Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând de la data de 06.09.2015, a inculpaților:
STANCA CRISTIAN, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
– complicitate la luare de mită (3 infracțiuni),
– complicitate la dare de mită,
– trafic de influență,
PETROI AVASILOAE RUXANDRA MIHAELA, director general al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,
ȘUPEALĂ FLORIN, director adjunct al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,
CONSTANTINESCU MIRCEA OCTAVIAN, director economic în cadrul aparatului Primarului Municipiului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită,
BENGALICI CLAUDIU, administrator al unei societăți comerciale, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de complicitate a spălării banilor.
Din ordonanțele întocmite de procurori a rezultat că există date și probe potrivit cărora :
În perioada mai-august 2015, inculpatul Stanca Cristian împreună cu o altă persoană ce deținea o funcție de conducere în aparatul Primarului Municipiului București, a pretins de la patru denunțători, oameni de afaceri, suma de 852.626,5 lei, din care au primit echivalentul în lei al sumei de 5.000 euro.
În aceste circumstanțe, persoana respectivă a fost de acord să vireze din patrimoniul instituției în cel al Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului suma necesară, pentru ca această din urmă instituție să achite contravaloarea lucrărilor executate de societatea denunțătoare în temeiul unui contract de prestări servicii.
În perioada iulie-august 2015 inculpatul Stanca Cristian, știind că inculpații Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela și Șupeală Florin, în calitate de directori la Centrului Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului, fuseseră de acord să primească drept mită suma de 70.000 euro pentru amândoi, de la aceleași persoane denunțătoare, a insistat în mod repetat pe lângă acestea din urmă să achite celor doi măcar o parte din banii promiși.
Suma de bani urma să fie remisă pentru ca cei doi să fie de acord cu încheierea și derularea contractului de prestări servicii menționat.
În luna iulie 2015, inculpatul Stanca Cristian împreună cu aceeași persoană a pretins de la aceeași oameni de afaceri, suma de 7.000 euro (cel de-al doilea primind echivalentul în lei), pentru a-i remite inculpatului Constantinescu Octavian Mircea, director economic în cadrul aparatului Primarului Municipiului București, lucru care s-a și întâmplat la data de 12.08.2015.
Această sumă de bani a fost pretinsă de inculpatul Constantinescu Octavian Mircea, pentru că a fost de acord să dispună virarea cu prioritate a unor sume de bani necesare achitării lucrărilor executate de firma oamenilor de afaceri.
În perioada iulie-august 2015, inculpatul Stanca Cristian împreună cu aceeași persoană cu funcție de conducere în aparatul Primarului Municipiului București, a pretins de la cei patru denunțătorii sume de bani, pe care le-a particularizat la data de 04.08.2015 ca fiind 50.000 euro, susținând că, prin influența pe care o are asupra inculpatului Oprescu Sorin Mircea, îl va determina pe acesta să aprobe virarea către Centrul Cultural al Palatelor Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului a sumelor necesare achitării către societatea oamenilor de afaceri a lucrărilor executate.
De asemenea, inculpatul Stanca Cristian a precizat denunțătorilor că banii vor fi remiși de el Primarului Municipiului București, în scopul arătat mai sus.
În cursul anului 2014, inculpatul Bengalici Claudiu a ajutat persoana cu funcție de conducere în aparatul Primarului Municipiului București, despre care am făcut referire mai sus, să disimuleze adevărata natură a provenienței sumei de 6.428.698 lei, primită în două rânduri cu titlu de mită de la aceleași persoane, creând aparența că între firma pe care o administrează și cea a denunțătorilor au existat relații contractuale care să justifice plata sumei respective, cunoscând că banii proveneau din săvârșirea unor infracțiuni de corupție.