Contestatie la executare silita Noul cod penal

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Noul Cod penal a redus din pedepsele condamnatilor. Afla in ce conditii poti invoca NOUL COD PENAL

de

 Mai exact, conform articolului 6 din NCP, daca, dupa ce o condamnare a ramas definitiva, de la data cand a fost pronuntata hotararea si pana la executarea completa a inchisorii sau a amenzii, a aparut o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata se reduce la acest maxim, daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita.

Aceasta prevedere exista in vechiul Cod penal, dar in noua lege se precizeaza ca regula se aplica si in cazul hotararilor definitive de condamnare la inchisoare pe viata. Astfel, daca de la data la care o hotarare de condamnare la inchisoare pe viata a ramas definitiva si pana la executarea ei intervine o lege care prevede pentru aceeasi fapta numai pedeapsa inchisorii, atunci inchisoarea pe viata este inlocuita de pedeapsa maxima cu inchisoarea prevazuta pentru acea infractiune.

De asemenea, daca legea noua prevede in loc de inchisoare numai amenda, pedeapsa aplicata se inlocuieste cu amenda, fara a se putea depasi maximul special prevazut in legea noua. Mai mult, conform noilor reglementari penale, daca se tine seama de partea executata din pedeapsa inchisorii, se poate inlatura in totul sau in parte executarea amenzii.

In plus, masurile educative neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta, daca este mai favorabila.

Mai mult, cand legea noua este mai favorabila, nici pedepsele complementare si masurile de siguranta neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta.

Totodata, cand o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitiv aplicate, se tine seama, in cazul pedepselor executate pana la data intrarii in vigoare a acesteia, de pedeapsa redusa sau inlocuita prin legea noua.

Unele infractiuni comise in strainatate NU mai sunt incriminate de doua ori

Avocatul din Baroul Bucuresti a mentionat ca, in partea de aplicare a NCP, in cazul principiului personalitatii legii penale, a fost introdusa conditia dublei incriminari, dar limitata la infractiunile de gravitate mica si medie, sanctionate cu inchisoarea de cel mult 10 ani.

Mai exact, potrivit articolului 9 din NCP, legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman sau de o persoana juridica romana, daca pedeapsa prevazuta de legea romana este detentiunea pe viata ori inchisoarea mai mare de 10 ani.

In schimb, in cazul unor pedepse mai mici de 10 ani, legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii noastre de catre un cetatean roman sau de o persoana juridica romana, doar daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita ori daca a fost comisa intr-un loc care nu este supus jurisdictiei niciunui stat.

Astfel, in cazul in care romanii comit o infractiune in alta tara, legea penala romana se va aplica doar daca si legea penala din statul in care a fost comisa infractiunea prevede acea infractiune.

Potrivit unui document intocmit de Ministerul Justitiei, publicat recent pe site-ul institutiei, cerinta dublei incriminari a fost introdusa, deoarece este ceruta de doctrina romana si urmeaza un model acceptat in majoritatea legislatiilor europene.

Totusi, in documentul de pe site-ul MJ se subliniaza ca, pentru a evita incarcarea inutila a organelor judiciare romane cu cauze care nu vor putea fi solutionate niciodata, din cauza ca nu pot fi instrumentate, s-a prevazut ca punerea in miscare a actiunii penale sa fie autorizata de procurorul general al parchetului de pe langa Curtea de apel sau, dupa caz, a procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie, iar aplicarea a fost limitata la sanctiunile celor care primesc cel mult 10 ani de inchisoare.

Romanii sunt aparati diferit, in cazul infractiunilor comise asupra lor in straintate

Cum s-a modificat legea societatilor in urma NOULUI COD PENAL 2014

de

La data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal. La aceeasi data a intrat in vigoare Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Noului Cod Penal (“Legea nr. 187/2012”) care aduce o serie de modificari mai multor acte normative, printre care si Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale („Legea nr. 31/1990” sau „Legea Societatilor”).

Majoritatea modificarilor aduse vizeaza Titlul VIII din Legea nr. 31/1990, capitolul Contraventii si infractiuni. Printre noutatile introduse, cele mai importante constau in: micsorarea limitelor de pedeapsa, prevederea pedepsei amenzii in mod alternativ cu pedeapsa inchisorii pentru majoritatea infractiunilor, precum si extinderea ariei persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ la savârsirea infractiunilor prevazute de Legea nr. 31/1990.

