2019 # RIL admis. Procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii

# RIL admis. Procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, legal constituit, a soluţionat un recurs în interesul legii, fiind pronunţată următoarea soluţie:

Prin Decizia nr. 4/2019, ÎCCJ a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală, stabileşte că:

“În ipoteza în care instanța a admis cererea inculpatului de judecare în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii, iar cauza a fost judecată potrivit acestei proceduri, nu este posibilă pronunțarea unei hotărâri de achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a și lit. c) din Codul de procedură penală.

Obligatorie, conform dispoziţiilor art. 474 alin. (4) Cod procedură penală.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi, 11 februarie 2019.”

avocat gratuit online

avocat gratuit online

  1. Un drept fundamental pentru toți cetățenii este accesul la un avocat gratuit.
  2. Oamenii care nu își pot permite un avocat particular au dreptul la asistență juridică gratuită.
  3. Un avocat de oficiu este pus la dispoziția celor care nu își pot permite să plătească un avocat.
  4. Avocatul gratuit poate oferi consiliere juridică și asistență în instanță.
  5. Toți cetățenii au dreptul la apărare, indiferent de situația financiară.
  6. Avocatul gratuit poate asigura un proces echitabil și corect.
  7. Asistența juridică gratuită poate fi oferită în cazuri civile și penale.
  8. Cei care beneficiază de avocat gratuit pot fi reprezentați în fața instanțelor de judecată.
  9. Avocatul gratuit poate oferi asistență pentru redactarea unui act juridic.
  10. Asistența juridică gratuită poate fi acordată și în cazuri de divorț sau custodie a copiilor.
  11. Un avocat de oficiu poate oferi asistență juridică și în cazuri de discriminare sau hărțuire.
  12. Persoanele cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mentală pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  13. Avocatul gratuit poate ajuta persoanele care au fost victimele unui abuz sau infracțiuni.
  14. Oamenii care sunt arestați și nu își pot permite un avocat pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  15. Avocatul gratuit poate oferi asistență în cazuri de asistență socială și ajutor public.
  16. Cei care nu vorbesc limba majoritară a țării pot beneficia de servicii de interpretare oferite de avocatul gratuit.
  17. Un avocat de oficiu poate ajuta persoanele care sunt deportate sau au probleme de imigrare.
  18. Asistența juridică gratuită poate fi acordată și în cazuri de drepturi de proprietate intelectuală.
  19. Cei care sunt implicați în accidente de mașină sau alte incidente pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  20. Un avocat de oficiu poate oferi asistență pentru a obține dreptul de azil sau de refugiat.
  21. Cei care sunt implicați în dispute de locuințe sau chirii pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  22. Persoanele care sunt implicate în dispute de muncă sau salarii neplătite pot beneficia de avocatul gratuit.
  23. Un avocat de oficiu poate ajuta persoanele care sunt implicate în dispute de contracte sau drepturile consumatorilor.
  24. Cei care sunt implicați în dispute de moștenire pot beneficia de asistența juridică gratuită.
  25. Avocatul gratuit

Avocatul gratuit este un serviciu care oferă posibilitatea de a discuta cu un avocat fără a plăti nicio taxă. Aceasta poate fi realizată prin intermediul telefonului sau printr-o întâlnire în persoană, în funcție de preferințele dumneavoastră.
Dacă aveți nevoie de ajutor pentru înțelegerea drepturilor dumneavoastră ca angajat sau dacă există probleme legate de contractul dumneavoastră de muncă, atunci vorbirea cu un avocat ar putea fi benefică pentru dumneavoastră. Dacă aceasta este o opțiune care vă interesează și doriți mai multe informații despre cum funcționează, citiți mai departe!

Beneficiile avocatului gratuit

Beneficiile avocatului gratuit sunt numeroase. Puteți economisi bani, obțineți sfaturi de la experți și chiar obțineți o consultație gratuită.

Ce tipuri de consultanță legală sunt disponibile gratuit?

