………, apartament ……. judetul/sectorul ……………………………, inscrisa in Registrul ……………………………………. sub nr. …………………………, pe baza certificatului de inscriere nr. ………………………….. din ……………………………, având contul nr. ………………………………, deschis la ………………………………………, telefon …………………….., fax ………………………….., reprezentata de …………………………………………….., cu functia de …………………………………., in calitate de concesionar
sau

1.2. Asociatia familiala ………………………………………………………, cu sediul in ……………………………………., (localitatea) str. …………………………………………… nr. ……….., bloc ………, scara ………, etaj ………, apartament …….., judetul/sectorul …………………………….., posesoarea autorizatiei nr. ……………., din ………………………, eliberata de ……………………………….., având contul nr. …………………., deschis la

1.2. ………………………………….., telefon …………………, fax ………………….., reprezentata de ……………………, cu functia de …………………………….., in calitate de concesionar sau

1.2. ……………………………………… (numele si prenumele) cu domiciliul in ………………………………,  (localitatea) str. ………………………….
nr. ………., bloc …….., scara ……… etaj …….., apartament …….., judetul/sector ……………………., posesorul(posesoarea) autorizatiei nr. ………………………… din …………………… eliberata de ………………………….., persoana fizica care desfasoara activitate economica in mod independent, in calitate de concesionar
sau

1.2. ……………………………….., (numele si prenumele) cu domiciliul in ………………………..,  (localitatea) str. ………………………… nr. …….., bloc ………, scara ……….., etaj ……….., apartament ………, judetul/sectorul ………………………, nascut(a) la data de …………………………. (ziua, luna, anul) (localitatea) in ………………………., judetul/sectorul ……………………,
fiul (fiica) lui ……………………. si al (a) ………………….., având actul de identitate seria …………. numarul ……………….., eliberat de ……………………….., la data de ……………….., codul numeric personal …………………………, in calitate de concesionar

In temeiul prevederilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor si a Hotarârii Guvernului nr. 216/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice – cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor;
In baza Hotarârii Guvernului/consiliului judetean/orasenesc/comunal de aprobare a concesionarii nr. …………………………. din …………………………; au convenit sa incheie prezentul contract cu respectarea urmatoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul prezentului contract il constituie concesionarea urmatoarelor bunuri/activitati/servicii
…………………………………………………………………………………………………….
……………………………………………………………………………………………………
in conformitate cu obiectivele concedentului.

2.2. Obiectivele concedentului sunt:
a) ……………………………………………………………………………………..;
b) ……………………………………………………………………………………..;
c) ……………………………………………………………………………………..;
etc.

2.3. Descrierea obiectului si a conditiilor concesiunii sunt stabilite in caietul de sarcini anexa
nr. ……………………… la prezentul contract si pe care concesionarul le accepta integral.
Caietul de sarcini are caracter obligatoriu, clauzele sale completându-se cu cele convenite de
parti4).

2.4. In executarea contractului de concesiune, concesionarul va utiliza urmatoarele categorii de
bunuri5):
a) Bunuri de retur6) care revin, de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului, la expirarea contractului de concesiune astfel: ……………………………………………………………………………………………………………. .
b) Bunuri de preluare7) care la expirarea contractului pot reveni concedentului, in
masura in care acesta isi manifesta intentia de a le prelua, in schimbul platii unei
compensatii egale cu valoarea contabila actualizata, conform caietului de sarcini,
dupa cum urmeaza: ………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….. .
c) Bunuri proprii8) care la expirarea contractului de concesiune ramân in proprietatea
concesionarului sunt: ……………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….. .
2.5. La incetarea contractului de concesiune, din orice cauza, bunurile prevazute la pct. 2.4 se vor repartiza corespunzator destinatiilor mentionate la acel punct, concesionarul fiind obligat sa restituie in deplina proprietate, libere de orice sarcina, bunurile concesionate, inclusiv investitiile realizate.

III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Durata concesiunii este de ……………. ani, incepând de la data semnarii prezentului contract.
3.2. Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult o jumatate din durata initiala, prin simplul acord de vointa al partilor care vor incheia un act aditional cu cel putin ………………………… (zile, luni, ani) inainte de incetarea lui.

IV. PRETUL CONTRACTULUI

4.1. Redeventa este de ………………………………………………………………….. lei, platita ……………………………………………………… (lunar, trimestrial, semestrial, anual)
in conformitate cu caietul de sarcini.
4.2. Redeventa se va indexa la data platii, in raport cu rata inflatiei.
4.3. Plata redeventei se va face in contul concedentului indicat in partea introductiva a prezentului contract.
4.4. Neplata redeventei sau executarea cu intârziere a acestei obligatii conduce la ………………………………………………………………………………………………….. .

V. DREPTURILE PARTILOR

5.1. Concesionarul are urmatoarele drepturi:
a) de a exploata, in mod direct, pe riscul si pe raspunderea sa, bunurile, activitatile
si/sau serviciile publice care fac obiectul prezentului contract;
b) de a folosi si de a culege fructele bunurilor care fac obiectul concesiunii, potrivit
naturii bunului si obiectivelor stabilite prin prezentul contract de concesiune.

5.2. Drepturile concedentului sunt urmatoarele:
a) sa inspecteze bunurile concesionate, sa verifice stadiul de realizare a investitiilor,
precum si modul in care este satisfacut interesul public prin realizarea activitatii
sau serviciului public, precum si respectarea obligatiilor asumate de concesionar.

Verificarea se va efectua numai dupa o notificare prealabila adresata concesionarului
in urmatoarele conditii: ………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………..;
b) sa-si manifeste, la incetarea contractului de concesiune, prin ajungerea la termen,
intentia de a dobândi bunurile de preluare si de a solicita concesionarului incheierea
contractului de vânzare-cumparare a acestor bunuri. In termen de …………………………… (zile, luni etc.) concedentul este obligat sa-si exercite dreptul de optiune, sub sanctiunea decaderii;
c) sa modifice in mod unilateral partea reglementara a contractului de concesiune din motive exceptionale legate de interesul national sau local. In cazul in care modificarea unilaterala a contractului ii aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul sa primeasca o despagubire adecvata si efectiva. In situatia in care va exista un dezacord intre concedent si concesionar, cu privire la valoarea despagubirii, aceasta va fi stabilita de instanta de judecata. Dezacordul dintre concedent si concesionar cu privire la despagubiri nu poate sa constituie un temei pentru concesionar ca sa se sustraga obligatiilor sale contractuale.

VI. OBLIGATIILE PARTILOR9)

6.1. Concesionarul este obligat:
a) sa asigure exploatarea eficace in regim de continuitate si de permanenta a bunurilor, activitatilor si/sau serviciilor publice care fac obiectul concesiunii, potrivit obiectivelor stabilite prin prezentul contract;
b) sa exploateze in mod direct bunurile, activitatile sau serviciile publice care fac obiectul concesiunii;
c) sa nu subconcesioneze bunurile, activitatile sau serviciile ce fac obiectul concesiunii;
d) sa plateasca redeventa in cuantumurile si la termenele stabilite prin prezentul contract;
e) sa asigure cresterea eficientei, in urmatoarele modalitati: …………………………………..
f) sa realizeze investitiile prevazute in anexa nr. ……………. si la termenele stabilite in cadrul acesteia10) ;
g) sa respecte conditiile impuse de natura bunurilor, activitatilor si/sau serviciilor
publice si anume11):…………………………………….;
h) sa restituie concedentului la incetarea contractului, prin ajungerea la termen, in deplina proprietate, bunurile de retur, in mod gratuit si libere de orice sarcini;
i) sa depuna, in termen de 90 de zile de la data incheierii prezentului contract, cu titlu de garantie, suma de ……………………. lei reprezentând cota-parte din suma datorata concesionarului cu titlu de redeventa pentru primul an de activitate12);
j) sa asigure, la \ncetarea contractului din alte cauze decât prin ajungere la termen, excluzând forta majora si cazul fortuit13) continuitatea prestarii activitatii sau serviciului public, in conditiile stipulate in contract, pâna la preluarea acestuia de catre concedent;
k) sa notifice, concedentului, de indata ce sesizeaza existenta sau posibilitatea existent ei unei cauze de natura sa conduca la imposibilitatea realizarii activitatii sau serviciului public, in vederea luarii masurilor ce se impun pentru asigurarea continuitat ii activitatii sau serviciului public;
l) sa continue exploatarea bunului, desfasurarea activitatii ori prestarea serviciului in noile conditii stabilite de concedent, in mod unilateral, potrivit pct. 5.2 lit. c) din prezentul contract, fara a putea solicita incetarea acestuia;
m) concesionarul va mentine un numar de ……………. angajati;
n) concesionarul se obliga sa plateasca ………………………………………… % din prima de (alte obligatii) asigurare.

6.2. Obligatiile concedentului sunt urmatoarele:
a) sa nu il tulbure pe concesionar in exercitiul drepturilor rezultate din prezentul contract de concesiune;
b) sa nu modifice in mod unilateral prezentul contract de concesiune, in afara de cazurile prevazute de lege;
c) sa notifice concesionarului aparitia oricaror imprejurari de natura sa aduca atingere drepturilor concesionarului.

6.3. Responsabilitatile de mediu se impart intre partile contractante astfel:
a) concedentul raspunde de ……………………………………………………………………;
b) concesionarul raspunde de ………………………………………………………. .

VII. CLAUZA PENALA

7.1. In cazul nerespectarii totale sau partiale ori a executarii necorespunzatoare a obligatiilor stabilite in caietul de sarcini si a clauzelor prezentului contract, partea in culpa este obligata la plata penalitatilor prevazute de caietul de sarcini, iar daca acestea nu acopera paguba, pentru partea neacoperita este obligata la daune-interese.

7.2. Denuntarea unilaterala a contractului atrage dupa sine daune-interese.

VIII. FORTA MAJORA

8.1. Nici una dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau/si de executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutarea sau/si executarea obligatiei respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.

8.2. Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti, in termen de ………….. (zile, ore) producerea evenimentului si sa ia toate masurile posibile in vederea limitarii consecintelor lui.

8.3. Daca in termen de ………………………….. (zile, ore) de la producere, evenimentul respectiv nu inceteaza,  partile au dreptul sa-si notifice incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna dintre ele sa pretinda daune-interese.

IX. NOTIFICARILE INTRE PARTI

9.1. In acceptiunea partilor contractante, orice notificare adresata de una dintre acestea celeilalte este valabilindeplinita daca va fi transmisa la adresa/sediul prevazut in partea introductiva a prezentului contract.

9.2. In cazul in care notificarea se face pe cale postala, ea va fi transmisa prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire (A.R.) si se considera primita de destinatar la data mentionata de oficiul postal primitor pe aceasta confirmare.

9.3. Daca notificarea se trimite prin telefax, ea se considera primita in prima zi lucratoare dupa cea in care a fost expediata,

9.4. Notificarile verbale nu se iau in considerare de nici una dintre parti, daca nu sunt confirmate prin intermediul uneia dintre modalitatile prevazute la alineatele precedente.

X. INCETAREA CONTRACTULUI

10.1. Prezentul contract de concesiune inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la expirarea duratei stabilite prin contract, daca partile nu convin in scris prelungirea acestuia, in conditiile legii;
b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina concedentului;
c) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin reziliere, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului;
d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin rezilierea, cu plata de despagubiri in sarcina concedentului;
e) la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata unei despagubiri.

XI. SOLUTIONAREA LITIGIILOR

11.1. Partile au convenit ca toate neintelegerile privind validitatea prezentului contract sau rezultate din interpretarea, executarea ori incetarea acestuia sa fie rezolvate pe cale amiabila de catre reprezentantii lor.

11.2. In cazul in care rezolvarea litigiilor nu este posibila pe cale amiabila, partile se vor adresa instantelor judecatoresti. sau

11.2. In cazul in care rezolvarea litigiilor nu este posibila pe cale amiabila, ele se vor rezolva prin arbitraj comercial de catre ……………………………………………… (instanta de arbitraj aleasa de comun acord de parti) potrivit regulilor de procedura arbitrala ale acesteia.

