Sergiu Bahaian, condamnat la zece ani de inchisoare pentru inselaciune anunta Cab.Av.Coltuc

In urma apelului facut de inculpati joi, 22 noiembrie, Curtea de Apel Bucuresti a micsorat pedepsele. Astfel, Costin Badea, aflat in arest din 21 martie 2011, a primit zece ani, iar Stan Alexandru patru ani de inchisoare. Decizia Curtii de Apel Bucuresti poate fi contestata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care va hotari definitiv asupra vinovatiei celor trei.

Sergiul Bahaian este judecat in mai multe dosare de inselaciune, dar si pentru instigare la crima.

In 9 iunie 2010, Sergiu Bahaian, alaturi de 14 persoane, a fost trimis in judecata, de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), pentru ca a inselat 35 de firme din Bucuresti si din tara, precum si pentru constituirea unui grup infractional organizat. Gruparea coordonata de Bahaian facea operatiuni de achizitii de marfuri, care erau achitate cu instrumente de plata fara acoperire in banca, in obtinerea in mod fraudulos a unor finantari prin gajarea aceluiasi bun in mai multe randuri, la diverse banci, precum si in achizitionarea in leasing a unor autoturisme. Acest proces are termen joi, 29 noiembrie, la Tribunalul Ialomita.

In 2 iulie 2010, procurorii DIICOT-Serviciul Teritorial Constanta i-au trimis in judecata pe Sergiu Bahaian, Valentin Slepac, Adrian Grigoras, Edward Marian Marculescu, Dan Liviu Iovan si George Florian Oprea pentru constituirea unui grup infractional organizat, inselaciune cu consecinte deosebit de grave, omor si instigare la omor deosebit de grav.

Concret, in perioada decembrie 2007-mai 2008, la initiativa lui Bahaian, au constituit un grup infractional organizat, la care au aderat si Emilian Leonte, Ionel Ulezu si Petrica Captalan, cu scopul de a obtine, in mod ilicit, beneficii materiale importante, prin inducerea in eroare a mai multor societati comerciale, cu ocazia incheierii si executarii unor contracte de leasing. Prin aceste fapte a fost cauzat un prejudiciu total de 2.706.948,7 de lei (echivalentul a 640.939,98 de euro) care nu a fost nerecuperat.

De asemenea, Valentin Slepac si Adrian Grigoras sunt acuzati ca, la instigarea lui Sergiu Bahaian, cu premeditare si pentru a se sustrage de la urmarirea penala, i-au ucis pe Emilian Leonte, Ionel Ulezu si Petrica Captalan, fosti membri ai grupului infractional. Dosarul s-a judecat la Tribunalul Constanta, care l-a condamnat la 26 de ani de detentie pe Bahaian, complicii sai primind pedepse intre cinci si 13 ani de inchisoare.

In 10 noiembrie 2010, Serviu Bahaian a fost trimis in judecata de procurorii DIICOT intr-un alt dosar in care este acuzat, alaturi de alte 13 persoane, de inselaciune (65 de societati pacalite prin diverse operatiuni fictive cu peste cinci milioane de lei), omor, instigare la omor calificat, fals in inscrisuri, precum si fals privind identitatatea, fapte comise in perioada noiembrie 2006-aprilie 2007. Intre alte acuzatii, Valentin Slepac si Nicolae Mirsu, instigati de Sergiu Bahaian, sunt judecati si pentru ca l-ar fi ucis pe Lucian Cernat aruncandu-l in Dunare de pe podul rutier care traverseaza bratul Dunarea Veche, dupa ce l-au obligat sa bea alcool, ajungand astfel in imposibilitate de a se apara.

In 28 februarie 2011, Sergiu Bahaian a fost trimis in judecata de procurorii DIICOT in alt dosar, de aceasta data fiind acuzat, alaturi de alti cinci complici, de inselaciune, fals si uz de fals, grupului infractional fiindu-i imputat un prejudiciu de 700.000 de euro. Sergiu Bahaian, Dan Negureanu, Edward Marian Marculescu, Gheorghe Vasilache, Calin Mircea Rosu si Fluture Tene sunt acuzati de constituire a unui grup infractional organizat, inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals. Dosarul se judeca la Tribunalul Capitalei.

Stefan Radulescu, condamnat intr-un nou dosar la cinci ani si sase luni de inchisoare

Potrivit minutei Judecatoriei Sectorului 6, Stefan Radulescu a fost condamnat pentru folosire de acte falsificate, delapidare si evaziune fiscala. De asemenea, a fost mentinut si sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale acestuia. Afaceristul, care se afla deja in arest dupa ce a fost condamnat la cinci ani de inchisoare intr-un alt dosar, a fost obligat si la plata unor cheltuieli judiciare catre stat in valoare de 54.230 lei.

