Cat costa sa dai in judecata banca

Cat costa sa dai in judecata banca

Cat costa sa dai in judecata banca ?

Vezi cat costa sa dai in judecata banca,afla de le coltucsiasociatii.ro , avem consultanta online GRATUITA ,vezi si #livecoltuc.

 

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

[yasr_visitor_votes size=”large”]

[yasr_overall_rating size=”large”]

[/column]

Banca

Este o instituție financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de depozite și acordarea de credite. Băncile sunt organizate sub forma unei societăți comerciale pe acțiuni și își desfășoară activitatea sub supravegherea băncii centrale.

Primele evidențe ale activităților de tip bancar datează încă din Antichitate[necesită citare]. Templele erau văzute de către populație ca un loc sigur de plasare a bunurilor, iar contra unui mic profit preoții luau în administrare atât bunuri de valoare cât și mărfuri perisabile. O altă practică des întâlnită în această perioadă este împrumutul cu dobândă, care până la Codul lui Hammurabi nu a cunoscut o reglementare din partea autorităților.

Apariția băncilor ca instituții a avut loc în Grecia și Roma antică în secolele VII-VI î.Hr.. Acesta este rezultatul dezvoltării comerțului ca o consecință a emiterii monedei proprii de către fiecare oraș comercial. În scopul de a combate camăta mai multe cetăți grecești au decis să constituie „bănci publice”[necesită citare] care pe lângă rolul propriu-zis bancar, mai aveau și sarcina strângerii impozitelor și dreptul de a bate monedă.

Cea mai veche bancă din lume este considerată a fi Banca Monte dei Paschi, înființată în 1472.[1]

În Europa, în ciuda controverselor îndelungate asupra moralității dobânzii, sistemul bancar s-a consolidat treptat culminând emiterea banului de hârtie de către Banca Veneției în anul 1637. Băncile și-au mărit importanța pe măsură ce economia a continuat să se dezvolte, iar statul și-a mărit implicarea prin înființarea băncilor centrale.

BANCA TRANSILVANIA SA pierde pe dare in plata in 2018 Vezi Cum

castigat definitiv dosar pe dare in plata in 2019

BANCA TRANSILVANIA SA pierde pe dare in plata in 2018 Vezi Cum

BANCA TRANSILVANIA SA pierde pe dare in plata in 2018 .Vezi Cum . Avocat Coltuc va ajuta in procesele cu darea in plata , vezi #livecoltuc .

Multumim avocat Coltuc https://www.coltuc.ro

 

Nr. unic (nr. format vechi) : 8356/302/2017
Data inregistrarii 14.04.2017
Data ultimei modificari: 02.10.2018
Sectie: …..
Materie: Civil
Obiect: contestaţie creditor Legea 77/2016
Stadiu procesual: Fond

 

Părţi

Nume Calitate parte
BANCA TRANSILVANIA SA Contestator
Damaschin Gabriel Intimat
EOS KSI ROMÂNIA SRL Intervenient
EOS CREDIT FUNDING DAC Intervenient

Banca este o instituție financiară care are ca obiect principal de activitate atragerea de depozite și acordarea de credite. Băncile sunt organizate sub forma unei societăți comerciale pe acțiuni și își desfășoară activitatea sub supravegherea băncii centrale.Şedinţe

06.02.2018
Ora estimata: 09:00
Complet: C 5 civil 2017
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge contestaţia, ca neîntemeiată. Cu apel. Pronunţată în şedinţă publică, azi 06.02.2018.
Document: Hotarâre  1001/2018  06.02.2018

 

Primele evidențe ale activităților de tip bancar datează încă din Antichitate[necesită citare]. Templele erau văzute de către populație ca un loc sigur de plasare a bunurilor, iar contra unui mic profit preoții luau în administrare atât bunuri de valoare cât și mărfuri perisabile. O altă practică des întâlnită în această perioadă este împrumutul cu dobândă, care până la Codul lui Hammurabi nu a cunoscut o reglementare din partea autorităților.

