Proiectul de lege

21 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Proiectul de lege

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XFVSw8ydnxy

Invatamantul obligatoriu de 10 clase, orele de religie obligatorii, dar si predarea istoriei si geografiei Romaniei in limbile minoritatilor, sunt cateva din prevederile noii Legi a educatiei, pe care Guvernul isi va asuma raspunderea.

Religia va face parte din trunchiul comun si va deveni disciplina obligatorie. Doar la solicitarea scrisa a parintilor, elevii vor putea sa nu frecventeze orele.

Invatamantul primar va incepe cu clasa pregatitoare, in care sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: filiera teoretica, cu profilurile uman si real, filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului, filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic. Durata studiilor in invatamantul liceal este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica.

Elevii care studiaza in limbile minoritatilor nationale vor invata toate disciplinele in limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura romana. Si Istoria si Geografia Romaniei se predau in limbile materne.

Evaluarea performantelor elevilor se va face la finalul clasei pregatitoare, la sfarsitul clasei a II-a, la finalul clasei a IV-a, la sfarsitul clasei a VI-a. De asemenea, la finalul clasei a IX-a va avea loc o evaluare nationala obligatorie a tuturor elevilor. Examenul de bacalaureat de la sfarsitul clasei a XII-a se va da la cinci probe.

Statul va acorda la nastere fiecarui copil echivalentul in lei a sumei de 500 de euro. Banii sunt acordati in scop educational si vor fi virati intr-un cont deschis pe numele unui parinte, numit cont de educatie permanenta. Acestia vor putea vira in contul respectiv 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, sume pentru care se va plati o dobanda care va fi stabilita prin ordin al ministrului Finantelor Publice.

Cont pentru educatie permanenta

21 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cont pentru educatie permanenta

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/UAESKpHDfqZ

Noua Lege a educaţiei prevede că părinţii şi tutorii legali pot alimenta contul cu 2% din impozitul anual pe venit. Suma de 500 de euro va fi calculată la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii.

Suma va fi acordată în beneficiul titularului din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. Legea mai prevede că suma de 500 de euro se va depune într-un cont de educaţie permanentă deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului, de oricare dintre părinţi sau de către reprezentantul local.

Documentul prevede că părinţii şi tutorii legali pot alimenta contul cu 2% din impozitul anual pe venit. Prea puţin pentru educaţie Specialiştii arată că banii strânşi în conturile copilului sunt puţini în comparaţie cu costurile viitoarelor studii.

Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei, cel care a iniţiat ideea unui astfel de cont, a mărturisit că iniţial propunerea era pentru 5% din impozitul pe salarii. „Dar s-a stabilit până la urmă ca numai 2% să poată fi depuşi de părinţi în contul copilului”, a spus Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei.

Contul pentru educatie permanenta

21 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Contul pentru educatie permanenta

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/iWuGhXoD41w

Potrivit dispozițiilor art. 356 din Legea nr. 1/2011, a educației naționale, statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Potrivit aceleiași prevederi legale, suma se depune într-un cont de depozit, denumit cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere. Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul amintit un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont. Pentru sumele depuse în cont, se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educaţia permanentă se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Retragerea sumelor în alte condiţii decât cele arătate şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.

Potrivit alineatului (8) al art. 356 din lege, sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare a legii nr. 1/2011. Prevederea va fi interpretată însă în coroborare cu dispozițiile art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 1/2011, conform cărora măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din anul 2013, cu mențiunea că prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.

Așadar, dată fiind această precizare și având în vedere că normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, hotărâre ce nu a fost încă adoptată, rezultă că beneficiul prevăzut de art. 356 din Legea educației naționale este, la acest moment, unul pur teoretic.

E legala modificarea legii educatiei

21 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

E legala modificarea legii educatiei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/H8cT6jvtzTm

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 843 din data de 30 decembrie 2013 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului.