XII. CLAUZE FINALE

12.1. Modificarea prezentului contract se face numai prin act aditional incheiat intre partile contractante.

12.2. Prezentul contract, impreuna cu anexele sale care fac parte integranta din cuprinsul sau, reprezinta voia partilor si inlatura orice alta intelegere verbala dintre acestea, anterioara sau ulterioara incheierii lui.

12.3. Prezentul contract a fost incheiat intr-un numar de ……… exemplare, din care ……………….. .

CONCEDENT                      CONCESIONAR

Note
1. Redeventa se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupa caz. Modul de calcul si de plata a ei se stabilesc de concedent.
2. In cazul in care licitatia publica nu a condus la desemnarea unui câstigator.
3. Contractul de concesiune se incheie in conformitate cu legea româna, indiferent de nationalitatea sau cetatenia concesionarului, pentru o perioada care nu va putea depasi 49 de ani, incepând de la data semnarii lui.
– Durata concesiunii se stabileste tinând seama de perioada de amortizare a investitiilor ce urmeaza sa fie realizate de catre concesionar.
– Contractele de concesiune se incheie in termen de 30 de zile de la data la care concedentul l-a informat pe concesionar despre accepaterea ofertei sale, daca prin caietul de sarcini nu s-a stabilit altfel, nerespectarea termenului putând atrage plata de daune-interese de catre partea in culpa.
– Contractele de concesiune a terenurilor de orice natura se inregistreaza de catre concesionar in registrele de publicitate imobiliara, in termen de 30 de zile calendaristice de la data incheierii lui.
– Refuzul ofertantului declarat câstigator de a incheia contractul de concesiune atrage dupa sine pierdea garantiei depuse pentru participare si, daca este cazul, plata de daune-interese.
4. Clauzele convenite in completare nu pot contraveni obiectivelor concesiunii prevazute in caietul de sarcini.
5. In cazul concesionarii de bunuri.
6. Bunuri de retur sunt bunurile care au facut obiectul concesiunii precum si cele care au rezultat in urma investitiilor impuse in caietul de sarcini.
7. Bunurile de preluare sunt bunurile care au apartinut concesionarului si au fost utilizate de catre acesta pe durata contractului.
8. Bunuri proprii sunt bunurile care au apartinut concesionarului si au fost folosite de catre acesta pe durata concesiunii cu exceptia bunurilor de preluare.
9. Clauzele se stabilesc in conditiile caietului de sarcini.
10. In anexa se mentioneaza bunurile cu datele de indentificare si tehnice, termenele de realizare a investitiilor, investitiile care nu se amortizeaza pe durata concesiunii, avizele ce trebuie obtinute in cazul in care sunt afectate bunuri cu regim special, standardele de calitate a activitatilor si serviciilor publice prestate.
11. Protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, conditii de siguranta in exploatare, protectia solului, protectia muncii, conditii privind folosirea si protejarea patrimoniului.
12. Daca este necesar, din aceasta suma vor fi prelevate penalitatile si sumele datorate concedentului de catre concesionar, in baza contractului de concesiune. Concesionarul poate constitui drept garantie si titluri de credit, asupra carora se va institui gaj cu acordul concedentului. Se constituie si o garantie similara, in functie de necesitatea acoperirii costurilor viitoare, pentru indeplinirea obligatiilor privind protecta mediului, care potaparea pe parcursul derularii concesiunii.
13. In sensul strict al prezentului contract, prin forta majora se intelege orice imprejurare externa cu caracter exceptional, fara relatie cu lucrul care a provocat dauna sau cu insusirile sale naturale, absolut invincibila si absolut imprevizibila, iar prin caz fortuit se intelege acele imprejurari care au intervenit si au condus la producerea prejudiciului si care nu implica vinovatia paznicului juridic, dar care nu intrunesc caracteristicele fortei majore.

Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Codul Muncii

Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 728 din 28.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. — Alineatul (1) al articolului 134 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 134. — (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se
lucreaza sunt:
— 1 si 2 ianuarie;
— prima si a doua zi de Pasti;
— 1 mai;
— prima si a doua zi de Rusalii;
— Adormirea Maicii Domnului;
— 1 decembrie;
— prima si a doua zi de Craciun;
— 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.”

Codul Muncii – actualizat la 28.10.2008

Codul Muncii, versiune actualizata la data de 28.10.2008.

Versiunea actualizata include modifcarile aduse de:
– Legea nr. 480/2003
– Legea nr. 541/2003
– O.U.G. nr. 65/2005
– Legea nr. 241/2005
– Legea nr. 371/2005
– O.U.G. nr. 55/2006
– Legea nr. 94/2007
– Legea nr. 237/2007
– Legea nr. 202/2008 publicata in MOF nr. 728 din 28.10.2008.


TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare

Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.

Art. 2. –
Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania;
b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila;
c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei;
d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca;
f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
g) organizatiilor sindicale si patronale.

Codul Fiscal al Romaniei – actualizat la 01.11.2008

Codul Fiscal al Romaniei, versiune actualizata la data de 01.11.2008.

Versiunea actualizata include modificarile aduse de:
– Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004
– Rectificarea publicata in MOf. nr. 112 din 06.02.2004
– Codul de Procedura Fiscala din 2004
– H.G. nr. 977/2004
– O.G. nr. 94/2004
– Legea nr. 507/2004
– H.G. nr. 783/2004
– O.G. nr. 83/2004
– Legea nr. 494/2004
– O.U.G. nr. 123/2004
– O.U.G. nr. 138/2004
– Legea nr. 96/2005
– O.U.G. nr. 24/2005
– O.U.G. nr. 30/2005
– O.U.G. nr. 45/2005
– Legea nr. 164/2005
– Legea nr. 163/2005
– Codul de procedura fiscala
– Legea nr. 210/2005
– Legea nr. 247/2005
– Decizia Curtii Constitutionale nr. 568/2005
– H.G. nr. 797/2005
– O.U.G. nr. 203/2005
– O.U.G. nr. 21/2006
– O.U.G. nr. 33/2006
– Legea nr. 317/2006
– O.G. nr. 43/2006
– H.G. nr. 1514/2006
– Legea nr. 343/2006
– Rectificarea publicata in MOF nr. 765 din 07/09/2006
– O.U.G. nr. 110/2006
– O.U.G. nr. 22/2007
– H.G. nr. 667/2007
– O.U.G. nr. 106/2007 publicata in MOF nr. 703 din 18/10/2007
– Legea nr. 372/2007 publicata in MOF nr. 899 din 28/12/2007
– O.U.G. nr. 155/2007 publicata in MOF nr. 884 din 21/12/2007
– O.U.G. nr. 51/2008 publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008
– O.U.G. nr. 94/2008 publicata in MOF nr. 485 din 30/06/2008
– Ordinul nr. 1984/2008 publicata in MOF nr. 478 din 27/06/2008
– H.G. nr. 664/2008 publicata in MOF nr. 472 din 26/06/2008
– O.U.G. nr. 50/2008 publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008
– O.U.G. nr. 127/2008 publicata in MOF nr. 705 din 16/10/2008.

TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Art. 1. – (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
(3) In materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal.
(4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
(5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007.

Domeniul de aplicare a Codului de procedura fiscala

ARTICOLUL 1
Sfera de aplicare a Codului de procedura fiscala

(1) Prezentul cod reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, prevazute de Codul fiscal*).
(2) Prezentul cod se aplica si pentru administrarea drepturilor vamale, precum si pentru administrarea creantelor provenind din contributii, amenzi si alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, in masura in care prin lege nu se prevede altfel.
(3) Prin administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat se intelege ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale in legatura cu:
a) inregistrarea fiscala;
b) declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;
c) solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale.
___________
*) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza.

ARTICOLUL 2
Raportul Codului de procedura fiscala cu alte acte normative

(1) Administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute la art. 1, se indeplineste potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala, ale Codului fiscal, precum si ale altor reglementari date in aplicarea acestora.
(2) Prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.
(3) Unde prezentul cod nu dispune se aplica prevederile Codului de procedura civila.

ARTICOLUL 3
Modificarea si completarea Codului de procedura fiscala

(1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

ARTICOLUL 4
Infiintarea si functionarea Comisiei de proceduri fiscale

(1) In cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se infiinteaza Comisia de proceduri fiscale, care are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a prezentului cod si a legislatiei care intra in sfera de competenta a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu exceptia cazului cand prin lege se prevede altfel.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de proceduri fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Comisia de proceduri fiscale este coordonata de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(4) Deciziile Comisiei de proceduri fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Solutiile unitare adoptate prin decizii ale Comisiei de proceduri fiscale si aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sunt aplicabile de la data publicarii acestor decizii potrivit alin. (4).
(6) Solutiile unitare prevazute la alin. (5) sunt aplicabile si procedurilor in curs.

Decizie de sanctionare ca urmare a nerealizarii sarcinilor de serviciu si a incalcarii dispozitiilor Regulamentului de Ordine Interioara – netemeinici

Decizie de sanctionare ca urmare a nerealizarii sarcinilor de serviciu si a incalcarii dispozitiilor Regulamentului de Ordine Interioara – netemeinicie.

