Calculeaza aici salariul https://www.calculatorvenituri.ro
Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.
Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:
– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;
– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;
– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;
– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;
– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:
Nivelul diferenţiat se aplică pentru motorina folosită drept carburant pentru motor în următoarele scopuri:
• transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone;
• transportul de persoane regulat/ocazional, exclusiv transportul public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 sau M3.
Sumele reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizei şi nivelul diferenţiat vor fi restituite transportatorilor. Însă acest lucru se va putea face după stabilirea – prin hotărâre de Guvern – condiţiilor, a procedurii şi a termenelor de restituire.
Potrivit actului normativ, măsura se aplică – cu respectarea procedurilor specifice în domeniul ajutorului de stat – pentru motorina cumpărată după data de 4 aprilie 2014 şi până la 31 martie 2019.
Măsura a fost luată pentru a evita posibilele efecte negative ale creşterii accizei la motorină – de la 1 aprilie 2014 – cu 70 de euro pe mia de litri.
De la 1 aprilie 2014, accizele la carburanţi au fost crescute după cum urmează:
• benzină cu plumb – 637,91 euro/tonă, 491,19 euro/1.000 de litri;
• benzină fără plumb – 557,91 euro/tonă, 429,59 euro/1.000 de litri;
• motorină – 473,85 euro/tonă, 400,395 euro/1.000 de litri;
• petrol lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor – 557,39 euro/tonă, 445,91 euro/1.000 de litri.
Totodată, ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a declarat că astfel se va combate evaziunea fiscală: “Măsura va contribui la combaterea evaziunii fiscale, întrucât vor avea posibilitatea să recupereze o parte din acciza suplimentară doar operatorii de transport care vor dovedi cu documente că au cumpărat motorină în mod legal.“
Iata cateva oferte publicate de Banca Carpatica:
Apartament 2 camere Giurgiu (foto)
Pret: 31900 euro
Camere: 2
Etaj: 1/4
Suprafata utila: 59 mp
Decomandat
Posibilitate plata in rate
Apartament 2 camere, Satu Mare
40 mp utili, str Ozana, nr.8, bloc 16, parter, ap. 1
Pret: 19000 euro
Apartament 2 camere Tg Mures
str. Pacii, nr. 72/B, jud. Mures
Pret: 27000 euro
Apartament 3 camere Dej
75,4 mp
Pret: 32500 euro
str Crângului nr 6, bloc M1, sc A, et VII, ap 21
Casa 2 camere
Com. Fratesti Sat Cetatea jud Giurgiu
Pret: 27500 euro
Teren 685 mp Pitesti
zona Gavana, tarlaua UP III, parcela 21A
Pret: 30000 euro
Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin sesizarea nr. 5.844/1.806/111-5/2013, in vederea interpretarii dispozitiilor art. 3201 alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedura penala, in ipoteza unui proces penal avand ca obiect o pluralitate de infractiuni (concurs) in a carei alcatuire intra si o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata, iar savarsirea tuturor infractiunilor este recunoscuta de catre inculpat.
Problema de drept ce a generat practica neunitara
Prin recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nationala nu exista un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea dispozitiilor art. 3201alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedura penala, intr-un proces penal avand ca obiect o pluralitate de infractiuni (concurs) in a carei alcatuire intra si o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata, iar savarsirea tuturor infractiunilor este recunoscuta de catre inculpat.
Examenul jurisprudential
Prin recursul in interesul legii se arata ca, in urma verificarii jurisprudentei la nivel national cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3201 alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedura penala, a fost relevata o practica neunitara.
Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
Potrivit unei orientari jurisprudentiale, in ipoteza mentionata, s-a facut aplicarea procedurii simplificate bazate pe pledoaria de vinovatie exclusiv infractiunilor care nu sunt pedepsite cu detentiune pe viata, concomitent cu aplicarea procedurii de drept comun pentru infractiunea sau infractiunile (in forma consumata sau tentata) a caror sanctiune prevazuta de lege este detentiunea pe viata, ca pedeapsa unica sau alternativa.
Intr-o a doua orientare a practicii, in aceeasi ipoteza, s-a considerat ca este exclusa aplicarea dispozitiilor art. 3201 din Codul de procedura penala, judecarea cauzei urmand a se face, pentru toate infractiunile, potrivit procedurii de drept comun.
Opinia procurorului general
Solutia propusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in sensul celei de-a doua orientari jurisprudentiale, potrivit careia intr-un proces unic cu pluralitate de actiuni substantiale si unicitate de actiune procesuala (ipoteza concursului de infractiuni in a carei alcatuire intra si o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata) nu sunt aplicabile dispozitiile art. 3201 din Codul de procedura penala, respectiv judecata in cazul recunoasterii vinovatiei, atat din perspectiva procesuala (procedura de judecata, art. 3201 alin. 1–6), cat si substantiala (efecte, art. 3201 alin. 7 fraza I).
ICCJ a decis admiterea recursului in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 3201 alin. 7 fraza a II-a din Codul de procedura penala, stabileste ca
Intr-un proces penal avand ca obiect o pluralitate de infractiuni (concurs) in a carei alcatuire intra si o infractiune care se pedepseste cu detentiunea pe viata, iar savarsirea tuturor infractiunilor este recunoscuta de inculpat, judecarea cauzei se face, pentru toate infractiunile, potrivit procedurii de drept comun.
Bulgaria, semnatla Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnatla Parisla 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr.393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră. Semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.9/1998, Legii nr.290/2003 şi Legii nr.393/2006. Excepţia a fost ridicată de Constantin Bafane, în nume propriu şi în calitate de mandatar al reclamanţilor Elena Bacalu, Venghiu Bafane, Maria Cumita şi Anastasia Carastere în Dosarul nr.510D/2013 al Tribunalului Constanţa – Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Noua ordonanta europeana va permite creditorilor sa blocheze fondurile in conturi bancare in aceleasi conditii in toate statele membre ale UE. Un element important este acela ca nu se vor efectua modificari ale sistemelor nationale de indisponibilizare a fondurilor. Comisia adauga doar o procedura europeana pe care creditorii pot opta sa o utilizeze pentru recuperarea creantelor transfrontaliere din alte tari membre ale UE.
Propunerea faciliteaza cererile transfrontaliere de recuperare si ofera creditorilor o mai mare siguranta cu privire la recuperarea datoriilor, sporind astfel increderea in tranzactiile comerciale efectuate in cadrul pietei unice a UE.
Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-urile) reprezinta 99% din intreprinderile existente in UE. Aproximativ 1 milion dintre acestea au probleme legate de creantele transfrontaliere si in fiecare an se renunta inutil la creante in valoare de pana la 600 de milioane de euro din cauza ca intreprinderile considera ca este prea costisitor sau prea dificil sa fie implicate in litigii judecate in alte tari din UE. Si cetatenii sunt prejudiciati atunci cand produsele cumparate online nu sunt livrate niciodata sau cand un parinte aflat in strainatate nu plateste pensia alimentara.
Ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare se va afla la dispozitia creditorului ca o alternativa la instrumentele existente in temeiul legislatiei nationale. Aceasta va avea un caracter protector, ceea ce inseamna ca se va limita la blocarea contului debitorului, dar nu va permite efectuarea platilor catre creditor. Instrumentul va fi aplicabil doar in cazurile transfrontaliere. Ordonanta asiguratorie europeana de indisponibilizare a conturilor bancare va fi emisa in cadrul unei proceduri ex parte, ceea ce inseamna ca va fi emisa fara ca debitorul sa aiba cunostinta de aceasta, permitand astfel obtinerea unui „efect de surpriza”.
Dosarul ce urmeaza a fi depus la Registrul Comertului pentru inregistrarea societatii comerciale cu raspundere limitata va cuprinde urmatoarele documente:
(1) Cererile in materia partajului judiciar se taxeaza astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse impartelii — 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea calitatii de coproprietar si stabilirea cotei-parti ce se cuvine fiecarui coproprietar — 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creante pe care coproprietarii le au unii fata de altii, nascute din starea de proprietate comuna — 3% din valoarea creantelor a caror recunoastere se solicita;
e) cererea de reductiune a liberalitatilor excesive — 3% din valoarea partii de rezerva supusa reintregirii prin reductiunea liberalitatilor;
f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia — 3% din valoarea masei partajabile.
In cazul actiunilor posesorii taxa judiciara de timbru se calculeaza la o valoare care se stabileste la 20% din valoarea bunului a carui posesie se solicita.
stabilita la 20% din valoarea bunului asupra caruia poarta dezmembramantul. in cazul cererilor care au ca obiect servituti taxa judiciara
Inchiderea “firmei” presupune parcurgerea unui traseu cu 3 etape:
1.Dizolvarea “firmei”;
2.Lichidarea patrimoniului “firmei” ;
3.Radierea “firmei” din evidentele Registrului Comertului .
Art 227 din Legea 31/90, republicata prevede ca societatile comerciale se dizolva prin:
-trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;
-imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii / realizarea obiectului de activitate al acesteia;
-hotararea adunarii generale;
-declararea nulitatii societatii;
-hotararea Tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice ce impiedica functionarea normala a societatii;
-insolventa societatii;
-in alte situatii prevazute de lege sau actul constitutiv al societatii.
Dizolvarea “firmei” are ca efect lichidarea patrimoniului societatii comerciale (etapa 2) . Dupa repartizarea activului net intre asociati procedura lichidarii este incheiata.
In caz de lichidare voluntara a societatii comerciale cu asociat unic , patrimoniul societatii se transmite, dupa achitarea tuturor datoriilor societatii, catre asociatul unic, fara lichidare. Societatea isi inceteaza existenta de la data expirarii termenului de introducere a opozitiei (in caz ca nu s-a facut opozitie) sau de la data la care hotararea de respingere a opozitiei a ramas irevocabila.
In caz de lichidare voluntara a societatii comerciale cu 2 sau mai multi asociati care nu au ajuns la un acord cu privire la repartizarea patrimoniului societatii, este necesara parcurgerea unei etape suplimentare –procedura lichidarii– ce presupune interventia unui lichidator .
Dupa ce a fost efectuata lichidarea, se solicita radierea (etapa 3) inmatricularii din Registrul Comertului in termen de 15 zile de la data ultimului act de lichidare. Odata cu obtinerea certificatului de radiere, “firma” isi inceteaza existenta.
1. CI/BI/Pasaport asociati;
2. Actul constitutiv actualizat al societatii;
3. Certificat de atestare fiscala din care sa rezulte ca societatea si-a indeplinit obligatiile fiscale;
4. Bilant de lichidare;
5. Certificat de inregistrare;
6. Alte acte necesare.
Persoana fizica autorizata (PFA) poate fi orice persoana fizica abilitata in conditiile legii, sa desfasoare in mod independent o activitate economica.
Persoana care doreste sa-si valorifice drepturile industriale (inventii, know-how, marci inregistrate, procedee tehnice) sau din drepturi de autor si drepturi conexe prin orice forma (contracte de cesiune, inchiriere, colaborare, cercetare, franciza.)
Pentru infiintare persoana fizica autorizata(PFA) trebuie sa ne puneti la dispozitie urmatoarele documente:
1.Copie C.I./B.I./Pasaport;
2.Actul de proprietate al imobilului unde va avea sediul PFA-ul;
3.Contract de comodat, contract de inchiriere, declaratie de luare in spatiu sau orice alt act juridic care confera dreptul de folosinta asupra spatiului in care se va stabili sediul PFA;
4.Acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor;
5.Documente care sa ateste calificarea, pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala, necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizarea (copie diploma, copie certificate de calificare sau copie de pe carnetul de munca in care sa fie evidentiata o experienta profesioanala de minim 2 ani in domeniul in care se solicita autorizarea);
6.Specimenul de semnatura al persoane fizice autorizate.
Societatea comerciala pe actiuni (SA) – este forma de societate comerciala al carei capital social este impartit in actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, actionarii raspunzand numai in limita capitalului subscris
ACTE NECESARE
Pentru infiintare firma – societate pe actiuni (SA) trebuie sa ne puneti la dispozitie urmatoarele documente:
Serviciul pentru aplicarea legii nr. 9/1998 funcţionează în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, fiind condus de Vicepreşedintele Autorităţii. Sediul acestui Serviciu se află în Bucureşti, Calea Floreasca, Nr. 202, Sector 1
Vizitati si https://www.coltuc.ro
Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari
NOUL COD RUTIER
Dispozitii generale
Art. 1
(1) Circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor si a celorlalte categorii de participanti la trafic, drepturile, obligatiile si raspunderile care revin persoanelor fizice si juridice, precum si atributiile unor autoritati ale administratiei publice, institutii si organizatii sunt supuse dispozitiilor prevazute in prezenta ordonanta de urgenta.
(2) Dispozitiile prevazute in prezenta ordonanta de urgenta au ca scop asigurarea desfasurarii fluente si in siguranta a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate in zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice si private, cat si a mediului.
(3) Autoritatea competent a in domeniul circulatiei pe drumurile publice privind initierea si avizarea unor reglementari, precum si aplicarea si exercitarea controlului privind respectarea normelor din acest domeniu este Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Romane.
(4) Reglementarile privind circulatia pe drumurile publice se emit, dup a caz, de catre autoritatile publice centrale sau locale cu atributii in acest domeniu, numai cu avizul Inspectoratului General al Politiei Romane si cu respectarea acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte.
(5) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica tuturor participantilor la trafic, precum si autoritatilor care au atributii in domeniul circulatiei si sigurantei pe drumurile publice si in domeniul protectiei mediului.
Art. 2
Indrumarea, supravegherea si controlul respectarii normelor de circulatie pe drumurile publice se fac de catre politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane, care are obligatia sa ia masurile legale in cazul in care constata incalcari ale acestora.
Art. 3
Circulatia pe drumurile publice din zona de frontiera si din alte zone pentru care, potrivit legii, s-au stabilit restrictii se face cu respectarea reglementarilor instituite pentru acele zone.
Art. 4
Controlul circulatiei vehiculelor apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala se efectueaza de catre politia rutiera, precum si de personalul desemnat de catre aceste institutii.
Art. 5
(1) Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor, conform competentelor ce ii revin, cu avizul politiei rutiere, este obligat sa instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, sa aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor in vigoare, si sa le mentina in stare corespunzatoare.
(2) Administratorul drumului public sau, dup a caz, antreprenorul ori executantul lucrarilor este obligat sa semnalizeze corespunzator, cat mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabila, care stanjeneste sau pune in pericol siguranta circulatiei, si sa ia toate masurile de inlaturare a acestuia.
(3) Autoritatile publice locale sunt obligate sa amenajeze statiile mijloacelor de transport public de persoane, prevazute cu alveole sau refugii, cu avizul politiei rutiere.
(4) Se interzic amplasarea constructiilor de orice fel si practicarea actelor de comert pe trotuar sau pe acostament, in parcarile amenajate sau pe partea carosabila, in conditiile in care acestea ar afecta siguranta circulatiei pietonilor si vehiculelor.
(5) In perimetrul sta tiilor mijloacelor de transport public de persoane pot fi amenajate doar spatii:
a) de asteptare pentru calatori;
b) pentru comercializarea legitima tiilor de calatorie.
(6) In cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a starii tehnice necorespunzatoare a drumului public, a nesemnalizarii sau a semnalizarii necorespunzatoare a acestuia, precum si a obstacolelor ori lucrarilor care se executa pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrarilor raspunde, dup a caz, administrativ, contraventional, civil sau penal, in conditiile legii.
(7) Orice masura de restrictie a circulatiei pe drumurile publice se dispune de catre administratorul drumului numai cu avizul politiei rutiere.
(8) Prin exceptie de la alin. (7), in cazuri temeinic justificate, politia rutiera poate dispune, fara acordul administratorului drumului public, masuri temporare de restrictie a circulatiei pe drumurile publice.
(9) In scopul asigurarii desfasurarii in conditii de siguranta a circulatiei pe drumurile publice, politia rutiera poate solicita administratorului drumului public executarea sau, dup a caz, desfiintarea de amenajari rutiere.
Art. 6
In sensul prezentei ordonante de urgenta, expresiile si termenii de mai jos au urmatorul inteles:
1. acordare a prioritatii – obligatia oricarui participant la trafic de a nu isi continua deplasarea sau de a nu efectua orice alta manevra, daca prin acestea ii obliga pe ceilalti participanti la trafic care au prioritate de trecere sa isi modifice brusc directia sau viteza de deplasare ori sa opreasca;
2. acostament – fasia laterala cuprinsa intre limita partii carosabile si marginea platformei drumului;
3. amenajari rutiere – totalitatea constructiilor, dispozitivelor si oricaror mijloace tehnice, altele decat cele destinate semnalizarii, amplasate pe drumul public in scopul asigurarii securitatii rutiere;
4. ansamblu de vehicule – vehiculul cu motor cuplat cu unul sau dou a vehicule, care circula pe drum ca o unitate;
5. autostrada – drumul national de mare capacitate si viteza, semnalizat special, rezervat exclusiv circulatiei autovehiculelor, cu sau fara remorci, care nu serveste proprietatii riverane, prevazut cu doua cai unidirectionale, separate printr-o zona mediana sau, in mod exceptional, prin alte modalitati, cu exceptia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, avand cel putin doua benzi de circulatie pe sens si banda de urgenta, intersectii denivelate si accese limitate, intrarea si iesirea fiind permise numai prin locuri special amenajate;
6. autovehicul – vehiculul echipat cu motor in scopul deplasarii pe drum. Troleibuzele si tractoarele rutiere sunt considerate autovehicule. Mopedele, vehiculele care se deplaseaza pe sine, denumite tramvaie, tractoarele folosite in exploatarile agricole si forestiere, precum si vehiculele pentru efectuarea de servicii sau lucrari, care se deplaseaza numai ocazional pe drumul public, nu sunt considerate autovehicule;
7. banda de circulatie – subdiviziunea longitudinala a partii carosabile, materializata prin marcaje rutiere sau alte mijloace, daca are o latime corespunzatoare pentru circulatia intr-un sens a unui sir de vehicule, altele decat vehiculele care se deplaseaza pe doua roti;
8. banda de urgenta – subdiviziunea longitudinal a suplimentara, situata la extremitatea din partea dreapta a autostrazii, in sensul de circulatie, destinata exclusiv stationarii autovehiculelor in cazuri justificate, precum si circulatiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplaseaza la interventii sau in misiuni cu caracter de urgenta;
9. banda reversibila – banda de circulatie, marcata si semnalizata, situata langa axa drumului, destinat a circulatiei autovehiculelor intr-un sens sau in altul, in functie de intensitatea traficului;
10. bicicleta – vehiculul prevazut cu doua roti, propulsat exclusiv prin forta musculara, cu ajutorul pedalelor sau manivelelor;
11. coloana oficiala – unul sau mai multe vehicule care circula pe drumul public si sunt insotite de unul sau mai multe autovehicule ale politiei rutiere, care au in functiune semnale speciale de avertizare sonore si luminoase de culoare rosie;
12. conducator – persoana care conduce pe drum un grup de persoane, un vehicul sau animale de tractiune, animale izolate sau in turma, de povara ori de calarie;
13. – abrogat
14. drum public – orice cale de comunicatie terestra, cu exceptia cailor ferate, special amenajata pentru traficul pietonal sau rutier, deschisa circulatiei publice; drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile;
15. unitati de asistenta medicala autorizate – unitatile sanitare cu personal calificat si cu dotare corespunzatoare pentru examinarea medicala ambulatorie a candidatilor la obtinerea permisului de conducere si a conducatorilor de autovehicule sau de tramvai, autorizate de autoritatea de sanatate publica judeteana sau de cea a municipiului Bucuresti, dupa caz;
16. intersectie – orice incrucisare, jonctiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spatiile formate de acestea;
161. inmatriculare/inregistrare – operatiunea administrativa prin care se atesta ca un vehicul poate circula pe drumurile publice. Dovada atestarii inmatricularii/inregistrarii este certificatul de inmatriculare/inregistrare si numarul de inmatriculare/inregistrare atribuit;
162. inmatriculare/inregistrare permanenta – operatiunea de inmatriculare/inregistrare prin care se atribuie certificat de inmatriculare/inregistrare si numar de inmatriculare/ inregistrare pentru o perioada nedeterminata;
163. inmatriculare temporara – operatiunea de inmatriculare prin care se acorda certificat de inmatriculare si numar de inmatriculare pentru o perioad a determinata;
17. localitate – catunul, satul, comuna, orasul si municipiul ale caror intrari si iesiri sunt semnalizate in conformitate cu prevederile legale;
18. masa totala maxima autorizata – masa maxima a unui vehicul incarcat, declarata admisibila in urma omologarii de catre autoritatea competenta;
19. mijloc tehnic certificat – dispozitivul care dovedeste consumul de produse ori substante stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora ori prezenta in aerul expirat a alcoolului sau prin care se probeaza incalcari ale unor reguli de circula tie;
20. mijloc tehnic omologat si verificat metrologic – dispozitivul care stabileste concentratia de alcool in aerul expirat ori destinat masurarii vitezei;
21. moped – vehiculul cu doua, trei sau patru roti, a carui viteza maxima prin constructie nu depaseste 45 km/h si care este echipat cu un motor cu ardere interna, cu aprindere prin scanteie, cu o capacitate cilindrica ce nu depaseste 50 cm3 sau cu un alt motor cu ardere interna ori, dupa caz, electric, a carui putere nominala este de cel mult 4 kW;
22. motocicleta – autovehiculul cu doua roti, cu sau fara atas, echipat cu un motor care are o capacitate cilindric a mai mare de 50 cm 3 si/sau a carui viteza maxima, prin constructie, depaseste 45 km/h;
23. parte carosabila – portiunea din platforma drumului destinat a circulatiei vehiculelor; un drum poate cuprinde mai multe parti carosabile complet separate una de cealalta printr-o zona despartitoare sau prin diferenta de nivel;
24. participant la trafic – persoana fizic a ce utilizeaza, la un moment dat, drumul public;
25. pista pentru biciclete – subdiviziunea partii carosabile, a trotuarului ori a acostamentului sau pista separata de drum, special amenajata, semnalizata si marcata corespunzator, destinata numai circulatiei bicicletelor si mopedelor;
26. prioritate de trecere – dreptul unui participant la trafic de a trece inaintea celorlalti participanti la trafic cu care se intersecteaza, in conformitate cu prevederile legale privind circulatia pe drumurile publice;
27. remorca – vehiculul fara motor destinat a fi tractat de un autovehicul sau de un tractor;
28. remorca usoara – remorca a carei masa totala maxima autorizata nu depaseste 750 kg;
29. semiremorca – remorca a carei masa totala maxima autorizata este preluata in parte de catre un autovehicul sau de catre un tractor;
30. tractor – vehiculul cu motor, pe roti sau pe senile, conceput special pentru a trage sau a impinge anumite utilaje sau remorci folosite in exploatarile agricole ori forestiere sau pentru alte lucrari, care se deplaseaz a numai ocazional pe drumul public;
31. tractor rutier – tractorul pe roti, cu cel putin doua axe, utilizat pentru executarea de lucrari, precum si pentru tractarea unor remorci folosite pentru transportul de persoane sau bunuri si care se deplaseaza, de regula, pe drumul public;
32. trecere la nivel – incrucisarea la nivel dintre un drum public si o cale ferata sau linie de tramvai, care dispune de o platform a independenta;
33. trotuar – spatiul longitudinal situat in partea lateral a a drumului, separat in mod vizibil de partea carosabil a prin diferenta sau fara diferenta de nivel, destinat circula tiei pietonilor;
34. detinator mandatat – persoana fizica sau juridica care foloseste un vehicul in baza unui contract de leasing sau contract de inchiriere;
35. vehicul – sistemul mecanic care se deplaseaza pe drum, cu sau fara mijloace de autopropulsare, utilizat in mod curent pentru transportul de persoane si/sau bunuri ori pentru efectuarea de servicii sau lucrari;
351. vehicul nou – vehicul care nu a mai fost niciodata inmatriculat;
36. vehicul cu mase sau dimensiuni de gabarit depasite – vehiculul care, datorita dimensiunilor sale ori marfurilor transportate, depaseste masele totale maxime admise sau dimensiunile de gabarit admise, prevazute in reglementarile legale;
37. vehicul in circulatie internationala sau in trafic international – vehiculul care, prin deplasarea sa, depaseste cel putin o frontiera de stat;
38. zona drumului public cuprinde suprafa ta de teren ocupata de elementele constructive ale drumului, zona de protectie si zona de siguranta. Limitele zonelor drumurilor se stabilesc in conformitate cu prevederile legale;
39. zona pietonala – perimetrul care cuprinde una sau mai multe strazi rezervate circulatiei pietonilor, unde accesul vehiculelor este supus unor reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale;
40. zona rezidentiala – perimetrul dintr -o localitate unde se aplica reguli speciale de circulatie, avand intrarile si iesirile semnalizate in conformitate cu prevederile legale.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Vizitati si https://www.coltuc.ro
Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari
Incredintarea minorului catre unul din parinti era reglementata in art. 42 – 44 din Capitolul IV – Desfacerea casatoriei din Titlul I – Casatoria din Codul familiei.
Odata cu adoptarea noului Cod civil si abrogarea Codului familiei s-a renuntat la institutia incredintarii minorului, care acorda o pozitie privilegiata parintelui caruia i se incredinta copilul, acesta exercitand singur drepturile parintesti atat in ce priveste persoana copilului cat si bunurile acestuia.
Noul Cod civil a introdus notiunea autoritatii parintesti, care revine in comun ambilor parinti chiar si in caz de divort, conform art. 483 si 397 NCC.
In acelasi timp, a reglementat stabilirea locuintei minorului cu scopul de a fixa un domiciliu pentru minorul ai carui parinti nu au o locuinta comuna, inclusiv parintii divortati.
Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc persoana si bunurile copilului si apartine in mod egal ambilor parinti care o exercita numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia (art. 483 NCC).
Autoritatea parinteasca se exercita pana cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu (art. 484 NCC).
Daca exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, dupa ce ii asculta pe parinti si luand in considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosociala, hotaraste potrivit interesului superior al copilului cu ascultarea acestuia (art. 486 NCC).
Drepturile si indatoririle parintesti sunt prevazute in art. 487 – 502 NCC.
Parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca. Fata de tertii de buna-credinta, oricare dintre parinti, care indeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, este prezumat ca are si consimtamantul celuilalt parinte (art. 503 NCC).
Daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii (art. 504 NCC).
Odata cu pronuntarea divortului, instanta de tutela hotaraste asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta, ca si pe minor (art. 396 NCC).
Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.
Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia (art. 397 – 398 NCC).
In cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc.
Daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.
Instanta sesizata cu o cerere privind stabilirea filiatiei este obligata sa dispuna asupra modului de exercitare a autoritatii parintesti, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort (art. 505 NCC).
Cu incuviintarea instantei de tutela parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior al acestuia.
Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 264 fiind aplicabile (art. 506 NCC).
Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca (art. 507 NCC).
In prezent instantele judecatoresti ezita sa incuviinteze exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte, chiar si cand celalalt isi exprima acordul.
Desi acest lucru nu este echivalent cu incredintarea copilului spre crestere si educare, asa cum era reglementata de Codul familiei, ar fi de dorit o mai mare flexibilitate a instantelor in aceasta privinta, mai ales atunci cand exista invoiala parintilor, conform art. 506 NCC.
Este de presupus ca atunci cand exista neintelegeri grave intre soti, de natura a face imposibila continuarea casatoriei, exercitarea in comun a autoritatii parintesti in conditiile stabilirii domiciliului minorului la un parinte poate submina autoritatea acestuia si-l expune eventualelor hartuieli ulterioare ale celuilalt parinte, care detine astfel un mijloc de presiune asupra parintelui care creste in fapt copilul (cea mai frecventa forma a acestui comportament fiind refuzul de a permite plecarea in vacanta in strainatate).
De aceea, cand ambii parinti isi exprima acordul in cursul procesului de divort, este preferabil ca instanta sa incuviinteze exercitarea autoritatii parintesti de catre parintele la care locuieste minorul. Mai exista si alte forme de invoiala a parintilor cu privire la exercitarea in comun a autoritatii parintesti, prin care sa se delimiteze anumite cazuri in care decizia sa apartina parintelui la care se afla copilul.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Vizitati si https://www.coltuc.ro
Puneti intrebari GRATUIT pe https://www.coltuc.ro/intrebari
Anexa nr. 2
|
AGENTIA A.R.R _______________ Nr. înregistrare
DECLARAŢIE
Subsemnatul(a) ……………………………………………, născut la data de ……………… în judeţul/sector………………………………. fiul lui ……………………. şi al …………………………… posesor al actului de identitate seria………. nr. ……………… CNP……………………………………… domiciliat în ………………………………str.……………………………………….nr.….. bloc…….sc….. et…..ap…… sector…… cunoscând prevederile art. 292 cod penal privind falsul în declaraţii declar pe propria răspundere că certificatul ADR de formare a conducătorilor auto care transportă mărfuri periculoase cu numărul ………………. eliberat de ……………………………………………………………….. a fost – pierdut…………………………………………………………………………………………………*) – furat ……………………………………………………………………………………………………*) – deteriorat………………………………………………………………………………………………*) – distrus ………………………………………………………………………………………………….*) Atât declar, susţin şi semnez personal în vederea eliberării unui nou certificat ADR pentru conducători auto care efectuează transport rutier de mărfuri periculoase.
Data ……………………… NUME PRENUME
……………………………… SEMNĂTURA
Anexez: – dovada publicării pierderii/distrugerii în cotidianul ___________________________________ – dovada (adeverinţa) eliberată de poliţie – certificatul ADR deteriorat
*) – se indică data şi locul constatării pierderii/furtului/deteriorării/distrugerii Sunt de acord ca datele cuprinse în prezenta solicitare să fie prelucrate şi să intre în baza de date a Autorităţii Rutiere Române – ARR. Autoritatea Rutieră Română – ARR se obligă să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001.
|
|
SE APROBĂ ŞEF SERVCIU ATESTARI ŞEF SERVICIU JURIDIC
REFERAT Urmare verificării documentelor depuse la dosar şi a evidenţelor referitoare la certificatele ADR existente la sediul central rezultă că sunt îndeplinite/nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru înlocuirea certificatului/atestatului şi prin urmare propun aprobarea/neaprobarea solicitării.
Tariful de eliberare a fost achitat prin: ……………………………………………………………………… Nume, prenume …………………………………… Data şi semnătura …………………………………..
|
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Anexa nr. 1
| Nr. înregistrare
DECLARAŢIE
Subsemnatul(a) ……………………………………………, născut la data de ……………… în judeţul/sector………………………………. fiul lui ……………………. şi al …………………………… posesor al actului de identitate seria………. nr. ……………… CNP……………………………………… domiciliat în ………………………………str.……………………………………….nr.….. bloc…….sc….. et…..ap…… sector…… cunoscând prevederile art. 292 cod penal privind falsul în declaraţii declar pe propria răspundere că certificatul/atestatul de pregătire profesională pentru………………………………………………. seria……nr…………….. eliberat de ………………………………………. a fost – pierdut…………………………………………………………………………………………………*) – furat ……………………………………………………………………………………………………*) – deteriorat………………………………………………………………………………………………*) – distrus ………………………………………………………………………………………………….*) Atât declar, susţin şi semnez personal în vederea eliberării unui nou certificat/atestat de pregătire profesională pentru…………………………………………………………………………………………
Data ……………………… NUME PRENUME
……………………………… SEMNĂTURA
Anexez: – dovada publicării pierderii/distrugerii în cotidianul ___________________________________ – dovada (adeverinţa) eliberată de poliţie – certificatul/atestatul deteriorat
*) – se indică data şi locul constatării pierderii/furtului/deteriorării/distrugerii Sunt de acord ca datele cuprinse în prezenta solicitare să fie prelucrate şi să intre în baza de date a Autorităţii Rutiere Române – ARR. Autoritatea Rutieră Română – ARR se obligă să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001.
|
| SE APROBĂ
ŞEF AGENŢIE ARR REFERAT Urmare verificării documentelor depuse la dosar şi a evidenţelor referitoare la certificate/atestate existente în agenţie rezultă că sunt îndeplinite/nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru înlocuirea certificatului/atestatului şi prin urmare propun aprobarea/neaprobarea solicitării. Tariful de eliberare a fost achitat prin: ……………………………………………………………………… Nume, prenume …………………………………… Data şi semnătura …………………………………..
|
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Anexa
| Nr. înregistrare:
Către, Autoritatea Rutieră Română – ARR, Agenţia ____________________
Subsemnat (ul/a) ……………………………………………, domiciliat(ă) în …………………………, str. ……………………………………………………………, nr. ….…, bloc ………, scara …., etaj ….., ap. …, judeţ/sector ……………………………, telefon …………….., act identitate …………, seria ……, nr. …………………, eliberat de …………………………..….… la data de …………..…….., născut(ă) la data de…………………… în localitatea…………………………….. judeţul………………………………, CNP…… ………………………………….., posesor al permisului de conducere nr. ……………………. categoria(iile)…………… ..valabil până la data de ………………….., în conformitate cu art. VI din Legea nr. 265/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, solicit preschimbarea certificatului profesional seria ……… nr. …………. pentru conducători auto care efectuează transport în regim de taxi, eliberat la data de ……………………. cu viză anuală valabilă până la data de ………………………..
Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt pedepsite conform legii şi, de asemenea, au drept consecinţă retragerea certificatului.
Data ……………………… Semnătura …………………….
Sunt de acord ca datele cuprinse în prezenta solicitare să fie prelucrate şi să intre în baza de date a Autorităţii Rutiere Române – ARR. Autoritatea Rutieră Română – ARR se obligă să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001.
|
|
REFERAT Urmare verificării documentelor depuse la dosar şi a evidenţelor referitoare la certificatele pentru conducători auto care execută transport de persoane în regim de taxi existente în agenţie rezultă că sunt îndeplinite/nu sunt îndeplinite*) condiţiile legale pentru preschimbarea certificatului seria ……, nr………………., eliberat la data de cu ultima viză anuală valabilă până la data de …………………….. şi prin urmare propun preschimbarea certificatului/comunicarea în scris a refuzului motivat al preschimbării*). Certificatul preschimbat a fost predat de către titular şi a fost depus la dosarul solicitantului. Nume, prenume …………………………………… Data şi semnătura …………………………………..
Notă: pe noul certificat se va aplica pe verso viză valabilă 5 ani de la data ultimei vizări anuale aplicate. *) – se barează cuvintele care nu corespund.
|
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
| Nr. înregistrare: SE APROBĂ
ŞEF AGENŢIE ARR
Către, Autoritatea Rutieră Română – ARR, Agenţia ____________________
Subsemnat (ul/a) ……………………………………………, domiciliat în ………………………………, str. …………………………………………………………, nr. ….…, bloc ……, scara …., etaj …., ap. …, judeţ/sector ………………………, telefon …………….., act identitate ………, seria ……, nr. …………, eliberat de …………………………, la data de …………..…, CNP…… …………………………………,
în temeiul art. 26 alin. (6) şi (7) din OUG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Instrucţiunile comune M.T. – M.I. nr. 3134-1224/2000 privind autorizarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto, solicit eliberarea următoarelor documente*):
Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt pedepsite conform legii şi, de asemenea, au drept consecinţă retragerea atestatului.
Data ……………………… Semnătura …………………….
Sunt de acord ca datele cuprinse în prezenta solicitare să fie prelucrate şi să intre în baza de date a Autorităţii Rutiere Române – ARR. Autoritatea Rutieră Română – ARR se obligă să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001.
*) – se bifează tipul de atestat solicitat. * *) – se completează categoriile pentru care se solicită atestat.
|
|
REFERAT
Urmare verificării documentelor depuse la dosar rezultă că sunt îndeplinite/nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru acordarea atestatului(lor) şi prin urmare propun aprobarea/neaprobarea solicitării . Tariful de eliberare a fost achitat prin: ………………………………………………………………………
Nume, prenume …………………………………… Data şi semnătura …………………………………..
|
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Anexa nr. 2
| Nr. înregistrare: SE APROBĂ
ŞEF AGENŢIE ARR
Către, Autoritatea Rutieră Română – ARR, Agenţia …………………
Subsemnat (ul/a) ……………………………………………, domiciliat în ……………………………… str. …………………………………………………, nr. ……, bloc ……, scara …, etaj …, ap. ………….., judeţ/sector ……………………, telefon …………….., act identitate ………, seria ……, nr. …………….., eliberat de ……………………, la data de ……………, CNP/NIF ……………………………………….., în calitate de …………………………………………………………………………………………………; al …………………………………………………………………………………………………………….., cu sediul în: localitatea ……………………………, str. …………………………………, nr. ………….., bloc ……, scara …….., etaj ……, ap. ……, judeţ/sector ……………………, cod poştal ……………….., telefon …………………, ……………………, fax ……………………, solicit înlocuirea atestatului cu nr. ___________________________, eliberat întreprinderii noastre în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 881/92 privind accesul la piaţă în transportul rutier de mărfuri în cadrul Comunităţii către sau dinspre teritoriul unui stat membru sau care traversează teritoriul unuia sau mai multor state membre, amendat de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 484/2002 şi ale Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1892/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, cu modificările şi completările ulterioare, pentru conducătorul auto ____________________________________________________
Atestatul a cărui înlocuire o solicit a fost ________________________________________________ *) Declar pe proprie răspundere că documentele care au stat la baza eliberării atestatului sunt în termen de valabilitate şi nu au survenit modificări. Anexez dovada publicării pierderii (sustragerii) în presa centrală/atestatul deteriorat **)
Întocmită în două exemplare, pe propria răspundere, cunoscând că declaraţiile inexacte sunt pedepsite conform legii şi, de asemenea, au drept consecinţă retragerea atestatului(lor).
Data ……………………… Semnătura ……………………. L.S. Sunt de acord ca datele cuprinse în prezenta solicitare să fie prelucrate şi să intre în baza de date a Autorităţii Rutiere Române – ARR. Autoritatea Rutieră Română – ARR se obligă să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001.
*) – se completează, după caz, pierdut, sustras sau deteriorat din data de ……………….. **) – se barează cuvintele care nu corespund situaţiei de fapt. |
| REFERAT
Urmare verificării documentelor depuse la dosar rezultă că sunt îndeplinite/nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru acordarea atestatului(lor) şi prin urmare propun aprobarea/neaprobarea solicitării. Tariful de eliberare a fost achitat prin: ……………………………………………………………………… Nume, prenume …………………………………… Data şi semnătura …………………………………..
|
Am primit atestatul cu numărul _________________________________________________________
Nume, prenume, semnătura şi data:________________________________________________________
L.S.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
|
AUTORITATEA RUTIERA ROMANA – A.R.R.
B-dul Dinicu Golescu nr. 38 sector 1, Bucuresti Tel. 312.15.19; Fax 312 10 81
Cerere pentru eliberarea unei CARTELE TAHOGRAFICE pentru CONDUCATOR AUTO
sau a unui CERTIFICAT DE PREGATIRE PROFESIONALA
Date personale:
| Nume: |
| Prenume: |
| Data nasterii:
(Z Z L L A A A A) |
| c) detin o cartela tahografica sau un certificat de pregatire profesionala si doresc sa mi se elibereze alta/altul
Motivul solicitarii:
Pierduta Furata Defecta / Deteriorata
In cazul pierderii, precizati data si locul:
|
| Locul nasterii: |
Domiciliul stabil:
| Adresa: |
| Localitate: |
| Judet: |
| Telefon: |
| E-mail: |
| d) detin o cartela tahografica sau un certificat de pregatire profesionala si vreau sa il/o schimb datorita unuia din urmatoarele motive:
Schimbare adresa: Schimbare nume: Schimbare fotografie: Schimbare permis auto: |
Completati datele de mai jos, in cazul in care numele ori adresa (sau amandoua) s-au schimbat de la data eliberarii ultimei cartele tahografice:
| Nume anterior: |
| Adresa anterioara: |
| Localitate: |
| Judet: |
Rezidenta:
| Ati locuit in alta tara in ultimele 12 luni?
NU DA
Daca DA, in ce tara:
Data la care ati devenit rezident in RO? (Z Z L L A A A A)
Daca aveti deja o cartela tahografica, completati numarul acesteia:
(Z Z L L A A A A)
Numar permis de conducere:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Motivele pentru care solicitati o cartela tahografica sau un certificat de pregatire profesionala:
| a) detin permis de conducere emis in RO si solicit prima data eliberarea unei cartele tahografice sau un certificat de pregatire profesionala |
| b) detin permis de conducere emis de alta tara si doresc eliberarea primei cartele tahografice in RO
Completati datele de mai jos:
|
| e) detin o cartela tahografica sau un certificat de pregatire profesionala eliberata de alta tara si doresc schimbarea acesteia cu una din RO
Completati urmatoarele date :
Completati urmatoarele date privind permisul de conducere:
|
| f) doresc sa-mi reinnoiesc cartela tahografica sau certificatul de pregatire profesionala:
a expirat sau va expira la data
|
| g) doresc eliberarea unei noi cartele tahografice:
Cartela tahografica anterioara a fost retrasa |
Dovada privind identitatea:
Persoanele cu cetatenie romana, completeaza urmatoarele date:
| Serie CI/BI ______ Numar CI_________________ |
| Numar permis de conducere ______________________ |
| CNP |
Persoanele rezidente in RO, completeaza urmatoarele date:
| Pasaport: |
| Numar permis de conducere: |
| Dovada rezidentei: |
| Numele persoanei care a verificat dosarul
|
| Semnatura
|
| Dovada Platii
|
| Tipul de certificat
CPC
CPI
CPIa
|
|
|
Semnatura trebuie sa fie obligatoriul in portiunea alba |
Dovada actelor depuse:
Se copleteaza numai de catre persoana care primeste si verifica dosarul:
| Copie CI/BI |
| Copie permis |
| Copie pasaport |
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
| I.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, ŞI INFRASTRUCTURII
AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ A.R.R.
|
II.
C E R E R E licenţă pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost |
III.
Nr. intrare
………………
Data:
………………
|
| Forma de organizare[1] ………………………………………… |
Anexa nr. 41
| IV.
Către, Autoritatea Rutieră Română – ARR
1. Subsemnat (ul/a)…………………………………………………., domiciliat în ………………………..,
str. …………………………………………………….., nr. …….., bloc …….., scara …..,etaj …,ap. ……,
judeţ/sector …………………………, telefon …………….., act identitate………….., seria ……,nr. ……,
eliberat de ……………………, la data ……………….., CNP/NIF ………………………………………,
în calitate de ………………………………………………………………………………………………..;
2. pentru întreprinderea : ………………………………………………………………………………..,
având nr. de ordine în registrul comerţului……………………..…., nr. de ordine în registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor ……………………………., nr. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod
independent ………………………………., cod unic de înregistrare ……………………………………..;
3. cu activitatea la sediul din : localitatea………………………………, str. ……………………………. nr. ……., bloc ………, scara …….., etaj ……, ap. ……, judeţ/sector ……………………., cod poştal ……………., telefon …………..….., ……………………., fax ……………..……, ……………………., e-mail ……………………, ……………………., web site …………………………………………………;
4. în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere şi al Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 980/2011 pentru aprobarea Normelor aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, solicit analiza cererii şi eliberarea licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost |
| V. Opis de documente depuse pentru eliberarea licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi de intermediere a operaţiunilor de transport rutier contra cost
|
|
1 |
Actele din care să reiasă dreptul de deţinere sau de folosinţă a spaţiului; | ||
| 2 | Certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi actul constitutiv, din care să rezulte că societăţile comerciale au în obiectul de activitate activităţi conexe transportului rutier, sau | ||
| Certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent, din care să rezulte că persoanele fizice şi asociaţiile familiale au în obiectul de activitate activităţi conexe transportului rutier, sau | |||
| Actul constitutiv, codul fiscal, statutul şi dovada înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, din care să rezulte că fundaţiile şi asociaţiile nonprofit care au personalitate juridică pot efectua activităţi conexe transportului rutier, sau | |||
| Actul de înfiinţare, codul fiscal şi statutul/regulamentul de organizare şi funcţionare, din care trebuie să rezulte că instituţiile/autorităţile, altele decât cele menţionate mai sus, au în obiectul de activitate activităţi conexe transportului rutier; | |||
|
3 |
Decizia de numire a managerului de transport care conduce activitatea desfăşurată de autogară; | ||
|
4 |
Certificatul de competenţă profesională al managerului de transport prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, valabil pentru transportul rutier de persoane, eliberat de autoritatea competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene | ||
|
5 |
Cazierul judiciar al managerului de transport care conduce activitatea desfăşurată de autogară; sau | ||
| În cazul resortisanţilor altor state membre ale Uniunii Europene, declaraţie pe propria răspundere a managerului de transport, din care să reiasă că nu a fost sancţionat pentru încălcările prevăzute la art. 6 alin.(1) lit. a) şi b) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 sau actul prevăzut la art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009. | |||
|
6 |
Document doveditor privind îndeplinirea condiţiei de capacitate financiară pe baza conturilor anuale certificate de un auditor sau de o persoană acreditată în mod corespunzător, conform căruia solicitantul dispune în fiecare an de capital şi rezerve în valoare de minim 50.000 euro, sau în situaţia în care întreprinderea nu dovedeşte deţinerea rezervelor financiare menţionate, un certificat cum ar fi o garanţie bancară sau asigurare, eliberat/eliberată de una sau mai multe bănci sau de alte instituţii financiare, inclusiv societăţi de asigurare. | ||
| Total file | |||
| VI. Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând dispoziţiile Codului penal cu privire la falsul în declaraţii.
Sunt de acord ca datele cuprinse în prezenta solicitare să fie prelucrate şi să intre în baza de date a Autorităţii Rutiere Române – ARR. Autoritatea Rutieră Română – ARR se obligă să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001.
Data ……………………… Semnătura ……………………. L.S. |
[1] Se completează cu denumirea formei de organizare, conform reglementărilor legale: societate comercială (SRL, SA, SNC, SCS, SCA)/companie naţională/societate naţională/regie autonomă/persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială/fundaţie/Instituţii/autorităţi înfiinţate prin HGR, HCL, etc.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
| I.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR, ŞI INFRASTRUCTURII
AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ A.R.R.
|
II.
C E R E R E licenţă pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogară
|
III.
Nr. intrare
………………
Data:
………………
|
| Forma de organizare[1] ………………………………………… |
Anexa nr. 39
| IV.
Către, Autoritatea Rutieră Română – ARR
1. Subsemnat (ul/a)…………………………………………………., domiciliat în ………………………..,
str. …………………………………………………….., nr. …….., bloc …….., scara …..,etaj …,ap. ……,
judeţ/sector …………………………, telefon …………….., act identitate………….., seria ……,nr. ……,
eliberat de ……………………, la data ……………….., CNP/NIF ………………………………………,
în calitate de ………………………………………………………………………………………………..;
2. pentru întreprinderea : ………………………………………………………………………………..,
având nr. de ordine în registrul comerţului……………………..…., nr. de ordine în registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor ……………………………., nr. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod
independent ………………………………., cod unic de înregistrare ……………………………………..;
3. cu activitatea la sediul din : localitatea………………………………, str. ……………………………. nr. ……., bloc ………, scara …….., etaj ……, ap. ……, judeţ/sector ……………………., cod poştal ……………., telefon …………..….., ……………………., fax ……………..……, ……………………., e-mail ……………………, ……………………., web site …………………………………………………;
4. în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere şi al Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 980/2011 pentru aprobarea Normelor aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, solicit analiza cererii şi eliberarea licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogară |
| V. Opis de documente depuse pentru eliberarea licenţei pentru activităţi conexe transportului rutier – activităţi desfăşurate de autogară
|
|
1 |
Actele din care să reiasă dreptul de deţinere sau de folosinţă a spaţiului pe o perioadă de minim un an de la data solicitării; | ||
| 2 | Certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi actul constitutiv, din care să rezulte că societăţile comerciale au în obiectul de activitate activităţi conexe transportului rutier, sau | ||
| Certificatul de înmatriculare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi autorizaţia pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent, din care să rezulte că persoanele fizice şi asociaţiile familiale au în obiectul de activitate activităţi conexe transportului rutier, sau | |||
| Actul constitutiv, codul fiscal, statutul şi dovada înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, din care să rezulte că fundaţiile şi asociaţiile nonprofit care au personalitate juridică pot efectua activităţi conexe transportului rutier, sau | |||
| Actul de înfiinţare, codul fiscal şi statutul/regulamentul de organizare şi funcţionare, din care trebuie să rezulte că instituţiile/autorităţile, altele decât cele menţionate mai sus, au în obiectul de activitate activităţi conexe transportului rutier; | |||
|
3 |
Aprobarea autorităţii administraţiei publice locale pentru înfiinţarea autogării; | ||
|
4 |
Decizia de numire a managerului de transport care conduce activitatea desfăşurată de autogară; | ||
|
5 |
Certificatul de competenţă profesională al managerului de transport prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, valabil pentru transportul rutier de persoane, eliberat de autoritatea competentă dintr-un stat membru al Uniunii Europene | ||
|
6 |
Cazierul judiciar al managerului de transport care conduce activitatea desfăşurată de autogară; sau | ||
| În cazul resortisanţilor altor state membre ale Uniunii Europene, declaraţie pe propria răspundere a managerului de transport, din care să reiasă că nu a fost sancţionat pentru încălcările prevăzute la art. 6 alin.(1) lit. a) şi b) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 sau actul prevăzut la art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009. | |||
| Total file | |||
| VI. Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând dispoziţiile Codului penal cu privire la falsul în declaraţii.
Sunt de acord ca datele cuprinse în prezenta solicitare să fie prelucrate şi să intre în baza de date a Autorităţii Rutiere Române – ARR. Autoritatea Rutieră Română – ARR se obligă să respecte drepturile prevăzute de Legea nr. 677/2001.
Data ……………………… Semnătura ……………………. L.S. |
[1] Se completează cu denumirea formei de organizare, conform reglementărilor legale: societate comercială (SRL, SA, SNC, SCS, SCA)/companie naţională/societate naţională/regie autonomă/persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială/fundaţie/Instituţii/autorităţi înfiinţate prin HGR, HCL, etc.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
ANEXĂ
CERTIFICAT DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢII[1]
[REGULAMENTUL (CE) NR. 561/2006 SAU AETR[2]]
A se completa prin dactilografiere şi a se semna înainte de călătorie. A se păstra împreună cu înregistrarea originală a aparaturii de control în cazul în care este necesară păstrarea înregistrării
falsificarea certificatelor constituie infracţiune
| Parte care se completează de către întreprindere
(1) Numele întreprinderii: …………………………………………………………………………………………………………………………………………. (2) Stradă, cod poştal, localitate, ţară: ………………………………………………………………………………………………………………………………. (3) Număr de telefon (inclusiv prefixul internaţional) ……………………………………………………………………..…… (4) Număr de fax (inclusiv prefixul internaţional) ………………………………………………………………………………………………………… (5) Adresă email: ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Subsemnatul(a): (6) Numele şi prenumele …………………………………………………………………………………………………………………………………………… (7) Funcţia ocupată în întreprindere: …………………………………………………………………………………………………………………………… declar că conducătorul auto: (8) Numele şi prenumele: …………………………………………………………………………………………………………………………………………. (9) Data naşterii (ziua/luna/anul): ………………………………………………………………………………………………. (10) Numărul permisului de conducere, al cărţii de identitate sau al paşaportului: ………………………………………………………………………………………………………………………………. (11) care lucrează în cadrul întreprinderii de la (ziua/luna/anul): ……………………………………………………………….. pentru perioada (12) de la (ora/ziua/luna/anul):…………………………………………………………………………………………………………………………………….. (13) la (ora/ziua/luna/anul):…………………………………………………………………………………………………………………………………………. (14) □ s-a aflat în concediu medical *** (15) □ s-a aflat în concediu de odihnă*** (16) □ se afla în concediu sau în repaus*** (17) □ conducea un vehicul exclus din domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau al AETR*** (18) □ desfăşura o altă activitate decât condusul*** (19) □ era disponibil*** (20) Locul:…………………………………………………………………………………Data:……………………………………………………………………….. Semnătura |
(21) Subsemnatul, conducătorul auto, confirm că nu am condus un vehicul care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau al AETR, în perioada indicată anterior.
(22) Locul:…………………………………………………………………………………………. Data:……………………………………….
Semnătura conducătorului auto:
[1] Acest formular este disponibil în versiune electronică imprimabilă la următoarea adresă: http://ec.europa.eu
[2] Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale.
*** Se alege o singură casetă.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
| I.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ A.R.R. |
II.
SOLICITARE inlocuire licenţă de traseu
|
III.
Nr. intrare………………
Data:……………………. |
1. Subsemnat (ul/a)…………………………………………………., domiciliat în ………………………..,
str. ……………………………………………..……., nr. …….., bloc …….., scara …….,etaj …,ap. ….…,
judeţ/sector ……………………………………, telefon …………….……….….., act identitate………….., seria……..…, nr. …..…….….….., eliberat de …….………..…….……………, la data …………………., CNP/NIF……………………………………..……, în calitate de …………………………………………;
2. pentru operatorul de transport……………………………………………………………………….., nr. de ordine în registrul electronic national al operatorilor de transport rutier………………, licenta de transport rutier public de persoane/licenţa comunitara seria……..nr. …….….;
în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere şi al Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr.980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, solicit inlocuirea licenţei de traseu pentru cursa/respectiv in temeiul Ordinului ministrului internelor si reformei administrative nr.353/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, solicit inlocuirea licentei de traseu pentru traseul:
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
| REFERAT
Motivul restituirii solicitarii…………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………….. Semnatura angajat ARR……………………Semnatura solicitant………………….Data………………….
Introducerea datelor în baza de date fost efectuată de ……………………………………. ………………………………………………………… semnătura ………………………………………. Plata s-a făcut cu OP/MP nr. ………………din data ……….….…valoare ……………………………………, Factura nr. ………………………………………. din data ………………………………, fapt pentru care PROPUN ELIBERAREA LICENŢEI DE TRASEU si a graficului de circulatie daca acesta a fost modificat Data…………………..
|
Data …………………. Semănătura solicitant …………………… L.S.
Pag. ……..
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Data …………………. Semănătura solicitant …………………… L.S.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
| I.
MINISTERUL TRANSPORTURILOR AUTORITATEA RUTIERĂ ROMÂNĂ A.R.R. |
II.
SOLICITARE licenţă de traseu
|
III.
Nr. intrare………………
Data:……………………. |
1. Subsemnat (ul/a)…………………………………………………., domiciliat în ………………………..,
str. ……………………………………………..……., nr. …….., bloc …….., scara …….,etaj …,ap. ….…,
judeţ/sector ……………………………………, telefon …………….……….….., act identitate………….., seria……..…, nr. …..…….….….., eliberat de …….………..…….……………, la data …………………., CNP/NIF……………………………………..……, în calitate de …………………………………………;
2. pentru operatorul de transport……………………………………………………………………….., nr. de ordine în registrul electronic national al operatorilor de transport rutier ………………, licenta de transport rutier public/licenţa comunitara seria……..nr. …….….;
în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere şi al Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr.980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea şi efectuarea transporturilor rutiere şi a activităţilor conexe acestora, solicit licenţă de traseu pentru cursa/respectiv in temeiul Ordinului ministrului internelor si reformei administrative nr.353/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, solicit licenta de traseu pentru traseul:
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Notă : Operatorul de transport are obligaţia conform art.63 din Normele aprobate prin O.M.T.I. nr.980/2011 ca în termen de 5 zile de la data sedintei de atribuire a cursei interjudetene sa solicite eliberarea licentei de traseu si in termen de 15 zile de la data solicitarii sa ridice licenta de traseu, respectiv in termen de 5 zile de la data comunicarii hotararii consiliului judetean/comisiei paritare conform art.19 alin.(1) si art.24 din O.M.I.R.A. nr.353/2007, cu modificarile si completarile ulterioare sa solicite eliberarea licentei de traseu in cazul unui traseu judetean.
| REFERAT
Motivul restituirii solicitării ………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………. …… Semnătura angajat ARR…………………….Semnătura solicitant …………………Data ……………… Introducerea datelor în baza de date fost efectuată de ……………………………………. ………………………………………………………… semnătura ………………………………………. Plata s-a făcut cu OP/MP nr. ………………din data ……….….…valoare ……………………………………, Factura nr. ………………………………………. din data ………………………………, fapt pentru care PROPUN ELIBERAREA LICENŢEI DE TRASEU Data…………………..
|
Data …………………. Semănătura solicitant …………………… L.S.
Pag. ……..
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Traseul/cursa a fost solicitat şi va fi executat cu următoarele autovehicule (nr. de înmatriculare):
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
…………………………; ………………………..; ………………………; ………………………………;
Data …………………. Semănătura solicitant …………………… L.S.
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Anexa nr. 7
Model declaraţie pe proprie răspundere a întreprinderii
Subsemnat (ul/a)………………………………………………….cetăţean ………………….. născut/ă la data de ……………………… în localitatea …………………… ţara ………………….. domiciliat/ă în ………………………………… judeţ/sector …………………………………………. str. ………………………………………… nr. ……… bloc …….. scara …… etaj ….. ap. ………..
cod poştal ………………… ţara …………………………………… telefon ……………………. act identitate …… seria ………… nr. …….. eliberat de …………………………………………… …………………………………….la data ……………….. CNP …………………………………….,
reprezentant legal, conform ………..………………………………………….. având funcţia de ……………………………………………………………………………………………… pentru întreprinderea ……………………………………………………… având nr. de ordine în registrul comerţului …………………. nr. de ordine în registrul asociaţiilor şi fundaţiilor ………………….. nr. autorizaţie pentru desfăşurarea de activităţi economice în mod independent ……………………. cod unic de înregistrare …………………………………………., cunoscând dispoziţiile Codului penal cu privire la falsul în declaraţii, declar
pe proprie răspundere că:
până la data prezentei întreprinderea …………………………………… nu a fost sancţionată pentru încălcările prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului[1].
până la data prezentei întreprinderea …………………………………… a fost sancţionată pentru următoarele încălcări prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) şi b) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condiţiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupaţiei de operator de transport rutier şi de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului:
| Nr.
Crt. |
Sancţiune | Actul normativ în baza căruia a fost aplicată sancţiunea | Data aplicării sancţiunii | Autoritatea/Instituţia care a aplicat sancţiunea
|
| 1 | ||||
| 2 | ||||
| 3 | ||||
| …[2] |
întreprinderea …………………………………… nu se află în stare de insolvenţă.
Dau prezenta declaraţie fiindu-mi necesară la depunerea cererii prevăzute la art. ….. din OMTI nr. ….. , în vederea eliberării de către Autoritatea Rutieră Română – A.R.R. a licenţei comunitare şi a copiilor conforme ale acesteia/certificatului de transport în cont propriu şi a copiilor conforme ale acestuia.
DECLARANT,
Nume, prenume Semnătură ………… Data: …………..
[1] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 300/51 din data de 14.11.2009
[2] Se va continua completarea listei prin introducerea unor rânduri suplimentare, dacă este cazul, corespunzător numărului de sancţiuni aplicate
Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
OTV îşi va relua transmisia în septembrie 2013.Acum, soluţia găsită de Dan Diaconescu a fost achiziţionarea unei licenţe în străinătate, mai precis în Italia, liderul PP-DD fentând astfel deciziile şi controlul CNA, care sunt exercitate doar pe teritoriul României şi pentru licenţele audiovizuale înregistrate în România.
Surse apropiate tranzacţiei susţin că aceasta a fost deja perfectată şi că emisia OTV va fi reluată în luna septembrie, în acest moment purtându-se negocieri cu societăţile de cablu din România pentru preluarea postului. Sursele citate afirmă că, deja, RCS&RDS şi-a manifestat disponibilitatea pentru a prelua emisia „noului” post al lui Dan Diaconescu.
Între timp, postul de ştiri România TV a obţinut o confirmare a informaţiei de la Florin Condurăţeanu, fost realizator OTV şi un apropiat al lui Dan Diaconescu. Întrebat dacă va fi văzut din nou din toamnă pe micile ecrane, Condurăţeanu a confirmat. Acesta a afirmat că manevra lui Dan Diaconescu a fost făcută „în disperare de cauză, în urma nenumăratelor şicane ale CNA”.
Restante salariale Money Channel- Disponibilizari Money Channel. Angajatii televiziunii Money.ro au inceput sa boicoteze zilnic difuzarea programelor, pentru ca unii dintre ei nu si-au incasat lefurile de trei luni. Astfel, invitatii la diverse emisiuni s-au trezit ca, in lipsa angajatilor de caza care asigurau transmisia, nu mai pot intra in studiouri! Situatia l-a scandalizat pe un producator care a amenintat ca nu va mai invita pe nimeni daca nu are siguranta ca postul TV va continua sa emita. Un alt angajat a trimis o scrisoare deschisa catre Alexandru Sasu, directorul general, pe care l-a acuzat ca are ca singura activitate “plimbarea trabucului prin redactie.
Un cititor al nostru :Din ianuarie nu am primit salariile (cel putin unii dintre noi) . Domnule Freciu, dumneavoastra mai aveti vreo legatura cu postul Money tv? Ati uitat cand ne-ati cerut la toti , dupa schimbarea numelui din Money Channel in Money tv??? Ati uitat ca ne-ati promis ca banii vor intra la timp daca ramanem in continuare aici si nu plecam??? Acum nici macar un amarat de email nu meritam? De onorarea cu prezenta dumneavoastra nici nu mai vorbim, dar nu-i problema, ne face placere sa il vedem si pe domnul Sasu cu trabucul in gura odata pe luna, cand noi nu avem nici macar bani de abonamente. Chiar nu meritam nici o informatie ???? Doar am ramas cu dumneavoastra!!!!!!!! Prietenul meu si-a depus demisia acum cateva zile si tot nu si-a luat banii. Sunt curioasa, legal chiar aveti voie sa va bateti joc in halul asta sau este doar o strategie de a scapa de angajati (pe filozofia nu va zbor eu, doar va ajut sa va creasca aripi)????? Ca o umbra de bun simt ar fi cazul sa raspundeti tot pe redactie (dumneavostra sau cineva care, daca mai exista, face parte din acel grup mic de investitori. Oare salariatii nu au nici un drept? Dar cei care au plecat ????????????? Cat credeti ca mai rezistam asa? Acum aveti angajati nemultumiti pentru care va doare in sezaatoare, dar ce veti face cand vom merge la avocatii televiziunii (si aici nu ma refer la NO money tv) ??????????? Va multumesc pentru citirea pe jumatate a acestui email inainte de a fi trash-uit. Macar, cand il mai trimiteti pe domnul Sasu pe aici, dati-i niste trabucuri si pentru noi!”
Ca orice alta formalitate de inregistrare in Registrul Comertului, schimbarea sediului social se poate face direct, la ghiseul Registrului Comertului, sau prin corespondenta.
Conditii legale obligatorii cu privire la sediul social
Indiferent ca vorbim despre prima stabilire a sediului social al unei societati sau despre o schimbare a acestuia pe parcursul functionarii societatii, trebuie stiut ca sediul social al unei societati poate sa functioneze in mod legal numai in mod individual, intr-un spatiu (incapere) distinct(a), delimitat de cel al altor societati.
Potrivit legii, in acelasi imobil pot functiona mai multe societati numai daca imobilul respectiv, prin structura si suprafata lui utila, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite sau in spatii distinct partajate iar numarul societatilor comerciale ce functioneaza intr-un imobil nu poate depasi numarul de incaperi sau spatii distincte obtinute prin partajare.