 

Decizia condamnarii a fost luata de judecatorul Bogdan Gavrila, de la Judecatoria Sectorului 6, care initial amanase de cinci ori pronuntarea in acest dosar, timp de doua luni. Astfel, dosarul 7534/303/2007 a fost judecat la 17 septembrie 2012, cand judecatorul Gavrila a amanat pronuntarea pentru data de 24 septembrie 2012. A urmat o noua amanare pentru 8 octombrie 2012 si inca una pentru data de 22 octombrie 2012. Atunci, Bogdan Gavrila a amanat din nou pronuntarea pentru data de 29 octombrie 2012, cand s-a decis ca sentinta sa fie anuntata pe 5 noiembrie 2012.

Aceasta este cea de-a treia condamnare pe care afaceristul Stefan Radulescu o primeste in mai putin de o luna. Pe 16 octombrie 2012, judecatorii Mihai Antonescu, Antoaneta Nedelcu si Viorel Adrian Podar de la Curtea de Apel Bucuresti l-au condamnat definitiv pe Radulescu la cinci ani de inchisoare, intr-un dosar in care acesta era acuzat de delapidare. Stefan Radulescu a fost incarcerat dupa doua zile de la pronuntarea sentintei. Peste doua saptamani, mai exact la 30 octombrie 2012, afaceristul a fost condamnat de Judecatoria Sectorului 6 tot la cinci ani de inchisoare, intr-un dosar in care era acuzat de infractiuni economice.

Avocatul animalelor – Stapanul unui caine care a muscat un copil, condamnat la inchisoare

Purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Cluj, Adrian Danila, a declarat, marti, ca institutia pe care o reprezinta a mentinut decizia Judecatoriei Cluj-Napoca prin care barbatul a fost condamnat la sase luni de inchisoare cu executare pentru vatamare corporala din culpa.

Pe 17 ianuarie 2009, un copil de aproape patru ani a fost muscat de un caine care apartine rasei Rottweiler si a fost internat in stare critica in Clinica de Neurochirurgie din Cluj-Napoca. La acea data, directorul Spitalului de Copii Cluj, Ioan Figan, declara ca pacientul a suferit un traumatism cranio-cerebral si ca in urma radiografiilor efectuate s-a constatat ca muscatura cainelui i-a provocat o fractura a craniului, motiv pentru care copilul a fost transportat la Clinica de Neurochirurgie.

Purtatorul de cuvant al IPJ Cluj, Raluca Seucan, declara, la acea data, pentru ca incidentul s-a petrecut in fata blocului in care locuia baiatul. El era cu parintii si s-au intalnit cu un tanar de 30 de ani care era cu cainele. Proprietarul cainelui a dat asigurari ca animalul este linistit, iar copilul chiar a mangaiat cainele. Apoi, copilul a intrat intr-un chiosc, iar la iesire, cainele a sarit pe el si l-a muscat de cap.

Cristian Cioaca a fost condamnat la inchisoare cu suspendare pentru violarea secretului corespondentei Elodiei

Judecator Silviu Barbu, purtatorul de cuvant al Curtii de Apel Brasov, a declarat: “Printre acestea se numara obligativitatea de a se prezenta la Politie ori de cate ori i se va solicita acest lucru, dar sa si comunice autoritatilor orice schimbare de

domiciliu sau de loc de munca, precum si mijloacele sale de subzistenta. De asemenea, s-a decis confiscarea unor bunuri ale celor doi incupati.”

Instanta a decis condamnarea si a lui Adrian Nitu la un an si jumatate de inchisoare cu suspendare pentru ajutorul acordat politistului.

Cei doi vor trebui sa plateasca daune morale in valoare de 20.000 lei parintilor Elodiei Ghinescu.

27 septembrie 1968 este si ziua de nastere a Elodiei Ghinescu.

Zece judecători şi procurori au fost condamnaţi pentru corupţie în ultimii cinci ani

 Potrivit datelor din raport, în 2005 au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie doi procurori şi un magistrat asistent, în anul 2007 trei judecători, în 2008 un judecător, doi procurori şi un grefier, iar în anul

 

 

 2009 un procuror.

„Cu excepţia CSM, care a furnizat aceste date numai pentru ultimii trei ani, nici Ministerul Justiţiei, nici Ministerul Public nu deţin statistici cu privire la categoriile de persoane din sistemul juridic condamnate pentru corupţie, fiind evident că nu au avut vreo intenţie de preocupare pentru o strategie anticorupţie în acest sistem”, se arată în raport.

În perioada 2005-2008 au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie 26 de magistraţi, majoritatea proceselor fiind încă pe rolul instanţelor. „Până în prezent, avem o singură hotărâre de achitare din cele 26 de trimiteri în judecată”, a declarat şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, prezent, luni după-amiază, la Grupul pentru Dialog Social, unde a avut loc lansarea raportului „Vulnerabilităţi ale sistemului juridic din România”, realizat de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată.