Potrivit art. 263-268 codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara fara a folosi insa acest drept in mod abuziv.Prin cererea inregistrata sub nr.1017/2005 petentul B.I. a formulat contestatie impotriva deciziei de sanctionare nr.15/6.01.2005 emisa de parata SC A SA Slatina, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna admiterea contestatiei, anularea deciziei sus mentionate.In motivare petentul a precizat ca prin decizia contestata a fost sanctionat disciplinar cu reducerea salariului cu 10% pe o luna fiind retinute in sarcina sa ca abateri savarsite ” nereguli in zona deservita de electricienii sectiei Electroliza V”, fara ca in decizie sa fie precizate motivele concrete pentru care ia fost aplicata sanctiunea.Arata petentul ca la data inspectiei din 04.12.2004 parata nu a retinut faptul ca in vestiarele electricienilor de la sectia Electroliza V se aflau intr-un stadiu intermediar al lucrarilor de abilitare, lucrari demarate la propunerea sa si nu au avut in vedere faptul ca prin depozitarea celor doua mijloace fixe , respectiv instalatii de uscare aer comprimat, pe holul de acces al electricienilor, nu a incalcat nici o dispozitie ci a incercat sa le asigure integritatea.Mai arata petentul ca nu se face vinovat de abaterea retinuta, deoarece pana la data inspectiei a actionat pe linia ordinei si curateniei cat si pentru asigurarea bunei functionarii a instalatiei sectiei.Petentul a depus la dosar , in sustinere: decizie nr.15/6.01.2005, nota privind masurile impuse in urma constatarilor din data de 4.12.2004 – inspectie vestiare , adresa nr.1588/22.12.2004, nota explicativa, propuneri de casare mijloace fixe nr.1872/21.06.2004, HOT CA nr.390/2004, decizia de delegare nr.947/18.06.2004 si nr.1266/28.07.2004.Parata a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neintemeiata, motivat de faptul ca petentul se face vinovat de savarsirea abaterii retinute in sarcina sa prin incalcare dispozitii serviciului mecanic , referitor la depozitarea mijloacelor fixe propuse pentru casare in hala nr.2, dispozitie respectata dupa controlul efectuat. De asemenea a mai depus :nota referitoare la masurile impuse in urma constatarilor din data de 4.12.2004, inspectie vestiare, extras din ROI si CCM la nivel de unitate pentru anul 2004.Instanta, analizand actele aflate la dosarul cauzei retine ca petentul este salariatul paratei in calitate de sef sectie adjunct Mecanico – Energetic, iar prin decizia nr.15/6.01.2005 a fost sanctionat disciplinar conf. art.264 alin. 1 lit. d CM, prin reducerea salariului de baza cu 10% pe o luna, fiind retinuta in sarcina sa existenta unor nereguli in zona deservita de electricienii sectiei Electroliza V.In baza art.267 CM a procedat la efectuarea cercetarii prealabile a faptei constatate in urma controlului efectuat la vestiarele Uzinei de Aluminiu in data de 4.12.2004, in urma carora a fost incheiata nota referitoare la masurile impuse in urma constatarilor din data de 4.12.2004 – inspectie vestiare, din care instanta a retinut ca neregulile din zona deservita de electricienii sectiei Electroliza V se refera la starea curateniei holului de acces in atelier, unde erau depozitate doua uscatoare de aer prin refrigerare si un raft cu piese electrice de schimb necesare asigurarii intretinerii electrice a utilajelor.Referitor la depozitarea celor doua mijloace fixe in holul de acces spre atelierul electricienilor sectiei Electroliza V instanta a retinut, din situatia propunerilor de casare mijloace fixe Electroliza 5 nr.8872/21.06.2004, ca aceste uscatoare de aer au fost propuse casarii, iar din hot. Nr.390/02.09.2004 din CA a retinut ca lista privind propunerile de casare va fi reanalizata cu specialisti de la Iprolam SA si se va realiza un inventar fizic al actor bunuri ce vor fi aduse intr-o magazie centrala de casari.Fata de dispozitiile hot. CA se apreciaza ca parata nu a facut dovada aducerii la cunostinta petentului a locului destinat depozitarii bunurilor ce urmau a fi casate si nici a existentei unui termen de realizare acestei sarcini.Faptul ca petentul a aflat de la serviciul mecanic ca toate mijloacele fixe casarii se depoziteaza in hala nr.2, dar a “ezitat” sa procedeze astfel, nu se poate retine ca nerealizare a sarcinilor de serviciu deoarece nefiind aprobata casarea bunurilor se aflau in inventarul petentului, iar potrivit sustinerilor sale, sustineri neinlaturate de parata, hala nr.2 nu era asigurata si nu avea un magazioner care sa le preia.De asemenea, nici existenta raftului cu piese electrice in holul de acces spre atelierul electricienilor nu poate fi retinuta ca incalcare a obligatiei de a asigura ordinea si curatenia in sector, prevazuta de art. 65 din ROI, deoarece chiar parata recunoaste ca destinatia acestuia era aceea de a asigura piesele de schimb necesare intretinerii electrice a utilajelor.Impotriva acestei sentinte a formulat recurs intimata criticand-o pentru netemeinicie, solicitand modificarea sentintei in sensul respingerii contestatiei ti mentinerii ca netemeinica si legala a deciziei nr.15/2005.Recursul a fost respins ca nefundat, retinandu-se ca instanta de fond a interpretat in mod corect probele din care rezulta neindeplinirea conditiilor pentru aplicarea unei sanctiuni disciplinare conform art.263- 268 CM de catre angajator.

Contractul individual de munca

CAPITOLUL I Incheierea contractului individual de munca Art. 10. – Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.

Art. 11. – Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca.

Art. 12. – (1) Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.
(2) Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege.

Art. 13. – (1) Persoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani.
(2) Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.
(3) incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani este interzisa.
(4) incadrarea in munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa.
(5) incadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face dupa implinirea varstei de 18 ani; aceste locuri de munca se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Art. 14. – (1) in sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca.
(2) Persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul dobandirii personalitatii juridice.
(3) – Persoana fizica dobandeste capacitatea de a incheia contracte individuale de munca in calitate de angajator din momentul dobandirii capacitatii depline de exercitiu. ( O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 15. – Este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale.

Art. 16.(1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Angajatorul persoana juridica, persoana fizica autorizata sa desfasoare o activitate independenta, precum si asociatia familiala au obligatia de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca anterior inceperii raporturilor de munca. (O.U.G. nr. 65/2005)
(2) in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.
(3) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca.

„Art. 17. – (1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice.” (O.U.G. nr. 55/2006)
(1¹) Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul comunicarii ofertei sale privind continutul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz. (Legea nr. 371/2005)
(2) Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente :….
(Legea nr. 371/2005)
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania sau altor acte normative si atributiile postului;
(O.U.G. nr. 65/2005)
e) riscurile specifice postului;
f) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
g) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
h) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
i) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
j) salariul pe baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
k) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
l) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
m) durata perioadei de proba, dupa caz;
(Legea nr. 371/2005)
(3) Elementele din informarea prevazuta la alin. (2) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca.
(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 15 zile de la data incunostintarii in scris a salariatului, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil.
(4¹) La negocierea, incheierea sau modificarea contractului individual de munca, oricare dintre parti poate fi asistata de catre terti, conform propriei optiuni, cu respectarea confidentialitatii prevazute la prevederilor alin. (5). (Legea nr. 371/2005)
(5) Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil incheierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.
„Art. 18. – (1) in cazul in care persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util, inainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (2), precum si informatii referitoare la:” (O.U.G. nr. 55/2006)
a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate;
b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate;
d) conditiile de clima;
e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;
f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala.
„g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.” (O.U.G. nr. 55/2006)
(1¹) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa fie inscrise se regaseasca si in continutul contractului individual de munca. (Legea nr. 371/2005)
(2) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca in strainatate.

Art. 19 In situatia in care angajatorul nu isi executa obligatia de informare prevazuta la art. 17 si 18, persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, este in drept are dreptul sa sesizeze, in termen de 30 de zile de la data neindeplinirii acestei obligatii, instanta judecatoreasca competenta si sa solicite despagubiri corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutarii de catre angajator a obligatiei de informare. (Legea nr. 371/2005)

Art. 20. – (1) in afara clauzelor esentiale prevazute la art. 17, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul individual de munca si alte clauze specifice.” (O.U.G. nr. 55/2006)
(2) Sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa:
a) clauza cu privire la formarea profesionala;
b) clauza de neconcurenta;
c) clauza de mobilitate;
d) clauza de confidentialitate.

Art. 21. (1) La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta. (Legea nr. 371/2005)
(2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.
(3) Indemnizatia datorata salariatului nu are natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca.
(4) Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.
(O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 22. (1) Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca.
(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la articolul 56 lit. d), f), g), h) si j), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.
(O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 23. – (1) Clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine.
(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta.

Art. 24. – In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

Art. 25. – Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. in acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.

Art. 26. – (1) Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca.
(2) Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese.

Art. 27. – (1) O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munca.
(3) in situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.
(4) Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului in cazul angajarii sau schimbarii locului ori felului muncii fara certificat medical sunt stabilite prin legi speciale.
(5) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa.
(6) La angajarea in domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie si in alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice.

Art. 28. – Certificatul medical este obligatoriu si in urmatoarele situatii:
a) la reinceperea activitatii dupa o intrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munca avand expunere la factori nocivi profesionali, si de un an, in celelalte situatii;
b) in cazul detasarii sau trecerii in alt loc de munca ori in alta activitate, daca se schimba conditiile de munca (O.U.G. nr. 65/2005)
c) la inceperea misiunii, in cazul salariatilor incadrati cu contract de munca temporara;
d) in cazul ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor, in situatia in care urmeaza sa fie instruiti pe meserii si profesii, precum si in situatia schimbarii meseriei pe parcursul instruirii;
e) periodic, in cazul celor care lucreaza in conditii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei;
f) periodic, in cazul celor care desfasoara activitati cu risc de transmitere a unor boli si care lucreaza in sectorul alimentar, zootehnic, la instalatiile de aprovizionare cu apa potabila, in colectivitati de copii, in unitati sanitare, potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei;
g) periodic, in cazul celor care lucreaza in unitati fara factori de risc, prin examene medicale diferentiate in functie de varsta, sex si stare de sanatate, potrivit reglementarilor din contractele colective de munca.

Art. 29. – (1) Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea.
(2) Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea prevazuta la alin. (1) sunt stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil, in statutul de personal – profesional sau disciplinar – si in regulamentul intern, in masura in care legea nu dispune altfel.
(3) Informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decat acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale.
(4) Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la functiile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.

Art. 30. (1) incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz, daca legea nu prevede altfel. (O.U.G. nr. 65/2005)
(2) Posturile vacante existente in statul de functii vor fi scoase la concurs, in raport cu necesitatile fiecarei unitati prevazute la alin. (1).
(3) in cazul in care la concursul organizat in vederea ocuparii unui post vacant nu s-au prezentat mai multi candidati, incadrarea in munca se face prin examen.
(4) Conditiile de organizare si modul de desfasurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarare a Guvernului.

Art. 31. – (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.
(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.
(3) in cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are caracter exceptional si nu poate depasi 5 zile lucratoare.
(4) Absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba de cel mult 6 luni.
(O.U.G. nr. 65/2005)
(4¹) Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisa, la initiativa oricareia dintre parti. (Legea nr. 371/2005)

(5) Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.

Art. 32. – (1) Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba.
(2) Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.
(3) Neinformarea salariatului anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca cu privire la perioada de proba, in termenul prevazut la art. 17 alin. (4), duce la decaderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate.
(4) Perioada de proba constituie vechime in munca.

Art. 33. – Angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post este interzisa.

Art. 34. – (1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.
(2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.
(3) Registrul general de evidenta se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii functia/ocupatia conform Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca si data incetarii contractului individual de munca. (O.U.G. nr. 65/2005)
(4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmand sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii.
(5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
(6) in cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a salariatilor se depune la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz.
(7) Metodologia de intocmire a registrului general de evidenta a salariatilor, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu intocmirea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Art. 35. – (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
(3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.
Art. 36. – Cetatenii straini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munca in baza permisului de munca eliberat potrivit legii.

CAPITOLUL II
Executarea contractului individual de munca

Art. 37. – Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca.

Art. 38. – Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.

Art. 39. – (1) Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;
b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal;
c) dreptul la concediu de odihna anual;
d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) dreptul la demnitate in munca;
f) dreptul la securitate si sanatate in munca;
g) dreptul la acces la formarea profesionala;
h) dreptul la informare si consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;
j) dreptul la protectie in caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectiva si individuala;
l) dreptul de a participa la actiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
(2) Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca;
d) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;
e) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;
f) obligatia de a respecta secretul de serviciu.

Art. 40. – (1) Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;
b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii si/sau in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati. (Legea nr. 371/2005)
c) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;
d) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.
(2) Angajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;
b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;
d) sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea unitatii. Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere in contractul colectiv de munca aplicabil. (Legea nr. 371/2005)
e) sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;
f) sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii;
g) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege;
h) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

CAPITOLUL III
Modificarea contractului individual de munca

Art. 41. – (1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.
(2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.
(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) conditiile de munca;
e) salariul;
f) timpul de munca si timpul de odihna.

Art. 42. – (1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca.
(2) Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca.

Art. 43. – Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.

Art. 44. – (1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.
(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

Art. 45. – Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. in mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.

Art. 46. – (1) Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an.
(2) in mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni.
(3) Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice.
(4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

Art. 47. – (1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea.
(2) Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat.
(3) Angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat.
(4) Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea.
(5) in cazul in care exista divergenta intre cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu isi indeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neindeplinite.

Art. 48. – Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.

CAPITOLUL IV
Suspendarea contractului individual de munca

Art. 49. – (1) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.
(2) Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
(3) Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne. (O.U.G. nr. 65/2005)
(4) in cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de salariat.

Art. 50. – Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii:
a) concediu de maternitate;
b) concediu pentru incapacitate temporara de munca;
c) carantina;
d) efectuarea serviciului militar obligatoriu;
e) exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel; (Legea nr. 480/2003)
f) indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat;
g) forta majora;
h) in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala;
i) in alte cazuri expres prevazute de lege.