Documentatia necesara schimbarii de sediu
Pentru schimbarea sediului unei societati intr-o alta locatie din acelasi judet, trebuie depuse la Registrul Comertului urmatoarele documente:
cerere-tip de inregistrare (descarca aici cererea-tip de inregistrare)
declaratie-tip pe proprie raspundere data de administratori/asociati cu privire la indeplinirea conditiilor de functionare a societatii (descarca aici declaratia-tip model 2) sau cu privire la inactivitatea societatii la sediul social (descarca aici declaratia-tip model 1)
hotararea adunarii generale a asociatilor sau decizia asociatului unic prin care s-a aprobat schimbarea sediului
documentul prin care s-a dobandit dreptul de folosinta asupra spatiului pentru noul sediu social, inregistrat la administratia financiara
avizul/acordul vecinilor si al asociatiei de proprietari, in cazul in care noul sediu va fi amplasat intr-un apartament de bloc sau alt imobil colectiv cu regim de locuinta (descarca aici formularul privind avizul/acordul vecinilor si asociatiei de proprietari)
certificatul de inregistrare al societatii si dupa caz, anexa/anexele aferente (in original)
actul constitutiv actualizat
certificatul emis de administratia financiara competenta, care certifica faptul ca pentru imobilul cu destinatie de sediu social nu a fost inregistrat un alt document ce atesta instrainarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil, cu titlu oneros sau gratuit
atentieDe stiut: Acest certificat se obtine prin intermediul oficiului registrului comertului, solicitantul schimbarii sediului netrebuind sa faca niciun demers in acest sens. Cu toate acestea, daca din certificatul astfel emis de administratia financiara rezulta ca sunt inregistrate la organul fiscal alte documente care atesta cedarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil, cu destinatie de sediu social, solicitantul va trebui sa depuna o declaratie pe proprie raspundere in forma autentica prin care sa ateste ca societatea poate functiona intr-o incapere distincta la sediul respectiv.
imputernicire speciala sau avocatiala pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale de schimbare a sediului (daca este cazul)
dovada privind plata taxelor legale (taxa de timbru, taxe de registru, taxa de publicare in Monitorul Oficial)
word count-ul (adica, o anexa care contine numararea electronica a caracterelor din hotararea adunarii asociatilor/decizia asociatului unic care se publica in Monitorul Oficial, in functie de care se va stabili nivelul taxei de publicare); vezi aici instructiunile oficiale despre cum se face word count-ul
Atunci cand schimbarea sediului se face intr-un alt judet, la lista de documente de mai sus se adauga:
cerere de radiere a vechiului sediu
dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei si/sau emblemei in noul judet
dovada acordului pentru utilizarea denumirii, daca este cazul
Cum se face dovada dreptului de folosinta a spatiului cu destinatie de sediu social
Dovada spatiului pentru sediu social poate fi facuta la Registrul Comertului prin orice titlu care atesta dreptul de folosinta a respectivului spatiu. Acestea pot fi:
contract de vanzare-cumparare
contract de donatie in forma autentica
extras de carte funciara, in termen de valabilitate la depunere, dar nu mai vechi de 30 de zile
certificat de mostenitor
act notarial de iesire din indiviziune sau de delimitare a proprietatii
hotarare judecatoreasca definitiva privind proprietatea sau folosinta/uzufructul
hotararea judecatoreasca definitiva de iesire din indiviziune
proces-verbal de receptie a constructiei
act de adjudecare a imobilului vandut în cadrul executarii silite
contract de schimb
contract de inchiriere (inregistrat la Administratia Finantelor Publice)
contract de subinchiriere (inregistrat la Administraţia Finantelor Publice)
contract de concesiune
contract de leasing imobiliar (inregistrat la Administratia Finantelor Publice)
contract de comodat (inregistrat la Administratia Finantelor Publice)
contract de uz (inregistrat la Administratia Finantelor Publice),
contract de uzufruct (inregistrat la Administratia Finantelor Publice)
certificat de rol fiscal/rol agricol in termen de valabilitate sau orice alt act juridic care confera dreptul de folosinta, la alegerea solicitantului
AV.COLTUC-LA-ROMANIA-TV – Despre-timbru-de-mediu DATI CLICK AICI MINUTELE 18-20,JURNAL ORA 18,00-06.07.2013
Timbrarea-cererilor-pentru-incuviintarea-executarii-silite -RIL
In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la „Interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 si art. 20 alin. (1) – (3) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata si a dispozitiilor art. 11 si art. 12 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al Ministrului Justitiei, in referire la timbrarea cererilor pentru incuviintarea executarii silite, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii si atunci cand cererea este formulata de mai multi creditori ori impotriva mai multor debitori, in baza unui singur titlu executoriu”.
Urmare verificarii din oficiu a jurisprudentei la nivelul intregii tari, s-a constatat caracterul neunitar al acesteia sub aspectul aplicarii dispozitiilor legale privind taxele judiciare de timbru, in acele situatii in care printr-o singura cerere cuprinzand mai multe capete de cerere s-a solicitat incuviintarea executarii silite pentru mai multe titluri executorii, precum si in situatiile de pluralitate de creditori sau debitori, astfel:
In ipoteza in care printr-o singura cerere, un creditor solicita in contradictoriu cu unul sau mai multi debitori incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, s-au identificat urmatoarele solutii:
Unele instante de judecata investite cu astfel de cereri, fara motivare, au considerat ca se datoreaza o singura taxa judiciara de timbru, in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata.
In aceleasi ipoteze, alte instante de judecata au stabilit ca ii revine creditorului obligatia de a achita cate o taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, pentru fiecare capat de cerere de incuviintare a executarii silite.
Asadar, s-a pus in vedere creditorului, prin executorul judecatoresc, sa timbreze cererea cu tot atatea taxe judiciare de timbru cate titluri executorii au fost indicate.
Atunci cand creditorul nu s-a conformat obligatiei stabilite, de a achita taxa judiciara de timbru aferenta unor capete de cerere, ci a achitat taxa doar pentru unele dintre acestea, unele instante au admis exceptia insuficientei timbrari a cererii si au anulat cererea ca insuficient timbrata, iar alte instante au anulat in parte cererea si au examinat pe fond capetele de cerere privind titlurile executorii pentru care s-a achitat taxa judiciara de timbru.
In motivarea acestor solutii, s-a aratat ca cererea de incuviintare a executorii silite, astfel formulata, contine mai multe capete de cerere cu finalitate diferita, iar potrivit dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997, modificata si completata trebuie achitata taxa judiciara de timbru pentru fiecare capat de cerere.
Pe de alta parte, masura incuviintarii executarii silite urmeaza a se lua pentru fiecare titlu executoriu in parte, ceea ce presupune examinarea cererii, in vederea stabilirii indeplinirii sau nu a conditiilor prevazute de lege pentru o astfel de incuviintare.
In ipoteza pluralitatii de creditori ori a pluralitatii de debitori, atunci cand s-a solicitat incuviintarea executarii silite a unui singur titlu executoriu, s-au constatat urmatoarele solutii:
In cazul pluralitatii de creditori, unele instante au considerat ca fiecare creditor trebuie sa achite cate o taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, intrucat executarea silita priveste mai multe creante, iar cererea astfel formulata are mai multe capete de cerere cu finalitate diferita.
In cazul pluralitatii de debitori, unele instante au dispus disjungerea cererii de incuviintare a executarii silite fata de unii dintre debitori, codebitori, fideiusori sau garanti, formarea a cate unui dosar distinct pentru fiecare dintre acestia si au stabilit obligatia creditorului de a plati atatea taxe judiciare de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, cati debitori, codebitori, fidejusori sau garanti au fost obligati potrivit titlului executoriu.
Aceste solutii au fost motivate pe caracterul unipatrimonial al executarii silite, aratandu-se ca, spre deosebire de faza de judecata, in care exista posibilitatea coparticiparii procesuale pasive, in faza executionala a procedurii, toate formele de urmarire silita trebuie indeplinite fata de fiecare debitor in parte, ceea ce exclude posibilitatea contopirii intr-o singura procedura a urmaririi mai multor patrimonii distincte.
In contextul problemelor de drept prezentate, adjunctul procurorului general a apreciat ca urmatoarele solutii sunt in litera si spiritul legii:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, atunci cand prin aceeasi cerere se solicita incuviintarea executarii silite a mai multor titluri executorii, taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de art. 3 lit. o) din acest act normativ se datoreaza pentru fiecare capat de cerere privind incuviintarea executarii silite a unui titlu executoriu, atat in situatia pluralitatii de creditori, cat si in situatia pluralitatii de debitori.
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 20 alin. (2) si (3) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata, neindeplinirea obligatiei de plata a taxei judiciare de timbru pentru unele dintre capetele de cerere, pana la termenul stabilit de instanta in acest scop, atrage anularea capetelor de cerere netimbrate, urmand a fi examinate pe fond capetele de cerere timbrate corespunzator.
Punerea in miscare a executarii silite se face, de regula, prin sesizarea executorului judecatoresc cu o cerere de executare silita pe care acesta o inainteaza instantei de executare, insotita de titlul executoriu si prin care se solicita incuviintarea executarii silite.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 663 din Codul de procedura civila, executarea silita poate porni numai la cererea creditorului, daca prin lege nu se prevede altfel, prin cererea de executare silita ce se depune, personal sau prin reprezentant legal ori conventional, la biroul executorului judecatoresc competent.
Cererea de incuviintare a executarii silite trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute de art. 148 din acelasi cod, numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului si debitorului, bunul sau felul prestatiei datorate si modalitatile de executare solicitate de creditor. Totodata, la cerere se vor atasa titlul executoriu in original sau in copie legalizata, dupa caz, si dovada achitarii taxelor de timbru, inclusiv a timbrului judiciar, precum si, daca este cazul, inscrisurile anume prevazute de lege.
Atunci cand constata ca sunt indeplinire conditiile prevazute de lege pentru deschiderea procedurii de executare, executorul judecatoresc, prin incheiere, dispune inregistrarea acesteia si deschiderea dosarului de executare, iar in termen de 3 zile de la inregistrarea cererii, solicita incuviintarea executarii instantei de executare, careia ii inainteaza cererea creditorului in copie certificata pentru conformitate cu originalul, titlul executoriu, incheierea prevazuta de art. 664 alin. (1) si dovada taxei de timbru.
Potrivit art. 665 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civila, cererea de incuviintare a executarii silite se solutioneaza de instanta in termen de maximum 7 zile de la inregistrarea acesteia la judecatorie, prin incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor si va cuprinde, in afara mentiunilor generale, prevazute la art. 223 alin. (1) si mentiuni privind: aratarea titlului executoriu pe baza careia se va face executarea; suma, cu toate accesoriile pentru care s-a incuviintat urmarirea, atunci cand s-a incuviintat urmarirea silita a bunurilor debitorului; modalitatea concreta de executare silita, atunci cand s-a solicitat expres aceasta si autorizarea creditorului sa treaca la executarea silita a obligatiei cuprinse in titlul executoriu.
Prin art. 3 lit. o) din Legea nr. 146/1997, modificata si completata s-a prevazut ca cererile pentru incuviintarea executarii silite sunt neevaluabile in bani si se taxeaza cu o suma fixa, de 10 lei.
CALEA-DE-ATAC-RECURS -Avantaje si dezavantaje
Conform art. 483 NCPC, obiectul recursului il constituie hotararile date in apel sau fara drept de apel, precum si alte hotarari expres prevazute de lege. Nu se mai pot ataca cu recurs hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 94 pct. 1 lit. a) – i) precum cele date in competenta instantei de tutela si de familie, cele referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, de evacuare, la stramutarea
de hotare si de granituire, in cererile posesorii, de imparteala judiciara sau in cererile privind obligatiile de a face sau a nu face neevaluabile in bani. De asemenea, nu vor putea fi atacate cu recurs nici hotararile pronuntate in cererile privind navigatia civila si activitatea in porturi, conflicte de munca si asigurari sociale, expropriere, repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare sau orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 500.000 lei inclusiv. Pentru toate aceste cereri, partile vor beneficia de doar doua grade de jurisdictie – fond si apel. Pe de alta parte, pentru anumite hotarari, NCPC instituie recursul ca singura cale de atac asupra hotararii pronuntate in fond. Astfel, hotararile pronuntate in temeiul recunoasterii partilor (art. 437 NCPC) si hotararile care consfintesc tranzactiile (art. 440 NCPC) se vor ataca numai cu recurs.
In consecinta, atributele care definesc aceasta cale de atac sunt urmatoarele: a) Este o cale extraordinara de atac, prioritara celorlalte cai extraordinare; b) Este o cale comuna, in sensul ca se afla la dispozitia partilor. Desigur, ea poate fi exercitata si de catre procuror in anumite cazuri; c) Este o cale de atac de reformare, fiind solutionata de catre o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea recurata; d) Este o cale nondevolutiva, nefiind de natura sa provoace rejudecarea in fond a pricinii. Exceptia prevazuta la art. 304¹ din vechiul cod nu a fost mentinuta de catre NCPC, principiul devenind astfel inflexibil. e) Ca regula generala, aceasta cale de atac ramane nesuspensiva de executare, disp. art. 484 prevazand exceptiile: se va suspenda de drept executarea in cauzele privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea de constructii, plantatii sau alte lucrari cu asezare fixa precum si in cazurile anume prevazute de lege. La cererea recurentului instanta de judecata va putea dispune suspendarea executarii si in alte cauze avand insa si puterea de a reveni asupra acestei decizii pentru motive temeinice.
In ceea ce priveste termenul de recurs, este important de mentionat ca NCPC a introdus un termen de 30 de zile de la data comunicarii, dubland astfel termenul pus la dispozitia justitiabililor de catre vechea reglementare. Motivarea se va face in acelasi termen si se va depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii cererii.
Cu privire la motivele de recurs, este de observat faptul ca NCPC nu le mai imparte in motive de casare si motive de modificare a hotararii recurate, art. 488 din cod facand referire direct si exclusiv la motive de casare, acestea fiind urmatoarele: „1. cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale; 2. daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei ori a carui compunere a fost schimbata cu incalcarea legii; 3. cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii; 4. cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti; 5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii; 6. cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei; 7. cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat; 8. cand hotararea a fost data cu incalcarea sau sau aplicarea gresita a normelor de drept material”.
Asa cum se poate observa, motivele de recurs au fost in mare parte preluate din vechea reglementare cu eliminarea motivelor privind minus petita si plus petita (art. 304 pct. 6 din vechiul cod) si schimbarea naturii ori intelesului lamurit si vadit neindoielnic a actului juridic ca urmare a interpretarii sale gresite de catre instanta de judecata (art. 304 pct. 8).
De asemenea, NCPC lamureste o discutie mai veche din practica si doctrina cu privire la genul normelor a caror incalcare sau aplicare gresita poate reprezenta un motiv de recurs stipuland in mod expres ca doar normele de drept material pot conduce la incidenta prevederilor art. 488 alin. 1 pct. 8 NCPC.
avocatura
Avocat-banci
,,Realitatea este ca, asa cum rezulta dintr-un foarte interesant si consistent studiu de impact, din aplicarea in continuare a clauzelor abuzive cu care sunt ,,impanate” contractele de credit bancar de retail, clientii pierd in fiecare an peste 1,3 miliarde de euro (in 20 de ani suma se ridica la 26 miliarde de euro). Este o pierdere minima, ponderata, cu referinta la cele 10 banci care sunt date in judecata in litigiile privind clauzele abuzive. Este vorba de plati pe care le fac clientii in baza acestor clauze care sunt considerate de lege fara de efecte. Sunt plati nedatorate. Daca banii acestia ar fi acolo unde trebuie sa fie, adica la clienti, ei s-ar intoarce in consum, de unde economia si-ar putea extrage resursele de reluare a cresterii. La fel si bietul buget national”, scrie avocatul.
Potrivit acestuia, studiul citat ,,a mers” pe ideea ca tot ceea ce depaseste DAE de 4-5% reprezinta o clauza abuziva, deci o plata nedatorata, sinonima cu o pierdere a clientului in favoarea bancii.
,,Studiul a plecat de la o realitate usor perceptibila. Dupa 2010, bancile au facut profituri bune si volume frumoase de vanzari din programul Prima Casa, unde DAE este, de regula, 4-5%, adica un cost de doua ori si jumatate mai mic decat cel practicat de banci in creditele date inainte de 2009, in perioada de boom economic. Celelalte tipuri de credite acordate de banci (extrem de putine, de altfel, comparativ cu cele opt milioane de credite din perioada 2005-2008) s-au aliniat la aceste costuri. Sunt castiguri rezonabile ale bancilor din aceste credite noi si, foarte interesant, rate extrem de reduse de non-performanta, adica oamenii isi platesc aceste credite. Asa ca studiul a ,,mers” pe ideea ca tot ceea ce depaseste acest DAE de 4-5% intra in zona de clauza abuziva. De aici concluzia ca tot ceea ce se plateste de client peste acest DAE este o plata nedatorata. Deci o pierdere a clientului in favoarea bancii. O rupere a echilibrului contractual (o negare a acelui principiu win-win de care vorbeste dl Sustac), o negare a parteneriatului banca-client intr-un contract care se intinde pe 20-30 de ani. Un contract care produce pierderi clientului si castiguri nelimitate bancii. Or, cum spunea Jimmy Carter, un astfel de contract nu poate fi permantent. Nu subzista. De la aceasta ipoteza, chestiunea calcularii pierderilor clientilor devine simpla pentru economisti (si complicata pentru mine, un simplu jurist care nu prea stie cu cifrele)”
sursa avocatura
Specialistii Serviciului de Telecomunicatii Speciale au realizat o aplicatie prin intermediul careia poate fi consultat Registrul firmelor care platesc TVA la incasare, in timp real.
Aplicatia tine in permanenta actualizat in timp real si permite consultarea registrului firmelor care platesc TVA la incasarea facturii.
Registrul poate fi accesat de toate firmele interesate de pe site-ul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pe site-ul: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/TVA_incasare/modalitati_consultare_registrul_contribuabili.html.
Noul sistem de TVA, care presupune plata taxei la incasarea facturii si nu la emiterea ei, se aplica de la 1 ianuarie 2013, Codul Fiscal fiind modificat in acest sens in cursul anului 2012.
Noul sistem presupune ca exigibilitatea taxei intervine la momentul incasarii contravalorii livrarilor/prestarilor efectuate sau, in cazul facturilor neincasate, in cea de-a 90-a zi calendaristica de la data emiterii facturilor.
VOLKSBANK si-a declarat victoria impotriva consumatorilor, in baza unei recente decizii a ICCJ intr-un litigiu declansat de consumator in temeiul OUG nr.50/2010. Aceasta victorie insa nu are nicio relevanta din perspectiva litigiilor referitoare la constatarea caracterului abuziv, la nulitatea clauzelor din contracte si la restituirea platilor nedatorate facute in temeiul clauzelor
abuzive, litigii declansate de noi in baza legii nr.193/2000. Hotarârile ICCJ la care s-a facut referire in presa au vizat litigii intemeiate pe obligatia de a face; consumatorul a acerut „obligarea VOLKSBANK la incheierea unui act aditional conform prevederilor OUG nr. 50/2010”. Prin urmare, litigiile de genul celui finalizat cu decizia nr. 495/28.11.2012, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 17947/3/2011, nu pot fi afectate de aceasta cazuistica, fiind vorba despre cauze diferite (obligatie de a da vs. obligatie de a face; temei in OUG 50/2010 vs. temei in Legea 193/2000).
Curtea de Apel Craiova a admis apelul formulat de consumator si a constatat caracterul nelegal al clauzelor referitoare la dobânda (DRV), motiv pentru care a modificat contractul in sensul ca a constatat ca dobânda este formata din Euribor plus marja fixa din contract de 1,5 puncte procentuale.
Curtea de Apel Craiova a aratat ca aceasta clauza, privitoare la dobânda, apare ca fiind izvorâta dintr-o obligatie pur potestativa din partea celui care se obliga, deoarece „dobânda afisata la sediile VOLKSBANK” nu se cunoaste in functie de ce criterii va fi stabilita de catre furnizorul de servicii financiare.
Cu privire la existenta unui dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor, Curtea de Apel Craiova a statuat, clar si raspicat, ca „Desi banca a procedat la o modificare a clauzei cu prinse in art. 5 (prevederea referitoare la dobânda n.n.), sub pretextul adaptarii contractului la noile dispozitii ale OUG nr. 50/2010, favorabile consumatorului, in realitate printr-o atare modificare s-a produs efectul invers decât cel consacrat prin ordonanta, respectiv posibilitatea bancii ca indiferent de cresterea sau diminuarea indicelui Euribor, dobânda datorata de consumator sa nu scada, deoarece aceasta urma sa fie adaptata prin cresterea marjei fixe, astfel incât cuantumul dobânzii datorate sa nu fie micsorat niciodata.
Or, in atare conditii, clauza cuprinsa in art. 5 denota un dezechilibru semnificativ intre prestatiile bancii si prestatiile consumatorului, deoarece acesta, desi ar putea beneficia de o diminuare a dobânzii, in conditiile scaderii Euribor , indice de referinta obiectiv, verificabil, ce nu depinde de vointa bancii contractante, nu beneficiaza de aceasta deoarece banca intervine si majoreaza marja fixa ce se adauga la indicele EURIBOR astfel incât in final este acelasi cu cel ce decurgea anterior din clauza ce cuprinde o conditie pur potestativa.
Cu privire la apararea formulata de VOLKSBANK, in sensul ca instantei nu ii este permis sa analizeze caracterul abuziv al clauzelor invocate de reclamant ca abuzive, deoarece acestea ar fi facut parte din obiectul principal al contractului, aceasta a fost gasita nefondata deoarece, a considerat Curtea de Apel Craiova, tinde la o limitare a accesului reclamantului la justitie din perspectiva legislatiei protectiei consumatorului. S-a considerat de asemenea ca apararea VOLKSBANK propune un fine de neprimire, aspect ce, in raport de cele reglementate de art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000, nu poate fi primit. In aceste conditii, Curtea de Apel Craiova a stabilit ca solutia primei instante (de constatare ca fiind abuzive a comisioanelor de administrare si acordare a creditului) nu afecteaza obiectul principal al contractului, ci restabileste echilibrul prestatiilor reciproce, in urma contestarii dezechilibrului contractual decurgând din clauzele abuzive.
Luni, 18 februarie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat ca exista un numar de aproximativ 300.000 de decizii definitive ale instantei pronuntate in favoarea cetatenilor care au solicitat restituirea taxei de poluare.
‘Din pacate, din bugetul Fondului pentru Mediu constituit din veniturile prin colectarea taxelor, cea mai mare parte, 70% cel putin, se duce catre restituirea fostei taxe auto, restituire catre cetateni. Pentru luna ianuarie, am avut incasari din inmatricularea masinilor la nivelul Administratiei Fondului pentru Mediu de 14 milioane de lei si am avut de restituit catre cetateni o suma in cuantum de 19 milioane de lei, fapt pentru care, impreuna cu Ministerul de Finante si Ministerul de Justitie, trebuie sa gasim acele solutii prin care cetatenii sa isi poata primi sumele declarate ca fiind luate in mod ilegal prin sistemul de justitie’, a afirmat Rovana Plumb.
300.000 de decizii in domeniul restituirii taxei de poluare anunta Cab.avocat Coltuc
In temeiul dispozitiilor art. 1.028 alin. (2) si (4) si ale art. 1.029 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 13 din Hotararea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul justitiei emite urmatorul ordin:
Art. 1. –
Se aproba formularul de cerere, formularul pentru completarea sau/si rectificarea formularului de cerere si formularul de raspuns, utilizate in procedura cu privire la cererile de valoare redusa reglementata de art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu completarile ulterioare, prevazute in anexele nr. 1-3, care fac parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. –
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la data intrarii in vigoare a Legii nr. 134/2010, republicata, cu completarile ulterioare.
Ministrul justitiei,
Mona-Maria Pivniceru
Bucuresti, 29 ianuarie 2013.
Nr. 359/C.
ANEXA Nr. 1
Dosar nr. *:
Inregistrat la Judecatoria ……………………….. la: ……………. (ziua)/…………….(luna)/………………(anul)*
1. Carei judecatorii ii adresati cererea?
1.1. Denumirea si adresa judecatoriei: …………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………..
2. Identificarea partilor
2.1. Informatii privind reclamantul
2.1.1. Numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea: …………………………………………………………………..…………………………………………………………………..
2.1.2. Domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul: ……………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
2.1.3. Codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar1: ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………..
2.1.4. Numarul de telefon2: …………………………………………………………………………………………………………
2.1.5. Adresa de posta electronica3: ………………………………………………………………………………………………..
2.1.6. Numarul de fax4: ……………………………………………………………………………………………………………..
2.1.7. Numele, prenumele si calitatea reprezentantului dumneavoastra, iar, in cazul reprezentarii prin avocat, numele si prenumele acestuia si sediul sau profesional5: ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
2.1.8. Alte informatii6: ……………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
2.2. Informatii privind paratul
2.2.1. Numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea: ……………………………………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………………………
2.2.2. Domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul: ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
2.2.3. Codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar7: ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
2.2.4. Numarul de telefon8: ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
2.2.5. Adresa de posta electronica9: ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
2.2.6. Numarul de fax10: ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
2.2.7. Numele, prenumele si calitatea reprezentantului paratului, iar, in cazul reprezentarii prin avocat, numele si prenumele acestuia si sediul sau profesional11: ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………..
2.2.8. Alte informatii12 ………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
3. Informatii privind cererea introductiva
3.1. Cerere evaluabila in bani
3.1.1. Valoarea obligatiei principale (fara dobanzi, cheltuieli de judecata si alte venituri accesorii): ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………..
3.2. Cerere neevaluabila in bani
3.2.1. Obiectul cererii: ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………..
3.2.2. Valoarea estimativa a cererii: ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
3.3. Solicitati plata unor dobanzi?
Da []
Nu []
In caz afirmativ, dobanda este:
Contractuala? [] completati pct. 3.3.1, daca este cazul
Legala? [] completati pct. 3.3.2, daca este cazul
3.3.1. Daca este contractuala
1. rata dobanzii este: [] ……………………..%
[] cu ………% mai mare decat rata dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei
[] alta: ……………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………
2. dobanda ar trebui sa curga de la: ………………………………………………. (ziua)/……………………………………….. (luna)/………………………….. (anul)
3.3.2. Daca este legala, dobanda ar trebui sa curga de la: ………………………………………………………………………… (ziua)/………………………………. (luna)/………………. (anul)
3.4. Solicitati restituirea cheltuielilor de judecata?
3.4.1. Da []
3.4.2. Nu []
3.4.3. In caz afirmativ, precizati cheltuielile si indicati suma pretinsa: ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………..
4. Detalii privind cererea
4.1. Prezentati, pe scurt, motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea.
……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………..
4.2. Indicati probele pe care doriti sa le aduceti in sprijinul cererii dumneavoastra si specificati care capat de cerere este sustinut de fiecare dintre probe.
4.2.1. Inscrisuri [] precizati mai jos
………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
4.2.2. Alte probe [] precizati mai jos
………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….
4.3. Doriti sa aiba loc o dezbatere orala?
Da []
Nu []
In caz afirmativ, precizati motivele13.
……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………………………..
5. Data si semnatura
Atasez prezentului formular de cerere un numar de ….. file suplimentare.
Prin prezenta solicit instantei judecatoresti sa pronunte o hotarare impotriva paratului in temeiul cererii mele.
Declar ca, dupa stiinta mea, informatiile furnizate mai sus sunt corecte si date cu buna-credinta.
Data: ………………….... (ziua)/………………... (luna)/……………………….. (anul)
Numele si prenumele/Denumirea: …………………………………………………………
Semnatura: …………………
www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
Adrian Nastase dosare
Judecătoria Sectorului 4 va lua în discuție cererea de eliberare condiţionată formulată de Năstase.
Pe 10 ianuarie, Judecătoria sectorului 4 a respins o primă cerere de eliberare condiţionată formulată de fostul premier.
Adrian Nastase dosare
Motivaţia respingerii cererii a fost legată faptul că pentru a obţine un aviz de eliberare condiţionată, condamnatul trebuie să execute o treime din pedeapsa primită şi să aibă o conduită exemplară.
Ion Cazacu a spus atunci că nu sunt suficiente motive pentru ca această fie respinsă.
Cel mai nou raport al Curtii de Conturi arata ca sumele pe care investitorii straini le-au adus ca majorari de capital atunci cand au cumparat distributiile de energie nu s-au dus de fapt in investitii, lucru care contravine obligatiilor contractuale.
Astfel, Electrica, singura companie controlata de stat activa in domeniul distributiei si furnizarii de energie electrica, un business de 1,5 miliarde de euro, este sau urmeaza sa intre in procese cu toti gigantii europeni care au cumparat in perioada 2005-2008 cinci din cele opt filiale de distributie si furnizare a energiei eletrice.
Actiunea Electrica reprezinta o premiera pentru statul roman, obisnuit in ultimii ani sa asculte sfaturile institutiilor straine, sa vanda active la preturi subevaluate sau sa le indeplineasca solicitarile companiilor straine in schimbul promisiunilor de investitii afirma avocati specializati in arbitraj
In joc sunt penalitati de 250 de milioane de euro pe care CEZ (Cehia), Enel (Italia) si E.ON (Germania) ar trebui sa le plateasca pentru ca nu si-au indeplinit obligatiile de la privatizare.
Citeste mai mult :
Avocat specializat arbitraj Romania
Conform aceleiasi decizii, Serban Huidu are interdictia de a se urca la volan pentru o perioada de sase ani. Serban Huidu nu a fost prezent in sala de judecata in momentul pronuntarii sentintei.
In 31 ianuarie, procurorii si avocatii familiilor victimelor accidentului provocat de Serban Huidu au solicitat judecatorilor Curtii de Apel Brasov casarea sentintei de condamnare a acestuia la doi ani si sase luni de inchisoare cu suspendare si rejudecarea cauzei, pentru o pedeapsa mai mare, cu executare.
In 29 iunie 2012, Serban Huidu a fost condamnat de Judecatoria Brasov la doi ani si sase luni de inchisoare cu suspendare pentru ucidere din culpa. Familiile victimelor accidentului au facut recurs la decizia judecatorilor, urmatorul termen fixat la Curtea de Apel Brasov fiind anul viitor, in 31 ianuarie.
La jumatatea lunii mai 2012, Serban Huidu a fost trimis in judecata pentru ucidere din culpa, in urma accidentului soldat cu trei morti produs in octombrie 2011 zona localitatii Timisul de Sus din judetul Brasov.
Decizie finala Serban Huidu
In urma accidentului provocat de Huidu si-au pierdut viata Ioan Garbis, Magda Draghici si Stefan Lungu Balog, cei trei fiind colegi la o firma din Brasov.
Decizie definitiva in cazul lui Serban Huidu.
In 16 octombrie 2011, ei se indreptau cu un autoturism Dacia spre Aeroportul Otopeni. Serban Huidu circula dinspre Capitala spre Brasov, iar la iesirea din localitatea Timisul de Sus, intr-o zona in care sunt curbe, a intrat cu masina pe contrasens si a izbit autoturismul Dacia in care se aflau cele trei persoane. Huidu se afla in masina impreuna cu sotia sa, cu cei doi copii in varsta de doi si patru ani si cu bona acestora.
Daca vrem ca totul sa ramana neschimbat in mintea noastra trebuie neaparat sa ne schimbam noi. Aceasta deoarece lumea inconjuratoare se schimba oricum.
Am inceput ca avocati specializati in litigii. Ne place sportul, suntem microbisti, urmarim etapele in fiecare saptamana si ne place sa comentam noutatile din sport.
Avocat- litigii- sportive
Intr-o zi ne-am gandit daca nu cumva ar fi mai bine sa ne canalizam energia in litigii sportive decat sa comentam de pe margine.
Asa am hotarat sa infiintam un department de DREPT SPORTIV si sa devenim avocati specializati in litigii sportive.
Stiam ce inseamna un litigiu si cat efort trebuie sa depui pentru a castiga.Aceasta schimbare a fost entuziasmanta si distractiva. Ne doream primul litigiu sportiv ca sa putem vorbi despre noi ca despre avocati de litigii sportive.