Apariția băncilor ca instituții a avut loc în Grecia și Roma antică în secolele VII-VI î.Hr.. Acesta este rezultatul dezvoltării comerțului ca o consecință a emiterii monedei proprii de către fiecare oraș comercial. În scopul de a combate camăta mai multe cetăți grecești au decis să constituie „bănci publice”[necesită citare] care pe lângă rolul propriu-zis bancar, mai aveau și sarcina strângerii impozitelor și dreptul de a bate monedă.

Cea mai veche bancă din lume este considerată a fi Banca Monte dei Paschi, înființată în 1472.[1]

În Europa, în ciuda controverselor îndelungate asupra moralității dobânzii, sistemul bancar s-a consolidat treptat culminând emiterea banului de hârtie de către Banca Veneției în anul 1637. Băncile și-au mărit importanța pe măsură ce economia a continuat să se dezvolte, iar statul și-a mărit implicarea prin înființarea băncilor centrale.

Lupta continua – Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR!

 Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR. Darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin creditea constituit un subiect controversat încă de la apariţia proiectului de lege. Mulţi susţin această lege iar alţii contestă constant dispoziţiile sale sesizând Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate.

 

Potrivit noutăţilor legislative, o nouă excepţie de neconstituţionalitate a fost ridicată împotriva dispoziţiilor prevăzute în Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite .

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece acestea se aplică nu numai situaţiilor juridice ce se vor naşte, se vor modifica sau stinge după intrarea în vigoare a Legii nr. 77/2016, ci şi situaţiilor juridice în curs de formare, modificare sau stingere la data intrării în vigoare a acestei legi, precum şi efectelor prezente şi viitoare ale unor raporturi juridice trecute încheiate între bănci şi consumatori, ceea este contrar dispoziţiilor constituţionale.

Curtea Constituţională a reţinut că revine instanţelor de judecată competenţa de a stabili cadrul procesual în care se soluţionează litigiul dedus judecăţii, în funcţie de stadiul derulării contractului de credit. Totodată, Curtea a reiterat faptul că este rolul instanţelor de judecată să interpreteze normele legale şi să facă aplicarea acestora în funcţie de conţinutul normativ, respectiv dacă sunt norme de drept substanţial sau de drept procesual şi dacă sunt de imediată aplicare, precum şi cu privire la prioritatea acestora, în funcţie de caracterul de normă specială sau de drept comun.

Curtea a constatat că soluţia legislativă de stingere a datoriilor izvorâte din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vândut bunul imobil ipotecat prin licitaţie publică sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu încalcă dreptul de proprietate privată al creditorului, consacrat de art. 44 din Constituţie.

Totodată, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, paragrafele 50 – 60, Curtea a reţinut că, reglementând procedura dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) şi art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna debitorului obligaţiei un mecanism procedural specific, prin efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăţilor pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit. Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar. Suspendarea plăţilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin care apreciază că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării plăţilor, celelalte obligaţii ale debitorului rezultate din acesta se execută în continuare.

De asemenea, Curtea a constatat că un asemenea mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului, pentru că suspendarea plăţilor este o măsură imediată, care înlătură efectele negative asupra patrimoniului debitorului în condiţiile în care creditorul decide să demareze o procedură judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în cazul în care este admisă contestaţia creditorului, debitorul obligaţiei va trebui să execute în continuare contractul de credit, plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând a fi reluată.

Legea dării în plată a fost contestată în integralitate la CCR

Ce trebuie sa stiu inainte de a semna un contract de credit

Ce trebuie sa stiu inainte de a semna un contract de credit
Băncile pun la dispoziția clienților o mulțime de servicii definite prin termeni mai mult sau mai puțin complicați, de la caz la caz. Cuvinte precum cesiune, creanță sau fidejusor sunt puțin întâlnite în limbajul comun și pot ridica probleme oricui. Pe de altă parte, există și produse și servicii bancare cu care românii sunt mai puțin acomodați, precum direct debit-ul sau contul escrow.

ATM (Automated Teller Machine) sau bancomat – automat bancar utilizat pentru diferite operaţiuni efectuate cu cardul (e.g. retragere de numerar, efectuare plăţi, informare privind situaţia contului, schimbare cod PIN etc.).