Art. 51. (1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in urmatoarele situatii:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
c) concediu paternal;
d) concediu pentru formare profesionala;
e) exercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului;
f) participarea la greva;
g) absente nemotivate. (Abrogat de O.U.G. nr. 65/2005)
(2) Contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern. (O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 52. – (1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii:
a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;
b) ca sanctiune disciplinara;
c) in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
d) in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
e) pe durata detasarii.
(2) in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea anterioara platindu-i-se, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului. (Legea nr. 371/2005)

Art. 53. – (1) Pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului salariatii beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75 % din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat.
(2) Pe durata intreruperii temporare prevazute la alin. (1) salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii.

Art. 54. – Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

CAPITOLUL V
Incetarea contractului individual de munca

Art. 55. – Contractul individual de munca poate inceta astfel:
a) de drept;
b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea;
c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege.

SECTIUNEA 1
Incetarea de drept a contractului individual de munca

Art. 56. – Contractul individual de munca inceteaza de drept:
„a) la data decesului salariatului;
b) la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului;”
(O.U.G. nr. 55/2006)
c) ca urmare a dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care persoana juridica isi inceteaza existenta;( AbrogatO.U.G. nr. 55/2006)
d) la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii; (O.U.G. nr. 65/2005)
e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva;
f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;
g) ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti. (Legea nr. 371/2005)
h) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei;
i) ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;
j) la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata;
k) retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani.

Art. 57. – (1) Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.
(2) Constatarea nulitatii contractului individual de munca produce efecte pentru viitor.
(3) Nulitatea contractului individual de munca poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege.
(4) in situatia in care o clauza este afectata de nulitate, intrucat stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munca aplicabile, aceasta este inlocuita de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul avand dreptul la despagubiri.
(5) Persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu.
(6) Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor.
(7) Daca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca.

SECTIUNEA 2
Concedierea

Art. 58. – (1) Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului.
(2) Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Art. 59. – Este interzisa concedierea salariatilor:
a) pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala;
b) pentru exercitarea, in conditiile legii, a dreptului la greva si a drepturilor sindicale.

Art. 60. – (1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa:
a) pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii;
b) pe durata concediului pentru carantina;
c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;
d) pe durata concediului de maternitate;
e) pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
f) pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
g) pe durata indeplinirii serviciului militar;
h) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat;
i) pe durata efectuarii concediului de odihna.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.

SECTIUNEA 3
Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului

Art. 61. – Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;
b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala; (O.U.G. nr. 65/2005)
c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;
d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.
e) in cazul in care salariatul indeplineste conditiile de varsta standard si stagiu de cotizare si nu a solicitat pensionarea in conditiile legii. (Legea nr. 371/2005)

Art. 62. – (1) in cazul in care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevazute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei concedierii.
(2) Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.
(2¹) In cazul in care concedierea intervine pentru motivul prevazut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozitiilor art. 263-268. (O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 63. – (1) Concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termenele stabilite de prezentul cod.
(2) Concedierea salariatului pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, incheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati, precum si prin regulamentul intern. (Legea nr. 371/2005)

Art. 64.- (1) In cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul art. 56 lit. f), angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii.
(2) in situatia in care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante potrivit alin. (1), acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii profesionale si/sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii.
(3) Salariatul are la dispozitie un termen de 3 zile lucratoare de la comunicarea angajatorului conform prevederilor alin. (1), pentru a-si manifesta in scris consimtamantul cu privire la noul loc de munca oferit.
(4) in cazul in care salariatul nu isi manifesta consimtamantul in termenul prevazut la alin. (3), precum si dupa notificarea cazului catre agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca conform alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului.
(Legea nr. 371/2005)
(5) in cazul concedierii pentru motivul prevazut la art. 61 lit. c) salariatul beneficiaza de o compensatie, in conditiile stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz.

SECTIUNEA 4
Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului

„Art. 65. – (1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fara legatura cu persoana acestuia.
(2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.”
(O.U.G. nr. 55/2006)

Art. 66. – Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva.

Art. 67. – Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.

SECTIUNEA 5
„Concedierea colectiva. Informarea, consultarea salariatilor si procedura concedierilor colective” (O.U.G. nr. 55/2006)

„Art. 68. – (1) Prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:
a) cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.
(2) La stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv, potrivit alin. (1), se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca din initiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana salariatului, cu conditia existentei a cel putin 5 concedieri.”

„Art. 69. – (1) In cazul in care angajatorul intentioneaza sa efectueze concedieri colective, acesta are obligatia de a initia, in timp util si in scopul ajungerii la o intelegere, in conditiile prevazute de lege, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, cu privire cel putin la:
a) metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati care vor fi concediati;
b) atenuarea consecintelor concedierii prin recurgerea la masuri sociale care vizeaza, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesionala a salariatilor concediati.
(2) in perioada in care au loc consultari, potrivit alin. (1), pentru a permite sindicatului sau reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri in timp util, angajatorul are obligatia sa le furnizeze toate informatiile relevante si sa le notifice, in scris, urmatoarele:
a) numarul total si categoriile de salariati;
b) motivele care determina concedierea preconizata;
c) numarul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere;
d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
e) masurile avute in vedere pentru limitarea numarului concedierilor;
f) masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza sa fie acordate salariatilor concediati, conform dispozitiilor legale si/sau contractului colectiv de munca aplicabil;
g) data de la care sau perioada in care vor avea loc concedierile;
h) termenul inauntrul caruia sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numarului salariatilor concediati.
(3) Obligatiile prevazute la alin. (1) si (2) se mentin indiferent daca decizia care determina concedierile colective este luata de catre angajator sau de o intreprindere care detine controlul asupra angajatorului.
(4) in situatia in care decizia care determina concedierile colective este luata de o intreprindere care detine controlul asupra angajatorului, acesta nu se poate prevala, in nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2), de faptul ca intreprinderea respectiva nu i-a furnizat informatiile necesare.”

„Art. 70. – Angajatorul are obligatia sa comunice o copie a notificarii prevazute la art. 69 alin. (2) inspectoratului teritorial de munca si agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca la aceeasi data la care a comunicat-o sindicatului sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor.”

„Art. 71. – (1) Sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri in vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului salariatilor concediati, intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data primirii notificarii.
(2) Angajatorul are obligatia de a raspunde in scris si motivat la propunerile formulate potrivit prevederilor alin. (1), in termen de 5 zile calendaristice de la primirea acestora.”
(O.U.G. nr. 55/2006)

„Art. 71¹. – (1) in situatia in care, ulterior consultarilor cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor, potrivit prevederilor art. 69 si 71, angajatorul decide aplicarea masurii de concediere colectiva, acesta are obligatia de a notifica in scris inspectoratul teritorial de munca si agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca, cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere.
(2) Notificarea prevazuta la alin. (1) trebuie sa cuprinda toate informatiile relevante cu privire la intentia de concediere colectiva, prevazute la art. 69 alin. (2), precum si rezultatele consultarilor cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor, prevazute la art. 69 alin. (1) si art. 71, in special motivele concedierilor, numarul total al salariatilor, numarul salariatilor afectati de concediere si data de la care sau perioada in care vor avea loc aceste concedieri.
(3) Angajatorul are obligatia sa comunice o copie a notificarii prevazute la alin. (1) sindicatului sau reprezentantilor salariatilor, la aceeasi data la care a comunicat-o inspectoratului teritorial de munca si agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca.
(4) Sindicatul sau reprezentantii salariatilor pot transmite eventuale puncte de vedere inspectoratului teritorial de munca.
(5) La solicitarea motivata a oricareia dintre parti, inspectoratul teritorial de munca, cu avizul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca, poate dispune reducerea perioadei prevazute la alin. (1), fara a aduce atingere drepturilor individuale cu privire la perioada de preaviz.
(6) Inspectoratul teritorial de munca are obligatia de a informa in timp util angajatorul si sindicatul sau reprezentantii salariatilor, dupa caz, asupra reducerii perioadei prevazute la alin. (1), precum si despre motivele care au stat la baza acestei decizii.

Art. 71². – (1) in perioada prevazuta la art. 711 alin. (1), agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca trebuie sa caute solutii la problemele ridicate de concedierile colective preconizate si sa le comunice in timp util angajatorului si sindicatului ori, dupa caz, reprezentantilor salariatilor.
(2) La solicitarea motivata a oricareia dintre parti, inspectoratul teritorial de munca, cu consultarea agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca, poate dispune amanarea momentului emiterii deciziilor de concediere cu maximum 10 zile calendaristice, in cazul in care aspectele legate de concedierea colectiva avuta in vedere nu pot fi solutionate pana la data stabilita in notificarea de concediere colectiva prevazuta la art. 711 alin. (1) ca fiind data emiterii deciziilor de concediere.
(3) Inspectoratul teritorial de munca are obligatia de a informa in scris angajatorul si sindicatul sau reprezentantii salariatilor, dupa caz, asupra amanarii momentului emiterii deciziilor de concediere, precum si despre motivele care au stat la baza acestei decizii, inainte de expirarea perioadei initiale prevazute la art. 711 alin. (1).”
(O.U.G. nr. 55/2006)

Art. 72. – (1) Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari incadrari pe locurile de munca ale salariatilor concediati pe o perioada timp de 9 luni de la data concedierii acestora.
(2) In cazul situatia in care in aceasta perioada angajatorul se reiau activitatile a caror incetare a condus la concedieri colective, acesta angajatorul are obligatia de a transmite salariatilor care au fost concediati o comunicare scrisa in acest sens si de a-i reangaja pe aceleasi locuri de munca pe care le-au ocupat anterior, fara examen sau concurs ori perioada de proba.
(3) Salariatii au la dispozitie un termen de maxim 10 zile lucratoare de la data comunicarii angajatorului, prevazuta la alin (2), pentru a-si manifesta expres in scris consimtamantul cu privire la locul de munca oferit.
(4) In situatia in care salariatii care au dreptul de a fi reangajati potrivit alin. (2) nu isi manifesta expres in scris consimtamantul in termenul prevazut la alin (3) sau refuza locul de munca oferit, angajatorul poate face noi angajari incadrari pe locurile de munca ramase vacante.
(Legea nr. 371/2005)

SECTIUNEA 6
Dreptul la preaviz

Art. 73. – (1) Persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucratoare.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. d), care se afla in perioada de proba.
(3) In situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator, cu exceptia cazului prevazut la art. 51 alin. (2). (O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 74. – (1) Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu:
a) motivele care determina concedierea;
b) durata preavizului;
„c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai �cazul concedierilor colective;” ( Legea 94/2007)
d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64.
(2) in situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corepunzator. (Abrogat de O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 75. – Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului.

SECTIUNEA 7
Controlul si sanctionarea concedierilor nelegale

Art. 76. – Concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta.

Art. 77. – in caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere.

Art. 78. – (1) In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.
(2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere.

SECTIUNEA 8
Demisia

Art. 79. – (1) Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz.
(2) Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.
(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
(4) Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
(5) Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele.
(6) in situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator.
(7) Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.
(8) Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca.

CAPITOLUL VI
Contractul individual de munca pe durata determinata

Art. 80. – (1) Prin derogare de la regula prevazuta la art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, in cazurile si in conditiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de munca pe durata determinata.
(2) Contractul individual de munca pe durata determinata se poate incheia numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se incheie.
(3) Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, dar numai inauntrul termenului prevazut la art. 82 si de cel mult doua ori consecutiv.
(4) intre aceleasi parti se pot incheia cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata succesiv, dar numai inauntrul termenului prevazut la art. 82.
(5) Contractele individuale de munca pe durata determinata, incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive.
(Legea nr. 371/2005)

Art. 81. – Contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata numai in urmatoarele cazuri:
a) inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva;
b) cresterea temporara a activitatii angajatorului;
c) desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier;
d) in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca;
d¹ ) angajarea unei persoane aflate in cautarea unui loc de munca care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta
(Legea nr. 371/2005);
d²) ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
d³) angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
e) in alte cazuri prevazute expres de legi speciale, ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte, programe, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel national si/sau la nivel de ramura.
(O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 82. – (1) Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 24 de luni. (O.U.G. nr. 65/2005)
(2) in cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui un salariat al carui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular.

