companii

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

de
Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Avocat firme

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

 Mediul de afaceri are parte și de vești bune avocat firme ,vezi #livecoltuc si coltuc si asociatii. Avem consultanta online GRATUITA pentru dvs.

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Vezi AVOCAT FIRME

Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Din ce în ce mai puține firme își suspendă activitatea.

În primele patru luni din 2019, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu 21,16% comparativ cu perioada similară din 2018. La 5.486, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în primele patru luni ale acestui an sunt din Bucureşti, respectiv 538.In scădere cu 37,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anului trecut, Capitala fiind urmată de judeţele Bihor (279 de firme. In scădere cu 14,94%), Cluj (268, în scădere cu 6,29%) şi Neamţ (210, în scădere cu 14,63%).

Întreruperea temporară a activității firmei: ce pași sunt necesari?

Dacă deţineţi o firmă a cărei activitate doriţi să o întrerupeţi temporar, trebuie să depuneţi la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul .Unde firma îşi are sediul social, o serie de documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a acestei menţiuni.

În primul rând, este necesară completarea şi depunerea unei cereri de înregistrare prin care să solicitaţi înregistrarea menţiunii privind suspendarea temporară . A activităţii firmei dumneavoastră, însoţită de o declaraţie-tip pe propria .Răspundere din care să rezulte că persoana juridică nu desfăşoară la sediul social. La sediile secundare sau în afara acestora/desfăşoară activităţile declarate o perioadă de maxim 3 ani.

Alte documente obligatorii pentru înregistrarea întreruperii activităţii temporare a firmei sunt următoarele:

  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii.Prin care va fi specificată durata suspendării, precum şi momentul reluării activităţii;
  • certificatele constatatoare emise în baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activităţii/suspendarea activităţii;
  • dovezile privind plata taxei/tarifului, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, aveţi posibilitatea să desemnaţi o altă persoană care să îndeplinească toate formalităţile legale necesare. Caz în care trebuie depusă şi o împuternicire specială şi autentică, o împuternicire avocaţială sau o delegaţie, în original.

Pe lângă posibilitatea depunerii cererii și documentelor aferente la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială firma are stabilit sediul social. Direct la ghișeu, prin poștă, cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire.Există şi opţiunea completării şi transmiterii acestora on-line, cu semnătură electronică extinsă.Prin intermediul portalului de servicii, care poate fi accesat de pe pagina de internet a ONRC.  www.onrc.ro,  precum şi direct folosind adresa https://portal.onrc.ro.

Conform art. 159 din Subsecţiunea 2 a Ordinului nr. 2594/C/10.10. 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice .Privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.Prevederile privind întreruperea temporară a activităţii unei societăţi se aplică în mod corespunzător .Si în cazul întreruperii temporare a activităţii unei persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

De menționat că întreruperea temporară a activităţii unei societăţi nu poate depăşi 3 ani de la data înregistrării menţiunii în registrul comerţului.Potrivit prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată.Cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, după expirarea acestei perioade, activitatea societăţii nu este reluată.

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Atenție! În cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale se desfăşoară activităţi de asistenţă acordate profesioniştilor.La cererea şi pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării în registrul comerţului .A actelor constitutive sau modificatoare, cu excepţia activităţilor prevăzute la art. 35 (din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor .La înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice.Inregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare).

Alin. (1) lit. a) – c) şi g), care se acordă gratuit, respectiv:

  • îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

  • îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;
  • redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Legislaţia aplicabilă:

Legea nr. 31/1990 – Legea societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor

HG nr. 902/2012 privind aprobarea taxei şi tarifului pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale

Pentru detalii suplimentare accesaţi:

http://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/suspendarea-sau-reluarea-activitatii

[/column]

Tot mai multe firme intră în insolvenţă! in 2019 Vezi de ce !

de

Valoarea totală de active imobilizate ale companiilor de impact intrate în insolvenţă a ajuns în 2018 la 809 milioane de euro, cel mai mic prag din ultimii cinci ani şi în scădere cu 34,44% comparativ anul precedent.