A venit si primul client care ne-a acordat increderea sa il reprezentam intr-un litigiu sportiv. Concluzia a fost una singura: in teorie nu exista diferenta intre teorie si practica, dar in practica…DA
Este deja un cliseu afirmatia ca sportul a devenit afacere. Sumele enorme investite fac ca fiecare parte sa priveasca aplicarea legii in domeniul sportului in functie de interesele sale.
De aceea aplicarea legii in sport ridica in momentul de fata serioase probleme de interpretare atat pentru avocati cat si pentru judecatori sau conducatori de cluburi si se impune necesitatea aparitiei de avocati specializati in litigii sportive.
Asadar daca esti jucator de fotbal sau club de fotbal si vrei sa fii reprezentat intr-un litigiu in fata Comisiei de Disciplina de pe langa Liga Profesionista de Fotbal ai ajuns pe pagina care trebuie.
De asemenea daca esti sportiv sau club sportiv si doresti sa fii reprezentat in fata instantelor sportive suntem gata sa te sprijinim pentru ca suntem: ”Dedicati Profesionalismului!”.
www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
Pentru obtinerea permisului de munca actele trebuie depui personal actele la Oficiul Roman pentru Imigrari.
Pentru obtinerea primului permis de munca care reprezinta de fapt prima prelungire a dreptului de sedere trebuie sa depui urmatoarele documente:
– Pasaport original si copie
Acte -necesare -permis -de -munca- in- Romania
– Dovada detinerii spatiului de locuit original si copie
– Autorizatia munca
– Contractul Individual de Munca
– Adeverinta medicala din care sa rezulte ca ca esti apt pentru a fi incadrat in munca
– Certificatul de atestare fiscala a angajatorului
– Taxa: 120 de euro si 260 lei contravaloarea permisului de munca
Permisul de munca se acorda pentru perioada de un an si poate fi prelungita succesiv.
www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
CABINET AVOCAT COLTUC va ofera urmatoarele servicii pentru obtinerea unui permis de sedere in Romania:
– Consultanta juridica cu privire la documentele necesare in vederea obtinerii unui permis de sedere;
– Obtinem certificatul constatator, ultima mentiune de la O.N.R.C.;
– Traducem, legalizam si apostilam toate actele necesare intocmirii dosarului;
– Completam toate cererile necesare depunerii dosarului pentru obtinerea permisului de sedere;
– Ridicam o serie de acte necesare pregatirii dosarului pentru obtinerea permisului de sedere;
– Redactam contractele de inchiriere sau de comodat, declaratiile pe proprie raspundere;
– Intocmim intreg dosarul in vederea obtinerii unui permis de sedere;
– Depunem dosarul cu toate documentele in vederea obtinerii unui permis de sedere;
– Eliberam permisul de sedere.
Permise -de- sedere- in- Romania- pentru -cetateni -straini
www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro
De la 15 februarie 2013 TOATE societatile comerciale vor devin societati. schimbare societate comerciala in societate. Schimbare –societate- comerciala –in- societate este una obligatorie,nu facultativa cum arata ONRC.
Incepand cu data de 15.02.2013, odata cu intrarea in vigoare a Legii 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, toate societatile inregistrate la Registrul Comertului.schimbare societate comerciala in societate
care au in denumire sintagma ” Societate comerciala ” trebuie sa intreprinda toate formalitatile necesare inlocuirii acesteia cu termenul ” Societate ” .
Inregistrarea acestei mentiuni in Registrul Comertului este scutita de taxa de inregistrare,dar nu este gratuita!
Pentru detalii
Serviciul de recuperare-creante, implica o activitate cu caracter preponderant juridic. Motiv pentru care toti avocatii din cadrul Cabinetului nostru sunt implicati activ in realizarea, in conditii optime, a acestei activitati.
Ca urmare a experientei acumulata in acest domeniu, de-a lungul a mai mult de 5 ani, avocatii nostril va ofera solutii prompte si eficiente in legatura cu orice problema sesizata.
Serviciul de recuperare creante va ofera posibilitatea de a va intregi patrimoniul ca urmare a neindeplinirii obligatiei de plata a oricarei creante comerciale sau civile datorate, reprezentand:
– Contravaloare facturi fiscale, CEC-uri, Bilete la Ordin, contracte;
– Imprumuturi nerestituite la termen;
– Contravaloarea drepturilor salariale neachitate de angajator la termenul stabilit intre parti;
– Neplata unor lucrari de antepriza sau a unor sume reprezentand drepturile de autor;
– Neplata sumelor provenite din cesionarea unor actiuni in cadrul unor societati comerciale;
– Sume de bani datorate din contracte de inchiriere sau ca urmare a unui contract de prestari-servcii;
– Valori restante ca urmare a incheierii unor acte juridice translative de proprietate;
– Sume datorate ca urmare a unor servicii de intermediere si comisionariat;
– Constituirea unor gajuri si ipoteci.
Pentru a putea demara procedura de recuperare a creantelor dumneavoastra, vom incheia un contract de asistenta juridica, prin care ne veti imputernici sa ne ocupam de cazul dumneavoastra.
Odata incheiat contractul de asistenta juridica, tot ceea ce mai ramane este ca dumneavoastra sa ne puneti la dispozitie documentele privind:
Odata incheiat contractul de asistenta juridica, tot ceea ce mai ramane este ca dumneavoastra sa ne puneti la dispozitie documentele privind:
– Datele de identificare ale debitorilor : denumire/nume , adresa/sediul social ale acestora, datele de
contact ale debitorului/reprezentantului debitorului telefon, fax, e-mail, seria si numarul cartii de
identitate;
recuperari creante – Cab.avocat Coltuc
Cat priveste procedura de recuperare a creantelor , aceasta cuprinde 3 etape:
– O etapa amiabila, in care se incearca solutionarea in conditii de comunicare directa cu debitorii;
– O etapa procesuala, implicand depunearea de actiuni pe rolul instantelor de judecata competente;
– O etapa executorie, in care se procedeaza la intrarea in posesia sumei reprezentand contravaloarea
creantei , prin intermediul Executorilor Judecatoresti.
Pentru mai multe detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro
Vizitati si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog
Dreptul asupra mărcii sau a indicaţiei geografice este dobândit şi protejat prin înregistrarea acestora la OSIM în condiţiile Legii 84/1998 modificată şi completată de Legea 66/2010 privind înregistrarea mărcilor şi indicaţiilor geografice.
Marca este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane. Pot să constituie mărci semne distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale şi în special forma produsului sau ambalajului sau, combinaţii de culori, precum şi orice combinaţie a acestor semne.
Înregistrarea unei mărci poate fi cerută individual sau în comun de orice persoană, direct sau printr-un mandatar, în condiţiile prevăzute de lege, precum şi de regulamentul de aplicare a acesteia.
În conditiile în care solicitantul nu are nici domiciliul, nici sediul şi nici o unitate industrială sau comercială, efectivă şi funcţională pe teritoriul Uniunii Europene sau în Spaţiul Economic European, este obligatorie reprezentarea prin mandatar autorizat, cu excepţia procedurii de depunere a cererii de înregistrare de marcă.
După modul de reprezentare grafică, mărcile pot fi:
Marca verbală – o denumire, un slogan, scrise cu caractere standard
Marca figurativă – un element grafic care nu conţine litere sau cifre
Marca combinată – o denumire scrisă cu o grafică deosebită şi/sau in culori sau o denumire însoţită de un element grafic
Marca tridimensională – marca constituită din forma produsului sau a ambalajului sau orice alt semn specific tridimensional care permite identificarea unui produs sau serviciu.
După natura solicitanţilor, mărcile pot fi:
Marca individuală – marca a cărei solicitant/i este/sunt persoana/e juridică/e sau/şi fizica/e;
Marca colectivă – marca destinată a servi la deosebirea produselor sau a serviciilor membrilor unei asociaţii de produsele sau serviciile aparţinând altor persoane. Înregistrarea mărcii colective este condiţionată de existenţa şi depunerea unui regulament în care să se indice persoanele şi condiţiile în care acestea sunt îndreptăţite la utilizarea mărcii;
Marca de certificare – marca a cărei solicitant este o persoană juridică legal abilitată să exercite exclusiv controlul produselor şi serviciilor în ceea ce priveşte calitatea, materialul, modul de fabricaţie. Pentru depunere sunt necesare cererea, regulamentul de folosire a mărcii de certificare şi autorizaţia sau documentul din care să rezulte exercitarea legală a activităţii de certificare.
Pentru a inregistra ca marcă o denumire (sau un slogan), însoţită sau nu de un element figurativ (desen), aveţi de parcurs următoarele etape :
– este necesar să completaţi un formular tip – FORM. M 01- cererea de înregistrare de marcă, pe care îl găsiţi pe site-ul www.osim.ro, în rubrica “Formulare ”, fie în rubrica “ Mărci şi indicaţii geografice”, pe calculator (se preferă, dacă este posibil, să se completeze formularul din formatul pdf ) sau pe maşina de scris ,nu se primeşte completat de mână; acest formular trebuie depus la OSIM, în două exemplare, direct sau prin poştă cu confirmare de primire; formularul se poate trimite şi prin fax sau on-line cu condiţia ca în termen de 30 de zile să fie transmis la sediul OSIM şi formularul original, însoţit de o adresă în care să se precizeze că a fost depusă mai întai prin fax sau on-line şi să se menţioneze numărul care a fost primit de la „Biroul de Recepţie Înregistrări C.B.I., D.M.I., MĂRCI” al OSIM;
– dacă marca are o grafică particulară (respectiv o scriere diferită de cea standard sau are un element figurativ (desen) care însoţeşte denumirea ) este necesar să ataşaţi o reproducere grafică suficient de clară a mărcii, de dimensiune maxim 8×8 cm, în spaţiul corespunzător de pe formular (la rubrica 2.4) şi să anexaţi pe o pagină separată încă o reproducere, de aceeaşi dimensiune şi culoare cu cea de pe formular;
– cuantumul taxelor ce trebuie achitate pentru mărci şi indicaţii geografice sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr.41/1998 republicată privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora, publicată în Monitorul Oficial nr. 959 din 29.11.2006 – anexa 4, cu modificările impuse de Legea 66/2010.
– odată cu depunerea cererii va trebui să achitaţi taxa de înregistrare a acesteia în valoare de 36 lei si taxa de publicare a ei, care are valoarea de 108 lei pentru mărcile alb-negru şi 360 lei pentru mărcile color; dacă depuneţi cererea direct la sediul OSIM, taxele se achită la casieria instituţiei, dacă o trimiteţi prin poştă va trebui să ataşaţi la cerere o copie a ordinului de plată din care să reiasă achitarea taxelor menţionate; CONTUL O.S.I.M. (lei): RO89TREZ7005025XXX000278, Direcţia de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti (DTCPMB); cod fiscal: 4266081.
ATENŢIE! Neplata acestor taxe odată cu depunerea cererii duce la neacordarea datei de depozit! După acordarea datei de depozit cererile se publică în format electronic, în maxim 7 zile. Data publicării reprezintă data de la care timp de 2 luni pot fi depuse obsevaţii (pe motive absolute de refuz – art.5 din lege) şi opoziţii (pe motive relative de refuz -art.6 din lege);
– pentru examinarea în fond a cerererii de înregistrare de marcă trebuie achitată o taxă ( în maxim trei luni de la depunerea cererii de înregistrare, în caz contrar dosarul urmând a fi radiat pentru neplată taxe) ce urmează a fi stabilită în funcţie de felul în care arată marca şi de numărul de clase pentru care urmează să fie înregistrată. Clasele menţionate se referă la obiectul de activitate pentru care se solicită protecţia prin marcă şi se găsesc în Clasificarea Internaţională a Mărcilor de la Nice ediţia a X-a ( se găseşte pe site în limba română, cu detalii pentru fiecare clasa); în cazul în care nu sunteţi sigur de încadrarea claselor, puteţi trece la rubrica 10 din formular, descrierea activităţii dvs., urmând să facă clasificarea examinatorii de la Serviciul Examinare Preliminară Mărci, contra unei taxe de 108 lei;
În conformitate cu Ordonanţa menţionată anterior avem următoarele taxe de examinare pentru o clasă:
pentru mărcile individuale:
–marca verbală: 396 lei;
-marca combinată/figurativă/tridimensională alb/negru: 504 lei;
-marca combinată/figurativă/tridimensională cu culori revendicate: 792 lei.
Pentru fiecare clasă suplimentară se plăteşte suma de 180 lei.
pentru mărcile colective sau de certificare:
-marca verbală: 1404 lei;
-marca combinată /figurativă/tridimensională alb/negru: 1620 lei;
-marca combinată/figurativă/tridimensională cu culori revendicate: 1980 lei.
Pentru fiecare clasă suplimentară se plăteşte suma de 252 lei.
Pe site-ul nostru, la cap. „Mărci şi Indicaţii Geografice” este pus la punct un “ Calculator privind plata taxelor pentru mărci şi indicaţii geografice”.
OSIM examinează în fond o cerere de înregistrare marcă în 6 luni de la publicarea acesteia, cu condiţia achitării taxelor corespunzatoare şi decide admiterea sau respingerea înregistrării mărcii respective.
Cu condiţia achitării unei taxe suplimentară de urgentare, echivalentă cu dublul taxei de înregistrare şi examinare prevăzute de lege, OSIM examinează şi hotărăşte asupra cererii de marca, în termen de 3 luni de la publicarea acesteia.
În cazul admiterii înregistrării mărcii se va publica în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – Secţiunea Mărci, în format electronic şi se înscrie în Registrul Mărcilor urmând să se elibereze certificatul de înregistrare cu condiţia achitării taxei prevăzute de lege în valoare de 180 LEI.
OPŢIONAL! Odată cu cererea de înregistrare de marcă sau în următoarele aproximativ 2-3 săptămâni, puteţi solicita efectuarea unei cercetări documentare. Scopul cercetării este de a afla dacă nu mai este înregistrată o marcă identică sau asemănătoare al cărei titular ar putea face opoziţie la înregistrarea mărcii dvs., în perioada de doua luni de la data publicării. Veţi găsi formularul tip şi taxele corespunzătoare pe site-ul nostru la capitolul de ” Servicii „- punctul 3: ” Servicii în domeniul mărcilor „. Formularul pentru cercetări documentare în domeniul mărcilor are inscripţionat în colţul din dreapta sus cuvântul „MĂRCI”, iar tarifele sunt cuprinse în Ordinul 65/09.07.2008.
Această cercetare documentara are doar caracter informativ pentru dvs. şi nu are nici o legătură cu procedura de examinare a cererii de înregistrare a mărcii. Răspunsul la cercetarea documentară este constituit dintr-o listă de mărci, NU ESTE O DECIZIE! Decizia o veţi lua dvs., sau în cazul în care nu vă lămuriţi ce este de făcut, să apelaţi la serviciile unui consilier în proprietate industriala, autorizat de OSIM şi membru al CNCPIR.
Vă mai informăm că toate bazele în care OSIM execută cercetările documentare sunt publice şi pot fi accesate gratuit pe internet la următoarele adrese:
Inregistrare marci – Cab.avocat Coltuc
Aceste cercetări se efectuează în cadrul Serviciului de Analize şi Sinteze Documentare, tel. direct 021/312.57.37 sau prin centrala 021/306.08.00÷29 – int. 298, 296, 227.
Drepturile asupra mărcilor pot fi transmise prin cesiune sau licenţă, oricând în cursul duratei de protecţie a mărcii.
Marca este valabilă 10 ani începând cu data la care a fost depusă cererea de înregistrare şi poate fi reînnoită pentru oricât de multe perioade de 10 ani.
Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate numai pe teritoriul României.
Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro. Vizitati si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog
Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere economic. Din fericire, sistemul juridic romanesc ofera un cadru ce instituie proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentele juridice aflate la dispozitia creditorilor pentru recuperarea creantelor lor.
Proceduri diferite privind recuperarea creantelor
Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.
Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.
Somatia de plata si ordonanta de plata
In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe, lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit scadenta.
Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti. Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati contractante.
In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi corespondenta cu acesta.
Acesta este un aspect important in aceasta procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.
Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel, judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.
Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.
Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.
La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.
Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.
Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – textul OUG 119 solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile. In plus, procedurile urgente nu solicita partilor sa incerce solutionarea amiabila a chestiunii, ceea ce scurteaza intregul proces.
Pe scurt, dezavantajele procedurii generale sunt reprezentate de cuantumul ridicat al taxei de timbru si de durata intregii proceduri (prima instanta, apel si recurs), ceea ce face ca un asemenea proces sa dureze uneori 2-3 ani inainte ca instanta sa dea o decizie definitiva si irevocabila. Pe de alta parte, procedura generala ar trebui utilizata, in locul somatiei ori ordonantei de plata, atunci cand creditorii au nevoie de mai mult decat inscrisuri pentru a-si dovedi creanta (de exemplu, depozitii ale martorilor ori ale expertilor). Totusi, atunci cand exista dovezi suficiente privind faptul ca respectiva creanta este certa, lichida si exigibila, creditorii pot recurge la una dintre cele doua proceduri urgente, in locul procedurii generale greoaie si indelungate, prevazute de codul de procedura civila.
Procedura insolventei
Statisticile arata ca in anul 2008 au fost introduse in instanta intre 12.000-14.000 de cereri de insolventa, iar prognoza pe anul 2009 estimeaza ca numarul acestor cereri se va dubla. Intr-adevar, creditorii recurg mult prea des la procedura insolventei, chiar si atunci cand nu detin informatii suficiente privind insolvabilitatea debitorilor lor, unicul lor scop fiind acela de a pune presiune pe debitori, astfel incat acestia sa-si achite datoriile. Din pacate, in cele din urma, aceasta strategie se intoarce deseori impotriva lor.
Creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea procedurii insolventei
Legea Insolventei impune conditii permisive pentru creditorii ce intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor lor. Acestea se refera la existenta unei creante certe, lichide si exigibile, mai veche de 30 de zile, si avand o valoare ce depaseste pragul de 10.000 de lei, in cazurile obisnuite, si pragul reprezentat de sase salarii medii pe economie, pentru salariati. Salariul mediu pe economie stabilit pentru 2008 a fost de aproximativ 350 euro.
Odata indeplinite aceste conditii ce privesc creantele, creditorul poate introduce cererea de insolventa in fata instantei. Legea Insolventei nu solicita creditorului sa demonstreze insolvabilitatea debitorului sau, ceea ce face ca initierea procedurii insolventei sa fie destul de simpla. Totusi, la solicitarea debitorului, judecatorul sindic il poate obliga pe creditor sa faca un depozit ce reprezinta maxim 10% din valoarea creantei. Un asemenea depozit va fi returnat creditorului, in cazul in care cererea sa de insolventa este admisa, sau poate fi utilizat pentru a acoperi pierderile suferite de debitor, in cazul in care cererea creditorului este respinsa.
Initierea procedurii
Atunci cand este introdusa o cerere de insolventa, debitorul poate solicita instantei aprobarea unui plan potrivit caruia debitorul sa se poata reorganiza, intr-un efort de a-si plati datoriile. Judecatorul poate confirma sau respinge acest plan. Daca judecatorul considera ca cererea creditorului sau a debitorului este temeinica, daca debitorul nu propune un plan de reorganizare, sau daca un asemenea plan de reorganizare este respins, atunci judecatorul va deschide procedura insolventei si va desemna un administrator judiciar, pentru debitorul persoana juridica.
Consecintele principale ale deschiderii procedurii insolventei sunt: suspendarea termenului de prescriptie pentru toate creantele creditorilor; faptul ca nicio penalitate ori dobanda nu se poate adauga creantelor dupa deschiderea procedurii insolventei; debitorul nu isi mai poate administra activitatea, aceasta fiind incredintata administratorului judiciar, desemnat de catre judecatorul sindic. Debitorul trebuie sa depuna toate informatiile si documentele ce atesta situatia societatii, precum bilant, lista a creditorilor, lista a activelor, a conturilor si bancilor utilizate de debitor, precum si orice alte asemenea informatii, catre administratorul judiciar.
Efectele deschiderii procedurii insolventei asupra altor litigii
Incepand cu data initierii acestei proceduri, toate actiunile judiciare ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului sau impotriva activelor sale sunt suspendate. Decizia privind deschiderea procedurii trebuie comunicata tuturor instantelor in jurisdictia carora se afla sediul debitorului, asa cum este acesta inregistrat la registrul comertului, precum si tuturor bancilor la care debitorul detine conturi deschise. Mai mult, dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar trebuie sa-i notifice pe toti creditorii care sunt inregistrati in documentele contabile ale debitorului si sa-i informeze pe acestia in legatura cu termenele pana la care ei trebuie sa-si inregistreze propriile creante impotriva debitorului in fata instantei.
Recuperari creante -Cab.avocat Coltuc
Efecte asupra actelor incheiate de debitor
Toate actele si corespondenta emise de debitor, de administratorul judiciar oride lichidator trebuie sa includa, in limbile romana, engleza si franceza, urmatoarea expresie: “in insolventa”, “in insolvency”, “en procédure collective”. Judecatorul sindic poate decide ca administrarea debitorului sa nu mai fie efectuata de catre debitorul insusi, ci de catre administratorul judiciar, care poate sa solicite judecatorului anularea actelor incheiate de debitor, daca acestea au fost incheiate in frauda drepturilor creditorilor intr-o perioada de 3 ani anterioara datei la care a fost initiata procedura insolventei.
Riscuri privind deschiderea procedurii insolventei, in scopul recuperarii de creante
Asa cum este mentionat mai sus, unii creditori utilizeaza aceasta procedura a insolventei, chiar daca nu detin informatii suficiente privint insolvabilitatea debitorilor lor, insa doar in scopul de a-i determina pe acestia sa-si plateasca datoriile. Totusi, dupa o analiza temeinica a situatiei economice a debitorului, se poate dovedi in cele din urma ca debitorul se afla totusi in insolventa si este deci incapabil sa-si achite toate datoriile, existand astfel riscul pentru creditori ca acestia sa nu-si mai poata recupera creantele de la debitorii lor.
Astfel, dezavantajul major al procedurii insolventei este faptul ca sumele de bani colectate din vanzarea activelor debitorului sunt deseori insuficiente spre a acoperi creantele tuturor creditorilor. Administratorul judiciar va efectua un inventar al tuturor activelor debitorului si poate, in baza deciziei creditorilor aprobata de judecator, sa vanda aceste bunuri, iar incasarile rezultate vor fi distribuite creditorilor si vor fi utilizate spre a acoperi costurile determinate de aceasta procedura.
Legea Insolventei stabileste ordinea in care sunt satisfacute creantele creditorilor. De exemplu, sumele obtinute prin vanzarea activelor ce fac obiectul unor garantii vor fi achitate catre creditorii in favoarea carora respectivele garantii au fost constituite si, numai dupa satisfacerea acelor creante, sumele ramase, daca acestea mai exista, vor fi distribuite catre ceilalti creditori. De asemenea, creantele apartinand institutiilor publice ori creantele salariale au prioritate fata de cele ale altor creditori. Un alt dezavantaj este durata mare a procedurii insolventei, care poate fi si de cativa ani.
Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro. Vizitati si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog
O solutie fericita ar fi ca sotii sa se puna de acord asupra modului de partajare a bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Intelegerea celor doua parti in ceea ce priveste impartirea bunurilor comune din casatorie se redacteaza intr-un document juridic, denumit tranzactie.
Acest lucru se poate face fie in fata instantei, fie prin intocmirea unui act notarial. Codul familiei introduce prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine comun; exista, insa, si bunuri proprii, aflate in proprietatea unuia din soti, dar acestea sunt stabilite de lege.
Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:
In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.
Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.
Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.
Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.
In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.
Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor
Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro. Vizitati si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog
O statistica pe primele sase luni ale anului 2012, comparativ cu perioada similara a anului trecut, indica o crestere a numarului divorturilor in Maramures. Cresterea este mai accentuata la nivelul municipiului resedinta de judet – Baia Mare, unde 753 de cupluri au ales sa isi rupa casatoria pe calea instantei de judecata.
Fie ca nu s-au mai inteles, fie ca unul dintre soti a plecat sa munceasca in strainatate si relatiile de familie s-au racit, foarte multi maramureseni au apelat la instanta de judecata pentru a-si rupe casatoria in prima jumatate a acestui an. La cele cinci judecatorii din circumscriptia Tribunalului Maramures, 1.009 cazuri de divort s-au aflat pe rol in primele sase luni din anul 2012. Majoritatea divorturilor -753 la numar- a vizat cuplurile din Baia Mare si in mod deosebit familiile cu copii rezultati din casatorie – precizeaza avocat divort
La nivelul judetului Maramures, nu mai putin de 479 de cupluri cu copii au ales calea judecatoriei pentru desfacerea casatoriei. Totusi, comparativ cu perioada similara a anului trecut, numarul divorturilor cu copii rezultati din casatorie a fost mai mic la finalul semestrului I al anului 2012. In primele sase luni ale anului trecut, 562 de cupluri cu copii in intretinere au divortat in judetul Maramures prin sentinte judecatoresti.
In schimb, comparativ cu anul trecut, a crescut numarul divorturilor in cazul cuplurilor fara copii. Daca in primul semestru din 2011 au divortat 359 de astfel de cupluri, anul acesta au optat pentru desfacerea casatoriei 395 de perechi fara copii in ingrijire.
Pe un trend crescator s-au inscris, anul acesta, si divorturile prin acordul partilor. Daca anul trecut, la finalul semestrului intai erau doar 106 de cazuri, la sfarsitul lunii iunie a acestui an erau 135 de dosare de acest fel in evidentele judecatoriilor din Maramures. Acestora li se adauga desfacerile de casatorii prin acordul partilor constatate de ofiterii de stare civila si de catre notarii publici, care nu se contabilizeaza in evidentele instantelor de judecata.
Avocatul maramuresean Larisa Bude, specializata in divorturi, spune ca majoritatae cuplurilor aleg tot judecatoriile pentru desfacerea casatoriei, chiar daca divorturile sunt posibile – de anul trecut- si la starea civila ori la notarul public. Dupa avocatul maramuresean, principalele cauze ale divorturilor din Maramures constituie exodul romanilor in strainatate si situatia economica din Romania.
Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro. Vizitati si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog
Prin cererea adresată aceste instanţe şi înregistrată sub nr.2040/88/2008,……… a formulat contestaţie împotriva deciziilor nr.121/23.06.2008 şi nr.120/23.06.2008, solicitând anularea acestora, restituirea garanţiei materiale reţinute pe perioada cât a fost salariatul societăţii şi cheltuieli de judecată.
În motivare, contestatorul a arătat că a fost salariatul acestei societăţi, în baza contractului individual de muncă nr.180/1.01.2007, în calitate de şef punct de lucru, începând cu data de 1.01.2007.
A menţionat că, intimata a preluat prin contract activitatea de administrare a cimitirului ortodox Eternitatea” şi Eternitatea nou”, stabilindu-şi punct de lucru la Tulcea.
Precizează contestatorul că prin decizia nr.61/4.03.2008 s-a dispus concedierea sa în baza art.65 alin.1 din C.muncii, din această dată încetând orice relaţie contractuală cu intimata.
A mai precizat contestatorul că, intimata i-a emis decizia nr.120/23.06.2008 prin care s-a dispus suspendarea contractului său de muncă începând cu data de 4.03.2008 până în 23.05.2008, iar ulterior, prin decizia nr.121/23.06.2008 i-a desfăcut disciplinar contractul de muncă începând cu data de 4.03.2008.
Solicită contestatorul să se constate nulitatea absolută a deciziilor nr.121/23.06.2008, nr.120/23.06.2008 şi a cercetării disciplinare.
În drept, şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Codului muncii, iar în dovedire a depus la dosarul cauzei în copie: decizia nr.121/23.06.2008, decizia nr.120/23.06.2008, cererea adresată intimatei la data de 19.06.2008, convocatorul înregistrat sub nr.809/2008; contractul individual de muncă încheiat cu Direcţia Întreţinere Adminstraţie Patrimoniu; decizia nr.61/2008, preavizul; actul adiţional nr.3; contractul individual de muncă încheiat cu intimata; actul adiţional nr.1/2007; adresa emisă în data de 3.07.2008; cererea adresată societăţii la data de 14.03.2008; confirmare de primire; declaraţia înregistrată sub nr.363/2008; convocatorul nr.535/2008; convocatorul nr.429/2008; fişa postului; răspuns la întâmpinare; avizul de expediţie; nota înregistrată sub nr.306/2008; contractele de vânzare-cumpărare nr.185/2007; nr.151/2008; factura fiscală; procesul verbal nr.6/14.02.2008; fişa de post; informări; aviz de însoţire a mărfii; situaţia lucrărilor; notificare; convocator.
Prin cererea adresată acestei instanţe şi înregistrată sub nr. 2794/88/2008 reclamanţii……….. în contradictoriu cu ……. Tulcea, calcularea şi plata retroactivă a următoarelor drepturi salariale actualizate cu indicele de inflaţie, începând cu anul 2004 până în prezent: suplimentul postului în procent de 25\% din salariul de bază, supliment corespunzător treptei de salarizare în procent de 25\% din salariul de bază, efectuarea acestor înscrieri în contractul de muncă.
În motivare reclamanţii au învederat instanţei faptul că pârâta republicarea din anul 2007 a Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, când s-a dat textelor o nouă numerotare, suplimentarea postului şi suplimentului treptei de salarizare erau prevăzute la art. 29 alin. 1 lit. c şi d din lege; relevant este faptul că potrivit art. XIII din Legea nr. 251 /2006 prevederile art. 29 alin. 1 lit. c şi d din Legea nr. 188/1999 au reintrat în vigoare la data de 01.01.2007; în continuare a fost citat acest text de lege prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în monitorul Oficial al României, partea I, cu excepţia prevederilor art.29, 56. 57, 581 şi ale art. 601alin. 1 lit. b din Legea nr. 188/1999 republicată precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege care intră în vigoare la 01.01.2007.
În concluzie, se arată atât prin Legea nr. 188/1999 aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 251/23.06.2006 cât şi prin Legea nr. 188 republicată şi renumerotată sunt îndreptăţiţi la acest sporuri, fără nici o condiţionare
Astfel, se arată, dreptul la suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare constituie un drept de remunerare a muncii care face parte din conţinutul complex al dreptului fundamental la muncă; ca atare, se arată, acest drept nu poate fi restrâns în mod abuziv şi contrar echităţii impuse de o societate democratică, potrivit art. 53 din Constituţie.
Se mai apreciază că dreptului la suplimentarea postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare îi corespunde obligaţia corelativă a debitorului ce nu doreşte şi nu voieşte s-şi execute obligaţia legală în mod voluntar; aceasta în condiţiile în care nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, salariaţilor fiindu-le garanta dreptul la egalitate de şanse şi tratament.
Se mai arată că în conformitate cu dispoziţiile art. 32 din Legea nr. 188/1999 pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariu de bază,; sporul de vechime în muncă; suplimentul postului; suplimentul corespunzător treptei de salarizare; funcţionarii publici beneficiază de prime şi alte drepturi salariale în condiţiile legii; salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legi privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici.
Aşadar, se mai arată, funcţionarii publici au un statut legal, care se realizează în conformitate cu dispoziţiile legii privind stabilirea unui sistem unitar de salarii; elementele specifice acestei structuri salariale sunt sporul de vechime, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare; funcţionarii publici beneficiază de prime şi de alte drepturi salariale în condiţiile legii; salarizarea funcţionarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcţionarii publici.
Aşadar, se mai arată, funcţionarii publici au un statut egal, care se realizează în conformitate cu dispoziţiile legi privind stabilirea unui sistem unitar de salarizare; elementele specifice acestei structuri salariale sunt sporul de vechime, suplimentul postului şi cel al gradului, la care se pot adăuga şi prima şi alte drepturi salariale, cu condiţia ca acestea să fie prevăzute de lege.
În drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art. 31 coroborat cu dispoziţiile art. lit. f din Legea nr. 188/1999 şi pe dispoziţiile Legii nr. 193/2006, Legii nr. 142/1998; Legii nr. 251/2006.