Biroul de Credit – instituţie privată ce deține o bază de date care cuprinde informaţii legate de creditele contractate de persoane fizice (informaţii pozitive şi negative). Informaţiile sunt utilizate de către bănci la analiza dosarelor de credit pentru evaluarea comportamentului financiar al potenţialilor clienţi. Acționarii biroului de credit sunt băncile comerciale.

Capitalizarea dobânzii – Adăugarea dobânzii la valoarea depozitului, atunci când depozitul se prelungește pentru o nouă perioadă.

Cauțiune – Sumă de bani sau obiecte prin care cineva garantează îndeplinirea unei obligații; garanție.

Cec – Înscris prin care o persoană dă ordin unei bănci la care are un disponibil bănesc să plătească, la prezentarea titlului, o sumă de bani altei persoane, numită beneficiar.

Centrala Riscurilor Bancare – Instituție care gestionează, în numele Băncii Naţionale a României, informaţii bancare de risc, care sunt colectate din cadrul sistemului bancar. Informaţiile din această bază de date sunt puse la dispoziţia băncilor comerciale pentru ca acestea să dispună de datele complete asupra expunerii globale a debitorilor lor în întregul sistem bancar.

Cesiune – Transmiterea de către debitor a anumitor drepturi de creanţă în favoarea creditorului cu titlu de garanţie. Aceste drepturi pot fi asupra veniturilor, contravalorii poliţelor de asigurare etc. În caz de neplată la scadenţă a creditului, banca este în drept să încaseze creanţa cedată de debitor.

Codebitor – Acea persoană care participă cu venitul său la stabilirea venitului total luat în considerare pentru acordarea unui credit şi care se obligă solidar (împreună cu împrumutatul) la rambursarea creditului.

Cont curent – Este contul deschis în evidenţele băncii pe numele împrumutatului în care există banii clientului. Prin contul curent se efectuează utilizarea creditului, rambursarea acestuia, cât şi alte tipuri de operaţiuni pe care banca le pune la dispoziţia împrumutatului – deţinător al contului curent (exemplu: plăţi interbancare). De asemenea, fiecare card bancar și depozit deținut de client are atașat un cont curent.

Cont de depozit escrow – Cont de siguranţă, deschis la bancă (agent escrow), pe numele vânzătorului, în vederea păstrării/depozitării unor sume de bani până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare. Contul constituie o garanţie a utilizării sumelor pentru destinaţia stabilită sau poate fi o măsură asiguratorie a realizării obiectivelor urmărite de părţi prin contractul de credit bancar încheiat între agentul escrow şi cumpărător.

Cont de economii – Produs de economisire remunerat cu dobândă, care oferă posibilitatea de a retrage sau depune numerar în orice moment şi care se constituie pe o perioadă nedeterminată, cu condiţia păstrării soldului minim.

Contactless – Tehnologia care permite efectuarea de plăți rapide, de mică valoare, prin simpla apropiere a unui card de cititorul de card (de exemplu POS sau cititorul de bilete de transport), fără a mai fi necesară introducerea PIN-ului. Totuși, din motive de siguranță, tranzacțiile contactless sunt posibile până la o anumită sump, de regulă 100 de lei, pentru valori mai mari plata făcându-se prin introducerea codului PIN.

Credit – Sumă pusă la dispoziție sau pe care instituția creditoare s-a angajat să o pună la dispoziție unei persoane fizice sau juridice, în schimbul obligației acestora din urmă de a rambursa suma respectivă, la care se adaugă dobânzi sau alte cheltuieli legate de această sumă. Cele mai populare credite acordate persoanelor fizice sunt cele ipotecare, imobiliare și cele de consum. Creditul imobiliar este destinat achiziţionării unui imobil/realizării de investiţii imobiliare, pentru care solicitantul poate aduce drept garanţie un alt imobil. Creditele de consum pot fi garantate sau negarantate și servesc altor scopuri decât achiziționarea sau construcția unei locuințe.

CVV2 (Card Verification Value 2)/ CVC2 (Card Varification Code 2) – Reprezintă un cod de securitate format din 3 cifre, unic pentru fiecare card, tipărit pe banda unde posesorul de card își pune semnătura. CVV2 este codul de securitate al cardurilor Visa, iar CVC2 este codul de securitate al cardurilor MasterCard. Aceste coduri sunt folosite în tranzacţii pentru care nu este nevoie prezenţa fizică a Cardului (e.g. tranzacţii prin internet, e-mail, telefon).

