Judecata este modul în care instanţa de judecată îşi exercită atribuţiile în mod activ.
ü Instanţa de judecată înseamnă un complet de judecată format din judecători, în compunerea prevăzută de lege, şi din grefier, cu participarea procurorului.
Compunerea instanţei se impune a fi aceeaşi pe tot parcursul procesului.
ü Judecata sau procesul se desfăşoară la sediul instanţei în şedinţă publică. Judecătorul poate dispune judecarea cauzei în şedinţă secretă, la cererea părţilor sau din oficiu, dacă s-ar aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane. Într-o asemenea situaţie, nu sunt admişi în sala de judecată decât părţile, reprezentanţii lor , apărătorii şi alte persoane care sunt chemate de instanţă.
ü La şedinţa de judecată nu pot participa minorii sub 16 ani.
1. Cine participă la judecată:
ü La judecată participă părţile legal citate şi procurorul.
Neprezentarea părţilor legal citate nu împiedică judecarea unei cauze.
Judecătorul, dacă apreciază că este necesară prezenţa unei părţi care nu s-a prezentat, ia măsuri pentru prezentarea acesteia, în sensul că poate dispune aducerea părţii la instanţă cu mandat de aducere sau mandat de aducere cu însoţitor (un poliţist), care se execută de lucrătorii de poliţie de la unitatea în raza căreia locuieşte partea.
ü Când o cauză penală se amână, indiferent de motivul amânării, părţile prezente nu se mai citează pentru termenul următor şi primesc termen în cunoştinţă, fiind citate doar părţile care lipsesc.
ü Obligatoriu se citează de fiecare dată, indiferent dacă sunt prezenţi sau nu la judecată, militarii în termen şi deţinuţii.
ü Părţile pot participa la proces chiar dacă nu au fost citate sau nu au primit citaţia.
2. Cum se organizează şi se desfăşoară o şedinţă de judecată :
ü Potrivit dispoziţiilor art. 295 Cod procedură penală, preşedintele completului de judecată (judecătorul) are obligaţia să ia din timp toate măsurile necesare pentru buna desfăşurare a procesului.
ü Este bine de ştiut că, dosarele penale înregistrate la instanţă, sunt repartizate aleatoriu, adică prin intermediul unui program computerizat ( Ecris sau MJREP). În acest fel, computerul stabileşte ziua şedinţei de judecată a unei cauze şi completul care va judeca cauza.
ü După fixarea zilei de judecată şi desemnarea completului, în modul arătat mai sus, se întocmeşte o listă cu toate cauzele fixate pentru judecată în ziua respectivă, care se afişează la vedere, cu 24 de ore înaintea termenului de judecată.
ü Şedinţa de judecată începe la ora comunicată pe citaţie.
ü După ce judecătorul declară deschisă şedinţa de judecată, întreabă părţile prezente dacă dosarul în care au fost citate se amână fără discuţii, din motive legale şi temeinice iar aceste dosare se strigă în ordinea în care au fost cerute sau potrivit ordinii stabilită de judecător.
ü Dacă nu mai sunt alte cereri din partea părţilor sau apărătorilor, grefierul începe să strige cauzele în ordinea lor de pe lista de şedinţă afişată la uşa instanţei sau, după cum dispune judecătorul.
ü Dacă sunteţi parte într-o asemenea cauză sau martor, când vă auziţi numele strigat, răspundeţi prezent şi vă prezentaţi în faţa judecătorului, cu actul de identitate şi urmaţi indicaţiile acestuia.
ü Preşedintele completului de judecată sau judecătorul are obligaţia să ia măsuri pentru menţinerea ordinii şi solemnităţii şedinţei de judecată, putând limita accesul publicului în sala de judecată, în raport de mărimea sălii de şedinţă.
ü Când o persoană tulbură şedinţa de judecată sau nesocoteşte măsurile luate de judecător, se poate dispune îndepărtarea sa din sala de judecată, iar chemarea ei în sală se face numai după strigarea cauzei în care a fost chemat. Dacă aţi fost îndepărtat din sală, când reveniţi, judecătorul trebuie să vă aducă la cunoştinţă actele esenţiale efectuate în lipsa sa sau vă citeşte declaraţiile celor ascultaţi.
ü Dacă în cursul şedinţei de judecată aţi săvârşit o faptă prevăzută în codul penal (ultraj, insultă, calomnie, etc.) preşedintele completului de judecată sau judecătorul constată săvârşirea acelei fapte (denumită şi infracţiune de audienţă), identifică persoana respectivă, poate dispune arestarea şi încheie un proces verbal care se înaintează procurorului pentru a fi efectuate cercetări penale (dacă aţi fost arestat, sunteţi trimis la procuror odată cu procesul verbal).