1. Regimul juridic al pedepselor.

Pentru o serie de infractiuni prevazute de Legea nr. 31/1990 se prevede un regim sanctionator mai usor. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

  • fapta subiectului activ de a prezenta date neadevarate sau inexistente asupra constituirii societatii, asupra conditiilor economice ale acesteia, de ascundere a datelor sau de a refuza sa puna la dispozitie asemenea date in conditiile legii (reglementata in art. 271 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
  • fapta subiectului activ de a efectua operatiuni de vânzare sau de cumparare de actiuni, de a se folosi de bunurile sau de creditul societatii ori de a se imprumuta, sub orice forma, de la societatea pe care o administreaza, o societate controlata de cea administrata ori de la o societate care controleaza societatea administrata, producând, cu rea-credinta, un prejudiciu societatii (reglementata in art. 272 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 3 ani.
  • fapta subiectului activ de a raspandi stiri false sau de a intrebuinta alte mijloace frauduloase in scopul maririi sau scaderii valorii actiunilor sau obligatiunilor societatii pentru a obtine un folos in paguba societatii, precum si incasarea sau plata dividendelor din profituri fictive ori care nu puteai fi distribuite (reglementata in art. 2721 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 1 an la 5 ani, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 8 ani.
  • fapta subiectului activ de a emite actiuni sau obligatiuni cu nerespectarea dispozitiilor legale sau de a se folosi de ele in mod fraudulos (reglementata in art. 273 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

2. Persoanele care pot avea calitatea de subiect activ

Pentru majoritatea infractiunilor prevazute in Legea Societatilor, calitatea de subiect activ inainte de modificarile aduse de Legea nr. 187/2012 o avea, de regula: fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii. In prezent, cadrul persoanelor ce pot avea calitatea de subiect activ al infractiunilor prevazute in capitolul mentionata fost extins. Asadar, raspund penal: fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii.

3. Dezincriminarea unor fapte

Nu mai constituie infractiuni potrivit Legii nr. 31/1990:

  • fapta de a exercita un comert in favoarea si pe seama unor societati constituite in tara straina in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati in Romania ( art. 280 din Legea Societatilor fost abrogat).
  • fapta de a determina inmatricularea unei societati in temeiul unui act constitutiv fals (articolul 2802 a fost abrogat).

4. Incriminarea unor fapte ca infractiuni

  • fapta de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare sau reducere a capitalului social, fara informarea organului judiciar ori cu incalcarea interdictiei stabilite de acesta, in cazul in care s-a inceput urmarirea penala fata de societate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la un an ori cu amenda (potrivit art. 274 litera c din Legea Societatilor).

5. Interdictia de a fi fondator/administrator intr-o societate

Legea nr. 187/2012 modifica infractiunile care determina ca o persoana sa nu poata detine calitatea de fondator sau de membru al organelor de conducere si control ale unei societati. Astfel potrivit noilor reglementari, urmatoarele infractiuni au consecintele de mai sus: infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii, infractiuni de coruptie, delapidare, infractiuni de fals in inscrisuri, evaziune fiscala, infractiuni prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sanctionarea spalarii banilor, precum şi pentru instituirea unor masuri de prevenire şi combatere a finantarii actelor de terorism, republicata, ori pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990.

Protectia mediului in lumina NOUL COD PENAL 2014

de

In data de 1 februarie 2014 au intrat in vigoare dispozitiile legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (in continuare „Legea”). Legea reglementeaza, in principal, punerea in aplicare a Noului Cod penal al Romaniei, impreuna cu modificarea altor prevederile legislative.

In ceea ce priveste legislatia privind protectia mediului, mentionam mai jos principalele modificari:

I. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului („OUG 195/2005”)

1. Legea a schimbat limitele sanctiunilor aplicabile in cazul comiterii unor fapte ce erau si inainte incriminate ca fiind infractiuni. Un caz aparte il reprezinta infractiunea de poluarea prin evacuarea, in atmosfera sau pe sol a unor deseuri ori substante periculoase care a fost modificata, in sensul in care a fost eliminata (i) situatia in care deseurile erau eliminate in apa si (ii) sintagma „cu stiinta”. Consecinta directa a modificarii mentionate anterior este ca o fapta este acum considerata infractiune indiferent de forma de vinovatie cu care actioneaza faptuitorul.

2. Totodata, au fost eliminate urmatoarele infractiuni:

nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protectia apei si a atmosferei, prevazute de actele normative in vigoare;
folosirea de momeli periculoase si de mijloace electrice pentru omorârea animalelor salbatice si a pestilor, in scopul consumului sau al comercializarii;
nerespectarea restrictiilor si a interdictiilor la vânat si pescuit ale unor specii protejate sau oprite temporar prin lege si in zonele cu regim de protectie integrala, potrivit reglementarilor specifice;
aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear;
provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante sau deseuri periculoase.