DAE – costul total al creditului (incluzând dobândă și comisioane), calculat ca procent total, anual, din valoarea totală a creditului.

Debitor – Persoană care datorează o sumă de bani, datornic. De exemplu, persoana care a contractat un credit se numește debitor, datorând banii împrumutați băncii, care joacă rolul de creditor.

Debitare cont – Retragerea unei sume din contul curent, în urma ordinului titularului/împuternicitului contului sau direct de către bancă, prin autorizare contractuală/ legală.

Debitare directă sau direct debit – Retragerea de bani din contul unui client de către persoana sau societatea care este beneficiară directă a plății. Această debitare are loc în baza consimțământului dat anterior de plătitor (client). Este unul dintre serviciile puse de bănci la dispoziția clienților, în special pentru plata facturilor. Atunci când furnizorul de utilități emite factura, din contul clientului este retrasă suma de plată.

Descoperit de cont sau overdraft – Contract de credit explicit pe baza căruia un creditor pune la dispoziţia unui debitor fonduri ce pot fi accesate de debitor. De exemplu, băncile pot pune la dispoziția clienților care au carduri de debit o sumă suplimentară de bani, sub formă de descoperit de cont, ce poate fi accesat de clienți la discreție.

Depozit la termen – Produs de economisire ce constă într-o sumă de bani depusă de un client într-un cont pe o perioadă prestabilită (termen), ce este remunerată de bancă printr-o dobândă fixă. Depozitele pot fi încheiate pe termene diferite, în funcţie de oferta fiecărei bănci. La expirarea termenului depozitului, există următoarele alternative pentru deponent: lichidarea depozitului, încasarea dobânzii câştigate şi prelungirea depozitului pe acelaşi termen sau capitalizarea dobânzii, odată cu prelungirea depozitului.

Dobândă – Cost pe care clientul trebuie să îl achite băncii pentru folosirea banilor furnizați sub forma creditului. Dobânda poate fi:
– Fixă – va rămâne neschimbată pe toată durata contractului. Astfel, clientul ştie încă de la început care este suma de rambursat pe întreaga durată a contractului de credit.
– Fixă şi variabilă – rămâne neschimbată o anumită perioadă de timp (de ex. 5 ani); apoi, la expirarea acestei perioade de timp, dobânda devine variabilă, fiind stabilită în funcţie de indicii de referinţă Robor/Euribor/Libor, la care se adaugă o marja fixă.
– Variabilă – este stabilită în funcţie de indicii de referinţă Robor/Euribor/Libor, la care se adaugă o marjă fixă. În acest caz, pe toată durata contractului de credit, ratele de credit vor creşte sau descreşte în funcţie de evoluţia indicilor de referinţă menţionaţi, actualizarea realizându-se lunar, la 3 luni, la 6 luni sau la 12 luni, în funcţie de cum s-a stabilit în contractul de credit.

Dobândă penalizatoare – Dobânda datorată băncii în caz de întârziere la plată a obligaţiilor asumate prin contractul de credit. Se calculează pe bază de procent fix şi se aplică la sumele restante în conformitate cu prevederile contractului de credit, cu excepţia sumelor provenite din calculul dobânzii.

3D Secure – Reprezintă un protocol folosit ca un nivel suplimentar de securitate pentru tranzacţiile bancare efectuate online cu Carduri.

Eligibilitate – Set de condiţii stabilite de bancă pentru acordarea unui credit (ex. vârstă, vechime în muncă etc.).

Euribor – Indice de referință stabilit de piața interbancară pentru euro, reprezentând dobânzile la care băncile se împrumută între ele. Băncile acordă la rândul lor credite în euro cu dobândă variabilă, această dobândă fiind calculată ca o sumă între Euribor și o marjă de câștig a instituției de credit.

Extras de cont – document în care sunt evidențiate operațiunile efectuate într-un cont într-o anumită perioadă de timp, precum și soldul contului.