ü Şedinţa de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice adecvate, înregistrările fiind păstrate la arhiva instanţei. Dacă aveţi dubii cu privire la conţinutul unei încheieri de şedinţă întocmite de grefier puteţi solicita, în scris, comunicarea unei transcrieri după înregistrarea efectuată în şedinţa de judecată din ziua respectivă,privind cauza dumneavoastră.
ü În cursul judecăţii puteţi formula cereri de probe, invoca excepţii sau pune concluzii. Asupra tuturor cererilor şi excepţiilor, judecătorul este obligat să se pronunţe prin încheiere motivată, după ce le-a pus în discuţia tuturor părţilor.
3. Ce înscrisuri (acte procedurale) sunt întocmite de judecător în cadrul unei judecăţi:
ü La fiecare termen de judecată, toate aspectele discutate în şedinţa publică în legătură cu un dosar, sunt consemnate de către grefierul de şedinţă într-un caiet, după care acesta întocmeşte încheierea de şedinţă care se semnează apoi de judecător sau preşedintele completului de judecată.
ü Dacă se judecă cauza pe fond, se pronunţă o hotărâre judecătorească care se motivează ulterior. Pronunţarea hotărîrii se face în aceeaşi zi sau se poate amâna, situaţie în care se întocmeşte o încheiere în care se menţionează aceasta. Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută. Minuta este scrisă şi semnată de judecător şi trebuie să fie la dosar, separat de hotărârea motivată.
ü Minuta se pronunţă în şedinţă publică de către preşedintele completului de judecată asistat de grefier.
ü Atât minuta întocmită cât şi amânarea pronunţării sunt menţionate în condica de şedinţă pe care o puteţi consulta la arhiva instanţei.
ü Prin soluţionarea cauzei, judecătorul pronunţă o hotărâre care trebuie să rezolve atât latura penală a cauzei (cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia unui inculpat) cât şi latura civilă (pretenţiile formulate de partea civilă). Totodată, sunt fixate şi cheltuieli judiciare, cu arătarea persoanei care trebuie să le achite. Se mai pot dispune confiscări, anulări de acte (înscrisuri), restituiri de bunuri.
ü Hotărârea se motivează în 20 de zile de la pronunţare.
ü Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural pot fi îndreptate,din oficiu sau la solicitarea părţii. Aceasta se dispune prin proces-verbal la urmărire penală sau prin încheiere la instanţă. Pentru lămuriri suplimentare puteţi fi chemat la organul de urmărire penală sau la instanţă. Omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra sumelor de bani pretinse de martori, experţi, interpreţi, apărători, precum şi cu privire la restituirea lucrurilor sau la ridicarea măsurilor asigurator
4. Alte aspecte referitoare la judecată:
ü judecarea unei persoane aflate în detenţie se face în prezenţa acesteia, fiind obligatorie aducerea ei în instanţă;
ü actul de sesizare a instanţei (rechizitorul întocmit de procuror) în copie, trebuie comunicat inculpatului;
ü dacă asistenţa juridică este obligatorie, va fi prezent şi apărătorul ales sau desemnat din oficiu de instanţă;
ü înainte de începerea audierii părţilor, judecătorul dispune citirea în şedinţă publică a actului de sesizare (rechizitorului);
ü părţile vătămate şi părţile civile se ascultă primele după care se audiază inculpatul;
ü părţile dintr-o cauză penală îşi pot pune reciproc întrebări, prin intermediul preşedintelui completului de judecată;
ü poate respinge o întrebare dacă apreciază că nu este necesară cauzei;
ü judecătorul dictează grefierului de şedinţă,după audierea unei părţi,conţinutul declaraţiei date de aceasta;
ü martorii sunt îndepărtaţi din sală când sunt audiate părţile, fiind chemaţi apoi, pe rând, pentru audiere;
ü în cursul procesului penal, judecătorul poate dispune sancţionarea pecuniară (amendarea judiciară) a martorilor, experţilor, interpreţilor, etc;
ü pentru motive întemeiate se poate dispune, la cererea părţilor sau din oficiu, ascultarea expertului sau interpretului din cauză;
ü la finele dezbaterilor trebuie să fie acordat obligatoriu, ultimul cuvânt inculpatului;
ü într-o cauză penală se pot depune şi concluzii scrise de către partea interesată;
ü hotărârea judecătorească penală nu se comunică părţilor care au fost prezente la dezbateri (la judecarea pe fond a cauzei). Comunicarea dispozitivului hotărârii se face doar părţilor care au lipsit de la judecată, totdeauna persoanelor juridice care sunt părţi într-o cauză penală (unităţi, instituţii, etc.) şi inculpaţilor arestaţi precum şi la locul de detenţie al acestora.