Informatii prezentate de http://www.coltucsiasociatii.ro

Cele 183 de companii de impact intrate în insolvenţă în 2018 au un număr de 11.760 de angajaţi, cu 17,42% mai puţin decât în 2017. Judeţele cu cele mai multe insolvenţe de impact sunt: municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov (66,35%), Sibiu (9,5%), Cluj (8,4%), Bihor (7,4%), Constanţa (7,4%), Braşov (6,3%).

Cel mai mare impact asupra pieţei insolvenţei se menţine şi în 2018 în sectorul industrial, care deţine 29% din numărul insolvenţelor de impact (la fel ca anul precedent) şi aproape 30% din valoarea activelor imobilizate (242 milioane de euro). Totodată, industria deţine şi aproape 23% din cifra de afaceri din totalul insolvenţelor de impact (149 milioane de euro), în scădere cu 8%, comparativ cu anul precedent, şi asigură 4.504 locuri de muncă.

Georgica Cornu risca falimentul

de

Dupa ce alte trei mari firme de constructii si dezvoltare imobiliara din Timisoara s-au refugiat in „bratele” insolventei – Euroconstruct, Autohton sau Italrom, de la mijlocul acestui an si imperiul lui Georgica Cornu  a intrat sub spectrul insolventei. Prima firma care a cedat a fost Confort, din cauza unor datorii catre bugetul de stat si furnizori care ating aproape 100 de milioane de euro. Lucrand la randul sau cu firme din interiorul grupului Izometal-Confort, firma-mama nu a mai putut evita blocajul. Georgica Cornu sustine ca nu a mai trecut prin asa ceva si nici nu s-a pregatit pentru o astfel de situatie. Lichidator judiciar in dosar a fost numit SCP Expert SPRL Arad.

Concedieri si vanzari de active

 Georgica Cornu, desi este unul dintre cei mai cunoscuti „clienti” ai contractelor cu statul, se plange de faptul ca statul nu este un bun platnic si reclama bancile ca nu ii asigura creditare.  „Am fi putut evita treaba asta cu reorganizarea daca bancile ne-ar fi creditat, dar este destul de greu sa redresezi totul. Daca din partea creditorilor nu exista intelegere si interes de salvare, nu ai ce sa faci. Esti la mana lor”, a declarat Cornu, care a prezentat si cateva cifre.

„Din 2007 si pana in 2012 numai la banci am platit dobanzi si comisioane de 285 de milioane de lei, iar la bugetul statului, taxe si impozite, dar si contributii pentru angajati am platit peste 130 de milioane de lei. Practic din 2007 si pana in 2012 am platit pentru stat si banci 100 de milioane de euro. Este o suma imensa”, s-a aratat nemultumit omul de afaceri. Care sunt transformarile prin care vor trece in viitorul apropiat firmele sale ? „O sa fie o reorganizare, dar o sa fie si o lichidare. Nici nu este indicat sa mergem pe o idee in care sa pastram totul. O sa punem o varianta prin care o parte sa se lichideze”, arata Cornu. Omul de afaceri nu exclude nici ideea unui faliment  – „sigur ca risc falimentul, de ce nu?”. Cornu a mai spus ca pe langa concedieri, vor fi vandute si o serie de active. Nu s-a stabilit inca ce va fi scos la vanzare, dar este o problema majora pentru ca „nici activele imobiliare nu mai au valoare”.

„Insolventa nu e simpla deloc. E o treaba urata”

Cornu a precizat ca in momentul de fata compania este sub supraveghere, urmand ca dupa respectarea termenelor stabilite in sentinta de deschidere a procedurii sa se stabileasca directia ce va fi urmata. „Daca toate firmele noastre ar fi fost organizata intr-o singura firma am fi fost cea mai mare firma din Romania. Acum se urmeaza pasii stabiliti, apoi vedem. E o procedura complicata. Nu e simplu deloc. E o treaba urata”. Cornu spune ca, desi este adevarat ca insolventa apara afacerea de creditori, procedura in sine este destul de riscanta. „Pe de o parte te protejeaza de executari si de procese, dar pe de alta parte te si ingenuncheaza”, a mai declarat Cornu.