Fidejusor – Persoană care încheie cu un creditor un contract de fidejusiune (cauțiune), prin care se angajeaz să achite un anumit debit în cazul în care acesta nu este rambursat de titular.

Grafic de rambursare – Situaţia informativă a datelor scadente precum şi a cuantumului obligaţiilor de plată aferente fiecărei date scadente.

Ipotecă – Drept real al băncii asupra unor bunuri imobile determinate aflate în patrimoniul solicitantului de credit, care serveşte garantării creditului. În caz de neplată la scadenţă a creditului, banca preia bunurile respective pentru a-şi recupera creanţa.

IBAN (International Bank Account Number) – şir de caractere (litere și cifre) care identifică în mod unic la nivel internaţional contul dețint de un client la o anumită instituţie.

Libor – Indice de referință stabilit pe piața interbancară pentru dolari americani reprezentând dobânzile la care se împrumută băncile între ele. Nivelul Libor intervine și în calculul dobânzii variabile a creditelor acordate în dolari. Dobânda acestor credite este formată din Libor, la care se adaugă o marjă.

Marjă credit – este o componentă fixă a dobânzii variabile a creditelor acordate de către bănci, care se adaugă la indicia de referință Robor/Euribor/Libor. Întrucât marja rămâne fixă pe durata contractului de credit, dobânda se modifică doar în funcţie de evoluţia celor trei indici de referinţă.

Ordin de plată – Instrucțiune de plată emisă de ordonatorul plății către bancă pe baza unui formular tipizat preplătit, prin care banca efectuează plăți din sumele cash furnizate de client sau din contul acestuia, către o entitate anume.

PIN (Personal Identification Number) – Codul numeric personal de identificare atribuit de bancă fiecărui deținător sau utilizator, pentru a fi utilizat în tranzacțiile cu cardul. Cu ajutorul PIN-ului, un număr format din patru cifre, se autorizează majoritarea operațiunilor cu cardul cum ar fi retragerile de numerar de la ATM, plățile etc.

POS (Pont of Sale) – Aparatul care citește banca magnetică sau cip-ul cardului bancar, și care generează o cerere online de autorizare a tranzacțiilor. Aceste cititoare, care permit efectuarea plăților cu ajutorul cardurilor, sunt instalate în punctele de vânzare ale comercianților.

Rescadențare – procedura prin care, de la caz la caz:
– plata unui credit este amânată cu o lună
– se extinde perioada de creditare
– se acordă o perioadă de grație de 6 luni
– se reduce rata lunară pentru o perioadă determinată de timp.
Băncile iau de regulă aceste măsuri pentru clienții care au dificultăți la rambursarea creditelor.

Revolving – Linie de credit care scade pe măsură ce este utilizată și se reîntregește de măsură ce banii sunt rambursați, până la reîntregirea liniei de credit inițiale, ce poate fi din nou accesată de debitor.

Robor – Indice de referinţă stabilit şi publicat de BNR (sau orice persoană care va prelua această sarcină în viitor) pentru fiecare perioadă de dobândă variabilă de o lună, de trei luni, de şase luni, după caz, după cum este menţionat în contractul de credit. Acesta reprezintă costul de împrumut de pe piața interbancară. Băncile, atunci când acordă credite în lei cu dobândă variabilă, calculează dobânda în funcție de acest indice, la care adaugă o marjă fixă.

Scadență – Termenul la care debitorul trebuie să efectueze plăţile conform contractului de credit. Scadenţele, inclusiv scadenţa finală sunt menţionate în graficul de rambursare.

Scoring – cumul de criterii prestabilite, în baza cărora solicitantul trebuie să obțină un punctaj minim, stabilit prin reglementările interne ale băncii, pentru a putea accesa creditul.

Virament – Transferarea unei sume dintr-un cont în altul, la ordinul clientului.

Felicitari ! Proiect de lege care stabilește că un contract de credit încheiat de o IFN nu mai reprezintă titlu executoriu

Senatul a aprobat, luni, un proiect de lege care stabilește că un contract de credit încheiat de o Instituție Financiară Nebancară, precum și garanțiile reale și personale afectate garantării creditului nu mai constituie titluri executorii, ceea ce va face mai dificilă executarea silită a datornicilor.

justitieNoul proiect de lege a fost aprobat după ce, în septembrie, tot Senatul a abrogat, printr-un alt proiect de lege, reglementările actuale potrivit cărora contractele de credite încheiate cu o bancă reprezintă titluri executorii.