PROIECTUL ORDONANŢEI PENTRU TIMBRUL DE MEDIU
Astfel, pentru o maşină Dacia Duster Euro 5 de 1461 cmc , fabricată în 2012, taxa de plătit va scădea de la 164 euro la 119 euro, în timp ce pentru un Volkswagen Golf 1390 cmc Euro 4, fabricată în intervalul 2001-2003, taxa va creşte de la 147 euro la 264 euro.
Alte exemple de reduceri de taxe pentru maşinile Euro 5 fabricate anul trecut sunt:
Dacia Duster 1461 cmc, emisie 137 CO2, – de la 164 euro la 154 euro; VW Golf 6 1598cmc, 107 CO2 -de la 163 euro la 55 euro;
Dacia Duster 1461 cmc, emisie 126/130/137 CO2, – de la 163 euro la 116 euro; Dacia Logan MCV 1461cmc, 119 CO2 – de la 150 euro la 85 euro;
Skoda Octavia 1598 cmc, emisie 119 CO2 – de la 163 euro la 85 euro; Ford Fiesta 1250cmc, 129 CO2 – de la 133 euro la 105 euro;
Renault Clio 1390 cmc, 127 CO2 -de la 145 euro la 103 euro; Ford Focus 1598 cmc, 109 CO2 -de la 163 euro la 56 euro.
Pentru Dacia Logan 1149 cmc, dar cu emisie 135 CO2, taxa este indicată în creştere, de la 73 euro la 107 euro.
Pentru maşinile second-hand înmatriculate în 2012, taxa creşte în majoritatea cazurilor:
VW Golf 4 1390 cmc, 161 CO2, Euro 4 din 2002-de la 189 euro la 339 euro; Ford Focus 1560 cmc, 127 CO2, Euro 4 din 2004/2005/2006 -de la 293 euro la 336 euro;
VW Golf 4 1390 cmc, 161 CO2, Euro 4 din 2003, de la 238 euro la 452 euro; Ford Focus 1560 cmc, 127 CO2, Euro 4 din 2005 -de la 338 euro la 388 euro;
Opel Astra 1598 cmc, 171 CO2, Euro 4 din 2001/2002/2003 -de la 222 euro la 354 euro; Ford Focus 1560 cmc, 127 CO2, Euro 4 din 2006 -de la 383 euro la 440 euro;
Opel Astra 1598 cmc, 171 CO2, Euro 4 din 2002- de la 285 euro la 455 euro; VW Polo 1390 cmc, 154 CO2, Euro 4 din 2004 – de la 272 euro la 414 euro;
Opel Astra 1598 cmc, 171 CO2, Euro 4 din 2003 – de la 359 euro la 573 euro; VW Polo 1390 cmc, 154 CO2, Euro 3 din 2004 -de la 905 euro la 1.243 euro.
Pentru VW Passat 1896 cmc, 154 CO2, Euro 4 din 2008, taxa este indicată în scădere de la 1.132 euro la 878 euro.
Pentru maşinile tip Euro 3, Euro 2 şi non-euro, taxa scade de la 1.830 euro la 1.657 euro la maşini precum VW Passat 1896 cmc, 154 CO2, Euro 3 din 2004, de la 1.593 euro la 684 euro pentru Dacia Super Nova 1475 cmc, Euro 2 din 2001 şi de la 3.321 euro la 363 euro pentru Dacia 1397 cmc, non-euro din 1990.
Timbrul de mediu va fi aplicat numai maşinilor tip M1 (destinate transportului de persoane care au, în afara scaunului conducătorului, cel mult opt locuri pe scaune), nu şi celorlalte tipuri de vehicule, precum tiruri, autocare sau microbuze, pentru care va fi achitată în continuare actuala taxă auto.
În cazul maşinilor înmatriculate înainte de 2007, Guvernul a ajuns la concluzia că o scutire exclusiv pentru aceste maşini nu se poate realiza, deoarece ar constitui discriminare, astfel că soluţia pentru care s-a optat este recalcularea cotelor pentru maşinile vechi, în funcţie de perioada de viaţă, astfel încât suma de plată să scadă.
Pentru maşinile scoase din România şi înmatriculate în alte ţări, se restituie o parte din taxa platită, ca parte reziduală a acesteia (calculată în funcţie de perioada de utilizare).
Timbrul de mediu va fi calculat în principal în funcţie de emisia de CO2, luat în calcul în întregime pentru timbru faţă de 30% în legea în vigoare, înscrisa în cartea de identitate a maşinii sau documentele de omologare.
Timbrul va fi plătit o singură dată, la prima înmatriculare pe piaţa din România sau la prima transcriere.
În cazul proprietarilor de maşini care au dat statul în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal, dacă acestora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi a celor care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei, noul timbru va fi plătit la prima vânzare a maşinii.
Modificările sunt argumentate de Guvern prin faptul că actuala formulă avea valori disproporţionat de mari pentru anumite zone de poluare, care nu ţineau cont de puterea de cumpărare a românilor, conţinea în calculul său, în afară de emisia de CO2, şi capacitatea cilindrică (deşi acest criteriu era deja taxat la impozitul pe maşină, plătit la administraţia locală), era discriminatorie şi atragea ameninţări cu infringementul din partea UE.
Monitorul Oficial 40/2013, Partea I
Decretul 21/2013 privind conferirea unor decoratii cu insemn de razboi
Decizia 994/2012 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 10 si art. 279 alin. 2 din Codul de procedura penala
HG 9/2013 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Turism
HG 13/2013 privind stabilirea datei alegerilor locale partiale pentru primari in unele circumscriptii electorale
HG 14/2013 pentru aprobarea Programului calendaristic privind realizarea actiunilor referitoare la organizarea si desfasurarea alegerilor locale partiale pentru primari din data de 24 februarie 2013
Monitorul Oficial 41/2013, Partea I
Decizia 1.033/2012 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, ale art. 196 lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si ale art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala
Decizia 1.035/2012 a Curtii Constitutionale referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (6) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, si art. XXVI din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor
OUG 3/2013 pentru reglementarea unor masuri financiare in domeniul programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor
Decizia 55/2013 a Prim-Ministrului pentru eliberarea, la cerere, a domnului Dan Petre din functia de secretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe
Decizia 56/2013 a Prim-Ministrului pentru numirea domnului Radu Podgorean in functia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe
Decizia 57/2013 a Prim-Ministrului privind eliberarea domnului Razvan-HoratiuRadu din functia de agent guvernamental insarcinat cu reprezentarea Romaniei in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Tribunalului Uniunii Europene, precum si a celorlalte institutii europene, cu rang de subsecretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Europene
Decizia 58/2013 a Prim-Ministrului privind numirea domnului Razvan-Horatiu Radu in functia de agent guvernamental insarcinat cu reprezentarea Romaniei in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a Tribunalului Uniunii Europene, precum si a celorlalte institutii europene, cu rang de subsecretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe
Decizia 59/2013 a Prim-Ministrului pentru numirea domnului Andrei Tudorel in functia de presedinte, cu rang de secretar de stat, al Institutului National de Statistica
Decizia 60/2013 a Prim-Ministrului pentru eliberarea, la cerere, a domnului Dan Tataru din functia de secretar de stat pentru relatia cu Parlamentul, informare publica si cresterea calitatii vietii personalului in cadrul Ministerului Apararii Nationale
Decizia 61/2013 a Prim-Ministrului pentru numirea domnului Dan Manolescu in functia de secretar de stat la Ministerul Finantelor Publice
Decizia nr. 18 din 10 decembrie 2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Ordinul 3/2013 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor pentru modificarea si completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse in aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 14/2011
Ori de cate ori o persoana fizica doreste sa obtina titlul de persoana fizica autorizata – PFA, este necsar sa indeplineasca mai multe conditii cumulative. In vederea facilitarii parcurgerii etapelor necesare infiintarii unei PFA, va oferim mai jos o lista cuprinzand pasii de parcus in vederea acestei finalitati.
Deplasari necesare:
A. Deplasare la Registrul Comertului
B. Deplasare la Ministerul Finantelor Publice (organizatii teritoriale) pentru luare in evidenta ca si platitor de impozit pe profit
C. Deplasare la entitati pentru achizitia: Registrului jurnal de incas?ri si plati, Registrului inventar
D. Deplasare la Ministerul Finantelor Publice (organizatii teritoriale) pentru inregistrarea documentelor cumparate
E. Deplasare in cadrul Ministerului Finantelor Publice (organizatii teritoriale) pentru achizitia Registrului unic de control
F. Deplasare la Casa de sanatate (organizatii teritoriale). In prezent se preia de catre Ministerul Finantelor Publice baza de date de la Casa de Sanatate.
In momentul infiintarii, PFA sunt obligate sa dobandeasca urmatoarele documente justificative si registre:
registrul-jurnal de incasari si plati care se completeaza cu incasarile/platile prin banca si/sau numerar. Acest registru se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organele fiscale.
registrul unic de control ce contine: obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlata etc. Si acest registru se numeroteaza si se parafeaza de catre organele fiscale.
registrul inventar ce cuprinde: elementele cumparate sau produse, valoarea contabila, valoarea de inventar, diferentele de evaluare si cauzele acestor diferente. De asemenea, acest registru se numeroteaza, se snuruieste si se parafeaza de catre organele fiscale.
facturier ce cuprinde facturile de vanzare ce se vor intocmi de catre PFA.
chitantier ce contine chitantele ce se vor elibera de catre PFA pentru sumele incasate in numerar.
In cursul zilei de joi, 17 ianuarie, ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a discutat la Bruxelles, cu secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day.
Potrivit unor surse citate de Hotnews, intalnirea dintre cele doua a durat mai putin de o ora, in conditiile in care s-a desfasurat cu translator.
In timpul discutiei, Catherine Day si-a manifestat preocuparea fata de posibilele modificari la statutul procurorilor, de numirea viitorilor sefi din Parchete si de intrarea in vigoare a noilor Coduri.
Se pare ca in timpul discutiilor au aparut mai multe momente tensionate, sustin sursele citate, care au explicat ca Pivniceru nu se bucura de credibilitate la Bruxelles.
Aceleasi surse spun ca Pivninceru ar fi vorbit, in cea mai mare parte a timpului, despre nevoie de a amana intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, care trebuia sa intre in vigoare la data de 1 februarie 2013
Av.Coltuc Marius a explicat pentru Observator A1 daca aceste probe pot fi folosite sau nu in dosarele penale sau civile.VEZI AICI VIDEO!
Pentru anul 2013, prin derogare de la prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile administratiei publice locale pot adopta hotarari privind reducerea nivelurilor valorilor impozabile, impozitelor si taxelor locale prevazute in Hotararea Guvernului nr. 1.309/2012 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si
alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile aplicabile incepand cu anul 2013, cel mult pana la nivelurile prevazute prin hotararile autoritatilor administratiei publice locale respective, adoptate de catre acestea pentru anul 2012.
Hotararile pot fi adoptate in termen de cel mult 20 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante.
Sumele achitate de contribuabili peste nivelurile impozitelor si taxelor locale aprobate prin hotarari ale autoritatilor deliberative se compenseaza cu obligatii de plata catre bugetele locale cu termene de plata viitoare sau se restituie la cererea contribuabililor.
Contestatorul si-a dat acordul cu privire la constituirea ipotecii asupra apartamentului facand mentiunea ca are cunostinta de faptul ca in cazul nerespectarii obligatiilor prevazute in contractul de credit se va proceda la executarea silita a garantiei.
Prin cererea introdusa la aceasta instanta si inregistrata la nr. 2852/292 din 3 septembrie 2010, contestatorul B.G a chemat in judecata pe intimatul CEC BANK – Agentia R. pentru suspendarea executarii silite pana la solutionarea irevocabila a prezentei contestatii; in caz contrar s-a solicitat suspendarea executarii silite, in conformitate cu dispozitiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, asa cum a fost modificata, respectiv Legea insolventei.
In motivarea actiunii, contestatorul a aratat ca la data de 21 august 2010 i-a fost comunicata Publicatia de vanzare intocmita de Executorul bancar I.C.D prin care i s-a adus la cunostinta faptul ca la data de 23.09.2010, ora 12,00, la sediul creditoarei CEC – BANK Agentia R., va avea loc o licitatie pentru vanzarea silita a apartamentului proprietatea acestuia situat in R., .., judetul Teleorman, avand in vedere calitatea de garanti ipotecari pentru un credit neachitat de SC I.C. SRL R..
A considerat ca aceasta executare silita nu a respectat cerintele prevazute de lege pentru urmatoarele considerente: – nu i s-a comunicat titlul executoriu in temeiul caruia s-a pornit executarea silita, mai precis contractul de credit; nu i s-a comunicat, in copie, incheierea prin care ar fi fost incuviintata executarea silita de catre instanta de executare, intrucat din informatiile pe care le-a cules ulterior primirii publicatiei de vanzare a inteles ca aceasta incuviintare nu s-a acordat; au fost incalcate dispozitiilor art. 496 Cod procedura civila, constand in aceea ca executorul bancar nu s-a deplasat la adresa imobilului pentru a intocmi procesul verbal de situatie, asa cum prevede textul de lege; mai mult decat atat, cand a intrat in posesia acestuia, in urma cu cateva zile, a constatat ca executorul bancar a facut mentiunea nereala ca a fost de fata la incheierea procesului verbal, insa nu exista nici o semnatura care sa ateste acest aspect.
Publicatia de vanzare mai cuprinde un fals si anume faptul ca pretul de 135.000 lei a fost insusit de parti; atata vreme cat executorul bancar nu le-a adus la cunostinta pretul, este greu de inteles cum ar fi putut sa si-l insuseasca, pret pe care il contesta, considerand ca este prea mic.
A considerat ca executorul bancar nu a respectat nici dispozitiile art. 504 Cod procedura civila, respectiv termenul de 5 zile, calculat de la data stabilirii pretului, pentru intocmirea publicatiei de vanzare, atata vreme cat nu i s-a comunicat nimic.
Astfel, in temeiul art. 399 si urmatoarele din Codul de procedura civila, a solicitat admiterea contestatiei si anularea tuturor actelor de executare pornite impotriva sa.
A mai solicitat ca, in conformitate cu dispozitiile art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, sa se dispuna suspendarea executarii silite pana la solutionarea irevocabila a prezentei contestatii.
In cazul in care nu se va dispune anularea executarii, respectiv a vanzarii silite imobiliare, a solicitat ca, in conformitate cu dispozitiilor art. 36 din Legea 85/2006, astfel cum a fost modificata prin legea nr. 169/2010, sa se dispuna suspendarea executarii silite intrucat debitoarea SC I.C. SRL R. se afla in procedura de insolventa, mai precis de reorganizare.
Mai arata ca a garantat cu imobilul proprietate un credit accesat de societatea respectiva.
Prin sentinta comerciala nr. 1121 din 14.12.2009, pronuntata de judecatorul sindic in dosarul nr. 2678/87/ 2009 a fost deschisa procedura insolventei SC I.C. SRL, cauza care are termen de judecata la data de 23.09.2010, iar din informatiile pe care le detine s-a acordat termen pentru intocmirea si supunerea spre aprobare a Planului de reorganizare a societatii, in conformitate cu dispozitiile art. 03 si urmatoarele din legea insolventei.
In aceste conditii, existand premisele continuarii activitatii societatii sub conducerea unui administrator judiciar, se impune suspendarea executarii silite pornite impotriva sa.
Pentru dovedirea actiunii a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri.
Din oficiu s-a solicitat de catre instanta dosarul de executare nr. 33/2010 – copii certificate, potrivit art. 402 Cod procedura civila, inscrisuri ce au fost depuse in cauza.
La 21.09.2010, intimata a formulat intampinare, invocand exceptia tardivitatii depunerii contestatiei la executare, urmand ca aceasta sa fie respinsa ca tardiv formulata, iar pe fondul cauzei respingerea contestatiei ca neintemeiate sub aspectul tuturor capetelor de cerere.
In motivarea intampinarii s-a aratat ca a fost investita instanta cu solutionarea contestatiei la executare la 3.09.2010, dar pentru ca se contesta insasi executare, potrivit art. 401 alin. 1 lit. c Cod procedura civila, termenul de 15 zile in care contestatia poate fi depusa, de catre persoana care contesta executarea insasi, se calculeaza de la data la care contestatorul a primit somatia, respectiv 25.06.2010, asa incat contestatorul era in termen a formula contestatia pana la data de 11.07.2010.
Pe fondul contestatiei, intimatul a aratat ca a fost admisa cererea privind incuviintarea executarii silite prin incheierea pronuntata la 17 mai 2010 in dosar nr. 1662/2010 ce s-a solutionat fara citarea partilor, iar dispozitiile procedurale nu prevad obligatia executorului bancar de a comunica debitorului incheierea de incuviintare a executarii. Executorul a incheiat procesul – verbal de situatie la 23.06.2010 si a somat contestatoarea sa plateasca suma de 637.948,17 lei calculat pana la 28.04.2010, punandu-i in vedere ca se va proceda la executarea silita prin vanzare a imobilului aflat in proprietatea sa si ipotecat in favoarea bancii. Somatia de plata a fost inscrisa la OCPI Teleorman, executorul bancar identificand imobilul urmarit potrivit art. 496 si 504 Cod procedura civila.
Intrucat contestatorul nu a achitat datoria, prin aplicarea dispozitiilor art. 500 Cod procedura civila, executorul bancar a inceput procedura de vanzare. Pretul de pornire a licitatiei a fost stabilit conform dispozitiilor art. 500 alin. 2 coroborate cu cele ale art. 411 alin. 3 din Codul de procedura civila, luand in calcul raportul de evaluare a imobilului supus vanzarii, efectuat de catre un evaluator ANEVAR (Oprea Dumitru), la cererea debitorului garantat de contestator.
Metoda uzitata la evaluare a fost cea a capitalizarii/actualizarii venitului generat de proprietate. Cum, din raportul de evaluare rezulta ca evaluatorul a inspectat imobilul la data de 15.12.2009, este cert ca, contestatorul avea cunostinta de concluziile raportului de evaluare.
Din aceasta perspectiva, nici sustinerea contestatorului privind nerespectarea de catre executorul bancar a prevederilor art. 504 din Codul de procedura civila, cu privire la intocmirea si afisarea publicatiei de vanzare in termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului, nu corespundea realitatii, atata timp cat aceasta a fost afisata la 20. 08.2010, termen stabilit pentru licitatie fiind 23.09.2010.
A precizat intimata ca potrivit dispozitiilor art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, instanta poate suspenda executarea numai cu conditia depunerii unei cautiuni, in cazul nedepunerii sumei cererea de suspendare urmand a fi respinsa ca inadmisibila, iar in cazul in care suma va fi platita, urmeaza a fi respinsa cererea ca neintemeiata.
Intimata a solicitat respingerea cererii de suspendare a executarii, formulata in temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, intrucat s-a deschis procedura insolventei fata de persoana pe care contestatorul a garantat-o, iar art. 36 din Legea nr. 85/2006 prevede ca de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, insa in speta banca a solicitat executarea silita a contractului de ipoteca incheiat intre contestator si banca, potrivit dispozitiilor art. 1790 din Codul civil, asa incat in dosarul de executare este urmarit contestatorul si nu societatea comerciala aflata in procedura de insolventa fata de care s-au suspendat numai actiunile indreptate impotriva societatii.
In drept, intampinarea s-a intemeiat pe dispozitiile art. 115 – 118 din Codul de procedura civila, solicitandu-se instantei incuviintarea probei cu inscrisuri.
Analizand actele si probatoriile administrate in cauza instanta a retinut si constatat urmatoarele :
Contestatia a fost formulata in termenul prev . de art. 401 Cod procedura civila la 03.09.2010 cu privire la executarea in care s-a intocmit publicatia de vanzare la 20.08.2010, inscris contestat, astfel incat a fost respinsa exceptia tardivitatii formularii contestatiei.
In ceea ce priveste exceptia inadmisibilitatii cererii de suspendare, instanta a retinut ca in cauza s-a depus cautiune in cuantum de 500 lei, astfel cum rezulta din recipisa de consemnare nr. 458430/1 din 22.09.2010 ( fila 9), astfel ca prin sentinta civila nr. 2627/17.12.2010. definitiva si irevocabila, au fost mentinute dispozitiile luate prin incheierea din 09.11.2010, s-a respins exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind suspendarea executarii silite.
Raportat la capatul de cerere privind suspendarea executarii silite, conform art. 36 din Legea nr. 85/2006, acesta a fost respins ca nefondat, intrucat dispozitiile legale invocate , respectiv art. 36 din Legea nr. 85/2006 prevad in mod expres ca se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale, debitorul fiind in cauza SC I.C. SRL, societate comerciala garantata de contestator prin contractul de ipoteca nr. 441 din 14.04.2006, contract ce face obiectul executarii silite.
S-a retinut din contractul de ipoteca, mai inainte mentionat, incheiat intre CEC S.A. – Agentia CEC R. si contestator ca aceasta din urma s-a obligat sa constituie ipoteca asupra imobilului situat in municipiul R., .., judetul Teleorman, pentru suma de 61.905 lei in vederea garantarii creditorului in valoare de 330.000 lei si a dobanzilor aferente acordate debitorului SC I.C. SRL, in baza contractului de credit nr.730 din 14.04.2006.
Obligatia asumata de contestator in calitate de garant ipotecar expres prevazuta in contract, a fost aceea ca in caz de neachitare a creditului garantat a dobanzilor aferente, comisioanelor si a celorlalte obligatii ce decurg din contractul de credit, CEC – Agentia R. se va putea indestula cu sumele obtinute prin executarea silita a bunului imobil ipotecat prin prezentul act de garantie, act insusit de contestator prin semnatura si care constituie titlu executor conform art. 79 alin. 2 din legea nr. 58/1998.
Contestatorul si-a dat acordul in acest inscris cu privire la constituirea ipotecii asupra apartamentului facand mentiunea ca are cunostinta de faptul ca in cazul nerespectarii obligatiilor prevazute in contractul de credit nr. 730 din 14.04.2006 incheiat intre CEC _ Agentia R. si SC I.C. SRL se va proceda la executarea silita a prezentei garantii.
Intrucat in cauza nu s-a facut dovada solicitarii privind suspendarea executarii silite pana la solutionarea irevocabila a prezentei contestatii, potrivit art. 403 alin. 1 Cod procedura civila, a fost respins ca nefondat acest capat de cerere.
S-a retinut ca au fost respectate dispozitiile art. 496 Cod procedura civila, intocmindu-se proces verbal de situatie fara a fi prezent contestatorul.
In cauza contestatorul a facut mentiunea ca nu este de acord cu pretul stabilit, insa nu a solicitat o expertiza tehnica de specialitate in vederea stabiliri unui alt pret, necontestandu-l in vreo alta modalitate.
Sustinerile contestatorului ca nu au fost indeplinite dispozitiile art. 504 Cod procedura civila, in sensul ca nu i s-a comunicat nimic privind intocmirea publicatiei de vanzare, in termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului, sunt nefondate atata timp cat acesta a avut cunostinta de publicatia de vanzare depusa in original la filele 5,6 ale dosarului si contestata prin prezenta.
Cu motivarea ce precede, conform art. 399 si urmatoarele Cod procedura civila, 401, 403 si 504 Cod procedura civila, a fost respinsa contestatia ca nefondata, si s-a retinut ca intimata nu avea obligatia sa comunice contestatorului titlu executoriu, reprezentat de contractul de credit, incheierea privind incuviintarea executarii silite.
Din cauza infractiunilor de utilizare frauduloasa a cardurilor de debit si de credit cetatenii Uniunii Europene pierd in jur de 1,5 miliarde de euro anual.Datele au fost prezentate in cadrul unui raport al Europol pe site-ul agentiei de politie a UE, precizand ca majoritatea acestor ilegalitati au loc in SUA.
“Majoritatea tranzactiilor ilegale cu carduri care afecteaza UE au loc peste hotare, in principal in SUA”, informeaza agentia cu sediul la Haga.
Componentele de securitate ale cardurilor din UE precum cipurile si tehnologia PIN sunt usor de surmontat in SUA. Conform raportului Europol, infractorii ar exploata slabiciunile din SUA, intrucat ATM-urile din acest stat nu respecta pe deplin standardele globale de securitate privind tehnologia cipurilor, cunoscute sub denumirea generica EMV.
Documente necesare:
CERTIFICAT DE URBANISM
cerere tip ( Completata de proprietar )
extras Carte Funciara ( original, si copie) nu mai vechi de 30 de zile
plan de situatie sc. 1:500, 1:1000 in 3 exemplare
In cazul in care constructiile existente nu sunt inscrise in cartea funciara este necesara si prezentarea actelor necesare evidentierii acestora:
– solicitantul are asupra lui Buletinul de Identitate
Acte necesare pentru eliberarea certificatului de urbanism
Documente necesare pentru eliberarea certificatului de urbanism:
cerere tip;
elemente de identificare ale terenului:
memoriu din care sa rezulte cateva elemente despre teren si investitia propusa: caracteristici tehnice, suprafata, destinatia constructiei (spatiu comercial, de productie, etc.)
elemente necesare in faza de autorizare pentru orientarea serviciului urbanism asupra avizelor (RENEL, Inspectoratul de politie sanitara si medicina preventiva)
planurile de identificare a amplasamentului: schite de incadrare in zona;
dovada achitarii taxei pentru obtinerea certificatului de urbanism (chitanta sau ordin de plata).
Taxa se poate achita la Trezorerie sau la casieria consiliului.
Consiliul judetean elibereaza certificatul de urbanism pentru:
investitiile care se aproba de Guvern;
lacasurile de cult;
constructiile pentru industrie, comert, prestari servicii, social-culturale si speciale care se executa la sate;
constructiile si lucrarile de orice fel care sunt executate in afara localitatilor, cu anumite exceptii (foraje, sonde de gaze si petrol).
Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari:
reparatii la acoperisuri, invelitori sau terase;
reparatii la acoperisuri, invelitori sau terase, cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate;
reparatii si inlocuitori de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei;
reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit;
zugraveli si vopsitorii interioare;
zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor situate pe arterele principale de circulatie;
reparatii la instalatiile si echiparea tehnico-sanitara a cladirilor, fara implicatii asupra structurii de rezistenta sau a aspectului arhitectural al acestora.
Actualul program, cu durata de 7 ani, se incheie in 2013. Pentru urmatoarea runda de finantare, pana in 2020, Comisia propune orientarea bugetului sau de 228 de milioane de euro catre promovarea unei mai bune intelegeri a UE, a valorilor, istoriei si culturii sale comune.
De asemenea, fondurile ii vor ajuta pe cetateni sa se implice in activitati civice, prin participarea la dezbateri si discutii pe tema impactului pe care deciziile UE le au asupra vietii lor cotidiene.
Un exemplu il constituie sprijinul oferit, prin acest program, proiectelor de infratire a oraselor. Astfel se finanteaza consolidarea relatiilor dintre municipalitati, care sunt ajutate sa realizeze proiecte comune la nivel local.
Apararea drepturilor cetatenilor
Cresterea gradului de constientizare face parte din strategia Comisiei de aparare a drepturilor cetatenesti in toata Uniunea, pe langa aplicarea mai eficienta si simplificarea modalitatilor de punere in practica.
Un raport asupra cetateniei, realizat in 2010, a identificat principalele obstacole cu care se confrunta oamenii cand incearca sa isi exercite drepturile si 25 de masuri prin care UE ar putea sa le inlature.
Multe dintre aceste masuri au fost luate deja. De exemplu, saptamana aceasta, Comisia a facut o propunere de consolidare a dreptului de a beneficia de protectie consulara in strainatate. O alta propunere recomanda modalitati de solutionare, la nivel transfrontalier, a problemelor legate de impozitul pe succesiune.
Ce este cetatenia europeana?
Fiecare cetatean al unei tari din UE este si cetatean al Uniunii. Pe langa drepturile de care beneficiaza la nivel national, mai are si alte drepturi garantate de tratatele UE si de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Cetatenia le ofera tuturor dreptul de a trai, munci, calatori si face cumparaturi in oricare din cele 27 de state membre, ca si cand s-ar afla in propria tara.
Costurile in cazul unui actiuni de divort sunt reprezentate de taxa de timbru, onorariu avocat, iar in cazul in care unul din soti este strain se mai adauga costurile cu traducerea actelor in limba tarii a carui cetatean este.
Taxa de timbru care trebuie platita pentru o cerere de divort este de 39 Ron.
In cazul in care pe langa cererea de divort se formuleaza si o cerere de partaj se va plati si taxa de timbru corespunzatoare acestei cereri.
Onorariul avocatului pentru actiunea de divort variaza in functie de complexitatea cazului si de timpul necesar solutionarii procesului de divort.
Daca va intelegeti cu sotul/sotia dvs si formulati o cerere de divort prin acord onorariu avocatului este minim, timpul necesar solutionarii cazului fiind foarte scurt (1 -2 luni), ceea ce este si in avantajul partilor.
De altfel, cu cat mai multe vor fi aspectele asupra carora veti ajunge la o intelegere cu sotul/sotia dvs cu atat timpul alocat acestei proceduri va fi mai scurt iar costurile mai reduse.
Share:
Trafic de droguri. Criterii
de individualizare a pedepsei
La individualizarea acestei pedepse, s-au avut in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod penal si anume: gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptei (cu implicatii asupra starii de sanatate publice), imprejurarile in care aceasta a fost
comisa, cantitatea mare de drog cumparata, limitele speciale de pedeapsa, astfel cum au fost reduse prin aplicarea dispozitiile art.320/1 Cod penal, persoana inculpatului, care nu are antecedente penale (facandu-se in consecinta aplicarea disp.art.74 lit.a rap. la art.76 lit.b Cod penal), dar care este administrator de facto al unui site ce comercializa etnobotanice, apreciindu-se ca in contextul in care cantitatea de drog achizitionata este considerabila, inculpatul este administratorul in fapt al site-ului de etnobotanice mentionat…
Aceasta, constă în 3 tipuri de activități:
Conțin o varietate largă de servicii complementare celor 3 categorii descrise mai sus, ca de exemplu: training, studii diverse, outplacement, recrutare și selecție.
DOMENII DE CONSULTANȚĂ ÎN MANAGEMENT REDEFINITE DE FEACO 2006
Serviciile de consultanță în management au fost redefinite de către FEACO în Studiul Pieței de consultanță (Feaco Survey), 2005-2006. Piața de consultanță în management a fost împărțită în patru segmente:
1.a. Business Consulting (BC)/ Consultanță de afaceri (CdA) care include: Strategy Consulting/Consultanță strategică al cărui scop este îmbunătățirea afacerilor pe termen lung și a stării de sănătate a companiilor: planuri și programe de dezvoltare strategică, fuziuni și achiziții, vânzări, marketing și comunicare corporativă integrată, analize financiare de business și altele.
Organization/Operations Management (OM) / Organizare/ management operațional, care realizează integrarea soluțiilor de afaceri în cadrul proceselor de re-engineering/restructurare a afacerilor, managementul relațiilor cu clienții și furnizorii, analiza cost/beneficiu și managementul cumpărărilor și aprovizionărilor;
Project Management (PM) / Managementul proiectelor
Change Management (CM) / Managementul schimbărilor: servicii care preliminar altor servicii de consultanță, asigură succesul și coordonarea resurselor umane din organizație
Human Resource consulting (HR) /Consultanță în Managementul Resurselor Umane: servicii de consultanță care au ca scop îmbunătățirea abilităților resurselor umane din organizații prin managementul și măsurarea performanțelor, reorganizarea sistemului de beneficii, recompense și scheme de pensionare, marketing și Strategii în domeniul resurselor umane și dezvoltarea strategiilor orientate către managementul talentelor și consilierea managerilor executivi.
1.b. Information Technology Consulting (ITC) / Consultanță în domeniul tehnologiei informației și comunicare, evaluarea strategiilor TIC ale organizațiilor cu obiectivul de aliniere a acestora cu procesele de business. Aceste servicii includ planuri și concepte strategice de integrare. Sunt incluse de asemenea, servicii de consultanță pentru elaborarea planurilor și conceptelor strategice integrate, definirea procedurilor și implementarea acestora.