Desi nu mai sunt incriminate ca infractiuni in conditiile legii speciale, aceste fapte pot fi in continuare incadrate ca infractiuni in conditiile generale stabilite de Codul penal.

II. Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor („Legea nr. 211/2011”)

Legea modifica Legea 211/2011 dupa cum urmeaza:

Este introdusa amenda drept pedeapsa ce poate fi aplicata in cazul savarsirii unei infractiuni, alternativ fata de inchisoarea de la 6 luni la 5 ani;
Incrimineaza ca infractiune fapta de neluare sau nerespectare a masurilor obligatorii in desfasurarea activitatilor de colectare, tratare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor periculoase;
In ceea ce priveste infractiunea de refuz de returnare in tara de origine a deseurilor introduse in tara si pentru care s-a dispus masura returnarii de catre autoritatea competenta, este introdusa conditia ca pentru aceste deseuri sa fi fost introduse in tara in alt scop decat cel al eliminarii;

Fapta de acceptare a deseurilor introduse ilegal in tara si/sau a deseurilor introduse in tara in alte scopuri decât cel al eliminarii si care nu au putut fi utilizate in scopul pentru care au fost introduse nu mai poate fi savarsita de orice persoana fizica sau juridica, subiectul activ al acestei infractiuni putand fi doar operatorii de depozite/incineratoare.

Drepturile avocatilor pe NOUL COD PENAL 2014

de

Dintre modificarile privind dreptul la aparare, cea mai importanta este cea privind dreptul avocatilor de a consulta dosarul de urmarire penala, considera specialistii in domeniu.

 

Potrivit Noului Cod de procedura penala (NCPP), consultarea dosarului de urmarire penala presupune studierea actelor din el, dreptul de a nota date sau informatii din dosar si de a obtine fotocopii, pe cheltuiala clientului.

 

Avocatii pot asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala

Conform prevederilor articolului 92 din NCPP, in cursul urmaririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu exceptia:

  • perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante
  • situatiei in care se utilizeaza metodele speciale de supraveghere ori cercetare.

Printre metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevazute in NCPP se numara interceptarea comunicatiilor sau orice tip de comunicare la distanta, accesul la un sistemul informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane.

In plus, avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

„In cazul efectuarii perchezitiei domiciliare, incunostintarea se poate face si dupa prezentarea organului de urmarire penala la domiciliul persoanei ce urmeaza sa fie perchezitionata. Avocatul suspectului sau inculpatului are, de asemenea, dreptul sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi si libertati, sa formuleze plangeri, cereri si memorii”, se subliniaza in noile reglementari penale.

Potrivit art. 278 din NCP, intrebuintarea de cuvinte ori de gesturi jignitoare sau obscene, de natura sa perturbe activitatea instantei, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

„Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocatilor, ca persoane care participa sau asista la o procedura din pretoriu consta intr-o sanctiune penala prevazuta de acest articol de lege. Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de procedura penala care, la litera j), se refera la <<manifestarile ireverentioase ale avocatilor fata de judecator sau procuror>>. Legiuitorul nu a explicat in ce constau <<manifestarile ireverentioase>> ale avocatilor”, a explicat Ilie Iordachescu.

Decanul Baroului Bucuresti a adaugat ca, in ipoteza in care aceste manifestari ireverentioase se refera la cuvinte sau la gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art. 278 din NCP trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala.

Nu vreau sa platesc amenda penala.Ce patesc?

de

 Amenda trebuie achitata integral la 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

Conform Titlului II al actului normativ, persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa achite integral amenda in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si sa comunice judecatorului delegat cu executarea dovada platii, in termen de 15 zile de la efectuarea acesteia.

Documentul stabileste, de asemenea, ca, daca persoana condamnata nu poate achita integral amenda in cele 3 luni, judecatorul poate dispune esalonarea platii amenzii in rate lunare, pe o perioada ce nu poate depasi doi ani. Ca si in reglementarea actuala, in cazul in care dispune esalonarea, incheierea va cuprinde: cuantumul amenzii, numarul de rate lunare in cuantum egal pentru care se esaloneaza amenda, precum si termenul de plata.

In plus, in lege se arata ca, in cazul in care persoana condamnata nu a achitat amenda, judecatorul delegat cu executarea poate dispune executarea amenzii prin munca neremunerata in folosul comunitatii. Pe de alta parte, daca judecatorul constata neexecutarea cu rea-credinta a amenzii sau condamnatul nu isi da consimtamantul la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii, amenda se poate inlocui cu inchisoarea.