Art. 83. – Salariatul incadrat cu contract individual de munca pe durata determinata poate fi supus unei perioade de proba, care nu va depasi:
a) 5 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mica de 3 luni;
b) 15 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca cuprinsa intre 3 si 6 luni;
c) 30 de zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni;
d) 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni.

Art. 84. – (1) La incetarea celui de-al treilea contract individual de munca pe durata determinata, prevazut la art. 80 alin. (4), sau la expirarea termenului prevazut la art. 82 alin. (1), daca pe postul respectiv va fi angajat un salariat, acesta va fi angajat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata. (Legea nr. 371/2005)
(2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile:
a) in cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui temporar un salariat absent, daca intervine o noua cauza de suspendare a contractului acestuia;
b) in cazul in care un nou contract individual de munca pe durata determinata este incheiat in vederea executarii unor lucrari urgente, cu caracter exceptional;
„c) in cazul in care incheierea unui nou contract individual de munca pe durata determinata se impune datorita unor motive obiective prevazute expres de legi speciale;” (O.U.G. 55/2006)
„c¹) in cazul in care incheierea unui nou contract individual de munca pe durata determinata se impune datorita unor motive obiective cuprinse in contractul colectiv de munca incheiat la nivel national si/sau la nivel de ramura, pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe;” (O.U.G. nr. 55/2006)
d) in cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata a incetat din initiativa salariatului sau din initiativa angajatorului, pentru o abatere grava sau abateri repetate ale salariatului.

Art. 85. – Angajatorii sunt obligati sa informeze salariatii angajati cu contract individual de munca pe durata determinata despre locurile de munca vacante sau care vor deveni vacante, corespunzatoare pregatirii lor profesionale, si sa le asigure accesul la aceste locuri de munca in conditii egale cu cele ale salariatilor angajati cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului.
„(2) O copie a anuntului prevazut la alin. (1) se transmite de indata sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.” (O.U.G. nr. 55/2006)

„Art. 86. – (1) Referitor la conditiile de angajare si de munca, salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratati mai putin favorabil decat salariatii permanenti comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive obiective.
(2) in sensul alin. (1), salariatul permanent comparabil reprezinta salariatul al carui contract individual de munca este incheiat pe durata nedeterminata si care desfasoara aceeasi activitate sau una similara, in aceeasi unitate, avandu-se in vedere calificarea/aptitudinile profesionale.
(3) Atunci cand nu exista un salariat permanent comparabil in aceeasi unitate, se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil. in cazul in care nu exista un contract colectiv de munca aplicabil, se au in vedere dispozitiile legislatiei in vigoare sau contractul colectiv de munca la nivel national.”
(O.U.G. nr. 55/2006)

CAPITOLUL VII
Munca prin agent de munca temporara

Art. 87. – (1) Munca prin agent de munca temporara, denumita in continuare munca temporara, este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara, presteaza munca in favoarea unui utilizator.
(2) Salariatul temporar este persoana incadrata la un angajator agent de munca temporara, pus la dispozitie unui utilizator pe durata necesara in vederea indeplinirii unor anumite sarcini precise si cu caracter temporar.
(3) Agentul de munca temporara este societatea comerciala autorizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, care pune provizoriu la dispozitie utilizatorului personal calificat si/sau necalificat pe care il angajeaza si il salarizeaza in acest scop. Conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(4) Utilizatorul este angajatorul caruia agentul de munca temporara ii pune la dispozitie un salariat temporar pentru indeplinirea unor anumite sarcini precise si cu caracter temporar.

Art. 88. – Un utilizator poate apela la agenti de munca temporara doar pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, denumita misiune de munca temporara, si numai in urmatoarele cazuri:
a) pentru inlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat, pe durata suspendarii;
b) pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier;
c) pentru prestarea unor activitati specializate ori ocazionale.

Art. 89. – (1) Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni.
(2) Durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita o singura data pentru o perioada care, adaugata la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 18 luni.
(3) Conditiile in care durata unei misiuni de munca temporara poate fi prelungita sunt prevazute in contractul de munca temporara sau pot face obiectul unui act aditional la acest contract.

Art. 90. – (1) Agentul de munca temporara pune la dispozitie utilizatorului un salariat angajat prin contract de munca temporara, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa.
(2) Contractul de punere la dispozitie trebuie sa cuprinda:
a) motivul pentru care este necesara utilizarea unui salariat temporar;
b) termenul misiunii si, daca este cazul, posibilitatea modificarii termenului misiunii;
c) caracteristicile specifice postului, in special calificarea necesara, locul executarii misiunii si programul de lucru;
d) conditiile concrete de munca;
e) echipamentele individuale de protectie si de munca pe care salariatul temporar trebuie sa le utilizeze;
f) orice alte servicii si facilitati in favoarea salariatului temporar;
g) valoarea contractului de care beneficiaza agentul de munca temporara, precum si remuneratia la care are dreptul salariatul.
(3) Orice clauza prin care se interzice angajarea de catre utilizator a salariatului temporar dupa indeplinirea misiunii este nula.

Art. 91. – (1) Salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilitatile acordate de utilizator, in aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia.
(2) Utilizatorul este obligat sa asigure salariatului temporar dotarea cu echipamente individuale de protectie si de munca, cu exceptia situatiei in care prin contractul de punere la dispozitie dotarea este in sarcina agentului de munca temporara.

Art. 92. – Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, daca urmareste sa inlocuiasca astfel un salariat al sau al carui contract de munca este suspendat ca urmare a participarii la greva.

Art. 93. – (1) Contractul de munca temporara este un contract de munca ce se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, de regula, pe durata unei misiuni.
(2) in contractul de munca temporara se precizeaza, in afara elementelor prevazute la art. 17 si la art. 18 alin. (1), conditiile in care urmeaza sa se desfasoare misiunea, durata misiunii, identitatea si sediul utilizatorului, precum si modalitatile de remunerare a salariatului temporar.

Art. 94. – (1) Contractul de munca temporara se poate incheia si pentru mai multe misiuni, cu respectarea termenului prevazut la art. 89 alin. (2).
(2) intre doua misiuni salariatul temporar se afla la dispozitia agentului de munca temporara si beneficiaza de un salariu platit de agent, care nu poate fi mai mic decat salariul minim brut pe tara.
(3) Pentru fiecare noua misiune, intre parti se incheie un act aditional la contractul de munca temporara, in care vor fi precizate toate elementele prevazute la art. 93 alin. (2).
(4) Contractul de munca temporara inceteaza la terminarea ultimei misiuni pentru care a fost incheiat.

Art. 95. – (1) Pe toata durata misiunii salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca temporara.
(2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar.
(3) in masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil utilizatorului.
(4) Agentul de munca temporara este cel care retine si vireaza toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar catre bugetele statului si plateste pentru acesta toate contributiile datorate in conditiile legii.
(5) in cazul in care in termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele au devenit scadente si exigibile, iar agentul de munca temporara nu le executa, ele vor fi platite de utilizator, in baza solicitarii salariatului temporar.
(6) Utilizatorul care a platit sumele datorate potrivit alin. (5) se subroga, pentru sumele platite, in drepturile salariatului temporar impotriva agentului de munca temporara.

Art. 96. – Prin contractul de munca temporara se poate stabili o perioada de proba pentru realizarea misiunii, a carei durata este fixata in functie de solicitarea utilizatorului, dar care nu poate fi mai mare de:
a) doua zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mica sau egala cu o luna;
b) 3 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada cuprinsa intre o luna si doua luni;
c) 5 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mare de doua luni.

Art. 97. – (1) Pe parcursul misiunii utilizatorul raspunde pentru asigurarea conditiilor de munca pentru salariatul temporar, in conformitate cu legislatia in vigoare.
(2) Utilizatorul va notifica de indata agentului de munca temporara orice accident de munca sau imbolnavire profesionala de care a luat cunostinta si a carei victima a fost un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munca temporara.

Art. 98. – (1) La incetarea misiunii salariatul temporar poate incheia cu utilizatorul un contract individual de munca.
(2) in cazul in care utilizatorul angajeaza, dupa o misiune, un salariat temporar, durata misiunii efectuate se ia in calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum si a celorlalte drepturi prevazute de legislatia muncii.
(3) Daca utilizatorul continua sa beneficieze de munca salariatului temporar fara a incheia cu acesta un contract individual de munca sau fara a prelungi contractul de punere la dispozitie, se considera ca intre acel salariat temporar si utilizator a intervenit un contract individual de munca pe durata nedeterminata.

Art. 99. – Agentul de munca temporara care concediaza salariatul temporar inainte de termenul prevazut in contractul de munca temporara, pentru alte motive decat cele disciplinare, are obligatia de a respecta reglementarile legale privind incetarea contractului individual de munca pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Art. 100. – Cu exceptia dispozitiilor speciale contrare, prevazute in prezentul capitol, dispozitiile legale si prevederile contractelor colective de munca aplicabile salariatilor angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata la utilizator se aplica in egala masura si salariatilor temporari pe durata misiunii la acesta.

CAPITOLUL VIII
Contractul individual de munca cu timp partial

„Art. 101. – Salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.” (O.U.G. nr. 55/2006)

„Art. 101¹. – (1) Angajatorul poate incadra salariati cu fractiune de norma prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial.
(2) Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa.
(3) Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga din aceeasi unitate, care are acelasi tip de contract individual de munca, presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial, avandu-se in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale.
(4) Atunci cand nu exista un salariat comparabil in aceeasi unitate, se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil. in cazul in care nu exista un contract colectiv de munca aplicabil, se au in vedere dispozitiile legislatiei in vigoare sau contractul colectiv de munca la nivel national.”
(O.U.G. nr. 55/2006)

Art. 102. – (1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (2), urmatoarele:
a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;
b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;
c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.
(2) in situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele prevazute la alin. (1), contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga.

Art. 103. – (1) Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.
(2) Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
(3) In cazul salariatului care desfasoara activitate in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de aasigurari sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat conform legii. (Abrogat de O.U.G. nr. 65/2005)

Art. 104. – (1) Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate.
„(2¹) O copie a anuntului prevazut la alin. (2) se transmite de indata sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.” (O.U.G. nr. 55/2006)
(3) Angajatorul asigura, in masura in care este posibil, accesul la locuri de munca cu fractiune de norma la toate nivelurile.

CAPITOLUL IX
Munca la domiciliu

Art. 105. – (1) Sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin.
(2) in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri programul de lucru.
(3) Angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca.

Art. 106. – Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa si contine, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (2), urmatoarele:
a) precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu;
b) programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;
c) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza.

Art. 107. – (1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului.
(2) Prin contractele colective de munca se pot stabili si alte conditii specifice privind munca la domiciliu.

Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare

Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.

Art. 2. – Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania;
b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila; ( O.U.G. nr. 65/2005)
c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei;
d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca;
f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
g) organizatiilor sindicale si patronale.

CAPITOLUL II
Principii fundamentale

Art. 3. – (1) Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit.
(2) Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.
(3) Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi acestea.
(4) Orice contract de munca incheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1)-(3) este nul de drept.

Art. 4. – (1) Munca fortata este interzisa.
(2) Termenul munca fortata desemneaza orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(3) Nu constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice:
a) in temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;
b) pentru indeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege;
c) in baza unei hotarari judecatoresti de condamnare, ramasa definitiva, in conditiile legii;
d) in caz de forta majora, respectiv in caz de razboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundatii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte si, in general, in toate circumstantele care pun in pericol viata sau conditiile normale de existenta ale ansamblului populatiei ori ale unei parti a acesteia.

Art. 5. – (1) in cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii.
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.