2. Development and Integration / Dezvoltare și integrare, care include: Dezvoltarea de aplicații incluzând soft-ul aplicativ: – crearea de noi funcționalități, adesea personalizate în dezvoltarea proceselor. De obicei aceste dezvoltări integrează sau uniformizează procesele interne și externe de business și pot să includă și conversia și adaptarea aplicațiilor IT astfel încât acestea să poată fi utilizate pe diferite platforme sau concepții. – proiectarea unor servicii care să integreze noile aplicații cu aplicațiile existente sau infrastructura acestora (sistem de integrare-dezvoltare).
Desfășurarea și integrarea aplicațiilor: – implementarea unor noi aplicații de infrastructură constând din instalare hardware și/sau software, configurarea acestora și adaptarea și testarea interoperabilității; servicii care integrează aplicațiile și infrastructurile din sistemele existente și integrarea acestora cu noile aplicații (sistem integrat)
3 . Outsourcing /Servicii externalizate, care constau în trei tipuri de activități:
Managementul serviciilor TIC dintre care sunt menționate serviciile de operare a infrastructurilor (operarea sistemului, administrarea și securitatea acestuia, urmărirea costurilor atașate, configurarea managementului de sistem și managementul tehnologiei și altele), Managementul aplicațiilor și asistarea utilizatorilor Servicii de management aplicat care constă în servicii externalizate de dezvoltarea și implementarea service-ului pentru hardware și aplicații, Managementul relațiilor cu clienții și punerea la dispoziție de infrastructuri (instrumente pentru dezvoltarea aplicațiilor, intermediere cumpărare cum ar fi software pentru managementul informațiilor si stocare sau sisteme și rețele).
Externalizarea proceselor de business. Aceste servicii presupun externalizarea completă a unor procese de business ale clientului.
4. Other services / Alte servicii care grupează o varietate de servicii complementare activităților de consultanță dezvoltare și integrare, precum și de externalizare.
DOMENII ALE CONSULTANȚEI ÎN MANAGEMENT ( BDU – Germania ) adaptată de AMCOR
1. Strategia și dezvoltarea firmelor și organizațiilor
SUBDOMENIILE CONSACRATE in practica de consultanta sunt:
Consultanța antreprenorială cuprinde misiunile de consultanta care vizează dezvoltarea companiilor si a afacerilor in general pentru întreg ciclul de viata al unei afaceri de la crearea ei si pana la transformarea prin fuziune, divizare, alianțe strategice si/sau insovabilitate si faliment.
Principalele Produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Consultanță pentru înființarea unei firme • Privatizare, achiziții, fuziuni, divizări • Coaching antreprenorial • Evaluarea întreprinderii • Vânzarea întreprinderii • Administrarea insolvabilității, reorganizarea firmelor în vederea redresării
Analiza întreprinderii/ companiei cuprinde analizele strategice de tip general ( de exemplu SWOT ) si aplicarea metodelor de analiza strategica atât din perspectiva competitivității, cat si a experiențelor strategice in restructurare si modernizare.
Principalele Produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Analiza punctelor tari și slabe • Analiza potențialului intern și de piață • Măsurarea eficienței și a performanțelor • Evaluarea patrimoniului • Evaluarea tehnologică • Analiza poziției pe piață și față de concurență • Benchmarking • Analize tipologice și comparative • Analiza factoriilor de succes
Abordarea și programul strategic al firmei cuprinde formularea Strategiilor generice si a alternativelor strategice si aplicarea metodelor de management care au avut succes si au devenit consacrate cum sunt: Lean-Management , Reengineering Management , Managementul tranziției si al schimbărilor s.a. Principalele Produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Misiunea întreprinderii • Strategia întreprinderii • Internaționalizarea afacerii • Managementul inovării • Reengineering • Lean-Management • Change-Management • Strategii de asanare tehnologică și financiară • Managementul riscului • Managementul procesului de luare a deciziilor și optimizarea resurselor
Structura de capital și dimensiunea întreprinderii cuprinde analiza si optimizarea structurilor de capital si a cotelor de variabile de participații, combinările si fuziunile, dezvoltarea prin investiții si managementul valorilor acumulate
Principalele Produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Structurile de acționariat si/sau de asociere • Participații de capital • Joint Venture • Cooperări • Outsourcing • Fuziuni • Investiție/dezinvestiție • Value-Management
Imaginea firmei/Comunicații cuprinde promovarea imaginii de firma si brandingul Produsele de consultanta ale acestui subdomeniu sunt relativ recente si in curs de definire si consacrare.
Structuri organizaționale cuprinde elaborarea structurilor organizatorice si a instrumentarului managerial, precum si a unor structuri speciale la interfață cu serviciile de expertiza externalizate
Principalele produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Structura organizațională • Procesele organizaționale • Optimizarea proceselor organizaționale • Managementul siguranței • Dezvoltare organizațională • Protecția datelor și informațiilor • Fraudele economice-expertize • Managementul utilităților • Coaching de proces
Organizarea activităților pe tipuri si categorii cuprinde analiza si evaluarea posturilor din staff si cele operaționale, precum si elaborarea si actualizarea fiselor de post , dar si studierea fluxurilor si a locurilor de munca din activitățile productive si in final fluxurile informaționale raționalizate si tipizate.
Principalele produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Analiza sarcinilor și a activităților • Redactare fișe de post și regulamente • Studiul muncii și a timpului de munca • Gestiunea tipizată a firmei • Managementul documentelor • Prelucrarea datelor și conducerea proceselor
Amplasarea și dimensiunea activităților cuprinde amplasările optimizate si flexibile ale activităților firmei și planificarea rațională a investițiilor în construcții și terenuri, precum și proiectarea rațională și ergonomică a locurilor de muncă și a echipării acestora.
Principalele produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Stabilirea necesităților de spațiu • Planificarea construcțiilor • Proiectarea locului de muncă • Sisteme de procesare a documentelor • Sisteme de comunicare • Amenajare și echipare • Echipamente de birou
2. Managementul Resurselor Umane SUBDOMENIILE CONSACRATE in practica de consultanta sunt:
Consultanță în domeniul managementului Resurselor Umane (R.U.) cuprinde activități de selecție și orientare profesionala, recrutarea si adaptarea personalului, precum si analize de piață si marketing pentru resursele umane
Principalele produse de consultanță din acest subdomeniu sunt: • Recrutare și selecție a personalului • Metode de selecție si orientare profesionala • Analiza pieței RU • Marketingul resurselor umane
Evaluarea personalului cuprinde evaluarea posturilor si a performantelor , descrierea posturilor si actualizarea continua a acestora
Principalele produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Evaluarea locului de muncă/postului • Descrierea locului/postului • Evaluarea realizărilor/performanțelor • Încadrarea/angajarea personalului • Administrarea personalului
Sisteme de remunerare/compensare a personalului cuprinde politicile salariale si sistemele de compensare si motivare, precum si ventilarea personalului in funcție de necesități de-a lungul carierei profesionale Principalele produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Sisteme de compensare • Politici salariale • Utilizarea colaboratorilor • Asigurarea pensiei
Managementul personalului cuprinde sistemele de conducere a personalului pe baza potențialului, a necesităților și a capabilităților dovedite, dar si analiza motivațiilor și a climatului de munca .
Principalele produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Sisteme de conducere • Planificarea necesarului de personal • Stabilirea potențialului RU • Planificarea carierei • Analiza motivațiilor • Analiza climatului din întreprindere • Analiza culturii organizației • Analiza absenteismului
Managementul Problemelor sociale cuprinde analize si soluții sociale adecvate si motivante prin coordonarea asigurării unor servicii proprii sau externalizate pentru tot personalul si familiile acestora, după caz.
Principalele produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Administrarea cantinelor • Asigurări de sănătate • Grădinițe și alte facilități ale întreprinderii • Locuințe ale întreprinderii • Audit social • Alte probleme sociale
Consultanța pentru dezvoltarea RU cuprinde pregătirea și perfecționarea rațională a personalului în funcție de cerințele de dezvoltate si corelarea intre interesele firmei de pregătire continua și cele ale personalului.
Principalele produse de consultanta din acest subdomeniu sunt: • Programe de instruire • Training asistat ITC • Programe pentru traineri interni(Train the trainers) • Controlling, descentralizarea deciziilor si a responsabilităților resurselor umane
Formare și perfecționare RU Cuprinde sistemul de pregătire și perfecționare pe niveluri ierarhice și profesii, inclusiv a managerilor prin sisteme interactive, adaptate la strategia și politicile de personal ale firmei
Principalele produse de consultanță din acest subdomeniu sunt: • Pregătire și perfecționare RU • Pregătire și perfecționare manageri • Dezvoltarea echipelor • Training:ascultare, recepționare • Training: utilizarea timpului, organizarea timpului de muncă • Training:Tehnici de comportare • Training: Coaching competențe • Workshop:Orientarea către clienți
Consultanță pentru redistribuire cu plasament si reorientare profesionala cuprinde activități de actualizare rațională a cunoștințelor și experiențelor acumulate de personal, îmbinate cu asigurarea continuității activităților, chiar si prin reorientare profesionala si dislocare teritoriala. Produsele de consultanță, în acest subdomeniu, sunt în curs de modernizare și consacrare pe noi principii de utilizare cat mai completa si adecvata a resurselor umane.
3. Marketing și servicii de piață,relații publice
SUBDOMENIILE CONSACRATE in practica de consultanta sunt:
Cercetarea de marketing și analiza pieței • Analiza concurenței • Analiza potențialului de piață • Cercetarea consumului • Evaluarea amplasamentului • Analiza canalelor de distribuție • Analize integrate ale pieței
Analiza de marketing și analiza desfacerii • Eficiența canalelor de distribuție • Analiza portofoliului de clienți • Analiza organizării marketingului
Marketing strategic • Strategia grupurilor țintă • Strategia mediului de afaceri • Managementul inovării produselor • Politica mărcilor • Internaționalizarea • Strategii de intrare pe piață • Diversificarea produselor
Modernizarea distribuției • Organizarea desfacerii • Controlul activității interne • Controlul activității externe • Canale de distribuție • Distribuția fizică și rețele • Metode moderne de vânzări • Computer-Aided-Selling
Marketing operațional • Dezvoltarea produselor și a sortimentelor • Concepte de promovare ale vânzării • Concepte de comunicare în distribuție
Consultanță pentru dezvoltarea relațiilor comerciale externe • Planificarea și controlul activităților de export • Planificarea finanțării și asigurările • Deschiderea pieței către import și export • Participarea la negocieri • Participarea la vânzarea și acordarea de licențe • Pregătirea de investiții străine • Probleme privind transporturile, vamă și plăți • Publicitate în exterior și la târguri • Construirea și dezvoltarea de organizații ale importatorilor și exportatorilor • Managementul riscului
Potrivit art. 3 pct. 6 din Legea insolvenţei nr. 85/2006, prin creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile. Textul stabileşte, aşadar, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţa deţinută de creditor asupra averii debitorului pentru ca cererea privind deschiderea procedurii insolvenţei să poată fi admisă.
Creanţa trebuie să fie certă, în sensul existenţei sale neîndoielnice şi al cuantumului cert, având expunere monetară, lichidă şi exigibilă – asupra căreia se pot ridica pretenţii – şi să se încadreze în valoarea pragului stabilit de art. 3 pct. 12 din acelaşi act normativ, respectiv minim 45a.000 lei (RON).
Dovada caracterului cert al creanţei se poate face atât prin titlu executoriu, cât şi prin act sub semnătură privată sau orice alt înscris necontestat de debitor nici în privinţa existenţei sale, nici în ceea ce priveşte cuantumul creanţei solicitate în baza acestuia.
Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială, decizia civilă nr. 889/R din 10 septembrie 2007
Prin sentinţa civilă nr. 378 din 14 februarie 2007 pronunţată în dosarul nr. 4265/COM/S/2006 judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Timiş a admis contestaţia formulată de debitoarea S.C. A.F.” S.A. şi a respins cererea creditoarei A.D.S. având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei împotriva acestei societăţi, reţinând, în esenţă, că pentru pretenţiile afirmativ neachitate de pârâtă în perioada anterioară cu trei ani datei introducerii cererii de chemare în judecată (28.03.2006) acţiunea este prescrisă, contractul de concesiune a terenurilor nr. 50/26.04.2000 de care se prevalează creditoarea ca fiind titlu executoriu în baza Legii nr. 190/2004, nu are acest caracter decât după intrarea în vigoare a actului normativ menţionat, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 78 din Constituţia României, iar pentru pretenţiile ce nu sunt prescrise şi nici sub reglementarea Legii nr. 190/2004, cererea este nefondată întrucât între părţi nu s-a încheiat un contract de concesiune, astfel că debitoarea nu şi-a asumat vreo obligaţie în sensul clauzelor stipulate, nesemnând actul la rubrica concesionar”.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs creditoarea A.D.S. solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă conform prevederilor Legii nr. 85/2006, pentru următoarele motive:
Prima instanţă a reţinut în mod greşit lipsa unui contract valabil încheiat interpretând eronat lipsa consimţământului părţilor contractante raportat la actele şi documentele depuse la dosar. În data de 26 aprilie 2000, în temeiul Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, a Normelor metodologice cadru de aplicare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 216/1999 şi a art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 198/1999 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, între recurentă, în calitate de concedent şi intimată, în calitate de concesionar, s-a încheiat contractul de concesiune nr. 50/2000 pentru exploatarea terenului agricol în suprafaţă de 1.374,38 ha situat în perimetrul localităţii F. şi D. din jud. Timiş, prin probatoriul administrat în cauză făcându-se dovada existenţei contractului, fapt ce rezultă şi din semnarea sau emiterea diverselor documente în baza acestei convenţii. Mai mult decât atât, contractul de concesiune a fost recunoscut de ambele părţi, acesta producându-şi efectele juridice în ambele sensuri, respectiv S.C. A.F.” S.A. a exploatat terenul aflat în administrarea A.D.S. achitând o parte din redevenţa datorată, iar recurenta i-a pus la dispoziţie terenul în vederea exploatării, orice reţinere a instanţei cu privire la lipsa unui contract valabil este netemeinică şi greşit interpretată. De asemenea, recurenta mai consideră că judecătorul-sindic în mod eronat a reţinut prescripţia debitelor înregistrate de către societatea debitoare atâta vreme cât termenul de prescripţie a fost întrerupt prin plăţile efectuate de către aceasta prin ordinele de plată de la dosar, termenul general de prescripţie fiind cel de 5 ani întrucât s-a început procedura lor de recuperare atât pe cale de contencioasă (din anul 2004), cât şi pe calea reglementată de Legea insolvenţei (în anul 2006).
Prin decizia civilă nr. 889/R din 10 septembrie 2007, Curtea de Apel Timişoara a respins ca nefondat recursul formulat de creditoarea A.D.S. împotriva sentinţei civile nr. 378 din 14 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 4265/COM/S/2006.
În considerente s-a reţinut că, creditoarea recurentă a solicitat declanşarea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea S.C. A.F.” S.A. pentru recuperarea unui pretins debit neachitat în cuantum de 1.121.377,85 lei reprezentând redevenţă, T.V.A. şi penalităţi de întârziere calculate conform contractului de concesiune nr. 50/26.04.2000. Acest contract, depus în copie la dosarul fond, la rubrica concesionar” nu este semnat şi ştampilat de către societatea debitoare. Mai mult, la finalul actului, la rubrica observaţii”, debitoarea a arătat că nu doreşte concesionarea terenului, nefiind de acord cu nivelul redevenţei deoarece majoritatea terenurilor sunt pajişti naturale. Pentru aceste motive debitoarea a şi formulat contestaţie la cererea creditoarei de declanşare a procedurii insolvenţei, contestaţie care a fost admisă de către judecătorul-sindic pe motiv că societăţii debitoare nu îi este opozabil contractul de concesiune întrucât acesta nu îndeplineşte condiţiile generale de validitate ale convenţiilor prevăzute de art. 948 C.civ., nefiind semnat de societate.
Creditoarea, în recursul formulat, susţine că în mod greşit s-a reţinut de către instanţa de fond lipsa unui contract valabil încheiat între părţi, deoarece, în opinia sa, prin probatoriul depus la dosar, a dovedit existenţa şi valabilitatea convenţiei prin semnarea sau emiterea de către debitoare a unor documente încheiate în baza contractului de concesiune în litigiu. De asemenea, s-a arătat că în mod eronat judecătorul-sindic a considerat că o parte din sumele datorate în temeiul acestuia sunt prescrise şi că tot în mod greşit s-a reţinut în motivarea admiterii contestaţiei debitoarei că părţile s-au mai judecat în ceea ce priveşte respectivul contract, iar debitoarea a avut câştig de cauză, dat fiind faptul că, în prezent, litigiul se află în curs de soluţionare, fiind trimis spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti – Secţia contencios-fiscal.
Curtea a constatat că indiferent de problema prescripţiei unei părţi din sumele datorate ori a unui eventual litigiul purtat în părţi cu privire la aceste sume sau la existenţa raporturilor juridice dintre ele, problema de drept care se pune în speţă este dacă creditoarea recurentă deţinea, în momentul formulării cererii prin care a solicitat intrarea în insolvenţă a debitoarei, o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva acesteia.
Articolul 3 pct. 6 din Legea insolvenţei nr. 85/2006 defineşte noţiunea de creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei ca fiind creditorul a cărui creanţă, împotriva patrimoniului debitorului, este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile. Textul acestui articol stabileşte, aşadar, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţa deţinută de creditor asupra averii debitorului pentru ca cererea privind deschiderea procedurii insolvenţei să poată fi admisă. Creanţa trebuie să fie certă, în sensul existenţei sale neîndoielnice şi a cuantumului cert, având expunere monetară, lichidă şi exigibilă – asupra căreia se pot ridica pretenţii – şi să se încadreze în valoarea pragului stabilit de art. 3 pct. 12 din acelaşi act normativ, respectiv minim 10.000 lei (RON).
Dovada caracterului cert al creanţei se poate face atât prin titlu executoriu, cât şi prin act sub semnătură privată sau orice alt înscris necontestat de debitor nici în privinţa existenţei sale, nici în ceea ce priveşte cuantumul creanţei solicitate în baza acestuia.
Infractiunile contra autoritatii sunt: ultrajul, sustragerea sau distrugerea unor inscrisuri.
Protectia penala care se realizeaza prin incriminarile cuprinse in Titlul V al partii speciale a Codului Penal, este acordata numai acelor institutii care reprezinta in sens juridic o autoritate, in sensul de autoritate oficiala, recunoscuta prin lege si avand competente legale
materializate in acte producatoare de consecinte juridice precizeaza Consultanta avocat
Urmarea imediata consta in starea de pericol pentru autoritatea statului, iar in secundar, in vatamarea unui obiect nematerial ( de exemplu a dreptului la onoare, la libertate psihica) sau a unui obiect material ( de exemplu distrugerea unui document) – Consultanta avocat -online
Avocatii nostri specializati se vor implica activ in realizarea tuturor actelor procesuale si procedurale necesare pentru tragerea la raspunderea penala a celor vinovati de savarsirea unor astfel de fapte.
Daca insa sunteti invinuit sau inculpat va vom asista la toate activitatile desfasurate in faza de urmarire penala si vom fi prezenti la toate sedintele de judecata incercand sa administram toate probele necesara si sa subliniem instantei toate aspestele care sunt in favoarea dumneavoastra, astfel incat sa probam nevinovatia sau sa obtinem o condamnare cu o pedeapsa foarte mica si cu suspendarea executarii acesteia.
În România, avocatul este persoana licențiată în știinte juridice care, ulterior, este admisă în profesie, în baza unui examen organizat de baroul în care intenționează să profeseze. După admiterea în profesie, avocatul poartă titlul profesional de avocat stagiar, urmând a fi înscris pe Tabloul avocaților stagiari. La înscrierea în barou, avocatul depune un jurământ într-un cadru solemn. După
efectuarea stagiului obligatoriu de 2 ani, avocatul stagiar trebuie să susțină un examen de definitivat organizat de barou, în urma căruia avocatul este înscris pe Tabloul avocaților definitivi.
În principal, activitatea avocatului se realizează prin consultații cu caracter juridic și prin asistență sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor organe de jurisdicție.
În exercitarea profesiei, avocatul este independent și se supune numai legii, statutului profesiei și codului deontologic. El promovează și apără drepturile, libertățile și interesele legitime ale omului.
Deși avocații au o formare juridică generală, complexitatea tot mai mare a aspectelor de drept, generată de evoluția societății, a impus specializarea acestora pe diferite ramuri de drept (drept comercial, drept civil, drept penal, drept fiscal etc) sau pe categorii de activități:
avocați de consultanță care acordă consultații cu caracter juridic;
avocați pledanți care asistă sau reprezintă persoanele fizice sau juridice în fața instanțelor judecătorești.
„Cat costa un proces de divort?”. Oricat ar parea de ciudat, un raspuns absolut precis nu se poate da, cu siguranta. Se poate, insa, indica, in linii mari, care sunt categoriile de costuri implicate intr-un proces de divort si in cel de partaj. Iata care sunt acestea
Costuri legale
Costul aferent onorariului de Avocat
In primul rand trebuie sa cunoasteti ca in cazul procesului de divort si partaj (efectuarea partajului nu este obligatorie odata cu procesul de divort), sotii nu sunt obligati sa fie asistati de un Avocat. O prima consecinta a acestui fapt este simpla: aceasta categorie de costuri poate lipsi.
In functie de complexitatea cazului, insa, si, mai ales, pentru confortul psihic al celor implicati direct ca parti ale procesului (sotul si sotia), acestia isi pot asigura serviciile juridice ale unui Avocat, care sa ii asiste si consilieze pe durata procesului. Fiecare Avocat are dreptul de a-si stabili propriul onorariu, costurile din aceasta categorie fiind direct proportionale si cu complexitatea cazurilor.
Cu cat un proces de divort este mai usor de incheiat cu succes, costurile sunt mai reduse. Atunci cand este implicat si partajul bunurilor comune, pot aparea si costuri variabile, proportionale cu sumele disputate (care se alatura, astfel onorariilor fixe).
Alte costuri ce mai pot aparea in procesul de divort si/sau partaj
Publicăm materialul intitulat „PROBLEME DE INTERPRETARE ŞI APLICARE A LEGISLAŢIEI PROFESIEI DE AVOCAT” care va face obiectul dezbaterilor în şedinţa Consiliului UNBR din 28 martie 2013.
Publicăm Decizia nr. 45/14.12.2012 a Comisiei Permanente a U.N.B.R. pentru aprobarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Fondului de Solidaritate al Avocaţilor şi Hotărârea nr. 216 din 03 decembrie 2011 a Consiliului U.N.B.R. prin care, în baza Hotărârii nr. 11 din 11 iunie 2011 a Congresului Avocaţilor, s-a aprobat funcţionarea Fondului de Solidaritate al Avocaţilor.
Publicăm următoarele Hotărâri al Consiliului U.N.B.R. adoptate în şedinţa din 15 decembrie 2012:
– Hotărârea Consiliului UNBR nr. 552 din 15 decembrie 2012 privind validarea examenului de primire în profesie ca avocat stagiar şi pentru persoanele care au susţinut examenul de definitivat în alte profesii juridice precum şi – anexat – a rezultatelor examenului.
– Hotărârea Consiliului UNBR nr. 553 din 15 decembrie 2012 privind cuantumul ajutorului de deces;
– Hotărârea Consiliului UNBR nr. 554 din 15 decembrie 2012 privind cuantumul şi modul de calcul al unor indemnizaţii şi ajutoare de asigurări sociale prevăzute de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor;
– Hotărârea Consiliului UNBR nr. 555 din 15 decembrie 2012 privind nivelul punctajului maxim de pensie;
– Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 648 din 15 decembrie 2012 privind: calendarul desfăşurării şedinţelor Comisiei Permanente a U.N.B.R., ale Consiliului U.N.B.R., ale examenului de primire în profesia de avocat, ale activităților din cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor – INPPA în vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv, în anul 2013.
Publicăm Sinteza raportului de evaluare actuarială din noiembrie 2012, efectuat la cererea Casei de Asigurări a Avocaţilor, cu rugămintea ca Decanii Barourilor să asigure publicarea acestuia pe site-ul fiecărui Barou.
Publicăm adresa Ministerului Justiţiei nr. 96408/24.10.2012, înregistrată la Uniunea Naţională a Barourilor din România la nr. 1661/2012 din 29.10.2012 privind situaţia restanţelor la plata onorariilor avocaţilor pentru asistenţa judiciară, înregistrate la nivelul curţilor de apel.
Publicam un extras al Hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) din data de 06 septembrie 2012, pronuntata in cauza Autoritatea Poloneza de Reglementare in domeniul Telecomunicatiilor vs. Comisia Europeana referitor la reprezentarea partilor in fata CJUE de catre consilierii juridici.
Dăm publicităţii HOTĂRÂREA NR. 526 din 01 septembrie 2012 a Consiliului UNBR privind recunoaşterea orelor de pregătire profesională.
Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual (Text în vigoare începând cu data de 28 iulie 2011, actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 28 iulie 2011.)
Extras:
„ART. 43
(1) Radiodifuzorii trebuie să evite să aducă atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile unor cauze aflate pe rol în justiţie sau în curs de cercetare, prin comentariile şi luările de poziţie proprii sau ale invitaţilor, inclusiv ale avocaţilor părţilor.
(2) Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni realizate sau moderate de către persoane învinuite sau inculpate în care se discută aspecte legate de cazul personal aflat în cercetare sau pe rolul instanţelor de judecată.
(3) Radiodifuzorii nu pot difuza emisiuni realizate sau moderate de către membri activi ai barourilor de avocaţi, în care se dezbat cazuri aflate în cercetare ori pe rolul instanţelor de judecată.”
Avocat divorce : un rôle d’information et de défense
Avant d’introduire la procédure de divorce, l’avocat doit conseiller son client qu’il doit avertir :
du déroulement de la procédure et de ses étapes,
des enjeux familiaux, financiers, patrimoniaux et fiscaux.
precizeaza www.avocat.net
Pour déterminer la stratégie à mettre en place, élaborer des accords, les faire aboutir, mener à bien la procédure de divorce et assurer la plaidoirie dans l’intérêt de son client, l’avocat devra :
entrer dans l’intimité de la vie familiale et l’histoire du couple,
demander à son client de produire certaines pièces,
analyser les différentes facettes de la situation,
et déterminer les conséquences du divorce, décrire les avantages et les inconvénients de telle ou de telle procédure…
Avocat divorce : un client actif
De son côté, le client devra être actif et construire son dossier en l’alimentant régulièrement par l’obtention et la transmission à son avocat des pièces nécessaires à la défense de ses intérêts.
Ainsi, la relation du client et de son avocat doit impérativement reposer sur la confiance.
Divorce : pensez à un avocat spécialisé en droit familial collaboratif
Chaque époux peut également confier le règlement du conflit familial à un avocat spécialisé en droit familial collaboratif.
Il s’agit pour les époux et leurs avocats de s’engager contractuellement à ne pas recourir au juge aux affaires familiales pour régler leur différend, sauf pour présenter leur accord au juge pour homologation.
Le droit collaboratif en droit de la famille est appliqué dans de nombreux pays.
L’avocat spécialisé en droit familial collaboratif doit être inscrit sur la liste des praticiens du droit collaboratif consultable sur le site de l’Association française des praticiens du droit collaboratif (www.droit-collaboratif.org).
Divorce : il est possible de changer d’avocat
Si la confiance est inexistante ou rompue, le client devra faire le choix d’un autre avocat.
L’avocat peut également prévenir son client qu’il estime ne plus pouvoir assurer sa défense dans les meilleures conditions : le client doit en être averti suffisamment tôt pour éviter la mise en péril de ses intérêts.
Dans les deux cas, les pièces du dossier seront alors transmises au nouvel avocat par le premier dès lors que ce dernier aura été réglé de ses honoraires.
Enfin, tout litige entre l’avocat et son client peut être porté devant le Bâtonnier de l’Ordre des Avocats auquel appartient l’avocat.
Le Bâtonnier rendra alors une décision qui dans le mois de sa notification pourra faire l’objet d’un recours devant le premier Président de la Cour d’Appel.
Divorce : choisir un ou deux avocats ?
La question se pose uniquement dans l’hypothèse ou les époux ont déjà établi entre eux un canevas précis et concerté des mesures qu’ils entendent mettre en place dans le cadre d’un divorce par consentement mutuel, à savoir notamment :
le devenir du domicile conjugal,
la fixation des résidences de chacun et de celle des enfants,
le partage de l’autorité parentale sur les enfants, les montants de leurs pensions alimentaires,
l’organisation du droit de visite et d’hébergement pour celui des parents auprès duquel les enfants n’auront pas leur résidence,
le partage des meubles et des immeubles, etc.
Si telle est la situation, les époux peuvent choisir le même avocat qui les représentera tous les deux et rédigera la requête, la convention de divorce et les assistera le jour de l’audience.
Si trop de conditions restent à discuter entre les époux avec un risque non négligeable de désaccord, il leur est recommandé de choisir chacun un avocat.
En effet, en cas de désaccord entre ses clients, l’avocat choisi par les deux époux ne pourra continuer à assurer la défense de l’un ou de l’autre sans violer les règles de sa déontologie. Les époux devront alors s’assurer chacun les conseils d’un nouvel avocat.
Dosarul nr. 75/2007 cuprinde recursul inaintat Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre Procurorul General al Romaniei privind cele doua orientari in practica instantelor de judecata cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 pct. 1, art. 2 pct.1 lit.a si b si art. 2821 alin.1 din Codul de procedura civila, in ceea ce priveste caracterul evaluabil sau neevaluabil in bani al
litigiilor civile si comerciale avand ca obiect constatarea existentei sau inexistentei unui drept patrimonial, constatarea nulitatii, anularea, rezolutiunea, rezilierea unor acte juridice, privind drepturi patrimoniale, atat in situatia in care este formulat capatul de cerere accesoriu privind restabilirea situatiei anterioare sau restituirea prestatiilor efectuate, cat si in situatia in care nu este formulat acest capat de cerere, in vederea determinarii competentei materiale de solutionare in prima instanta a acestor litigii si a cailor de atac ce pot fi exercitate.
Practica neunitara a instantelor
Unele instante de judecat au apreciat ca aceste categorii de litigii, avand un obiect patrimonial, sunt evaluabile in bani, cu consecinta stabilirii competentei si a cailor de atac in functie de valoarea obiectului litigiului.
In motivarea acestui punct de vedere s-a aratat ca, ori de cate ori pe calea actiunii civile se tinde a se proteja un drept patrimonial, evaluarea obiectului litigiului este posibila si necesara, pentru stabilirea competentei materiale de solutionare in prima instanta a litigiilor civile si comerciale si a cailor de atac ce pot fi exercitate.
La stabilirea criteriului valoric, legiuitorul a avut in vedere valoarea obiectului litigiului in materialitatea sa, pretentia concreta, precum si dreptul subiectiv asupra fiecarui bun reclamat, sens in care a impus, prin art. 112 alin.1 pct.3 din Codul de procedura civila, obligatia reclamantului de a preciza valoarea obiectului cererii.
In consecinta, pentru determinarea competentei materiale si a cailor de atac potrivit dispozitiilor art. 1 pct.1, art. 2 pct.1 lit.a si b si art. 2821 alin.1 din Codul de procedura civila, nu se are in vedere denumirea generica a cererii, ci valoarea obiectului acesteia, indiferent daca cererea este in constatarea sau in realizarea dreptului.
2. Alte instante au considerat ca aceste litigii nu sunt evaluabile in bani, iar formularea petitului accesoriu, privind repunerea in situatia anterioara determina incidenta dispozitiilor art. 17 din Codul de procedura civila, potrivit caruia „cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantei competente sa judece cererea principala”, fara a avea nicio relevanta sub aspectul competentei si a cailor de atac.