Consultanța legală gratuită este disponibilă pentru o varietate de tipuri de cazuri. De exemplu, dacă treceți printr-un divorț sau o luptă pentru custodie, consultanța legală gratuită poate ajuta să înțelegeți drepturile și opțiunile dumneavoastră. Dacă sunteți acuzat de o infracțiune, consultanța legală gratuită poate ajuta să explice ce se întâmplă în continuare și cum să vă protejați în timpul procesului. Consultanța legală gratuită acoperă, de asemenea, problemele de dreptul muncii, cum ar fi procesele de discriminare, procesele de concediere abuzivă și disputele salariale/orare dintre angajați și angajatori. În cele din urmă, dacă există o problemă legată de un contract (cum ar fi un acord între două părți), atunci consultanța legală gratuită poate fi obținută de la avocații specializați în dreptul contractelor.

Găsirea avocatului gratuit

Dacă căutați avocatul gratuit, există multe opțiuni disponibile. Unele dintre cele mai comune locuri pentru a-l găsi sunt:

  • Firmele de avocatură
  • Clinici legale
  • Societățile de ajutor legal
  • Servicii pro bono

Cum să profitați la maximum de avocatul gratuit

Dacă căutați avocatul gratuit, iată câteva sfaturi despre cum să profitați la maximum de el:

  • Fii pregătit. Înainte de întâlnirea cu avocatul, documentați-vă și pregătiți-vă cu întrebări.
  • Nu mințiți sau exagerați. S-ar putea să credeți că exagerarea unei povești va ajuta cazul dumneavoastră, dar este mai bine să fiți onest și direct cu situația dumneavoastră decât să încercați să-l înșelați pe avocat pentru a vă ajuta mai mult decât poate (și să-i irosiți timpul).
  • Urmați după întâlnire cu avocatul – nu așteptați până în ultimul moment! Acest lucru este deosebit de important dacă există probleme legate de custodia copiilor sau probleme de dreptul familiei, deoarece aceste cazuri necesită comunicare constantă între părțile implicate, pentru a nu cădea în capcana mai târziu, când lucrurile devin mai complicate decât se aștepta.

Concluzie

Avocatul gratuit este o resursă importantă pentru oamenii care au nevoie de ea. Poate ajuta să obțineți informațiile și suportul necesare pentru a lua decizii cu privire la cazul dumneavoastră,

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

Incredibil,dar adevarat – OUG 24/2015 pentru modificarea Codului de procedură penală

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, OUG 24/2015, care stabileşte că durata maximă a arestului la domiciliu nu poate depăşi 180 de zile în faza de urmărire penală şi cinci ani în total, în cazul trimiterii în judecată, aprobată de Guvern după decizia CCR din iunie 2015, care a admis sesizarea unui cetăţean străin, arestat la domiciliu timp de 10 luni.

OUG 24/2015 pentru modificarea Codului de procedură penală

contractGuvernul a decis prin Ordonanţă de Urgenţă, că măsura arestului la domiciliu în timpul urmăririi penale poate fi luată pentru cel mult 30 de zile şi prelungită tot cu cel mult 30 de zile, dar durata maximă a măsurii nu poate depăşi 180 de zile. În faza de judecată arestul la domiciliu se dispune pe câte 30 zile, dar nu depăşeşte 5 ani în total.

Prin Ordonanţa de Urgenţă au fost modificate prevederile referitoare la durata arestului la domiciliu incluse în Codul de procedură penală. Legislaţia a fost pusă astfel în acord cu decizia Curţii Constituţionale din 7 mai, referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 222, privind durata arestului la domiciliu, din Codul de procedură penală.

Avocat penalist:Afla care sunt modificarile aduse Codului de procedura penala in materia controlului judiciar

In cadrul actului normative se arata:

La articolul 207, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins:

„Judecatorul de camera preliminara, in cursul procedurii de camera preliminara, verifica, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestei masuri. Dispozitiile alin. (2)–(5) se aplica in mod corespunzator.“

La articolul 208, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:

„In tot cursul judecatii, instanta verifica prin incheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestei masuri. Dispozitiile art. 207 alin. (3)–(5) se aplica in mod corespunzator.“

Dupa articolul 215, se introduce un nou articol, articolul 2151, cu urmatorul cuprins:
„Art. 2151.