Art. 6. – (1) Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nici o discriminare.
„(2) Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale.” (O.U.G. nr. 55/2006)
„(3) Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare.” (O.U.G. nr. 55/2006)

Art. 7. – Salariatii si angajatorii se pot asocia liber pentru apararea drepturilor si promovarea intereselor lor profesionale, economice si sociale.

Art. 8. – (1) Relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte.

(2) Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca.

Art. 9. – Cetatenii romani sunt liberi sa se incadreze in munca in statele membre ale Uniunii Europene, precum si in oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului international al muncii si a tratatelor bilaterale la care Romania este parte.

Numere provizorii

Documente necesare:

  • Cerere de solicitare a autorizarii provizorii a circulatiei, conform anexei
  • Copia dovezii de efectuare a asigurarii obligatorii
  • Taxa de autorizare provizorie (C.E.C. sau trezorerie)
  • Chitanta de plata a contravalorii autorizatiei de circulatie provizorie
  • Copii ale actelor de provenienta si proprietate
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Autorizatie de circulatie eliberata de administratorul drumului public pentru vehiculele care sunt agabaritice sau depasesc masele maxime stabilite pentru drumurile din Romania
  • Contravaloarea placilor cu numere provizorii
  • Copia declaratiei vamale de tranzit sau declaratiei vamale pentru calatori pentru vehiculele de provenienta straina uzate care se afla inainte de prima inmatriculare in Romania. In lipsa acestora se solicita o copie a pasaportului persoanei care a introdus vehiculul in Romania in care este mentionat vehiculul respectiv. Daca nu se pot prezenta nici unul dintre aceste documente este necesara o declaratie notariala cu privire la imprejurarile in care acel vehicul a intrat in Romania, cu specificarea punctului vamal si a persoanei care l-a introdus.
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

Dispozitiile finale ale codului rutier

Art. 131

In desfasurarea activitatilor de prevenire a accidentelor rutiere, politia rutiera poate solicita sprijinul unor asociatii profesionale si al unor conducatori de autovehicule, care consimt sa participe voluntar la acestea, conform legii.

Art. 132

Anual se stabilesc fonduri din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, destinate campaniilor si activitatilor de educatie rutiera.

Art. 133

(1) Modelele indicatoarelor, marcajelor  si semnalelor luminoase, precum si semnalele politistilor rutieri sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.

(2) Anexa prevazuta la alin. (1) poate fi modificata si completata prin hotarare a Guvernului, pe baza modificarilor  si completarilor aduse conventiilor si acordurilor internationale in domeniu, la care Romania este parte.

Art. 134

(1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica incepand cu data de 1 februarie 2003. Pe aceea si data se abroga Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificarile ulterioare, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei ordonante de urgenta.

(2) in termen de 30 de zile de la data publicarii Ministerul Administratiei si Internelor va elabora regulamentul de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 135

In termen de 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta), la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor, Guvernul va emite hotararea de modificare si completare a Hotararii Guvernului nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, denumit regulament in cuprinsul prezentei ordonante de urgenta, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 136

In termen de 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, ministerele cu atributii in domeniul circulatiei pe drumurile publice vor elabora, vor aproba si vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, normele de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, dupa cum urmeaza:
a) Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 15 alin. (4), art. 23 alin.
(10), art. 24 alin. (2) si ale art. 83 alin. (4);
b) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru prevederile art. 23 alin. (33) si (35) si ale art. 66 alin. (3);
c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Ministerul Administratiei si
Internelor, pentru prevederile art. 9 alin. (2) si ale art. 14 alin. (2);
d) Ministerul Sanatatii Publice, pentru prevederile art. 22 alin. (2), (5) si (7), art. 87 alin. (3), art. 88 alin. (2) si ale art. 125 lit. a);
f) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 23 alin. (5) si (8);
g) Ministerul Apararii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 123 lit. f) si g);
h) Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 130.

Conditiile privind circulatia vehiculelor si controlul acestora

Sectiunea 1: Conditiile  privind  circulatia  vehiculelor si  controlul acestora

Art. 7

Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si utilizarea conform destinatiei.

Art. 8

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul si tramvai trebuie sa fie dotat cu trusa medicala de prim ajutor, doua triunghiuri reflectorizante si un stingator de incendiu, omologate.

Art. 9

(1) Pentru a fi inmatriculate, inregistrate sau admise in circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate in conditiile legii.

2) Categoriile de vehicule care pot fi admise in circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei Romane, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata in conditiile legii.

(4) Pentru a fi mentinute in circulatie, vehiculele inmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice.

(5) Inspectia tehnica periodica se efectueaza in statii autorizate, conform legislatiei in vigoare.

(6) Pentru autovehiculele apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, inspectia tehnica periodica se poate efectua si in statii proprii,
autorizate potrivit legii.

Art. 10

(1) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat, precum si a celor neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.

(2) Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii tehnice a vehiculelor aflate in trafic pe drumurile publice se face de catre
politia rutiera, impreuna cu institutiile abilitate de lege.


Sectiunea 2: inmatricularea, inregistrarea si radierea vehiculelor

Art. 11

(1) Proprietarii de vehicule sau detinatorii mandatati ai acestora sunt obligati sa le inmatriculeze sau sa le inregistreze, dupa caz, inainte de a le pune in circulatie, conform prevederilor legale.

(2) inmatricularea vehiculelor este continua, de la admiterea in circulatie pana la scoaterea definitiva din circulatie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei conditii, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, si presupune urmatoarele operatiuni:
a) inscrierea in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de catre primul proprietar;
b) transcrierea in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.

(3) Operatiunile prevazute la alin. (2) se realizeaza pe baza datelor de identificare ale vehiculului si ale proprietarului si conditioneaza eliberarea de catre autoritatile competente, potrivit legii, a unui certificat de inmatriculare, precum si a placutelor cu numarul de inmatriculare atribuit si transcrierile necesare in certificatul de inmatriculare si in cartea de identitate a vehiculului.

(4) in cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se inscriu in evidentele autoritatilor competente simultan cu mentionarea incetarii calitatii de titular al inmatricularii a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operatiuni si emiterea unui nou certificat de inmatriculare, noul proprietar este obligat sa solicite autoritatii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, in termen
de 30 de zile de la data dobandirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

(5) Solicitantii unei operatiuni de inmatriculare a unui vehicul in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, trebuie sa faca dovada certificarii autenticitatii vehiculului de catre Registrul Auto Roman, in conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Certificarea autenticitatii vehiculului contine si atestarea faptului ca acesta nu figureaza in baza de date ca fiind furat.

(6) Dovada certificarii vehiculului nu se impune in cazul vehiculelor noi pentru solicitantii operatiilor deinmatriculare.

(7) Cu ocazia realizarii oricarei operatiuni privind inmatricularea unui vehicul, verificarea efectuarii inspectiei tehnice periodice si a asigurarii obligatorii de raspundere civila, respectiv a valabilitatii acestora, se poate face si pe cale informatica, in conditiile stabilite prin protocol incheiat intre autoritatea competenta din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare si Registrul Auto Roman, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

(8) Autoritatile competente sa realizeze operatiunile de inmatriculare a vehiculelor pot incasa de la solicitanti toate taxele si tarifele stabilite potrivit legii, aferente acestor
operatiuni.

(9) Societatile abilitate sa comercializeze vehicule noi si societatile de leasing din Romania pot solicita, pe cale informatica, inmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulatie a vehiculelor, prin intermediul unei aplicatii informatice puse la dispozitie, in conditiile stabilite prin protocol, de catre autoritatea competenta din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare.

(10) Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa solicite autoritatii competente inscrierea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare a oricarei modificari a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, dupa caz, ale proprietarului, in termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

Art. 12

(1) Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana si a bicicletelor, trebuie sa fie inmatriculate ori inregistrate, dupa caz, si sa poarte placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare, cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele in vigoare.

(2) Vehiculele care nu sunt supuse inmatricularii sau inregistrarii pot circula pe drumurile publice numai in conditiile prevazute prin regulament.

Art. 13

(1) Autovehiculele si remorcile se inmatriculeaza permanent sau temporar la autoritatea competenta in a carei raza teritoriala proprietariii si au domiciliul, resedinta ori sediul, in
conditiile stabilite prin reglementarile in vigoare.

(2) Autovehiculele si remorcile din dotarea Ministerului Apararii, a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si cele ale Serviciului Roman de Informatii se inregistreaza la aceste institutii si pot, dupa caz, sa fie inmatriculate in conditiile prevazute la alin. (1).

(3) Pana la inmatriculare, vehiculele prevazute la alin. (1) pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatea competenta.

(4) La cerere, persoanelor juridice care fabrica, asambleaza, caroseaza ori testeaza autovehicule sau remorci li se poate elibera pentru acestea autorizatii si numere pentru proba.

(5) Evidenta vehiculelor inmatriculate setine la autoritatea competenta pe raza careia proprietaruli si are domiciliul, resedinta sau sediul.

Art. 14

(1) Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, masinile si utilajele autopropulsate utilizate in lucrari de constructii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun inmatricularii, precum si vehiculele cu tractiune animala se inregistreaza de catre consiliile locale, care tin si evidenta acestora.

(2) Categoriile de vehicule care nu sunt supuse inmatricularii sau inregistrarii, precum si cele care nu se supun inspectiei tehnice periodice se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratieisi
internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 15

(1) Odata cu realizarea operatiunilor de inmatriculare a vehiculului, autoritatea competenta elibereaza  proprietarului sau detinatorului mandatat un certificat de inmatriculare, conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum si placute cu numarul deinmatriculare.

(11) La cererea scrisa a proprietarului unui vehicul, in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare se poate inscrie si o alta persoana decat proprietarul, specificandu-se calitatea in care aceasta poate utiliza vehiculul, in virtutea unui drept legal. in cazul in care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie mentionarea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare si a datelor de identificare ale detinatorului
mandatat.

(2) Autovehiculele se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii: A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori in una dintre subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, in categoria Tv, in conditiile stabilite in regulament.

(3) Pentru vehiculele prevazute la art. 13 alin. (2) si art. 14 alin. (1), autoritatea care le inregistreaza elibereaza proprietarilor acestora certificate si placute cu numere de
inregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective.

(4) Forma, dimensiunile si continutul certificatului de inmatriculare si ale certificatului de inregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(5) Este interzisa punerea in circulatie a unui vehicul,inmatriculat sau inregistrat, care nu are montate placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare atribuite de autoritatea competenta ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele in vigoare, precum si in cazul in care certificatul de inmatriculare sau de inregistrare este retinut, iar dovada inlocuitoare a acestuia este eliberata fara drept de circulatie sau termenul de
valabilitate a expirat.

Art. 16

Inmatricularea, inregistrarea sau atribuirea numarului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anuleaza de catre autoritatea care a efectuat -o, daca se constata ca au fost
incalcate normele legale referitoare la aceste operatiuni.

Art. 17

(1) Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectua tinmatricularea sau inregistrarea doar in cazul scoaterii definitive din circulatie a acestora, la cererea proprietarului, in urmatoarele cazuri:
a) proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuiaintr-un spatiu adecvat, detinut in conditiile legii;
b) proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii sau predarii vehiculului la unitati specializate in vederea dezmembrarii;
c) la scoaterea definitiva din Romania a vehiculului respectiv;
d) in cazul furtului vehiculului.

(2) Radierea din evidenta a vehiculelor inregistrate, la trecerea acestora in proprietatea altei persoane, se face de catre autoritatea care a efectuat inregistrarea, la cererea
proprietarului, in conditiile legii.

(3) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta.

(4) Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispozitie a autoritatii administratiei publice locale, fara stapan sau abandonate se radiaza din oficiu in termen de 30 de zile de la primirea dispozitiei respective.

Art. 18

in cazul pierderii, furtului, schimbarii numelui ori deteriorarii certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat sa solicite autoritatii competente eliberarea unui nou certificat de inmatriculare sau de inregistrare, in conditiile stabilite de autoritatea competenta, in termen de 30 de zile de la data declararii pierderii sau furtului, de la data schimbarii numelui ori de la data constatarii deteriorarii, dupa caz.