Astfel, s-a aratat ca in mod cert actiunile in constatare nu pot fi calificate ca avand un caracter patrimonial, evaluabil in bani.
Acelasi caracter il au si actiunile in rezilierea sau rezolutiunea contractelor, avand in vedere ca se urmareste aplicarea, pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale de catre una dintre parti, a unei sanctiuni civile, nesusceptibila de evaluare.
Asadar, indiferent de valoarea obiectului litigiului, in cadrul acestor actiuni se analizeaza indeplinirea, de catre parti, a obligatiilor ce le revin potrivit contractului.
Tot astfel, si cererile privind constatarea nulitatii absolute sau anularea unor acte juridice sunt neevaluabile in bani pentru ca, pe aceasta cale, se tinde la desfiintarea actelor, pentru neindeplinirea conditiilor de validitate.
Opinia procurorului General
Procurorul General, Laura Codruta Kovesi, considera ca litigiile avand un obiect patrimonial sunt evaluabile in bani, cu consecinta stabilirii competentei si a cailor de atac in functie de valoarea obiectului litigiului.
Un avocat calculează, de obicei, un onorariu pe un tarif orar. Acest lucru poate varia de oriunde de la cateva zeci de euro pe ora la mai mult de cateva sute de euro pe oră, în funcţie de circumstanţele cazului, precum şi experienţa şi expertiza avocatului.
În calcularea onorariului, avocatul ia in considerare o serie de elemente, cum ar fi:
1. Timpul. Aceasta este elementul de bază în stabilirea unui onorariu. În timp ce mulţi avocati stau la locul de muncă un minim de opt-zece ore pe zi, doar aproximativ 65% din acest timp poate fi facturat la clienti. Timpul rămas este dedicat a ţine pasul cu multe legi noi şi în continuă schimbare; continua cursurile de educaţie juridică; participa la reuniunile initiate de Baroul din care face parte şi participă la studii şi proiecte conexe, precum şi de voluntariat în cadrul programelor de servicii juridice, in cazul nostru fiind vorba de programul 100 de avocati pentru Romania.
2. Capacitatea, experienţa şi reputaţia. O buna formare in facultate, combinata cu experienţa juridică reprezintă educaţia unui avocat. Un avocat cu experienţă poate fi mai bine pregătit să se ocupe de problema clientului sau. În cazul în care avocatul este bine cunoscut ca un avocat capabil intr-un domeniu, un onorariu mai mare poate fi perceput pentru servicii ce se constituie sub forma unei cereri speciale. Această situaţie este similară cu cea găsită în domeniul medicinii atunci când un medic are tarifele mai mari pentru o operaţiune complexă (operatie pe creier) decât pentru una de rutina (extirparea apendicelui).
3. Rezultatele obţinute. În unele cazuri, rezultatul în sine poate decide onorariul. Exista dosare in care un avocat nu primeşte nici un onorariu cu excepţia cazului în care clientul isi primeste despagubirea de la partea culpabila, cum este cazul proceselor de recuperare creante. În cazul în care banii sunt recuperaţi, atunci este plătit si avocatul cu un procent convenit din suma recuperata. În cele mai multe cazuri, acest procent variază de la aproximativ 5% la 20%, în funcţie de suma recuperata, zona, împrejurările cauzei, şi mulţi alţi factori. Clientului, prin lege, este responsabil pentru costurile de judecată, cum ar fi taxele de timbru si costurile de executare. Clientul trebuie să ramburseze, de asemenea, avocatului orice cheltuieli reale plătite din fondurile de birou insa numai in conditiile in care clientul si-a dat acordul prealabil privind efectuarea acestor cheltuieli.
Atunci când un asemenea aranjament a fost făcut, avocatii vor fi plătiti numai dacă clientul câştigă cazul. Clientul trebuie sa aibe intotdeauna in vedere faptul că nici un avocat NU poate garanta rezultatele nici unei proceduri judiciare.
4. Cheltuieli de operare ale cabinetului. Costul mediu de exploatare a cabinetului (inclusiv astfel de elemente ca o chirie, echipamente, biblioteci drept, consumabile, personalul profesionale si non-profesionale şi de asigurare) sumele sunt la minim 50% din venitul anual brut.
Clientul trebuie sa discute costul serviciilor juridice de la primul interviu cu un avocat. Avocatul nu poate fi în măsură să determine valoarea exactă de timp şi efort necesar să se ocupe de cazul sau, dar ar trebui să fie în măsură să dea o estimare bazata pe experienta din trecut. Uneori, un avocat poate stabili un onorariu total (forfetar) pentru activitatea în cauză sau poate oferi doar tu o cifră pentru estimarea timpului necesar pe o anumită chestiune.
Incheierea unui contract de asistenta juridica este recomandata pentru beneficiul reciproc al clientului cât şi avocatului.
Clientul nu trebuie NICIODATĂ sa ezite să discute despre onorarii în orice moment în timpul rezolvarii problemelor sale legale. Dacă primeste o estimare sau factura şi crede că onorariul nu este bun, trebuie discutat cu avocatul. De obicei, neînţelegerile cu privire la onorarii rezultă din faptul că clientul nu este conştient de amploarea activităţii desfasurate de avocat cu privire la caz.
2. Actiuni pregatitoare pentru proces
Desfasurate in cooperare intre Client si Avocat, implica activitati de adunare a documentelor necesare, de negociere cu partea adversa, de stabilire a cadrului general al procesului.
3. Demararea si desfasurarea procesului
Are loc depunerea cererii de divort, insotita de actele necesare, depunerea intampinarii si demararea procesului. Fiecare termen al procesului este explicat Clientului, avocatul desfasurand asistenta juridica permanenta a acestuia pe intreaga perioada a divortului
4. Obtinerea hotarii judecatoresti, alte activitati
Obtinerea hotararii de divort nu reprezinta in mod obligatoriu si finalizarea colaborarii. Pot urma, in functie de necesitati si solicitari ale Clientului, convenite cu Avocatul, activitati privind:
Cum se inregistreaza in Romania divortul efectuat in strainatate
Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate pot inregistra in Romania schimbarea starii civile, atunci cand aceasta a avut loc in strainatate. Recunoasterea in Romania a hotararilor de divort straine, are loc in una din doua modalitati, in functie de tara unde divortul s-a pronuntat:
a. Inregistrarea divortului la Serviciu de Stare Civila competent
Divortul se va inregistra printr-o cerere adresata Serviciului de Stare Civila al ultimului loc de domiciliu al solicitantului. Inregistrarea divortului este o procedura relativ greoaie si poate dura in medie intre 2 si 3 luni, presupunand avize interne obtinute de la serie de autoritati romane.
b. Recunoasterea hotararii de divort in instanta
Recunoasterea divortului se face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu avut in tara – exequator. Solicitantul va depune la Tribunal cererea personal sau prin imputernicit, cu procura speciala. Inscrierea divortului pronuntat in strainatate, privind un cetatean român, se va face numai dupa ce hotarârea straina, definitiva si irevocabila, a fost recunoscuta de catre tribunalul competent.
Dupa obtinerea hotararii Tribunalului, solicitantul se va adresa Serviciului de Stare Civila a ultimului domiciliu, pentru operarea modificarii starii sale civile.
In medie aceasta procedura poate dura aproximativ 4 luni.
Acte necesare pentru recunoasterea hotararii de divort din strainatate
Cererea de recunoastere a hotararii straine va trebui in mod obligatoriu insotita de urmatoarele acte:
Pentru demersurile de recunoastere a sentintei de divort de catre o instanta/autoritate din Romania, persoanele interesate pot da imputernici un avocat din Romania care sa ii reprezinte, fara ca prezenta lor sa mai fie necesare.
Niculae Nejloveanu şi-a extins afacerea culinară în incinta Baroului Constanţa. Mai nou, Nejloveanu nu-i mai hrăneşte doar pe cei de frecventează restaurantul La Proţap, ci şi pe avocaţi, şi chiar la ei acasă. Despre noua afacere din incinta Baroului Constanţa, Nejloveanu spune că este doar un bufet, lăsând totodată de înţeles că nu este cine ştie ce mare investiţie. Clienţii lui Nejloveanu: avocaţi,
judecători, frecventează zilnic localul aflat la subsolul Baroului. Mai multe despre noua sa afacere, maestrul-bucătar nu a vrut să comenteze, probabil şi pentru că este iritat de presa care nu îi dedică un monument în cinstea abilităţilor sale culinare. Mai adăugăm că, dacă tot suntem în sezon estival şi turiştii caută locuri de cazare pe litoral, în zona Baroului au fost plasate mai multe panouri publicitare cu trimitere spre Hotelul Balada Nej şi Restaurantul La Proţap.
Roxana CĂLINESCU
replicaonline
Fondat la 30 septembrie 1831 şi reorganizat la 24 iunie 1865, în urma adoptării primei Legi privind organizarea corpului de avocaţi (decembrie 1864), Baroul din Bucureşti (de Ilfov, cum s-a numit iniţial) a reprezentat nucleul în jurul căruia s-a afirmat şi s-a manifestat profesia de avocat în România.
De-a lungul istoriei sale, Baroul a cunoscut mai multe etape de dezvoltare; între 1831 şi 1865 s-au născut premisele organizării moderne, perioada 1865-1921 a reprezentat epoca formării şi afirmării, urmată de cea a reîntregirii şi consolidării (între cele două războaie mondiale), de restriştea din timpul regimului comunist, renaşterea post-1989 şi integrarea europeană.
Baroul din capitală, consiliul de disciplină şi decanii săi au dat întotdeauna tonul în viaţa Corpului de avocaţi, reacţionând la vicisitudini, corectând defectele şi impunând exigenţele progresului.
Iniţiativele privind modificarea şi perfecţionarea legislaţiei în domeniu, dialogul cu magistratura şi ceilalţi factori implicaţi în distribuirea dreptăţii, raporturile cu celelalte puteri ale statului ori contactele cu barourile lumii au pornit ori s-au făcut de aici.
Bara românească a strălucit începând de la Bucureşti şi radiind de aici în întreaga ţară – maeştrii precum: Aristide Pascal, Constantin Bozianu, G. Vernescu, D. Gianni, dintre cei mai vechi, Nicolae Titulescu, Take Ionescu, C.G. Dissescu, Toma Stelian de la sfârşit de veac XIX şi început de secol XX, Istrate N. Micescu, „prinţul avocaţilor români”, Dem. I. Dobrescu, Radu D. Rosetti, Petre Pandrea, din „epoca de aur” interbelică, Paul Vlahide, Nicolae Cerveni, Victor Anagnoste din ultimul pătrar de veac, fără a numi din generaţiile de astăzi, spre a nu risca a greşi prin omisiune – au purtat nemuritorul titlu de membru al Baroului Bucureşti.
Guvernul a aprobat marti ordonanta de urgenta prin care modifica legea achizitiilor publice, insa nu va ridica la 30.000 de euro pragul pentru achizitiile directe, au declarat surse oficiale.
„Ordonanta de urgenta referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica a fost aprobata in sedinta de marti, cu patru amendamente fata de textul propus de ANRMAP. In primul rand, pragul ramane la 15.000 de euro, nefiind acceptat cel de 30.000 de euro propus de Autoritate”, au explicat sursele citate. Potrivit acestora, Guvernul a considerat ca e mai bine sa ramana la actualul nivel precizeaza avocat.ro
De asemenea, nu a fost acceptata nici „lista neagra” a agentilor economici. O alta modificare care a ramas doar la nivel de intentie este cea privind mandatele presedintelui CNSC, care pot fi consecutive in continuare.
Textul de ordonanta pentru modificarea si completarea OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii a fost intocmit de ANRMAP si discutat saptamana trecuta in sedinta de guvern, in prima lectura.
ANRMAP a propus modificarea art.19, astfel incat pragul de achizitie direct sa fie majorat de la 15.000 de euro la 30.000 de euro fara TVA potrivit avocat.ro
„Autoritatea contractanta achizitioneaza direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei, estimata conform prevederilor sectiunii a 2-a a prezentului capitol, nu depaseste echivalentul in lei al sumei de 30.000 euro fara TVA pentru fiecare achizitie de produse, servicii ori lucrari. Achizitia se realizeaza pe baza de document justificativ „, propunea ANRMAP.
De asemenea, Autoritatea a propus introducerea unui nou alineat la articolul 281, asa zisa „lista neagra a agentilor economici”.
La inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat stagiar.
(2) Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, ale avocatului indrumator, precum si ale baroului fata de
acestia sunt reglementate prin statutul profesiei.
(3) In perioada stagiului, cu acordul avocatului indrumator, avocatii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale initiale, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
(4) Stagiul se suspenda in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
(5) Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.
(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie.
Art. 19
Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie profesionala nestirbita.
Art. 20
(1) Calitatea de avocat definitiv se dobandeste in baza unui examen organizat de U.N.B.R., anual si la nivel national, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
(2) Examenul de definitivare se sustine in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar, pe centre teritoriale, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului de definitivare este unica la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se face de comisia nationala de examen.
(4) Comisia nationala de examen este formata, cu precadere, din avocati cadre didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime in profesie. Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobandeste calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare prevazut la alin. (1), cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care provine.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplica si persoanelor care au promovat examenul de intrare in profesia de avocat si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ timp de 5 ani neintrerupti.
(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean, dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv.
(8) Avocatii fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat, iar fostii procurori si cadrele de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea functiei respective.
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata.
(2) In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei; drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza caracterul personal si nu pot fi cedate. In mod corespunzator cabinetele individuale se pot asocia si cu societatile civile profesionale.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. (5) Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. In societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau avocati salarizati.
Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna.
(7) Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii, cu respectarea regimului investitiilor reglementat prin prezenta lege.
Art. 6
(1) Societatea profesionala cu raspundere limitata este o societate civila cu personalitate juridica, constituita in conditiile prevazute de prezenta lege si de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in exercitiul profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei.
(2) Dobandirea personalitatii juridice a societatii profesionale cu raspundere limitata are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.
(3) Societatea profesionala cu raspundere limitata detine un patrimoniu de afectatiune.
(4) Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt garantate cu patrimoniul de afectatiune.
Asociatii raspund personal, numai in limita aportului social al fiecaruia.
(5) In situatia in care societatea profesionala cu raspundere limitata se constituie din avocati care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma pot sa nu fie supuse lichidarii, daca asociatii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, daca este cazul, isi inceteaza activitatea profesionala desfasurata in nume propriu pe perioada in care avocatul titular sau, dupa caz, avocatii titulari ai acesteia au calitatea de asociat in societatea profesionala cu raspundere limitata. Pe perioada in care forma de exercitare a profesiei isi inceteaza activitatea din aceasta cauza, in Tabloul avocatilor se mentioneaza corespunzator situatia privind incetarea activitatii, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
(7) In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, societatea profesionala cu raspundere limitata are obligatia de a mentiona in contractul incheiat cu clientul numele avocatului/avocatilor ales/alesi sau acceptat/acceptati de client sa asigure serviciul profesional, precum si acordarea sau, dupa caz, neacordarea dreptului de substituire.
(8) Societatea profesionala cu raspundere limitata conduce contabilitatea in partida simpla si este supusa regimului transparentei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.
Art. 7
Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, in conditiile legii. Societatile civile profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata pot incheia astfel de conventii numai cu acordul tuturor asociatilor.
Art. 8
(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:
a) in cazul cabinetului individual � numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat;
b) in cazul cabinetelor asociate � numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate;
c) in cazul societatilor civile profesionale si al societatilor profesionale cu raspundere limitata � numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de avocati sau, dupa caz, societate profesionala de avocati cu raspundere limitata;
d) in cazul cabinetelor grupate � numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizata potrivit alin. (1), poate fi pastrata si dupa decesul sau plecarea unuia dintre asociati, cu acordul acestuia, sau, dupa caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica.
(3) Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societatilor, in conditiile stabilite de statutul profesiei.
(4) In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot utiliza denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate, in conditiile prezentului articol.
Catre : MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
Str. Gen. Berthelot nr. 28-30, Sector 1, CP 010168, Bucureşti
DOMNULE MINISTRU,
C.A. COLTUC din Bucuresti, Calea Rahovei nr. 266-268, corp 60, et. 2, camera 08, Electromagnetica Business Park, Sector 5, e-mail: avocat@coltuc.ro,reprezentanti a mai multor absolventi de Spiru Haret, formulez prezentul
MEMORIU
Prin care doresc sa-mi exprim punctul de vedere fata de situatia ivita in cazul absolventilor Universitatii “Spiru Haret” la formele de invatamant ID si FR, promotiile 2008 si 2009.
In fapt,
………………………., nascuta in data de …………………, in …………….., a urmat cursurile Facultatii de ………………………………………. in perioada …………….., a sustinut si promovat Examenul de licenta in sesiunea …………….. In urma promovarii acestui examen i s-a eliberat adeverinta nr. ……………..
Aratam ca din momentul inscrierii la facultate si pana la absolvirea acesteia, sus numita si-a indeplinit toate obligatiile ce ii reveneau potrivit contractelor de studiu incheiate cu Universitatea si Regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor, in sensul ca si-a platit taxele de studii, a sustinut si promovat toate examenele, inclusiv examenul de licenta. In aceste conditii, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor emisa de catre aceasta institutie sub nr. 1405/21.05.2009, precum si art. 20 alin 1 din Regulamentul aprobat prin OMECT nr. 2284/2007, Universitatea era obligata sa elibereze subsemnatei actele de studii completate.
Potrivit Ordinului Ministerului Educatiei si Cercetarii nr. 3404/07.03.2006 privind aprobarea criteriilor generale de organizare si desfasurare a admiterii in ciclul de studii universitare de licenta pentru anul 2006 – 2007, admiterea in invatamantul superior se organizeaza numai in institutiile care au in structura domeniilor de studiu specializari acreditate si specializari care au obtinut autorizatie de functionare provizorie.
Formele de invatamant cu frecventa redusa sau invatamant la distanta pot fi organizate numai de catre universitatile care organizeaza cursuri de zi in domeniile respective si dispun de departamente specializate. Mai mult, formele de invatamant la distanta si cu frecventa redusa au functionat si functioneaza legal potrivit prevederilor art. 60 (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, care precizeaza faptul ca “activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral, cu frecventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri la zi”. Universitatea Spiru Haret, avand invatamant de zi autorizat/acreditat, poate organiza invatamant la distanta si cu frecventa redusa.
Potrivit art. 60 (3) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata “Diplomele si certificatele de studii eliberate de institutiile de invatamant superior, in conditiile legii, pentru aceeasi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de invatamant absolvita”.
Subsemnata am fost admisa sa sustin examenul de licenta in sesiunea ………….., examen pe care l-am promovat. Ca atare, Facultatea ……….. din cadrul Universitatii Spiru Haret a recunoscut titlul de licentiata in ………………., potrivit adeverintei de studiu eliberate.
Cu alte cuvinte, va rugam sa retineti faptul ca specializarea subsemnatei, in ipoteza in care nu ar fi fost recunoscuta, am fost de buna-credinta, necunoscand acest aspect, iar eroarea comuna in care m-am aflat produce efecte juridice, in virtutea principiului de drept “error communis facit jus”, in sensul validitatii adeverintei de licenta care atesta promovarea studiilor si a examenului de licenta.
Acest principiu, denumit de unii autori si principiul validitatii apartenentei in drept, inlatura nulitatea unui act juridic incheiat intr-o situatie de eroare comuna, obsteasca.
In concluzie, in raport de cadrul normativ precizat, precum si de buna-credinta a subsemnatei, consider ca am dreptul de a solicita eliberarea diplomei de licenta, drept recunoscut si de Metodologia organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor, aprobata de Senatul Universitatii Spiru Haret la data de 31 mai 2009.
Avand in vedere toate cele mai sus relatate, va solicit acordarea avizului pozitiv pentru tiparirea diplomei de licenta si a suplimentului de diploma pe numele subsemnatei de catre Universitatea Spiru Haret. Mentionez faptul ca adeverintele care au fost eliberate de catre Universitatea Spiru Haret (USH), AU PRODUS DEJA EFECTE JURIDICE FATA DE TERTI, iar aceste acte nu mai pot fi anulate decat pe cale judecatoreasca, altfel SE INCALCA PRINCIPIUL IREVOCABILITATII.
In drept,
DATA SEMNATURA
Prin. Av. Coltuc Marius
DOMNULUI MINISTRU
AL MINISTERULUI EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI
O societate comerciala isi poate deschide puncte de lucru in momentul infiintarii ei, precum si dupa acest moment. Deschiderea unui punct de lucru (sau a mai multora) dupa etapa infiintarii firmei se realizeaza prin introducerea si inregistrarea de mentiuni la Registrul Comertului privind inregistrarea si autorizarea de puncte de lucru.
La demararea procedurii, sau la un moment intermediar pe parcursul intocmirii dosarului, este nevoie de prezenta asociatului/asociatilor, a stampilei societatii si de copii ale tuturor actelor societatii comerciale.
Dupa deschiderea punctului de lucru (adica dupa ce au fost eliberate documentele referitoare la acest lucru de catre Registrul Comertului), punctul de lucru trebuie declarat la Administratia Financiara in raza careia va aflati cu sediul social al societatii. Aceasta se va face in termen de 30 de zile.
Daca a are mai mult de 5 angajati, este vorba de un sediu secundar ce va trebui declarat si la Administratia Financiara in raza careia se afla sediul social al societatii si la Administratia Financiara in raza careia se afla sediul secundar (adica punctul de lucru). In caz contrar, pentru neinregistrarea sediului secundar, legea privind finantelle publice locale prevede sanctionarea cu amenda de la 3.000 la 5.000 lei.
Daca doriti sa inregistrati mai multe mentiuni prin acelasi dosar, beneficiati de o REDUCERE de 50% din valoarea onorariului fiecarei mentiuni mai ieftine.
DOMNULE PRIM-PROCUROR,
Subsemnatul(a) …………., domiciliat(a) in ………….., formulez:
PLANGERE PREALABILA DE PUNERE IN MISCARE A
ACTIUNII PENALE
impotriva faptuitorului(oarei) ……………, domiciliat(a) in ………….. pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 187 C. pen., comisa la data de ………….
De asemenea, cer obligarea respectivului(ei) la plata despagubirilor civile in suma de ……. lei, cat si la cheltuielile judiciare pe care le voi efectua.
In fapt, la data de ………, faptuitorul(oarea) m-a lovit cu ……….., cauzandu-mi leziuni, pentru a caror vindecare am avut nevoie de ……. zile ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal. Datorita incapacitatii de a munci, am suferit un prejudiciu in suma de ………. lei, reprezentand veniturile pe care le puteam realiza daca nu eram victima agresiunii faptuitorului(oarei).
In drept, fapta constituie infractiunea de vatamare corporala prevazuta de art. 181 C. pen.
Dovada plangerii o fac cu certificatul medico-legal nr. ……… din ……… eliberat de ……….. si cu declaratiile martorilor: ………..
Data depunerii
…………..
Semnatura,
……….
DOMNULUI PRIM-PROCUROR AL PARCHETULUI DE PE
LANGA JUDECATORIA …………….
Judetul ……………………..
Ai nevoie de stabilirea paternitatii?
Daca citesti aceste randuri te afli cu siguranta in una dintre cele doua categorii: fie ai intrat pe aceasta pagina din intamplare si ti se pare un subiect interesant, fie esti chiar implicat/a in solutionarea unei probleme privind paternitatea.
Indiferent cum ai ajuns aici (o aventura de o noapte, o relatie serioasa de 5 ani,…) este clar ca ai nevoie de un specialist pentru a-ti clarifica anumite probleme. Stabilirea paternitatii – Ce trebuie sa stii
Daca esti casatorit, se prezuma ca orice copil nascut de sotia ta, este si copilul tau. La fel si pentru doamne, orice copil nascut de o femeie casatorita se prezuma a fi copilul sotului ei, daca a fost conceput in timpul casatoriei sau daca fiind conceput inainte de casatoriei, copilul s-a nascut in timpul acesteia.
Poti rasturna aceasta prezumtie, prin intermediul unui proces, dar numai intr-un termen limitat, calculat de la nasterea copilului, respectiv de la data cand sotul mamei a cunoscut nasterea acestuia.
Daca nu esti casatorit, poti recunoaste de buna voie copilul, printr-o declaratie la Serviciul de stare civila competent.
Daca ai dubii privind paternitatea unui copil (fie ca esti mama acestuia, fie ca esti presupusul tatal) poti rezolva aceasta situatie prin efectuarea testelor de paternitate, in cadrul Institutului de Medicina Legala.
Ai nevoie de un avocat care sa te sprijine in demersurile tale si sa te asiste/reprezinte in fata instantei de judecata atunci cand fie doresti ca un copil ce presupui ca este al tau sa faca parte din viata ta, fie doresti stabilirea paternitatii copilului tau, cand tatal refuza aceasta recunoastere copilului sau.
Pentru admiterea actiunii in stabilirea paternitatii trebuie sa se dovedeasca: nasterea copilului, relatiile intime in timpul conceptiei dintre pretinsul tata si mama, precum si faptul ca din aceste relatii a rezultat copilul.
Dovada paternitatii se face prin orice mijloc de proba: martori, inscrisuri, marturii, prezumtii.
Un rol deosebit il reprezinta expertiza medico-judiciara, care, desi ca proba pozitiva, are caracter relativ, ca proba negativa, are caracter absolut – dand in acest fel un raspuns categoric, in sensul ca cel adus in fata justitiei nu este tatal copilului.
Interesul stabilirii paternitatii
Ce avantaje aduce stabilirea paternitatii:
|
Pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii şi agenţii din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.
Ofiţerii şi agenţii din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative constată contravenţii privind: apărarea ordinii publice; circulaţia pe drumurile publice; regulile generale de comerţ; vânzarea, circulaţia şi transportul produselor alimentare şi nealimentare, ţigărilor şi băuturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotărâre a Guvernului.
Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu:
În cazul contravenienţilor cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi următoarele date: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent.
În cazul în care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde şi numele, prenumele şi domiciliul părinţilor sau ale altor reprezentanţi ori ocrotitori legali ai acestuia.
În situaţia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă.
În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte menţiuni”, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.
Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.
Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.
Buna ziua, In anul 2009 societatea la care lucram a intrat in insolventa (se afla in executare silita de ctre adm. financiara).In urma hot. judecatorului sindic am fost aceptati sa ne inscriem in tabelul definitiv al creantelor cu salarii restante si alte drepturi salariale conf. art 123 pct 2.Surpriza a venit cand mai tarziu in tabelul rectificat definitiv al
creantelor, adm. financiara apre cu creant garantata avand drept de prioritate in fata noastra a salariatilor (cel putin asa a spus lichidatorul ca intai isi recupereaza adm. banii dupa care noi daca mai raman bani). Intrebare : cum de a devenit creanta administratiei garantata si daca in aceste conditii (suma de vanzare a societatii nu acopera nici intreaga creanat a adm.) noi,angajatii, mai putem face ceva sa ne recuperam banii Multumesc!
Raspuns avocat
Vremurile în care depunerea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva unei firme debitoare reprezenta cea mai mare sperietoare pentru societatea datoare au apus. În ultimul timp, tot mai des întâlnim în practică situaţii în care în raporturi comerciale deşi multe firme au de încasate sume impresionate se găsesc în situaţia că sunt notificate că debitorii lor au intrat în insolvenţă drept pentru care recuperarea efectivă a sumelor datorate devine aproape imposibilă.
Astfel, a devenit un lucru obişnuit ca aproape toţi comercianţii de pe piaţa românească să se confrunte măcar o dată cu situaţia de a primi o notificare din partea unui lichidator judiciar prin care să fie informaţi că un debitor de la care aveau de încasat sume de bani a intrat în insolvenţă.
Cum ar trebui să procedăm în astfel de situaţii? În primul rând este neapărat necesar să respectăm toate indicaţiile din notificarea primită şi anume să nu omitem niciun termen din cele expuse de lichidator. Aceste praguri temporale (termene) nu sunt facultative, ci obligatorii, astfel încât depăşirea unuia poate atrage decăderea dvs. din dreptul de a vă recupera creanţa.
Cea mai importantă primă măsură pe care trebuie să o adoptaţi în momentul în care aţi fost notificaţi că un debitor al dvs. a intrat în insolvenţă este aceea de a depune la tribunalul unde a fost deschis dosarul un înscris denumit declaraţie de creanţă sau cerere de admitere a creanţei la masa credală, prin care trebuie să notificaţi suma cu care debitoarea vă este datore şi pe care o aveţi de recuperat de la aceasta, precum şi actele din care rezultă respectiva datorie.
Este important să depuneţi ataşat acestei cereri (sau declaraţii de creanţă, cum mai este denumita) taxa de timbru de 120 lei şi timbrul judiciar de 5 lei, pentru a fi luata în seamă. Acest prim pas vă garantează includerea datoriei pe care o aveţi de recuperat de la debitoare între sumele ce urmează a se lua în calcul în cazul unei reorganizări sau lichidări a debitoarei. Transmiteţi un exemplar al cererii şi lichidatorului pentru a fi siguri că la întocmirea tabloului creditorilor nu va omite creanţa dvs.
În situaţia în care nu aţi fost notificaţi, însă aţi aflat că unul din debitorii dvs. a intrat în insolvenţă, procedaţi în aceeaşi modalitate dacă vă mai încadraţi în termenul de depunere a cererilor pentru înscrierea creanţei la masa credală. Dacă termenul este depăşit, inseraţi în conţinutul înscrisului prin care vă declaraţi creanţa şi o cerere de repunere în termen expunând motivele pentru care nu aţi depus cererea înîuntrul perioadei stabilite. Deşi legiuitorul a prevăzut procedura notificării legal îndeplinite prin publicarea acesteia în Buletinul Insolvenţei (un periodic tipărit asemănător Monitorului Oficial) în practică, lipsa notificării directe pe adresa creditorului de multe ori este luată în seamă ca motiv pentru repunerea în termenul pentru declararea creanţei dacă procedura nu este foarte avansată.
Din punct de vedere al ordinii în recuperarea creanţelor, legiuitorul a prevăzut împărţirea creditorilor în clase după cum urmează într-o analiză foarte largă o primă clasă cuprinzând creditorii cu creanţe garantate (de cele mai multe ori băncile sau creditorii ipotecari), apoi creditorii având creanţe bugetare (statul) şi abia în terţiar fiind prevăzuţi creditorii chirografari (cea mai mare parte a creditorilor ce au de încasat de la debitoare sume de bani, fără a avea constituite garanţii). Important de menţionat este faptul că abia după recuperarea integrală a datoriilor cuprinse într-o clasă se trece la clasa inferioară imediat urmatoare. În interiorul fiecărei clase împărţeala se face procentual raportat la valoarea recuperată efectiv de la debitoare în cazul lichidării acesteia.
Dată fiind această împrejurare în condiţiile în care cele mai multe creanţe (ca număr şi nu neapărat ca valoare) se găsesc în clasa aferentă creditorilor chirografari, riscul probabil să vă găsiţi în această clasă este cel mai mare. Raportat însă la faptul că această clasă ocupă un loc subordonat după creanţele garantate şi cele bugetare este evident faptul că şansele de recuperare reală a debitului într-o astfel de situaţie sunt destul de reduse.
Totuşi nu trebuie ignorat faptul că neefectuarea paşilor legali, nedepunerea declaraţiei de creanţă, înlătură posibilitatea de recuperare efectivă a debitului. Apoi după emiterea sentinţei de închidere a procedurii şi lichidare a debitoarei falite chiar dacă nu v-aţi recuperat datoria, dacă aţi fost incluşi în tabloul creditorilor debitoarei legea fiscală vă dă posibilitatea să scădeţi suma nerecuperată din contabilitate, urmând a beneficia de o reducere indirectă a taxelor aferente.