Inițiatoarea ambelor proiecte de legi este senatoarea Cristiana Anghel, care a declarat pentru Profit.ro că a inițiat și acest nou proiect de lege deoarece i s-a reproșat că, în primul proiect privind contractele de credit, nu a avut în vedere și instituțiile financiare nebancare.

Actul adoptat de senatori în luna septembrie abroga articolul 120 din OUG 99/ 2006, potrivit căruia: “Contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate de o instituție de credit, constituie titluri executorii”. Proiectul a primit raport negativ de la Comisia de buget, finanțe și bănci de la Camera Deputaților, care, în aceeași ședință, a avizat pozitiv un alt proiect cu impact asupra sistemului bancar, cel privind darea în plată a imobilelor ipotecate.

Bancile, obligate sa dea explicatii clientilor, în scris, privind termenii din contractele de credit, înainte de semnare

Bancile ar putea fi obligate sa dea explicatii clientilor, în scris, privind termenii din contractele de credit, înainte de semnarea acestora, daca beneficiarii cer lamuriri în acest sens.

 

Membrii Comisiei de Buget Finante din Camera Deputatilor au aprobat miercuri de principiu un amendament la OUG 50, prin care clientii vor putea solicita, în perioada anterioara semnarii contractului de credit, explicatii legate de termenii neclari, discutiile pe aceasta tema urmând sa continue joi.

Respectivul amendament a fost propus în forma initiala de deputatul social-democrat Mugurel Surupaceanu.

Sursa: ZF

Bancile sunt obligate sa modifice contractele de credit în termen de 90 zile anunta Casa de avocatura Coltuc

Ordonanta de urgenta privind contractele de credit pentru consumatori, aprobata miercuri (9 iunie 2010) de guvern, îi obliga pe creditori sa modifice contractele existente în termen de 90 zile de la intrarea în vigoare a actului

normativ, se arata într-un comunicat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC).

‘În conditiile crizei financiare si economice, consumatorii ce acceseaza credite bancare sunt supusi unor restrictii care distorsioneaza mecanismele pietei si libera concurenta. Pâna în prezent, bancile au fost încurajate sa tina ‘captiv’ consumatorul, fie prin informare deficitara, fie prin comisioane de rambursare anticipate descurajante. Aceste distorsiuni au afectat mediul bancar si mediul de afaceri în general, prin îngradirea liberei circulatii a serviciilor.

Prezentul act normativ contribuie la întarirea cadrului concurential pe piata serviciilor, atât pe plan national, cât si la nivelul Uniunii Europene’, a declarat presedintele ANPC, Constantin Cerbulescu.
Actul normativ transpune în legislatia nationala Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori si de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului, reglementeaza drepturile si obligatiile consumatorilor si ale creditorilor la promovarea, încheierea si derularea diverselor contracte de credit.

În baza ordonantei de urgenta, creditorii au dreptul de a percepe un comision de rambursare anticipata de maximum unu la suta în cazul în care perioada ramasa din contract este mai mare de un an si de cel mult 0,5 la suta pentru perioade sub un an.
În cazul rambursarii anticipate a creditului, creditorul este îndreptatit la o compensatie pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipata a creditului numai daca rambursarea anticipata intervine într-o perioada în care rata dobânzii aferente creditului este fixa.

Totodata, creditorii sunt obligati sa comunice consumatorilor, înainte de semnarea contractului, toate informatiile relevante printr-un formular standardizat. Formularul standardizat va permite consumatorilor sa analizeze si sa compare cu mai mare usurinta ofertele bancilor si sa poata lua o decizie informata.
Actul normativ impune creditorilor si, unde este cazul, intermediarilor de credit, sa ofere consumatorilor explicatii corespunzatoare pentru a permite acestora sa evalueze daca oferta este potrivita nevoilor lor si situatiei lor financiare.