Art. 19

Procedura inmatricularii, inregistrarii, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Dispozitii generale ale noului cod rutier

Art. 1
(1) Circulatia  pe  drumurile  publice  a  vehiculelor,  pietonilor   si  a  celorlalte  categorii  de participanti la trafic, drepturile,  obligatiile  si raspunderile  care  revin persoanelor  fizice  si juridice,   precum si  atributiile   unor  autoritati  ale   administratiei   publice,   institutii   si organizatii sunt supuse dispozitiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta.

(2) Dispozitiile  prevazute  in  prezenta  ordonanta  de  urgenta  au  ca  scop  asigurarea desfasurarii fluente  si in siguranta  a circulatiei pe drumurile publice, precum  si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate  in zona drumului public, protectia drepturilor  si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice si private, cat si a mediului.

(3) Autoritatea competent a in domeniul circulatiei pe drumurile publice privind initierea si avizarea   unor   reglementari,   precum si   aplicarea si   exercitarea   controlului   privind respectarea normelor  din acest domeniu este Ministerul Administratiei  si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Romane.

(4) Reglementarile  privind  circulatia  pe  drumurile  publice  se  emit,  dup a  caz,  de  catre autoritatile  publice  centrale  sau  locale  cu  atributii  in  acest  domeniu,  numai  cu  avizul Inspectoratului  General  al  Politiei  Romane  si  cu  respectarea  acordurilor  si  conventiilor internationale la care Romania este parte.

(5) Prevederile  prezentei  ordonante  de  urgenta  se  aplica  tuturor  participantilor  la  trafic, precum  si autoritatilor  care au atributii  in domeniul circulatiei  si sigurantei pe  drumurile publice si in domeniul protectiei mediului.

Art. 2

Indrumarea,  supravegherea  si  controlul  respectarii  normelor  de  circulatie  pe  drumurile publice se fac de catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, care are obligatia sa ia masurile legale in cazul in care constata incalcari ale acestora.

Art. 3

Circulatia pe drumurile publice din zona de frontiera si din alte zone pentru care, potrivit legii,  s-au  stabilit  restrictii  se  face  cu  respectarea  reglementarilor  instituite  pentru  acele zone.

Art. 4

Controlul  circulatiei  vehiculelor  apartinand  institutiilor  din  sistemul  de  aparare,  ordine publica si siguranta nationala se efectueaza de catre politia rutiera, precum si de personalul desemnat de catre aceste institutii.

Art. 5

(1) Administratorul  drumului  public,  antreprenorul  sau  executantul  lucrarilor,  conform competentelor ce ii revin, cu avizul politiei rutiere, este obligat sa instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, sa aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor  in vigoare, si sa le mentina in stare corespunzatoare.

(2) Administratorul drumului public sau, dup a caz, antreprenorul ori executantul lucrarilor este obligat sa semnalizeze corespunzator, cat mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stanjeneste sau pune  in pericol siguranta circulatiei, si sa ia toate masurile de inlaturare a acestuia.

(3) Autoritatile publice locale sunt obligate sa amenajeze statiile mijloacelor de transport public de persoane, prevazute cu alveole sau refugii, cu avizul politiei rutiere.

(4) Se  interzic  amplasarea  constructiilor  de  orice  fel  si  practicarea  actelor  de  comert  pe trotuar sau pe acostament,  in parcarile amenajate sau pe partea carosabila, in conditiile in care acestea ar afecta siguranta circulatiei pietonilor si vehiculelor.

(5) In perimetrul sta tiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spatii:
a) de asteptare pentru calatori;
b) pentru comercializarea legitima tiilor de calatorie.

(6) In cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a  drumului  public,  a  nesemnalizarii  sau  a  semnalizarii  necorespunzatoare  a  acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public,   antreprenorul   sau   executantul   lucrarilor   raspunde,   dup a caz,   administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.

(7) Orice  masura  de  restrictie  a  circulatiei  pe  drumurile  publice  se  dispune  de  catre administratorul drumului numai cu avizul politiei rutiere.

(8) Prin exceptie de la alin. (7),  in cazuri temeinic justificate, politia rutiera poate dispune, fara acordul administratorului drumului public, masuri temporare de restrictie a circulatiei pe drumurile publice.

(9) In  scopul  asigurarii  desfasurarii  in  conditii  de  siguranta  a  circulatiei  pe  drumurile publice, politia rutiera poate solicita administratorului drumului public executarea sau, dup a caz, desfiintarea de amenajari rutiere.

Art. 6

In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile  si termenii de mai jos au urmatorul inteles:

1. acordare  a  prioritatii
–  obligatia  oricarui  participant  la  trafic  de  a  nu   isi  continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevra, daca prin acestea  ii obliga pe ceilalti participanti la trafic care au prioritate de trecere sa isi modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca;

2. acostament
– fasia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile  si marginea platformei drumului;

3. amenajari  rutiere
–  totalitatea  constructiilor,  dispozitivelor  si  oricaror  mijloace  tehnice, altele  decat  cele  destinate  semnalizarii,  amplasate  pe  drumul  public  in  scopul  asigurarii securitatii rutiere;

4. ansamblu de vehicule
– vehiculul cu motor cuplat cu unul sau dou a vehicule, care circula pe drum ca o unitate;

5. autostrada
– drumul national de mare capacitate  si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv  circulatiei  autovehiculelor,  cu  sau  fara  remorci,  care  nu  serveste  proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, in mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, avand cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;

6. autovehicul
–  vehiculul  echipat  cu  motor  in  scopul  deplasarii  pe  drum.  Troleibuzele  si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite  in exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;

7. banda  de  circulatie
–  subdiviziunea  longitudinala  a  partii  carosabile,  materializata  prin marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia intr-un sens a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;

8. banda de urgenta
– subdiviziunea longitudinal a suplimentara, situata la extremitatea din partea   dreapta   a   autostrazii,   in   sensul   de   circulatie,   destinata   exclusiv   stationarii autovehiculelor  in cazuri justificate, precum  si circulatiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la interventii sau in misiuni cu caracter de urgenta;

9. banda  reversibila
–  banda  de  circulatie,  marcata  si  semnalizata,  situata  langa  axa drumului,  destinat a  circulatiei  autovehiculelor  intr-un  sens  sau  in  altul,  in  functie  de intensitatea traficului;

10. bicicleta
– vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;

11. coloana  oficiala
–  unul  sau  mai  multe  vehicule  care  circula  pe  drumul  public  si  sunt insotite de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au in functiune semnale speciale de avertizare sonore  si luminoase de culoare rosie;

12. conducator
–  persoana  care  conduce  pe  drum  un  grup  de  persoane,  un  vehicul  sau animale de tractiune, animale izolate sau in turma, de povara ori de calarie;

13.
– abrogat

14. drum  public
–  orice  cale  de  comunicatie  terestra,  cu  exceptia  cailor  ferate,  special amenajata  pentru  traficul  pietonal  sau  rutier,  deschisa  circulatiei  publice;  drumurile  care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;

15. unitati de  asistenta  medicala  autorizate
–  unitatile  sanitare  cu personal  calificat  si cu dotare corespunzatoare pentru examinarea medicala ambulatorie a candidatilor la obtinerea permisului de conducere  si a conducatorilor de autovehicule sau de tramvai, autorizate de autoritatea de sanatate publica judeteana sau de cea a municipiului Bucuresti, dupa caz;

16. intersectie
–  orice  incrucisare,  jonctiune  sau  bifurcare  de  drumuri  la  nivel,  inclusiv spatiile formate de acestea;

161. inmatriculare/inregistrare
–  operatiunea  administrativa  prin  care  se  atesta  ca  un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestarii inmatricularii/inregistrarii este certificatul de inmatriculare/inregistrare si numarul de inmatriculare/inregistrare atribuit;

162. inmatriculare/inregistrare permanenta
– operatiunea de inmatriculare/inregistrare prin care   se   atribuie   certificat   de inmatriculare/inregistrare si   numar   de inmatriculare/ inregistrare pentru o perioada nedeterminata;

163. inmatriculare temporara
– operatiunea de  inmatriculare prin care se acorda certificat de inmatriculare si numar de inmatriculare pentru o perioad a determinata;

17. localitate
–  catunul,  satul,  comuna,  orasul  si  municipiul  ale  caror  intrari  si  iesiri  sunt semnalizate in conformitate cu prevederile legale;

18. masa  totala  maxima  autorizata
–  masa  maxima  a  unui  vehicul  incarcat,  declarata admisibila in urma omologarii de catre autoritatea competenta;

19. mijloc tehnic certificat
– dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora ori prezenta in aerul expirat a alcoolului sau prin care se probeaza incalcari ale unor reguli de circula tie;

20. mijloc tehnic omologat  si verificat metrologic
– dispozitivul care stabileste concentratia de alcool in aerul expirat ori destinat masurarii vitezei;

21. moped
– vehiculul cu doua, trei sau patru roti, a carui viteza maxima prin constructie nu depaseste 45 km/h  si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cm3  sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala este de cel mult 4 kW;

22. motocicleta
– autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are o capacitate cilindric a mai mare de 50 cm 3  si/sau a carui viteza maxima, prin constructie, depaseste 45 km/h;

23. parte carosabila
– portiunea din platforma drumului destinat a circulatiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;

24. participant la trafic
– persoana fizic a ce utilizeaza, la un moment dat, drumul public;

25. pista pentru biciclete
– subdiviziunea partii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau  pista  separata  de  drum,  special  amenajata,  semnalizata  si  marcata  corespunzator, destinata numai circulatiei bicicletelor si mopedelor;

26. prioritate  de  trecere
–  dreptul  unui  participant  la  trafic  de  a  trece  inaintea  celorlalti participanti la trafic cu care se intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind
circulatia pe drumurile publice;

27. remorca
– vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;

28. remorca usoara
– remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;

29. semiremorca
– remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor;

30. tractor
– vehiculul cu motor, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a impinge anumite utilaje sau remorci folosite  in exploatarile agricole ori forestiere sau pentru alte lucrari, care se deplaseaz a numai ocazional pe drumul public;

31. tractor  rutier
–  tractorul  pe  roti,  cu  cel putin  doua  axe, utilizat pentru  executarea de lucrari, precum si pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri si care se deplaseaza, de regula, pe drumul public;

32. trecere la nivel
– incrucisarea la nivel dintre un drum public  si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de o platform a independenta;

33. trotuar –
spatiul longitudinal situat  in partea lateral a a drumului, separat  in mod vizibil de partea carosabil a prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circula tiei pietonilor;

34. detinator mandatat
– persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul in baza unui contract de leasing sau contract de  inchiriere;

35. vehicul
–  sistemul  mecanic  care  se  deplaseaza  pe  drum,  cu  sau  fara  mijloace  de autopropulsare,  utilizat  in  mod  curent  pentru  transportul  de  persoane   si/sau  bunuri  ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;

351. vehicul nou
– vehicul care nu a mai fost niciodata inmatriculat;

36. vehicul   cu   mase   sau   dimensiuni   de   gabarit   depasite
–   vehiculul   care,   datorita dimensiunilor sale ori marfurilor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute in reglementarile legale;

37. vehicul  in  circulatie  internationala  sau  in  trafic  international
–  vehiculul  care,  prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat;

38. zona drumului public
cuprinde suprafa ta de teren ocupata  de  elementele constructive ale drumului, zona de protectie si zona de siguranta. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc in conformitate cu prevederile legale;

39. zona pietonala
– perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor,  unde  accesul  vehiculelor  este  supus  unor  reguli  speciale  de  circulatie,  avand intrarile si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale;

40. zona  rezidentiala
–  perimetrul  dintr -o  localitate  unde  se  aplica  reguli  speciale  de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale.