Marian Iancu, condamnat la 10 ani de inchisoare in dosarul Rafo anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Managerul echipei de fotbal Politehnica Timisoara, Marian Iancu (foto), a fost condamnat la 10 ani de detentie in dosarul Rafo, de catre Tribunalul Bucuresti.

Instanta a mai decis si condamnarea fratelui acestuia, Octavian Iancu, la 9 ani de inchisoare, si a lui Constantin Margarit la opt ani

Decizia tribunalului poate fi constestata la Curtea de Apel Bucuresti.

Alexandru Marian Iancu impreuna cu 3 administratori ai VGB Impex SRL, Kadri Mazhar Basaran, Margarit Constantin si Octavian Iancu, au prejudiciat bugetul de stat prin neplata impozitului pe profit de 806,2 miliarde lei si prin TVA nelegal dedus de 550,3 miliarde lei, rezultand un prejudiciu total de 1,35 miliarde lei, potrivit unor date ale Fiscului.

Iancu, alaturi de alte 9 persoane, a fost trimis in judecata in 2005 pentru activitati comerciale ilicite in care ar fi fost implicate grupul de firme VGB – rafinaria Rafo – societatea Tender SA -Carom SA.

Jurisprudenţa europeană, o mână de ajutor pentru firmele româneşti

de

Pentru companiile din Europa este din ce în ce mai important să formuleze o strategie de taxe conform normelor UE pentru a administra riscurile şi a beneficia de oportunităţile pe care le oferă schimbările din legislaţia europeană. Cunoaşterea faptului că jurisprudenţa europeană poate oferi oportunităţi de reducere a taxelor, precum şi cunoaşterea principiilor UE privind ajutorul de stat sunt critice pentru o bună administrare a riscurilor cu care se confruntă companiile. În acest context, PricewaterhouseCoopers a organizat pentru prima oară în România o întâlnire a unui grup de specialişti în impozitarea directă în Uniunea Europeană, conferinţa intitulându-se ”Impozite directe cu paşaport european”. Obiectivul acestei reţele de consultanţi specializaţi în legislaţia fiscală comunitară ce provine din  toate statele membre UE este de a acorda asistenţă companiilor şi persoanelor fizice, pentru ca acestea să beneficieze pe deplin de drepturile lor conform legislaţiei comunitare.

Oportunităţi fiscale aduse de statutul de membru

Specialiştii au ţinut să puncteze atât importanţa fructificării oportunităţilor, cât şi a administrării riscurilor ce decurg din reglementările la nivelul UE pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în Europa. Astfel, Sjoerd Douma, manager în cadrul PricewaterhouseCoopers Olanda şi membru al Grupului de Specialişti ai PWC în Impozite Directe din UE, a făcut o trecere în revistă a principiilor din legislaţia UE, punând accent pe libertăţile fundamentale garantate de tratatul membru. El a menţionat câteva cazuri aduse de contribuabili din statele membre UE în faţa Curţii Europene de Justiţie, în care aceştia au contestat cu succes conformitatea legislaţiei din ţările respective cu principiile tratatului comunitar. ”Între statele membre UE nu trebuie să existe discriminare fiscală. Nu poţi să tratezi altfel o investiţie transfrontalieră decât una internă, trebuie să existe o liberă circulaţie a bunurilor, a serviciilor, a capitalului. Au fost cazuri de abuzuri în care s-au încălcat aceste drepturi doar pentru că investiţiile nu erau interne, ci străine (exemplu: companii care îşi deschid sucursale în alte ţări din UE şi care au fost tratate diferit, doar pentru că erau străine)”, a explicat Sjoerd Douma.