Conform raportului prezentat luni de judecătorul Cristi Danileţ, 60% dintre români consideră că există corupţie în justiţie. Cu toate acestea, numai 11% dintre persoanele intervievate de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, arată că li s-a cerut sau au dat mită.

 

realitatea

Taxă judiciară de timbru. Scutire

Ministerul Finanţelor Publice a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr.187/2001 a  Curţii de Apel Iaşi, susţinând că instanţa  greşit a anulat decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 a Ministerului Finanţelor, Direcţia Generală de soluţionare a contestaţiilor, prin care s-a stabilit că C.V. datorează taxă judiciară de timbru pentru acţiunea prin care a cerut actualizarea unor daune de la inculpatul C.P.

Recursul nu este fondat.

C.V. este partea civilă din dosarul penal nr.14562/1997 al Judecătoriei Iaşi şi căruia i s-a admis în parte acţiunea civilă, cu obligarea inculpatului C.P., la o prestaţie periodică de 162.876 lei lunar începând cu 12 iulie 1994 şi până la încetarea stării de  nevoie şi 54.700.000 lei daune morale.

Inculpatul C.P. a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu aplicarea art.81 Cod penal) întrucât în ziua de 12 iulie 1994 i-a aplicat mai multe  lovituri părţii vătămate C.V., precum şi o lovitură  cu o furcă de fier în zona capului, având drept consecinţă pierderea  totală a vederii la ochiul stâng.

Ulterior partea civilă C.V. a formulat o acţiune civilă separată, şi, în această cauză, Ministerul Finanţelor, prin decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 (atacată în cauză), i-a impus plata unei taxe de timbru considerându-se cererea formulată o acţiune în pretenţii.

În mod corect, instanţa de fond a stabilit că: „potrivit dispoziţiilor art.24 lit.c din Ordinul Ministrului Justiţiei nr.760/C/1999 pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de  timbru – sunt scutite de taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acţiunile şi cererile  inclusiv  cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale şi morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluţionării dosarului penal sau prin acţiuni civile separate introduse la instanţa civilă.

Cum intimatul C.V. a cerut actualizarea prestaţiei periodice la care a fost obligat cel ce l-a vătămat, prestaţie  neachitată de C.P., precum şi daune materiale reprezentând venituri nerealizate, acesta beneficiază de scutirea de taxă de timbru prevăzută de lege.

Toate pretenţiile intimatului în acţiunea  promovată şi pentru care i s-a cerut să plătească taxă de timbru prin actul administrativ contestat îşi au izvorul în dosarul penal în care inculpatul C.P. a fost judecat şi condamnat.

Deci, recursul declarat de Ministerul Finanţelor este  neîntemeiat şi întrucât actul administrativ atacat a fost în mod corect anulat de instanţa de fond, hotărârea acesteia fiind legală şi temeinică, recursul a fost respins.

Furt calificat. Valoare redusa a prejudiciului. Lipsa pericolului social al faptei. Inculpat minor. Consecinte

Inculpatul L.C. a fost condamnat de judecatoria Botosani la 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in paguba avutului particular prevazuta de art.208 alin.1, art.209 lit.e C.pen., prin sentinta penala nr.2072 din 7 august 1997.

Prin aceeasi sentinta s-a facut aplicarea art.109, art.74 si art.76 C.pen., iar in baza art.83 din acelasi cod, s-a dispus revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii unei pedepse de 1 an si 2 luni inchisoare pe care a adaugat-o la noua pedeapsa.

Prima instanta a retinut ca in noaptea de 4 spre 5 noiembrie 1995, inculpatul a sustras din balconul unui bloc din municipiul Botosani o pereche de ciorapi si una de chiloti, fiind descoperit la scurt timp de organele de politie.

Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.623/A din 12 noiembrie 1996.
Declarand recurs, inculpatul a solicitat desfiintarea celor doua hotarari deoarece faptul imputat este lipsit de pericol social, fiind comis de el mai mult in joaca si ca, pe de alta parte, se impune schimbarea modalitatii de executare a pedepsei.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, avand de solutionat acest recurs, l-a admis, a casat decizia si sentinta achitandu-I pe inculpat in temeiul art.18 C.pen. raportat la art.10 lit.b si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. In motivarea solutiei s-a aratat ca la data savirsirii infractiunii, inculpatul era minor, ca fata de natura bunurilor sustrase si valoarea lor redusa pericolul social al infractiunii este minim, asa incat in cauza trebuiau aplicate prevederile art.18 C.pen.

Potrivit art.18 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

Cum in cauza inculpatul este minor, iar valoarea bunurilor sustrase este neinsemnata, in mod gresit prima instanta si instanta de apel au individualizat sanctiunea ce a fost aplicata inculpatului, fara a se observa ca fapta acestuia era lipsita de pericol social.

Curtea de Apel, decizia nr.17 din 27 ianuarie 1997