Codul Rutier, ediţie revizuită şi necitită

Ordonanţa de Urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice, intrată în vigoare pe 1 decembrie 2006, a inclus mai multe modificări menite să îmbunătăţească siguranţa şi fluenţa traficului auto. Un sondaj efectuat relevă însă că 83,3% dintre şoferii chestionaţi nu au citit Codul Rutier.

Studiul dat publicităţii luna trecută de Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii a fost efectuat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 1.207 şoferi cu vârste de până la 70 de ani care au condus zilnic în ultimele şase luni, şi a determinat că toţi cei chestionaţ i sunt dispuşi să depăşească frecvent limitele maxime de viteză cu până la 20 de kilometri/ oră. Mai mult, respondenţ ii sunt convinşi că se încadrează în limitele legale dacă au băut „puţin“ alcool – o sticlă cu bere sau un pahar cu vin.

O problemă de mentalitate

Sondajul relevă că 40% dintre tinerii sub 25 de ani consideră că trebuie să recurgă la manevre riscante atunci când traficul este aglomerat, iar mai mult de un sfert dintre ei cred că pot încălca unele reguli de circulaţie atunci când se grăbesc. „S-a constatat că românul este capabil să se adapteze oricărei situaţii. S-a învăţat să încalce şi acest Cod Rutier, fiindcă, la noi, problema este una de mentalitate. Românul este obişnuit să sară peste legi. Dacă partea de impunere nu este mai dură, nu se poate face nimic pentru respectarea legii“, este de părere Ion Mihail, directorul executiv al Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC).

Totodată, 44,5% dintre şoferii care au fost implicaţi în accidente rutiere admit că au condus băuţi, 50,2% consideră că este mai important să se circule fluent decât să se respecte regulile, iar 60% cred că depăşirea cu 10-20 de kilometri pe oră a vitezei legale este acceptabilă.

Comisarul-şef Viorel Reco- şeanu, directorul Poliţiei Rutiere, consideră că la baza acestui rezultat stau mai multe cauze: „În primul rând, din 2000 încoace au fost multe modificări ale legislaţiei rutiere. Cei care au apucat să-şi ia permis de conducere n-au citit legea de la A la Z, aşa cum trebuie. În al doilea rând, cred că permisul de conducere se obţine mai uşor decât ar trebui, ţinând cont de numă rul accidentelor auto produse în România în ultimii trei ani“.

Lipsă crasă de educaţie

Marian Nedelescu, preşedintele Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie, nu este surprins de rezultatele sondajului. El pune necunoaşterea Codului Rutier pe seama lipsei de educaţie rutieră în sistemul de învăţământ. „Asociaţia noastră a considerat că şi-a atins obiectivul pe 1 decembrie 2006, atunci când a intrat în vigoare noua lege a circulaţiei, pentru că aceasta prevede obligativitatea desfăşurării orelor de educaţie rutieră în şcoli. Dar, în loc să se aplice prevederile legii, acestea au devenit facultative“, spune Marian Nedelescu.

Potrivit articolului 124 din Legea circulaţiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură, prin programa şcolară, educaţia rutieră a preşcolarilor şi a elevilor din învăţământul preuniversitar. Totodată, ministerul îndrumă, coordonează şi controlează prin inspectoratele şcolare activitatea de educaţie rutieră în unităţile de învăţământ şi asigură materialul didactic pentru laboratoarele de educaţie rutieră şi parcurile-şcoală proprii de circulaţie.

Articolul 129 prevede că în unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial se desfăşoară obligatoriu cel puţin o oră de educaţie rutieră pe săptămână, pe parcursul anului şcolar.

„Dacă orele de educaţie rutieră s-ar fi făcut aşa cum trebuie la şcoală, copilul i-ar fi spus părintelui că trebuie să-şi pună centura sau că nu are voie să bea înainte de a urca la volan. Legea ar fi fost mai cunoscută. Trebuie să se plece de la educaţia din şcoli. Nu întâmplător, cele mai mari probleme, nu doar la noi, ci şi pe plan mondial, se înregistrează în categoria şoferilor tineri. Pe plan mondial, la vârsta 16-24 de ani accidentele de circulaţie reprezintă principala cauză de deces, înaintea SIDA sau a cancerului“, afirmă preşedintele AVAC.

Comisarul-şef Viorel Recoşeanu ne-a declarat că agenţii de circulaţie participă la ore de educaţie rutieră în şcoli, în limita solicitărilor primite şi a efectivelor disponibile. Însă necunoaşterea legislaţiei, subliniază şeful Poliţiei Rutiere, este doar unul dintre factorii care contribuie la numărul mare de accidente auto.

Cine răspunde?

„Principalii vinovaţi pentru ce se întâmplă suntem noi, societatea civilă, pentru că nu le cerem socoteală miniştrilor care fac parte din Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră“, afirmă Marian Nedelescu.

Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR) are, potrivit Hotărârii de Guvern nr. 437/1995, atribuţii în modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere, îndeosebi a marcajelor şi semnalizării rutiere, îmbunătăţirea fluenţei şi siguranţei circulaţiei pe drumurile publice din ţară, inclusiv pentru municipiul Bucureşti, creşterea gradului de siguranţă activă şi pasivă a vehiculelor rutiere, educarea şi instruirea participanţilor la traficul rutier şi informarea publicului, precum şi în armonizarea legislaţiei din domeniu cu reglementările UE.

Din consiliul prezidat de premier fac parte miniştrii transporturilor, internelor şi reformei administrative, justiţiei, sănătăţii, economiei şi finanţelor, apărării, dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, mediului, educa- ţiei, cercetării, precum şi primarul general al Capitalei. Pe 23 aprilie 2007, Consiliul a adoptat o hotărâre prin care siguranţa rutieră va fi prioritate naţională. Patru zile mai târziu, au fost lansate două programe în cadrul Strategiei Naţionale: „Stop accidentelor! Viaţa are prioritate!“, derulat de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, şi „Drumuri sigure construim pentru viaţă“, susţinut de Ministerul Transporturilor.

Ce nu ştiu mulţi şoferi

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la 28 decembrie 2002 şi a intrat în vigoare pe 1 martie 2003. Legislaţ ia rutieră a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 69 din 28 iunie 2007, adoptată de Plenul Senatului. Actualmente, ordonanţa se află în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor.

Conform Serviciului Informare şi Relaţii Publice al IGP, armonizarea legislaţiei rutiere cu cea comunitară a avut loc în contextul condiţiilor impuse pentru aderarea la UE, dar şi ca urmare a modificărilor aduse mai multor reglementări europene la care România este parte.

Actualul Cod Rutier conţine mai multe modificări. Printre altele, s-au introdus un sistem de sancţionare a şoferilor cu puncte de penalizare şi puncte-amendă, înmatricularea continuă a autovehiculelor şi obligativitatea folosirii farurilor pe drumurile publice. Folosirea detectoarelor de radar este permisă, iar neîncheierea asigurării de răspundere civilă (RCA) se pedepseş te prin reţinerea talonului şi a plăcuţelor de înmatriculare.

De asemenea, pietonii care traversează strada prin locuri nepermise sau pe culoarea roşie a semaforului poartă întreaga răspundere în cazul producerii unui accident, iar organizarea şi participarea la curse ilegale de maşini se pedepseşte penal. Se interzice şoferilor folosirea telefonului mobil la volan, iar sancţiunea acordată unui cetă- ţean străin pe şoselele din ţara noastră poate fi aplicată şi în ţara de origine a acestuia.

Lege şi fărădelege

Deşi reglementează mai strict multe aspecte ale circulaţiei auto, reprezentanţii AVAC consideră că legislaţia încă este destul de permisivă. „Până acum câţiva ani şi noi dădeam vina pe Poliţie pentru multe lucruri. Să nu uităm că parlamentarii au propus creşterea limitei maxime de viteză în localităţi la 60 de km/oră, deşi studiile internaţ ionale atestă că reducerea vitezei maxime cu doar 1 km/oră ar micşora cu 4-5% numărul accidentelor“, admite Nedelescu. Acesta spune că, pe alocuri, legea e neputincioasă. De exemplu, spune el, mulţi şoferi aduc în instanţă doi martori mincinoşi şi scapă de amenzi.

„Noi am vrea ca acest Cod Rutier să fie mai restrictiv. În Belgia, dacă circuli pe trecerea pe care se află un pieton, fără să-l loveşti, amenda este de 6.000 de euro. La noi amenzile sunt foarte mici comparativ cu cele din străinătate, deşi noi avem cel mai mare numă r de accidente şi de morţi“, spune liderul AVAC. „Vrem să se publice şi modul în care sunt cheltuite fondurile. Fiecare primar a primit bani din amenzi şi trebuie să dea socoteală despre modul în care au fost cheltuiţi banii, mai ales acum, că e campanie electorală. „Dacă s-ar respecta legea, aşa cum e ea, numărul accidentelor ar fi mult mai mic. Este, în primul rând, vina participanţilor la trafic pentru că nu cunosc legea“, adaugă el.

ATENŢIE, ŞOFERI!

Se pregătesc noi modificări

> Poliţia Rutieră a înaintat celor două Camere ale parlamentului mai multe propuneri de îmbună tăţire a legislaţiei. Astfel, se urmăreşte ca în intersecţiile unde lumina roşie a semaforului este în funcţiune ori indicatoarele obligă la acordarea priorităţii de trecere, conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară să aibă obligaţia de a circula cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localitate, respectiv 50 km/h în afara localităţii.

De asemenea, se doreşte ca Poliţia Rutieră să dispună ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă, în urma constatării faptei cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, iar operaţiunea de ridicare, transportul şi depozitarea vehiculelor în locuri special amenajate să fie realizată de administraţiile publice locale sau de administratorul drumului public, după caz, pe baza dispoziţiei de ridicare emise de poliţistul rutier. Procesul-verbal de constatare a contravenţiei se încheie în lipsa contravenientului după stabilirea identităţii conducătorului de vehicul. Datele de identificare a contravenientului care se consemnează în procesul-verbal de constatare a contravenţiei sunt cele comunicate în scris, sub semnătura proprietarului sau deţinătorului legal al vehiculului.

> Se doreşte, totodată, abrogarea articolului care incrimina penal unitatea medicală ce a efectuat examenul de specialitate pentru necomunicarea către poliţia rutieră a faptului că o persoană a fost declarată inaptă pentru a conduce un autovehicul sau un tramvai, dacă s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afecţiunilor medicale ale şoferului, întrucât o persoană juridică nu poate fi sancţionată penal.

O altă propunere prevede ca până la finalizarea procesului penal, în cazul accidentelor de circulaţie din care au rezultat victime omeneşti, iar dovada înlocuitoare este fără drept de circulaţie, permisul de conducere reţinut să se restituie titularului numai pe baza dispoziţiei emise de procurorul care efectuează urmărirea penală sau care exercită supravegherea cercetării penale ori a ordonanţei instanţei de judecată care soluţionează cauza penală. > Poliţia Rutieră cere şi abrogarea măsurii de confiscare a vehiculelor cu tracţiune animală.

Codul de bune practici, la uşa parlamentului

CONCLUZIE. Conflictul dintre retaileri şi producă- tori va fi rezolvat de parlament, în următoarele două-trei săptămâni.

Proiectul va stabili costul de achiziţie, termenii de plată, precum şi penalităţile, de care vor trebui să ţină cont toţi jucătorii din piaţă. „Noi am propus în cadrul discuţiilor ca produsele proaspete să fie achitate în 20 de zile, iar celelalte în 45 de zile“, a afirmat Valentin Blănaru, de la Asociaţia din Industria Laptelui. Discuţiile s-au concentrat şi asupra taxelor de magazin, de care s-au tot plâns producătorii. „Acestea sunt contravaloarea unor servicii de marketing. Am stabilit ca nimeni să nu impună unui furnizor prestarea unui serviciu pe care nu şi-l doreşte“, a spus Adrian Manolache, secretar general în cadrul Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!