Impactul legii europene asupra companiilor româneşti

În acest context, Alina Răfăilă, senior manager în cadrul PricewaterhouseCoopers România, a precizat cum pot companiile dezavantajate fiscal de legislaţia românească să se apere prin intermediul instituţiilor europene şi să reducă impozitarea excesivă. ”Dacă ne sunt încălcate drepturile pe care ni le-am dobândit odată cu intrarea în UE, ne putem îndrepta noi înşine la Bruxelles şi să sesizăm Curtea. Câteva exemple concrete de prevederi din Codul Fiscal românesc care reprezintă potenţiale încălcări ale libertăţilor garantate de tratatul comunitar se referă la: regimul fiscal defavorabil al dividendelor primite de companii româneşti care realizează investiţii de portofoliu în afara ţării (dacă se aplică directiva companiei nu i se percepe impozit, dacă nu i se aplică această directivă atunci impozitarea este inevitabilă), tratamentul fiscal asimetric al pierderilor înregistrate de sucursale deschise de firme româneşti în UE şi impozitarea discriminatorie cu reţinere la sursă a redevenţelor şi dobânzi plătite către companii nerezidente din UE şi respectiv din Europa de Sud-Est”, a declarat Alina Răfăilă. Aceasta a mai menţionat că de la 1 ianuarie 2009 s-a extins perioada pierderilor de la 5 la 7 ani.

Ajutorul de stat poate distorsiona competiţia pe piaţa comună

Totodată, în cadrul conferinţei s-a discutat şi despre riscurile aduse de statutul de membru UE, punându-se accent pe ajutoarele de stat. Luiza Tomescu, expert în ajutor de stat în cadrul D&B David şi Baias, o societate de avocatură, s-a referit la punctul în care se intersectează consultanţa în materia ajutorului de stat cu planificarea generală a unei investiţii de tip greenfield sau extinderea/modernizarea unei investiţii existente. ”În cazul ajutorului de stat ilegal sau a ajutorului de stat utilizat abuziv, beneficiarul unui asemenea ajutor de stat este obligat să ramburseze suma reprezentând echivalentul ajutorului de stat către beneficiar până la data recuperării sau a rambursării ajutorului. Identificarea ajutoarelor de stat care se califică drept ilegale sau abuziv utilizate este un aspect de maximă importanţă care trebuie avut în vedere cu ocazia tranzacţiilor de tip M&A din perspectiva riscurilor pe care le generează în patrimoniul beneficiarului ajutorului. Astfel, un expert în ajutor de stat îşi exercită cu ocazia investiţiilor noi rolul său proactiv, în timp ce în cazul tranzacţiilor de tip M&A rolul său reactiv”, a subliniat Luiza Tomescu.

Ce este un ajutor de stat?

Obţinerea de facilităţi fiscale sau de granturi pentru investiţii reprezintă la prima vedere o oportunitate ideală. În fapt, în noul context, acestea reprezintă ajutoare de stat, care sunt atent monitorizate de autorităţile europene, întrucât sunt considerate factori ce pot distorsiona competiţia în piaţa comună. De asemenea, nu toate deciziile privind impozitarea reprezintă ajutor de stat, iar acest beneficiu se aplică numai anumitor grupuri de companii după ce trec un test de selectare. Dacă acest ajutor de stat este obţinut ilegal, Comisia are termen 10 ani de a recupera aceste beneficii.

Creditele in lei, mai scumpe pentru companii

de

Asta in conditiile in care, la nivelul lunii august, nivelul maxim al ROBOR a fost de 14,01% pe an. Criza internationala si majorarea dobanzii de politica monetara cu 3,25 puncte procentuale, incepand cu octombrie 2007, la 10,25%, au determinat bancile sa majoreze costurile creditelor, in conditiile in care multi jucatori bancari atrag economii la un nivel al dobanzii care depaseste dobanda de politica monetara. Companiile plateau, in august anul acesta, o dobanda de 14,64% la imprumuturile in lei deja contractate, spre deosebire de luna august din 2007, cand dobanda era de 11,52%. La creditele noi in lei, companiile se puteau imprumuta la un cost al dobanzii de 15,20%, fata de 10,55%, cu un an in urma. Creditele in euro nu s-au scumpit intr-un ritm atat de accelerat.