Creditorii trebuie sa aiba în vedere explicarea informatiilor precontractuale, caracteristicile esentiale ale produselor propuse si efectele pe care acestea le pot avea asupra consumatorilor. Clarificarile privind calculul dobânzii anuale efective (DAE) permit compararea ofertele diferitilor creditori nationali sau din alte state europene, în vederea alegerii celei mai bune oferte.

Sursa: Financiarul

Bancile vor modifica pâna în septembrie aproape toate contractele de credit încheiate cu populatia pentru a le adapta la noile reglementari UE

De la mijlocul acestui an, persoanele fizice vor rambursa creditele ipotecare si de consum cu dobânzi variabile fara sa plateasca vreun comision, potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta elaborat de Autoritatea Nationala

pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) pentru transpunerea si implementarea în legislatia nationala a Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului, care devine obligatorie pentru toate statele membre din 11 iunie.

În cazul împrumuturilor cu dobânzi fixe, banca va putea cere pentru rambursari anticipate o compensatie de cel mult 0,5% din principalul ramas de plata pentru scadente de sub un an si maximum 1% la perioade mai mari de un an ramase din maturitatea initiala.

Proiectul de ordonanta de urgenta se aplica tuturor contractelor de credit, inclusiv creditelor ipotecare si imobiliare, indiferent de valoarea totala a creditului, precum si contractelor de leasing , care vor prelua majoritatea conditiilor impuse în prezent de legislatia româneasca în cazul creditelor de consum.

Sursa: Money

Ce se intampla daca nu mai platesc ratele la banca?

Pierderea locuintei folosite drept garantie nu este cel mai grav lucru care li se poate întâmpla restantierilor. Banca poate cere bani în plus sau poate trece si la vânzarea altor bunuri.

Caderea preturilor pe piata imobiliara reuseste sa puna sare pe ranile clientilor cu restante la banci. Daca în anii 2006, 2007, 2008, când  preturile cresteau, o eventuala executare silita te-ar fi lasat doar fara bunul adus drept garantie, în 2010, situatia se schimba. Pentru ca nu mai au cum sa vânda locuintele luate de la datornici la preturile din anii trecuti, bancile au dreptul legal de a se îndrepta împotriva altor bunuri ale restantierului pentru a acoperi integral datoria.

Juristii institutiilor financiare con­tactati de Capital spun ca pot aparea trei situatii în cazul unei executari silite. Prima, destul de rara în actuala perioada de criza, este aceea în care pretul de vânzare a bunului este mai mare decât datoria, caz în care diferenta este returnata clientului. În cea de-a doua situatie, mult mai frecventa acum, „suma obtinuta prin vânzarea garantiei în cadrul procedurii de executare silita sa fie mai mica decât creanta bancii“, arata juristii Piraeus Bank.

Pica preturile. O casa nu mai e de-ajuns

În aceasta situatie, spun bancherii, „vom avea un creditor garantat, dar care nu este îndestulat 100% (banca). Acesta are dreptul de a continua procedurile de executare silita ca creditor negarantat, putând sa urmareasca orice bun aflat în patrimoniul debitorului.

În aceasta situatie, evident ca debitorul nu va mai primi nicio suma din vânzarea bunului adus în garantie atâta timp cât creanta nu este stinsa. Cu atât mai mult, acesta va fi urmarit în continuare pentru diferenta“. Asadar, banca va solicita datornicului o suma de bani egala cu diferenta dintre pretul de vânzare a bunului si creanta clientului catre banca sau va trece la executarea altor bunuri ale acestuia.

Potrivit specialistilor din banci, creanta definita la momentul trecerii la executarea silita este formata din principal neachitat (suma împrumutata), dobânda aferenta creditului neachitat, calculata pâna la data declansarii procedurii de executare, si penalitati de întârziere, conform clauzelor contractului de credit.

Bancherii recunosc ca obtin pentru bunurile scoase la licitatie preturi substantial mai mici decât cele la care au fost evaluate initial garantiile. „Un pret mediu care poate rezulta în urma vânzarii prin licitatie publica se poate încadra în limita a 50%- 60% din pretul initial“, a explicat pentru editia online a Capital, Liviu Fenoghen, seful Comisiei Executorilor Bancari din cadrul Asociatiei Române a Bancilor.