Durata controlului judiciar

(1) In cursul urmaririi penale, masura controlului judiciar se poate dispune de catre procuror sau de catre judecatorul de drepturi si libertati pe o durata de cel mult 60 de zile.
(2) In cursul urmaririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de catre procuror, prin ordonanta, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi care sa justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 60 de zile.
(3) Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in cazul in care masura a fost luata de catre judecatorul de drepturi si libertati.
(4) Ordonanta procurorului prin care, in conditiile alin. (2) sau (3), s-a prelungit masura controlului judiciar se comunica in aceeasi zi inculpatului.
(5) Impotriva ordonantei procurorului prin care, in conditiile prevazute de alin. (2) si (3), s-a prelungit masura controlului judiciar, inculpatul poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, dispozitiile art. 213 aplicandu-se in mod corespunzator.
(6) In cursul urmaririi penale, durata masurii controlului judiciar nu poate sa depaseasca un an, daca pedeapsa prevazuta de lege este amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 5 ani.
(7) Judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat pe o durata ce nu poate depasi 60 de zile.
(8) In cursul judecatii in prima instanta, durata totala a controlului judiciar nu poate depasi un termen rezonabil si, in toate cazurile, nu poate depasi 5 ani de la momentul trimiterii in judecata.
(9) La expirarea termenelor prevazute la alin. (8), instanta de judecata poate dispune luarea unei alte masuri preventive, in conditiile legii.“

La articolul 216, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Dispozitiile art. 212–2151 se aplica in mod corespunzator.“

Masura preventiva a controlului judiciar si cea a controlului judiciar pe cautiune, aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, continua si se mentin pana la efectuarea verificarii prevazute la alin. (2).

In termen de cel mult 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, procurorul, in cauzele aflate in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, si instanta, in cursul judecatii, verifica din oficiu daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune ori daca exista temeiuri noi care justifica una dintre aceste masuri preventive, dispunand, dupa caz, prelungirea, mentinerea sau revocarea masurii preventive, dispozitiile art. 207, 208, 2151 si 216 din Codul de procedura penalaaplicandu-se in mod corespunzator.

Masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune poate fi dispusa de procuror pentru o durata de 60 de zile

Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri, la propunerea Ministerului Justitiei, oordonanta de urgenta prin care se modifica prevederile noului Cod de procedura penala astfel incat masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune poate fi dispusa de procuror pentru o durata de 60 de zile.

 

Aceasta modificare corespunde cerintelor Curtii Constitutionale, precizeaza MJ intr-un comunicat.

Actul normativ a fost elaborat in urma consultarilor cu reprezentantii intregului sistem judiciar in cadrul unei sedinte de lucru convocata marti de Ministerul Justitiei, la care au participat reprezentanti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nationala Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Actul normativ adoptat de Guvern prevede ca in cursul urmaririi penale masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune poate fi dispusa de procuror pe o durata de cel mult 60 de zile.

De asemenea, controlul judiciar sau controlul judiciar pe cautiune poate fi prelungit de procuror, prin ordonanta, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi care sa justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 60 de zile.

Pronuntarea judecatorului de camera preliminara asupra plangerii „fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor“ este neconstitutionala

Prin Incheierea nr. 2 din 18 februarie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 74/32/2014, Curtea de Apel Bacau – Sectia penala, cauze cu minori si familie a sesizat Curtea Constitutionalacu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) lit. f) si art. 341 alin. (5)–(8) din Codul de procedura penala, si prin incheierea din 15 mai 2014, pronuntata in Dosarul nr. 266/787/2014, Judecatoria Avrig a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedura penala, exceptii ridicate de Marcel Savin si Mihai Leu in cauze avand ca obiect solutionarea unor plangeri formulate impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art. 38 alin. (1) lit. f) dinCodul de procedura penala sunt neconstitutionale, intrucat posibilitatea ca magistratii din cadrul unei curti de apel sa fie judecati la aceeasi instanta afecteaza dreptul la un proces echitabil si aduce atingere principiilor constitutionale referitoare la nediscriminare, egalitatea in fata legii, dreptul la aparare, considerand ca „nu se poate vorbi de o cercetare obiectiva, impartiala in scopul aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei“.

Totodata, art. 341 alin. (5)–(8) din Codul de procedura penala, potrivit carora judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor, afecteaza publicitatea si contradictorialitatea ca atribute esentiale ale dreptului la un proces echitabil, justitia infaptuindu-se in mod secret si netransparent.

De asemenea, imprejurarea ca incheierea astfel pronuntata este definitiva incalca dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala, dreptul la aparare si accesul liber la justitie, intrucat, in lipsa unei cai de atac, instanta de judecata tinde sa absolutizeze prezumtia de legalitate a solutiei pronuntate de procuror.