Dobanda la creditele in euro existente in sold ale companiilor a urcat cu 0,51 puncte procentuale, iar la imprumuturile noi, avansul a fost de 0,45 puncte procentuale, la 7,83%, la nivelul lunii august. Soldul imprumuturilor companiilor si populatiei se cifra, la finele lunii septembrie, la 52 mld. euro. Evolutia din septembrie a generat o usoara modificare a raportului dintre leu si alte monede in cadrul creditului neguvernamental, imprumuturile in valuta marindu-si ponderea la 56,06% din total, fata de 54,53% in august. Creditele contractate de companii in lei se cifrau, in septembrie, la 11,8 mld. euro, in timp ce imprumuturile in valuta totalizau 14,4 mld. euro. Creditele in euro ocupau, la nivelul lunii august, cea mai mare pondere in totalul imprumuturilor accesate de companii, fiind urmate de creditele in moneda nationala. Cea mai mica pondere este ocupata de creditele in alte valute. Restantele companiilor si ale populatiei au depasit, in august, ponderea de 1% din totalul creditelor, fiind cifrate la 545 milioane de euro.
Avans
Companiile plateau, in august anul acesta, o dobanda de 14,64% la imprumuturile in lei deja contractate, spre deosebire de luna august din 2007, cand dobanda era de 11,52%.

Sursa principala

Compania energetică poate scumpi curentul

de

Preşedintele Institutului pentru Resurse Energetice consideră că preţul electricităţii va creşte din cauza creării unui monopol.

Concentrarea într-o singură companie a unor producători care generează peste jumătate din electricitatea din România va duce la creşterea preţului final al energiei, consideră preşedintele Institutului pentru Studiul Amenajării Resurselor de Energie (IRE), Jean Constantinescu. Acesta a exemplificat prin situaţia de pe alte pieţe europene, dominate de companii-monopol, cum ar fi Franţa, Germania sau Grecia, unde preţul energiei este dublu faţă de cel din România. „În prezent, preţul electricităţii în România pe piaţa spot este de 35-50 euro pe MWh, la fel ca în Polonia, unde activează 26 de producători“, a spus Constantinescu. Mai mult, ponderea producătorilor grupaţi în companie creşte la 80% când consumul este ridicat, iar Hidroelectrica asigură 90% din serviciile de sistem, a punctat Constantinescu, prezent la o dezbatere pe tema înfiinţării companiei integrate.

Electrica refuză să dea răspunsuri

Deşi la discuţii au fost prezenţi doi manageri ai Electrica, respectiv directorul de afaceri corporatiste, Cătălin Stancu, şi cel de dezvoltare, Bogdan Badea, aceştia au refuzat să combată în faţa presei argumentele preşedintelui IRE. „Compania energetică este soluţia optimă pentru preţurile de pe piaţă. Situaţia din România nu poate fi comparată cu cea din alte ţări“, a spus Stancu, fără alte explicaţii. În nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă privind crearea societăţii integrate se arată că „preţurile energiei electrice furnizate consumatorilor casnici se aşteaptă să devină stabile şi relativ mai mici pe termen lung, prin creşterea productivităţii şi prin mixul de producţie bine echilibrat“.

LA RAPORT

Investiţiile în complexuri, posibil ajutor de stat

Comisia Europeană ar putea declanşa o investigaţie privind un posibil ajutor de stat, dacă fondurile obţinute de Electrica din privatizarea filialelor vor merge spre modernizarea complexurilor, a spus Valeriu Binig, reprezentant al firmei de consultanţă Deloitte România şi fost manager de proiect pentru privatizarea complexului Turceni. Cei doi oficiali ai Electrica nu au dat un răspuns privind această posibilitate.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!