Sursa: Capital

Clientii care se plâng la Protectia Consumatorilor sau în justitie, de conditiile impuse de banca, risca sa le fie reziliat contractul.

Volksbank aduce o premiera în sistemul bancar românesc: riscul reputational. Când auzi prima oara acest termen, ridici din sprâncene fara sa banuiesti gravitatea unei clauze care modifica fundamental raportul de forte

dintre banci si clienti.

Prin riscul reputational, pe care l-a introdus de la 1 noiembrie, Volksbank are dreptul de a rezilia contractul de credit al unui client care se plânge public de conditiile impuse de banca. Bancherii pot recurge la aceasta clauza obligându-si clientii sa achite integral tot împrumutul.

E un calus în gura celor care au contractat credite ipotecare de zeci sau sute de mii de euro si care s-au trezit, dupa debutul crizei economice, cu dobânzile majorate.

Conflictul e în plina desfasurare si merita privit cu toata atentia pentru ca riscul reputational aduce atingere inclusiv Constitutiei.

Pentru un profit mare

Volksbank a explicat prima oara aceasta gaselnita în raportul de activitate pe 2007: „Riscul reputational este riscul înregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de încredere a publicului în integritatea Bancii. Gestiunea riscului reputational are în vedere asigurarea permanenta a unei imagini pozitive, conforme cu realitatea, în piata, în fata clientilor (…)”.

La 1 noiembrie 2009, banca a introdus clauza în contractele cu clientii, inclusiv în cele aflate în derulare. Toti au fost pusi în fata faptului împlinit, miscarea operata de Volksbank fiind motivata astfel: institutia bancara îsi rezerva dreptul de a face modificari în clauzele initiale daca au loc schimbari ale asa-zisului „CGA” (Conditii Generale de Afaceri), un fel de statut al bancii caruia i se supun toate actele emise de banca. Mai simplu, daca Volksbank schimba Conditiile Generale, se schimba automat si clauzele fiecarui contract de credit în parte.

Ca la Radio Erevan

Clauza reputationala a fost introdusa de banca pe fondul unei atmosfere foarte tensionate create în principal de clientii de credite ipotecare.

Înaintea crizei, în 2007, Volksbank avea una dintre putinele oferte din piata cu dobânda fixa, extrem de atractiva pentru împrumuturile pe termen lung. Dar, ca la Radio Erevan, „dobânda fixa” de 5,95% în euro a crescut în pragul crizei mondiale la 7,45%. Majorarea a fost pusa pe seama EURIBOR (pe scurt, media dobânzilor celor mai importante banci din zona euro).

O perioada, clientii au înghitit în sec si au platit rate mai mari. Însa, odata cu adâncirea crizei, EURIBOR a ajuns în toata Europa la minimul istoric. Iar Volksbank, printr-o scrisoare oficiala, promisese ca va reveni la „dobânda fixa” de 5,95% imediat ce EURIBOR va scadea. Dar nu s-a tinut de cuvânt.

Dupa un an 2009 foarte greu, în care euro a sarit de la 3,5 lei la aproape 4,3 lei, clientii cu credite ipotecare au început sa vocifereze tot mai vehement împotriva Volks bank, varsându-si ofurile pe forumurile on-line.

Juristii critica intentia Volksbank

Alina Ciocanea Hristescu, jurist în Drept comercial, spune ca prevederea Volksbank încala si Legea privind drepturile consumatorilor, prin care oricarui client îi este garantat dreptul de a se plânge de clauzele pe care le considera abuzive: „Orice plângere întemeiata trebuie luata în considerare într-un stat de drept. Principiul legal este: orice diferend se negociaza între parti”.

Punctul de vedere al bancii, exprimat de directorul de marketing Alin Merer, este diferit: „În mod categoric, aceasta prevedere nu încalca dreptul la libera exprimare. Acest drept trebuie exercitat cu buna credinta, încetând însa acolo unde sunt încalcate drepturile celorlalte persoane, producându-le acestora din urma prejudicii”.

Sursa: EvZ