Curtea Constitutionala a decis admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedura penala,ridicata de Marcel Savin in Dosarul nr. 74/32/2014 al Curtii de Apel Bacau – Sectia penala, cauze cu minori si familie si de Mihai Leu in Dosarul nr. 266/787/2014 al Judecatoriei Avrig, si a constatat ca solutia legislativa potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii „fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor“ este neconstitutionala.

Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Marcel Savin in Dosarul nr. 74/32/2014 al Curtii de Apel Bacau – Sectia penala, cauze cu minori si familie si a constatat ca dispozitiile art. 38 alin. (1) lit. f) si art. 341 alin. (6)–(8) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Modificarea Codului de procedura penala.Noul cod.Propunere Csm

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus modificarea si completarea Codului de procedura penala, aprobat prin Legea nr. 135/2010, in vederea sustinerii acestora ca propuneri de amendamente la proiectul de lege referitor la modificarea Codului de procedura penala, aflat in prezent in procedura parlamentara, dupa cum urmeaza:

La articolul 211, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, respectiv alin. (11) cu urmatorul cuprins:

„ (11) Durata masurii controlului judiciar in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca 1 an, daca pedeapsa prevazuta de lege este amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoare mai mare de 5 ani.”

La articolul 216, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, respectiv alin. (11) cu urmatorul cuprins:

„ (11) Durata masurii controlului judiciar pe cautiune in cursul urmaririi penale nu poate sa depaseasca 1 an, daca pedeapsa prevazuta de lege este amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoare mai mare de 5 ani.”

La articolul 207, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(2) In termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului, judecatorul de camera preliminara verifica din oficiu legalitatea si temeinicia masurii preventive, cu citarea inculpatului. In cazul arestarii preventive si a arestului la domiciliu, verificarea se realizeaza inainte de expirarea duratei masurii preventive.”

La articolul 208, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(4) In tot cursul judecatii, instanta, din oficiu, prin incheiere, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat mentinerea masurilor preventive dispuse fata de inculpat.”

Acordul de recunoastere a vinovatiei si judecata

Cadrul legal

1. “Titlul IV – Proceduri speciale, Capitolul I
2. Art. 478 si urm. din

 

 

 

 

3. Proceduri similare cu institutia acordului de recunoastere a vinovatiei sunt intalnite in legislatia mai multor tari europene (Germania, Franta, Belgia, Grecia)
4. roman a preluat elemente din sistemul de drept francez si german pe care le-a adaptat la specificul sistemului judiciar romanesc.

Titularii acordului de recunoastere a vinovatiei – art. 478

  • inculpatul, cu exceptia inculpatului minor,
  • procurorul, in cursul urmaririi penale dupa punerea in miscare a actiunii penale.

Obiectul acordului de recunoastere a vinovatiei – art. 479

  • recunoasterea comiterii faptei,
  • acceptarea incadrarii juridice pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala,
  • priveste felul si cuantumul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia.

Conditiile incheierii acordului de recunoastere a vinovatiei – art. 480

  • in cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii cel mult 7 ani,
  • din probele administrate in cursul urmaririi penale rezulta suficiente date cu privire la existenta faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala si cu privire la vinovatia
    inculpatului,
  • asistenta juridica este obligatorie.

Forma si contiinutul acordului de recunoastere a vinovatiei – art. 481 si 482

  • forma scrisa;
  • data si locul incheierii;
  • numele, prenumele si calitatea celor intre care se incheie acordul;
  • date referitoare la persoana inculpatului, prevazute la art. 107 alin. 1 (nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, codul numeric personal, numele si prenumele parintilor, cetatenia, starea civila, situatia militara, studiile, profesia ori ocupatia, locul de munca, domiciliul si adresa unde locuieste efectiv si adresa la care doreste sa ii fie comunicate actele de procedura, antecedentele penale sau daca impotriva sa se desfasoara un alt proces penal, precum si orice alte date pentru stabilirea situatiei sale personale);

Forma si continutul acordului de recunoastere a vinovatiei – art. 481 si 482

  • descrierea faptei ce formeaza obiectul acordului;
  • incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
  • probele si mijloacele de proba;
  • declaratia expresa a inculpatului prin care recunoaste comiterea faptei si accepta incadrarea judiciara pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala;
  • cererile procurorului;
  • semnaturile procurorului, ale inculpatului si ale avocatului.