Noul Cod De Procedura Penala 2014 modificat – text complet

de

Metodele speciale de supraveghere sau cercetare vor fi obligatoriu folosite dupa inceperea urmaririi penale, se mentioneaza in OUG nr. 3/2014.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/9bJdwtMzG1S

Potrivit noului CPP, metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt urmatoarele:
  • interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;
  • accesul la un sistem informatic;
  • supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
  • localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;
  • obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;
  • retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale;
  • utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor;
  • participarea autorizata la anumite activitati;
  • livrarea supravegheata;
  • obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de catre acestia in temeiul legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.
Potrivit noului CPP, cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale sunt urmatoarele:
  • fapta nu exista;
  • fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege;
  • nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea;
  • exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate;
  • lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;
  • a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al inculpatului persoana fizica sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoana juridica;
  • a fost retrasa plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia inlatura raspunderea penala, a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere în conditiile legii;
  • exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;
  • exista autoritate de lucru judecat;
  • a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.


 

Potrivit OUG nr. 3/2014, la alineatul (1) al articolului 309, actiunea penala va incepe, atunci cand procurorul constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune.

Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei

de

Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei

 

 

Una dintre modificarile care vor intra in vigoare de la 1 februarie se refera la faptul ca, desi este in continuare incriminata, eutanasia nu mai este calificata drept omor calificat, informeaza Mediafax.

Astfel, conform articolul 190 din noul Cod penal, “uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani”.

Tot in noul Cod penal, fatul este ocrotit in mod special, fiind interzis in continuare avortul in alte conditii decat cele medicale, dar acum este incriminata si fapta de vatamare corporala a fatului.

Pe de alta parte, urmarirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce ii cauzeaza o stare de temere constituie infractiunea de hartuire.

O alta modificare a Codului penal are in vedere recidivistii. Astfel, persoanele care comit fapte in stare de concurs sau recidiva vor avea parte de sanctiuni mai drastice. Daca se comit mai multe infractiuni in concurs, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. In cazul recidivistilor, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.

Noi tipuri de judecatori: de drepturi si libertati si de camera preliminara

Una dintre cele mai importante modificari care vor intra in vigoare la 1 februarie, privitoare la noul Cod de procedura penala, se refera la separarea functiilor judiciare in procesul penal, fiind introduse institutia judecatorului de drepturi si libertati si cea a judecatorului de camera preliminara.

Judecatorul de drepturi si libertati este cel care, in cadrul instantei, potrivit competentei acesteia, solutioneaza in cursul urmaririi penale cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind: masurile preventive; masurile asiguratorii; masurile de siguranta cu caracter provizoriu; actele procurorului, in cazurile expres prevazute de lege; incuviintarea perchezitiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipata a probelor. Acest lucru inseamna ca, in cursul urmaririi penale, orice masura ce ar putea sa afecteze drepturile si libertatile partilor este fie supusa, fie dispusa cenzurii judecatorului de drepturi si libertati.

Modificarile Codului Penal sunt neconstitutionale.Codul intra totusi in vigoare

de

Astfel, dispozitiile criticate excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de „functionar public” si „functionar”, precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal, care definesc notiunea de „functionar public”, o serie de categorii de persoane — „Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat”.

Instanta suprema arata ca celelalte dispozitiile restrang sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savarsesc fapta in exercitarea atributiilor de serviciu, excluzand incidenta normei de incriminare in cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.

Potrivit ICCJ, Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca „violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite”.

„Judecatorii considera ca diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile aduse Codului penal nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in conditiile in care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile”, puncteaza ICCJ.

 

 


Contestatie la executare silita Noul cod penal

de

Contestatie la executare silita Noul cod penal

ART. 599 Noul cod de procedura penala 2014 Rezolvarea contestaţiei la executare Punerea în executare a hotărârilor

 

(1) Procedura de rezolvare a contestaţiei la executare este cea prevăzută la art. 597.

(2) În cazul arătat la art. 598 alin. (1) lit. d), dacă din hotărârea pusă în executare nu rezultă datele şi situaţiile de existenţa cărora depinde soluţionarea contestaţiei, constatarea acestora se face de către instanţa competentă să judece contestaţia.


 

 

(3) Cererea poate fi retrasă de condamnat sau de procuror, când este formulată de acesta.

    (4) După pronunţarea soluţiei definitive ca urmare a admiterii contestaţiei la executare, se face o nouă punere în executare conform procedurii prevăzute de prezentul titlu.

    (5) Cererile ulterioare de contestaţie la executare sunt inadmisibile dacă există identitate de persoană, de temei legal, de motive şi de apărări.