Acte necesare pentru partaj
• cerere de chemare in judecata
• acte doveditoare privind proprietatea bunurilor
• dovada achitare taxa de timbru judiciar + timbru judiciar
Cererea de chemare in judecata trebuie sa contina:
• nume, domiciliu sau resedinta partilor
• numele, calitatea, sediul profesional in cazul reprezentarii prin avocat
• obiectul cererii
• motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea
• aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere
Costuri legale la partaj :
Taxa de timbru pentru partaj se stabileste ca procent din valoarea estimata a fi impartita intre fostii soti. In caz de partajare prin tranzactie, suma achitata poate fi restituita.
Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, in functie de valoarea estimata de catre partea care introduce cererea de partaj. In cazul lipsei intelegerii privind modul de realizare a partajului, daca valoarea estimata a masei partajabile este contestata de partea adversa sau daca instanta o considera ca fiind derizorie, masa partajabila urmeaza sa fie evaluata.
Asistenta unui avocat nu este obligatorie in procesul de partaj, dar este mai mult decat recomandabila. Lipsa informarii asupra elementelor importante ale judecarii unui partaj, gresita formulare a actiunii de partaj precum si incorecta prezentare a probelor poate aduce deservicii si prejudicii grave partii neasistate de un Avocat specializat.
In cazul in care cei doi soti au copii minori din casatorie, o data cu procesul de divort, se va stabili si:
incredintarea minorilor catre unul dintre parinti sau catre ambii (un minor catre mama si un alt minor catre tata, de exemplu), o pensie de intretinere pentru minorul incredintat unuia dintre parinti, pe care urmeaza sa o plateasca lunar
celalalt parinte si un program de vizitare stabilit precis, care ii poate permite parintelui sa isi vada copilul incredintat celuilalt parinte, sa aiba relatii personale cu el, sa se implice activ in cresterea si educarea sa.
Se stabileste de catre instanta, de asemeni, un astfel de program de vizitare si in cazul in care cei doi parinti nu au fost niciodata casatoriti, dar tatal a recunoscut copilul minor, fiind trecut ca atare in rubrica aferenta din certificatul de nastere al copilului.
Dreptul de a avea relatii personale cu copilul – Dreptul de vizitare
Daca pensia de intretinere este un drept al copilului (si nu al parintelui care il creste, asa cumde multe ori se considera), dreptul de vizitare este un drept al parintelui, de a se implica in cresterea si dezvoltarea copilului, de a avea relatii personale cu acesta.
Dreptul de vizitare poate presupune, in functie de caz:
deplasarea periodica a parintelui la domiciliul copilului si petrecerea unui interval bine determinat acolo, impreuna cu copilul deplasarea copilului la domiciliul parintelui si petrecerea impreuna a unui interval bine determinat acolo. Poate fi stabilit si sub forma:
Stabilirea programului de vizitare
Dreptul de vizitare se stabileste de catre instanta in ruma unui proces.
Poate fi stabilit:
In situatia in care cei doi parinti nu se inteleg cu privire la stabilirea programului de vizitare, instanta este cea care va decide, pe baza: dovezilor aduse, propunerilor celor doi parinti, rezultatelor anchetelor sociale efectuate precum si a altor dovezi.
Cateva sfaturi din practica instantelor
1. Ambii parinti trebuie sa inteleaga ca minorul nu se afla in proprietatea nimanui, avand dreptul de a avea relatii personale cu ambii parinti.
2. Ambii parinti trebuie sa se implice responsabil in cresterea si dezvoltarea armonioasa a copilului lor 3. Copilul nu trebuie folosit NICIODATA ca mijloc moral sau sentimental de razbunare sau de santaj fata de calalalt parinte intrucat acest lucru este perceput de copil si se va rasfrange asupra cresterii si dezvoltarii sale.
Av. Coltuc Marius
Doi ziarişti de la publicaţia „Ziua de Iaşi”, Florin Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan, au fost condamnaţi definitiv, joi, la trei, respectiv doi ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj în formă continuată. Cei doi jurnalişti au fost daţi în judecată de Relu Fenechiu şi de alte două persoane.
Cei doi trebuie să achite părţilor civile sume de bani totalizând în jur de 100.000 de lei, potrivit minutei Curţii de Apel Cluj.
Tocan trebuie să plătească în solidar cu părţile responsabile civilmente – SC Puls Grups SRL, SC Delta Press Investment SRL, SC Delta Asim SRL – suma de 20.000 de lei către Ioan Budeanu, ca daune morale, iar Florin Asimionesei câte 20.000 de lei către Relu Fenechiu şi Constantin Şorănescu.
De asemenea, Florin Asimionesei va trebui să plătească către SC Comat SA Iaşi suma de 17.975 de lei, în solidar cu SC Delta Press, reprezentând valoarea unei facturi, şi 3.000 de euro către SC Fene Grup SA ca daune materiale.
„Curtea de Apel Cluj admite în parte acţiunile civile formulate de părţile civile Budeanu Ioan, Fenechiu Relu şi Şorănescu Constantin şi obligă inculpaţii la plata despăgubirilor civile cu titlu de daune morale către aceştia după cum urmează: pe inculpatul Tocan Alin în solidar cu părţile responsabile civilmente SC Puls Grups SRL, SC Delta Press Investment SRL, SC Delta Asim SRL prin lichidator Gaetan Adrian Romeo, SC Grand Q SRL prin lichidator C.I.P.I. Hotea M. Lilly la plata sumei 20.000 lei către partea civilă Budeanu Ioan; pe inculpatul Asimionesei Ghiocel Florin în solidar cu părţile responsabile civilmente SC Puls Grups SRL, SC Delta Press Investment SRL, SC Delta Asim SRL prin lichidator Gaetan Adrian Romeo, SC Grand Q SRL prin lichidator C.I.P.I. Hotea M. Lilly la plata sumelor de câte 20.000 lei către fiecare dintre părţile civile Fenechiu Relu şi Şorănescu Constantin”, se precizează în sentinţa Curţii de Apel Cluj.
„S-a intervenit politic asupra instanţei Curţii de Apel Cluj. Ne vom adresa instanţelor europene, la CEDO”, a spus avocatul.
Cei doi ziarişti, Florin Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan, au fost judecaţi pentru şantaj, fiind acuzaţi că în perioada 2001-2004, când erau la „Ziua de Iaşi”, au cerut mai multor politicieni şi oameni de afaceri bani pentru publicitate, ameninţând că altfel vor scrie despre ei în ziar.
Dosarul a fost strămutat în iunie 2006 la Judecătoria Cluj. În dosar s-au constituit părţi civile peste 15 persoane publice, oameni politici şi de afaceri din Iaşi.
În ianuarie 2007, Relu Fenechiu a fost audiat la Judecătoria Cluj-Napoca în acest dosar, ca parte civilă. El declara în instanţă că Florin Ghiocel Asimionesei şi Alin Tocan i-au cerut, în 2004, 10.000 de euro publicitate în ziar. După refuz, spunea el, în ziar au apărut materiale denigratoare despre el, familia şi firma sa.
„Chiar a doua zi după ce am refuzat, au început atacurile dure şi murdare la adresa mea, a familiei şi a firmei mele. De exemplu, eu construiesc un cartier de locuinţe în Iaşi, iar cei de la Ziua au scris că terenul pleacă la vale, lucru fals, dar care determina mai mulţi clienţi să nu încheie contracte de cumpărare de locuinţe. Au trecut şi alţi oameni din Iaşi prin aceeaşi situaţie cu cei de la Ziua”, spunea atunci Fenechiu.
În iulie 2010, jurnaliştii au fost achitaţi de Judecătorie, dar părţile vătămate au făcut apel, care s-a judecat la Tribunalul Cluj, instanţă care a decis în iulie 2011 respingerea apelului.
Conventia europeana a drepturilor omului nu contine nicio mentiune cu privire la conditiile in care trebuie exercitata activitatea de presa, ci doar cuprinde in parag. 1 mentiunea sintagmei „indatoriri si responsabilitati”.
Curtea Europeana a adoptat o atitudine protectoare cu privire la presa, astfel incat a fost emisa ideea unei „superprotectii” a presei in comparatie cu alte elemente constitutive ale libertatii de exprimare, abordare ce ar pozitiona presa intr-un raport disproportionat fata de tertii care ar avea interese sau drepturi in conflict cu activitatea de presa.
In hotararea pronuntata in cauza Fressoz et Roire, Curtea Europeana a interpretat sintagma „indatoriri si responsabilitati” in sensul ca semnifica faptul ca jurnalistii nu sunt exclusi de la respectarea reglementarilor de drept penal. O continuare a acestui rationament a fost data in cauza Bladet Tromsø, in care Curtea Europeana face trimitere la obligatia de buna-credinta a jurnalistilor in prezentarea problemelor de interes general, astfel incat informatiile oferite sa fie credibile si cu respectarea deontologiei profesionale.Depasirea cadrului de exercitare a profesiei de ziarist se analizeaza tinand cont de ansamblul imprejurarilor unei cauze. Cu titlu de exemplu, instanta europeana a constatat incalcarea art. 10 din Conventie in cazul condamnarii reclamantului pentru defaimare in urma publicarii unui interviu in care erau prezentate explicatiile parasirii functiei de imam al Marii Moschei din Lyon, precum si critici la adresa acestuia in ce priveste modul de gestionare a lacasului si cunostintele imamului.
Instanta a retinut ca problema constituia deja obiectul unei polemici, ca administrarea unui lacas de cult reprezinta o problema de interes general pentru membrii comunitatii religioase respective, ca persoana vizata era o persoana publica datorita importantei functiei detinute. Afirmatiile din interviu au primit calificarea de judecati de valoare cu baza factuala, intrucat fostul imam fusese urmarit penal pentru abuz de incredere si escrocherie, termenii utilizatii neavand caracter ofensator.
In cadrul Consiliului Europei au fost elaborate diferite documente ce au ca obiect principiile deontologice ce trebuie respectate de ziaristi. Astfel, au fost adoptate de catre Adunarea parlamentara Rezolutia nr. 1003/1993 cu privire la etica jurnalistica si Rezolutia nr. 1215 (1993) in cuprinsul careia Adunarea parlamentara a recomandat Comitetului Ministrilor invitarea guvernelor statelor membre „sa vegheze ca legile sa garanteze organizarea mijloacelor publice de informare, astfel incat sa asigure neutralitatea informatiilor, pluralismul opiniilor si egalitatea sexelor, ca si dreptul la replica al fiecarui cetatean care a facut obiectul unei alegatii”.
Urmare a adoptarii acestor rezolutii la nivelul Consiliului Europei, legislativul roman a formulat o serie de recomandari ziaristilor si mijloacelor de comunicare in masa, de a pune in aplicare principiile deontologice cuprinse in aceste rezolutii, in cuprinsul unor hotarari4, iar nu pe calea unor dispozitii cuprinse intr-o lege care sa reglementeze coordonatele de exercitare a activitatii jurnalistice. Potrivit unei opinii, Legea presei nr. 3/1974, republicata este in vigoare si in prezent, pe baza urmatoarelor argumente: Legea a fost abrogata prin O.U.G. nr. 53/20007, dar aceasta a fost respinsa prin Legea nr. 45/2002.
Rezolutia nr. 1003/1993 reia sintagma „drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati” implicate de profesia de jurnalist. Se precizeaza de asemenea faptul ca mass-media are o raspundere morala fata de cetateni si societate intrucat au un rol important in formarea atitudinii individuale cetateanului, cat si evolutia societatii si a vietii democratice.
Domnule Presedinte,
Subscrisa, asociatie in curs de constituire „________”, cu sediul in ______, in baza art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile, prin _____, in calitate de membru fondator, va solicitam sa dispuneti
ACORDAREA PERSONALITATII JURIDICE SI INSCRIEREA SUBSCRISEI IN REGISTRUL ASOCIATIILOR SI FUNDATIILOR
aflat la grefa ______.
Denumirea asociatiei a fost rezervata potrivit dovezii privind existenta si disponibilitatea denumirii nr. ____, emisa de Ministerul Justitiei din Romania.
In anexa la prezenta cerere depunem urmatoarele acte:
– Actul Constitutiv autentificat sub nr. _____, din data de ____;
– Statutul autentificat sub nr. _____, din data de _____;
– dovada sediului;
– dovada depunerii patrimoniului eliberata sub nr. _____, din data de ____ de catre Banca _____;
– dovada privind existenta si disponibilitatea denumirii nr. ____, emisa de Ministerul Justitiei din Romania.
Depunem de asemenea dovada platii taxei de timbru in valoare de ___ lei, timbru judiciar de ___ lei si imputernicirea avocatiala.
Asociatia _____________
prin Dl/Dna ____________
Domnului Presedinte al Judecatoriei _________________
Instanța………………(menționati instanța unde va judecati)
Dosar……..nr……………….
DOMNULE PREȘEDINTE,
Subsemnatul(a),…………………….., cu domiciliul in……………………………………………………………………….., parte in dosarul ce formeaza numarul …………, formulez
CONCLUZII SCRISE
prin care va solicit admiterea/respingerea actiunii si
–
–
–
(va trebui sa precizati ce anume solicitati prin admiterea sau respingerea actiunii – spre ex. obligarea la plata unei sume de bani, constatarea ca prescrisa actiunea etc.)
pentru urmatoarele
MOTIVE
1………………….
2………………….
(va trebui sa motivati fiecare capat de cerere bazandu-va atat pe situatia de fapt, pe normele incidente in cauza cat si pe probele existente la dosar sau administrate in cursul procesului. In situatia in care solicitati respingerea actiunii, va trebui de asemenea sa motivati respingerea pentru fiecare capat de cerere solicitat de catre reclmant, avand in vedere situatia de fapt, normele incidente in speta si probele din dosar.)
____________________
Numele si semnatura Dvs.
DOMNULUI PRESEDINTE AL …………………..(instanța la care va judecați)
Acest sistem este obligatoriu numai pentru persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 din Codul fiscal, care au sediul activitatii economice in Romania si care au o cifra de afaceri anuala de maximum 2.250.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro). Pentru restul persoanelor, aplicarea acestui sistem nu este obligatorie, dar nu este nici optionala.
Cifra de afaceri este constituita din valoarea totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii taxabile si/sau scutite cu drept de deducere, precum si din livrarile de bunuri si prestarile de servicii neimpozabile in Romania, cu locul in afara Romaniei, conform prevederilor din Codul fiscal, de la art. 132 si 133 (de exemplu: livrari de bunuri care sunt instalate in alt stat membru, prestari de servicii de consultanta fiscala catre persoane impozabile, servicii legate de bunuri imobile in cazul in care bunul imobil este situat in afara Romaniei).
Asadar, la calculul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului TVA la incasare nu se iau in calcul livrarile de bunuri si prestarile de servicii scutite de TVA fara drept de deducere (de exemplu: prestari de servicii de natura financiar-bancara, inchirierea de bunuri imobile pentru care nu s-a optat pentru taxarea operatiunii etc.). Pana la data de 25 octombrie 2012 persoanele impozabile care se califica pentru aplicarea sistemului de TVA la incasare incepand cu 1 ianuarie 2013 (mai exact persoanele care in perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 au avut o cifra de afaceri mai mica sau egala cu 2.250.000 de lei) trebuie sa depuna la organele fiscale competente o notificare.
Daca persoanele eligibile pentru aplicarea sistemului de TVA la incasare nu depun aceasta notificare, acestea vor fi inregistrate din oficiu in Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare. Acest registru va fi public si se va putea gasi pe site-ul ANAF.
De asemenea, acest registru se va dovedi foarte util pentru societati, deoarece va putea face dovada daca la un anumit moment o societate aplica sau nu sistemul TVA la incasare. O alta informare privind aplicarea sistemului TVA la incasare o constituie faptul ca furnizorul va trebui sa inscrie pe factura, mentiunea „TVA la incasare”.
Totusi, in practica, pot aparea situatii in care furnizorii sa inscrie eronat pe factura mentiunea „TVA la incasare”, acestia aplicand sistemul normal de TVA. In aceasta situatie, vor prevala informatiile din Registru.
Pentru contribuabilii care indeplinesc conditiile pentru aplicarea sistemului, exigibilitatea TVA nu se mai stabileste conform regulilor generale (pentru care TVA era exigibila la data faptului generator sau la data facturii/ data la care se incaseaza un avans daca aceste evenimente au loc inainte de faptul generator).
Acestia vor trebui sa plateasca TVA la stat la data incasarii contravalorii totale sau partiale a livrarii de bunuri si a prestarii de servicii. Sistemul se aplica numai pentru operatiunile pentru care incasarea se face prin banca (nu se aplica pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii a caror contravaloare este incasata, partial sau total, cu numerar).
Conform regulilor generale privind exigibilitatea TVA, contribuabilii trebuiau sa plateasca TVA la stat si in situatia in care acest TVA nu era incasat de la beneficiarul bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, ceea ce putea genera un cash-flow negativ pentru contribuabilul furnizor sau prestator.
Totusi, pentru contribuabilii care aplica sistemul TVA la incasare, care nu au incasat de la beneficiari contravaloarea livrarilor de bunuri sau a prestarilor de servicii in termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, exigibilitatea TVA intervine in cea de-a 90-a zi calendaristica de la data emiterii facturii.
Aceeasi regula nu se aplica insa si in ceea ce priveste dreptul de deducere al TVA, contribuabilii avand dreptul la deducerea TVA numai din momentul in care efectueaza plata (prin banca), total sau partial. Prin urmare, contribuabilii care colecteaza TVA beneficiaza de o amanare a obligatiei de plata a TVA de maxim 90 zile, in timp ce, contribuabilii care au dreptul sa deduca TVA isi amana dreptul de deducere pana la plata facturii; daca perioada de incasare depaseste 90 de zile, castigator la finalul zilei este tot Statul.
De asemenea, persoanele cu sediul activitatii economice in Romania, care se vor inregistra in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 din Codul fiscal, incepand cu anul 2013, vor fi automat inregistrate cu aplicarea sistemului de TVA la incasare.
Daca cifra e afaceri de 2.250.000 de lei este depasita de catre persoanele care aplica sistemul de TVA la incasare, acestea vor fi scoase din sistem, incepand cu cea de-a treia perioada fiscala (luna sau trimestrul, dupa caz) care urmeaza celei in care plafonul a fost depasit. Pana la sfarsitul perioadei fiscale urmatoare celei in care plafonul a fost depasit persoana respectiva va fi obligata sa aplice sistemul, chiar daca a fost depasit pragul privind cifra de afaceri.
Majoritatea contractelor incheiate intre retaileri si producatori fac referire, aditional livrarilor de bunuri realizate de catre producatori retailerilor, si la diverse elemente de cost pe care producatorul este nevoit sa le suporte (altfel, cel mai probabil, colaborarea dintre parti devine anevoioasa).
Aceste costuri sunt intalnite de regula sub denumirea generica de „taxe/ bonusuri”, fiind facturate de catre retaileri pentru diverse activitati pe care acestia le intreprind. Cu titlu de exemplu, amintim cateva: taxa pentru servicii logistice, pentru servicii de marketing, bonus calculat in functie de cifra de afaceri pentru produsele vandute in cadrul campaniilor promotionale, etc.
Desi aparent facturarea unor astfel de „taxe/ bonusuri” nu atrage efecte fiscale negative la nivelul unui producator, practica ne arata ca realitatea e cu totul alta. Astfel, in cele ce urmeaza ne vom concentra atentia asupra impactului negativ asupra pozitiei privind TVA la nivelul producatorului si asupra tratamentului cheltuielilor determinate de astfel de aranjamente.
„Taxe/ bonusuri” – contrapartida pentru servicii versus reduceri comerciale
Din punct de vedere al TVA, atunci cand analizam o tranzactie trebuie acordata o atentie sporita naturii operatiunii in cauza, respectiv daca ne referim la o livrare de bun (un transfer al dreptului de a dispune de bunuri in calitate de proprietar) sau o prestare de servicii (orice operatiune ce nu constituie livrare de bunuri).
De asemenea, nu este de neglijat nici scopul economic al tranzactiei. Absenta substantei economice aferenta unei tranzactii poate duce la reclasificarea acesteia si implicit la schimbarea tratamentului de TVA.
Mai mult, pentru a stabili daca operatiunea intra in sfera TVA aceasta ar trebui sa fie efectuata cu plata, respectiv sa existe o legatura directa intre operatiune si contrapartida obtinuta si sa aduca un avantaj clientului.
Odata identificate aceste aspecte, vor fi usor de urmarit regulile care guverneaza stabilirea corecta a tratamentului de TVA aplicabil unei tranzactii, cum ar fi: determinarea locului de impozitare, a persoanei obligata la plata taxei, a bazei de impozitare, exercitarea dreptului de deducere, declararea si raportarea operatiunii, etc.
Este important de retinut ca in cazul bazei de impozitare, legislatia privind TVA face referire la o serie de situatii de ajustare a acestei baze. Din analiza acestora extragem doar o parte relevanta pentru tema dezbatuta: ajustarea bazei de impozitare ar trebui realizata in cazul rabaturilor, remizelor, risturnelor si altor reduceri de pret acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.
Prin urmare, observam ca aceasta ajustare nu reprezinta in fapt contravaloarea unei livrari/ prestari si mai mult decat atat ar trebui realizata in beneficiul direct al clientului.
Din punct de vedere formal, in astfel de situatii de ajustare (acordare de bonusuri, reduceri) furnizorii de produse ar trebui sa emita facturi cu semnul minus catre comercianti.
Totusi, exista situatii cand aceste bonusuri/ reduceri sunt facturate incorect in practica. Mai exact, clientii sunt cei care emit facturi cu semnul plus catre furnizorii lor.
Aceste inconsistente le regasim frecvent in cazul „taxelor/ bonusurilor” impuse de catre retaileri (amintite in preambul), fiind generate de analiza superficiala asupra naturii si substantei economice a tranzactiei in sine amintite mai sus.
In continuare, supunem analizei un exemplu sumar: in contractul incheiat de catre un producator de produse din carne cu un retailer, se stipuleaza ca vor fi percepute anumite bonusuri, dupa cum urmeaza: (i) bonus de 2% pentru activitatea de promovare a produselor producatorului de catre comercianti si (ii) bonus de 1% pentru o cantitate de 1000 de produse din carne achizitionate de catre retailer intr-o luna.
In astfel de situatii, de cele mai multe ori, in practica, retailerul emite o factura (cu semnul plus) catre producator pentru aceste bonusuri, in baza careia acesta din urma deduce TVA.
O astfel de modalitate de facturare nu este corecta integral din perspectiva TVA deoarece cele doua bonusuri se disting ca si natura (si anume, bonus de volum si bonus pentru promovare). In consecinta, si tratamentul de TVA va fi unul diferit.
In cazul activitatii de promovare a produselor producatorului, bonusul primit de catre retailer reprezinta din perspectiva TVA contrapartida aferenta unui serviciu de marketing, existand o legatura directa intre plata si serviciu. Prin urmare, emiterea unei facturi (cu semnul plus) de catre retailer este in conformitate cu prevederile referitoare la TVA. In oglinda, exercitarea dreptului de deducere a TVA aferenta acestei achizitii va fi corecta la nivelul producatorului (sub rezerva ca acesta dispune de documente justificative cerute de legislatia fiscala in vigoare).
Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza regimul juridic al contractului de achizitie publica, al contractului de concesiune de lucrari publice si al contractului de concesiune de servicii, procedurile de atribuire a acestor contracte, precum si modalitatile de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor emise in legatura cu aceste proceduri.
Contract de achizitie publica – contractul, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, care include si categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, incheiat in scris intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul ori mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.
Atribuirea, de catre o entitate juridica fara calitate de autoritate contractanta, a unui contract de lucrari, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
respectivul contract este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta;
valoarea estimata a respectivului contract este egala sau mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 5.000.000 euro;
Atribuirea, de catre o entitate juridica fara calitate de autoritate contractanta, a unui contract de servicii, in cazul in care se indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:
respectivul contract este finantat/subventionat in mod direct, in proportie de mai mult de 50%, de catre o autoritate contractanta;
valoarea estimata a respectivului contract este egala sau mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 200.000 euro.
Autoritatea contractanta atribuie contractul de achizitie publica prin aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa.
Documentatia de atribuire cuprinde:
a) fisa de date;
b) caietul de sarcini sau documentatia descriptiva, aceasta din urma fiind utilizata in cazul aplicarii procedurii de dialog competitiv ori de negociere;
c) informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.
Mostenitorii sunt obligati ca in termen de 6 luni de la decesul autorului lor, sa isi manifeste expres (ori tacit) acceptarea succesiunii sau renuntarea la ea. Nerespectarea acestui termen atrage sanctiunea decaderii din dreptul de a mai exercita dreptul de optiune succesorala, iar persoana devine straina de succesiune.
Acceptarea este expresa atunci cand se face prin declaratie in fata notarului public sau tacita daca succesorul efectueaza acte de dispozitie din care sa reiasa faptul ca a acceptat mostenirea . Un astfel de act este spre exemplu vanzarea unui bun mostenit, intrucat este un act de dispozitie pe care o persoana il poate face numai in legatura cu bunurile proprii. In acelasi termen se face si declaratia expresa prin care succesorul renunta la mostenire. Succesorii datoreaza taxe succesorale si timbru judiciar la bugetul statului si onorariul notarului public.
Atunci cand mostenitorii au cunostinta sau motive sa creada ca datoriile succesiunii sunt mai mari decat ceea ce a lasat defunctul ca bunuri, se recomanda acceptarea mostenirii sub beneficiu de inventar, caz in care succesorii vor raspunde pentru datoriile mostenirii numai in limita a ceea ce au dobandit.
Actele necesare pentru deschiderea mostenirii in cadrul procedurii notariale
1. Cererea . Procedura succesorala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum ti a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu . Cererea va cuprinde: data decesului si ultimul domiciliu al defunctului; numele, prenumele si domiciliul succesibililor, bunurile succesorale si eventualele datorii ale defunctului; daca cererea se introduce de secretarul consiliului local, se va mentiona si valoarea de impozitare a bunurilor ce compun masa succesorala.
2. Actele de stare civila: certificatul de deces al autorului, certificatul de nastere al succesorilor, si, dupa caz, certificatul de casatorie.
3. Actele de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile ale defunctului si adeverinta (certificat) de rol, fiscal sau agricol eliberata de Primarie (administratia financiara) referitoare la bunurile imobile ale defunctului.
4. Martor(i), in completarea probelor privind existenta mostenitorilor si a bunurilor succesorale.
5. Pentru cei ce nu pot lua parte personal la dezbateri se va prezenta procura succesorala de reprezentare in forma autentica.
6. Pentru succesibilii incapabili (minori, interzisi judecatoresti si alienati mintal), se va numi prin dispozitia primarului un curator special (in lipsa unui tutore neinteresat in succesiune).
7. Testament (autentic sau olograf), daca defunctul a lasat.
DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul(a), …………., domiciliat in ………… chem in judecata si personal la interogatoriu pe paratul(a) ……….., domiciliat(a) in ………. pentru ca, prin hotararea ce veti pronunta, sa dispuneti
PARTAJUL AVERII SUCCESORALE
privind bunurile ramase la decesul defunctului(ei) ………….. urmand sa stabiliti masa bunurilor de impartit, cotele ce ni se cuvin in calitate de copartasi si lichidarea starii de indiviziune, prin individualizarea, atribuirea si predarea efectiva a bunurilor ce ni se cuvin.
De asemenea, rog:
– paratul(a) sa fie obligat(a) sa raporteze la masa de impartit bunurile primite de la defunct cu ocazia casatoriei,
– sa fie redus testamentul facut paratului(ei),
– pana la definitivarea impartelii sa fie numit un sechestru judiciar pentru conservarea si administrarea bunurilor.
Cer, totodata, anularea certificatului de mostenitor eliberat de Notarul public ………. si obligarea paratului(ei) la cheltuieli de judecata.
Motivele actiunii:
In fapt, defunctul(a) ……….. a decedat la data de ……….. cu ultimul domiciliu in …………..
Mostenitori cu vocatie la succesiune am ramas eu si paratul, in calitate de fii ai defunctului.
La decesul defunctului au ramas urmatoarele bunuri: (se enunta toate bunurile si se indica valoarea lor).
Potrivit art. 751 C. civ., masa bunurilor de mai sus urmeaza sa fie intregita prin raportarea in natura a bunurilor imobile si prin raportarea contravalorii bunurilor mobile primite de parat ca donatie fara scutire de raport, si anume: ………. ……….. …….. ………. ……….
De asemenea, potrivit art. 738 C. civ., paratul(a) urmeaza sa fie obligat(a) la raportul urmatoarelor datorii: ……………………………….
Potrivit art. 848 C. civ., cer reductiunea liberalitatilor care trec peste partea disponibila, si anume: testamentul autentificat sub nr. ………. din ……… si actul de donatie autentificat sub nr. ……… din ………., prin care s-au testat si donat paratului(ei) urmatoarele bunuri: ……………
In temeiul art. 14 din Legea nr. 603/1943, cer numirea unui sechestru judiciar asupra urmatoarelor bunuri: ………… …………… …………..
In baza art. 85 din Legea nr. 36/1995, cer anularea certificatului de mostenitor nr. ……… din ………., eliberat de Notarul public ……….., pentru motivul ca ……………….
In drept, imi intemeiez actiunea pe dispozitiile art. 728 C. civ., ale art. 657 – art. 667 C. proc. civ., ale Legii nr. 603/1943 si a textelor deja enuntate.
In dovedirea actiunii, inteleg sa ma folosesc de proba cu urmatoarele acte: ……….. proba cu martori, expertiza si, eventual, proba cu cercetare la fata locului.
Depun prezenta actiune in dublu exemplar, la care atasez copia certificatului de deces a defunctului(ei) si copiile certificatelor de nastere ale celor doi mostenitori, timbru fiscal in valoare de ………. lei pentru partaj, plus …….. lei pentru capatul de cerere privitor la ………. si timbrul judiciar in valoare de ……… lei.
Data depunerii
…………..
Semnatura,
……….
DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI ………………….
Daca sunteti in situatia in care v-a fost intocmit un proces-verbal de constatare a unei contraventii rutiere, aveti posibilitatea de a-l contesta in termen de 15 zile de la intocmirea acestuia.
Termen de 15 zile difera, in functie de cum ati luat la cunostinta de procesul-verbal de constatare a contraventiei: v-a fost inmanat personal de catre agentul de circulatie sau v-a fost transmis prin posta.
Daca acest proces-verbal de constatare a contraventiei nu e completat cu respectarea tuturor prevederilor legii, putand contine o greseala care sa atraga nulitatea absoluta a procesului-verbal.
De asemenea, in plangerea impotriva procesului-verbal de contraventie se poate cere si inlocuirea amenzii cu avertismentul.
Contestatia procesului-verbal se depune la serviciul politiei rutiere in raza careia s-a savarsit fapta, acestia avand obligatia de a o trimite instantei de judecata pe raza careia a fost savarsita fapta.
O data cu introducerea contestatiei procesului-verbal de contraventie se suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii contestatiei si pana la data ramaneii definitive a hotararii judecatoresti.
Pe intreaga durata a procesului, vi se inapoiaza permisul de conducere, cu obligatia ca, in cazul respingerii contestatiei, acesta sa fie inapoiat la sediul politiei in raza careia a fost savarsita fapta sau vi se elibereaza o dovada inlocuitoare a permisului de conducere care va trebui reinnoit din 30 in 30 de zile.
Daca amenda a fost aplicata de alta institutie decat Politia Rutiera, spre exemplu de catre Politia Comunitara, exista posibilitatea ca procesul-verbal de constatare a contraventiei sa fie anulabil, fiind aplicata pe baza unor Hotarari ale Consiliilor Locale ce contravin, de cele mai multe ori, legii romane in materie.
In cazul in care instanta investita cu solutionarea cauzei a respins plangerea contraventionala, sanctiunea contraventionala, inclusiv cea complementara, isi produce efectele dupa data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti si expirarea valabilitatii dovezii inlocuitoare a permisului de conducere – daca aceasta exista.
Procesul-verbal de contraventie neatacat in termenul de 15 zile de la data comunicarii acestuia, ori, dupa caz, a ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea constituie titlu ecxecutoriu, fara vreo alta formalitate.