Limitele si efectele acordului de recunoastere a vinovatiei

  • limitele se stabilesc prin avizul prealabil si scris al procurorului ierarhic superior;
  • efectele sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior;
  • inculpatul beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei amenzii;
  • procurorul nu mai intocmeste rechizitoriu cu privire la inculpatul/inculpatii cu care a incheiat acord.

Sesizarea instantei cu acordul de recunoastere a vinovatiei – art. 483

  • organul competent sa sesizeze instanta este procurorul;
  • instanta competenta: instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond;
  • acordul de recunoastere a vinovatiei este insotit de dosarul de urmarire penala si de tranzactia sau acordul de mediere incheiat potrivit art. 23 alin. 1;
  • sesizarea instantei se face separat in situatia in care acordul se incheie numai cu privire la unele dintre fapte sau numai cu privire la unii dintre inculpati.

Procedura in fata instantei – art. 484

  • Instanta dispune acoperirea omisiunilor in cel mult 5 zile si sesizeaza in acest sens conducatorul parchetului care a emis acordul;
  • procedura necontradictorie;
  • sedinta publica;
  • ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a partii civile, daca este prezenta.

Solutiile instantei – art. 485 si 486

  • admite acordul de recunoastere a vinovatiei si dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsa ale carei limite au fost reduse conform art. 480 alin. 3, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 480– 482 cu privire la toate faptele retinute in sarcina inculpatului, care au facut obiectul acordului;
  • respinge acordul de recunoastere a vinovatiei si trimite dosarul procurorului in vederea continuarii urmaririi penale, daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 480 – 482. in aceasta situatie, instanta se pronunta din oficiu cu privire la starea de arest a inculpatilor;
  • poate admite acordul de recunoastere a vinovatiei numai cu privire la unii dintre inculpati;
  • dispozitiile art. 396 alin. 9, art. 398 si art. 399 se aplica in mod corespunzator;
  • ia act de tranzactia sau acordul de mediere cu privire la actiunea civila, incheiat intre parti;
  • poate disjunge actiunea civila si dispune trimiterea acesteia la instanta competenta potrivit legii civile, cand solutionarea laturii civile ar intarzia solutionarea procesului penal.

Hotararea pronuntata de instanta si calea de atac – art. 487 si 488

  • sentinta cuprinde in mod obligatoriu:
     – mentiunile prevazute al art. 370 alin. 4, art. 403 si 404,
     – fapta pentru care s-a incheiat acordul de recunoastere a vinovatiei si incadrarea juridica a acesteia.
  • apelul, in termen de 10 zile de la comunicare,
  • art. 480 alin. 3 sunt aplicabile si in calea de atac a apelului.

Sursa: ICCJ

Exceptiile de neconstitutionalitate nu vor mai suspenda procesele

Senatorii au adoptat ieri in plen, proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala, propunere legislativa (L706/23.12.2009) care a fost

 

 

adoptata tacit de Camera Deputatilor.

Una dintre modificari vizeaza suspendarea proceselor in cazul invocarii exceptiei de neconstitutionalitate, aceasta fiind eliminata. O alta modificare importanta intervine in Codul de Procedura Civila, la alin. 3 al art. 324 cu privire la termenul de revizuire.

Revizuirea unei hotarîri ramase definitiva în instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarîri data de o instanta de recurs atunci cînd evoca fondul, va putea fi ceruta si atunci cand Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra unei exceptii de neconstitutionalitate.

Termenul de revizuire in acest caz, dar si atunci cand Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o încalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarâri judecatoresti, va fi de 3 luni de la data publicarii deciziei CEDO, respectiv a publicarii in Monitorul Oficial a deciziei Curtii Constitutionale

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc pentru a discuta masurile de reducere a salariilor

Magistratii din instantele din toata tara se reunesc, in aceasta saptamana, in cadrul unor adunari generale, pentru a-si exprima pozitia fata de masurile Guvernului de reducere a salariilor si pensiilor angajatilor din sistemul
bugetar, prin invocarea dispozitiilor art. 53 din constitutie

1. Zona portuara amplasata de-a lungul unui chei si amenajata special pentru acostarea navelor si manipularea marfurilor.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,

Presedintele Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania (UNJR), Dana Garbovan, a declarat, pentru AGERPRES, ca aceste adunari generale au fost convocate pentru a adopta un punct de vedere unitar al judecatorilor fata de masurile luate de Guvern.