Principalele modificări:
– creşte durata învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani, prin introducerea clasei pregatitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului. În consecinţă, învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020;
– se menţine durata de 4 ani pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu. Ordonanţa de urgenţă elimină din Legea Educației Naționale dispoziţiile potrivit cărora clasa a IX-a trebuia să treacă în învăţământul gimnazial şi liceul să se reducă la 3 ani. De asemenea, învăţământul profesional cu durata de 3 ani este inclus în învăţământul secundar superior, alături de învăţământul liceal.
– absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor;
– absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal;

– pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative;
– elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Până în prezent, nu benenficiau de această facilitate elevii din învăţământul profesional;
– cu privire la studiile de doctorat, se introduce menţiunea că finanţarea acestor studii poate fi realizată şi de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract;
– se aduc modificări cu privire la modalitatea de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior de stat, în sensul că pentru programele de licenţă, master şi doctorat, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat, din surse publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin consultare cu CNFIS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. În acest fel, au fost eliminate prevederile potrivit cătora finanţarea acestor instituţii se face diferenţiat pe categorii de universităţi şi în funcţie de poziţia în ierarhie a programelor de studii;

– se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare;
– în învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice din instituţiile de învăţământ superior, incluzând şi asistentul universitar;
– în învăţământul superior, reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din activitatea didactică desfăşurată avute anterior pensionării, cu aprobarea senatului universitar, cu condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării;
– în exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei Naţionale colaborează cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi, după caz, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale la nivel de ramură şi federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor şi reprezentanţii învăţământului particular sunt parteneri de dialog social;

– se amână introducerea testelor transdisciplinare la Evaluarea Naţională, admiterea la liceu şi bacalaureat. Acestea vor fi introduse începând cu generaţiile de elevi care încep clasa a V-a, respectiv clasa a IX-a, în anul școlar 2015-2016;
– în cursul anului 2014, Consiliul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior funcţionează legal cu numărul de membri selectaţi în urma concursului organizat în anul 2013, până la ocuparea, în condiţiile legii, a locurilor devenite vacante ca urmare a expirării mandatelor membrilor numiţi provizoriu;

Noua lege a educatiei

21 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Noua lege a educatiei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/d72UDjJfvhB

Evaluarea naţională, admiterea la liceu şi bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate luni de Guvern, care modifică Legea educaţiei introdusă în mandatul lui Daniel Funeriu.

Ordonanţa a fost adoptată pentru a permite derularea în condiţii normale a procesului de învăţământ, subliniază ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, conform Mediafax,

Prin acest act normativ, sunt aduse modificări atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel superior.

Una dintre modificări reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015-2016.

„Nu respingem conceptul de abordare interdisciplinară a examenelor, dar nu îl poţi aplica fără pregătire prealabilă. De aceea, primul an în care vor fi susţinute examenele după modelul evaluărilor PISA va fi 2019”, a explicat Pricopie.

Potrivit ministrului, Legea educaţiei (nr. 1/2011) introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, a explicat el, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări care sunt concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011″, a mai spus Pricopie.

Practic, prin această modificare, introducerea noilor forme de susţinere a examenelor este amânată până în 2019, pentru ca acestea să poată fi pregătite. PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante. România participă la aceste testări din 2000. Ultima testare PISA, de pildă, a conţinut atât itemi ce vizează competenţele de matematică şi rezolvare de probleme în situaţii autentice ce pot fi întâlnite în viaţa adultă (în pondere de 75%), cât şi de citire sau lectură (15%) şi ştiinţe (10%). O altă modificare adusă de OUG importantă constă în menţinerea duratei de patru ani pentru ciclul gimnazial şi liceu.

„Documentul menţine forma existentă a ciclului gimnazial şi elimină forma propusă spre implementare, prin adoptarea Legii nr. 1/2011, care prevedea trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial şi reducerea liceului la o durată de trei ani. Vorbim de creşterea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani. Prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de patru ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani. Prin urmare, învăţământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare; clasele I – VIII; clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic”, a precizat Pricopie.

Legea educatiei nationale

21 februarie 201421 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Legea educatiei nationale

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NniB15xNJhq

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi.

Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege: La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.