Furnizorii nu-si mai primesc platile, facturile inregistreaza intarziari la plata mai mari decat termenele convenite, numarul cecurilor sau al biletelor la ordinrefuzate este in crestere, sporeste numarul insolventelor. A obtine
bani gheata pentru a functiona a devenit o lupta dar o lupta fara castigatori.
Ce poate fi mai daunator pentru o mare companie petroliera decat este accidentul din Golful Mexic pentru British Petroleum? Cash flow-ul, raspunde Jim Chanos, seful de fond de investitii care a intuit prabusirea Enron si a castigat din asta.
Acum Chanos spune ca a studiat rapoartele de venituri si de cash flow ale unei alte mari companii petroliere si ca acestea ascund probleme mai mari si mai grave decat ce se intampla cu platforma petroliera Deepwater Horizon, asa ca prabusirea gigantului cu probleme financiare i se pare mult mai plauzibila decat o cadere a BP.
Chanos subliniaza astfel diferentele de perceptie: accidentul platformei de foraj este mult mai spectaculos decat T-ul contabilicesc, dar efectele problemelor financiare pot fi mai devastatoare decat accidentele.
Nici in Romania problemele de lichiditate ale unei companii, chiar importante, nu sunt prea analizate sau mediatizate, in comparatie cu vagile planuri anticriza ale Guvernului sau cu intalnirile politice de taina, cu toate ca neajunsurile pricinuite de blocajul financiar sunt mai mari decat efectul unei decizii ministeriale, pentru ca lipsa lichiditatilor intr-o companie inseamna, mai devreme sau mai tarziu, moartea acesteia.
In primele patru luni ale anului au intrat in insolventa peste 5.700 de firme, care aveau peste 107.000 de angajati si o cifra de afaceri cumulata de 4 miliarde de euro, reiese din datele de la Oficiul National al Registrului Comertului.
Pentru tot anul 2010, Arin Stanescu, presedintele Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, crede ca numarul total al insolventelor l-ar putea depasi pe cel de anul trecut, de circa 20.000. Numarul nu pare foarte mare in comparatie cu numarul firmelor inregistrate in tara, de circa un milion, dar trebuie tinut cont ca multe din ele sunt fie companii fara activitate, fie folosite pentru plata unor drepturi banesti, iar numarul firmelor active, cu angajati si activitate curenta, este mult mai mic.
Jim Chanos a avut acces, in Statele Unite, la raportarile financiare ale gigantului petrolier pe care l-a analizat; in Romania n-ar putea, pentru ca aici companiile nu trebuie sa depuna nicio raportare privind fluxul de lichiditati. “Cash flow statement este folosit, poate, de multinationale sau de companiile cu un sistem evoluat de contabilitate”, spune av.Coltuc Marius,fondator Casa de avocatura Coltuc