contracte banci

Legea 193/2000 a fost modificata. Adio contracte abuzive!

de

Pe 3 august 2012, a fost republicata in Monitorul Oficial Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, cu modificarea a doua articole importante. Presa nu a sesizat

modificarile intrate in vigoare in urma cu 40 de zile. Pe aceasta lege s-au bazat aproape toate procesele deschise de catre clienti sau Protectia consumatorilor impotriva bancilor. De acum, orice hotarare irevocabila in instanta va avea efecte deosebit de importante in relatia consumator-comerciant (numit de acum profesionist). Practic, daca se va dovedi in instanta ca o anumita clauza este abuziva, atunci comercianul va trebui sa modifice TOATE contractele in care apare aceasta clauza, dat fiind ca acestea sunt, in general, contracte de adeziune. Textul de lege, mai jos.

“Art. 38. – Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu modificarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. – (1) in cazul in care constata utilizarea unor contracte de adeziune care contin clauze abuzive, organele de control vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, dupa caz, sediul profesionistului, solicitand obligarea acestuia sa modifice contractele aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
(2) La cererea de chemare in judecata va fi anexat procesul-verbal intocmit potrivit art.11.
(3) Asociatiile pentru protectia consumatorului care indeplinesc conditiile prevazute la art. 30 si art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pot chema in judecata pe profesionistul care utilizeaza contracte de adeziune care contin clauze abuzive, la instanta prevazuta la alin. (1), pentru ca aceasta sa dispuna incetarea folosirii acestora, precum si modificarea contractelor aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispozitiile art. 13 alin. (1) si (4) sunt aplicabile.
(4) Dispozitiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului caruia i se opune un contract de adeziune ce contine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de actiune ori pe cale de exceptie, in conditiile legii.”

Clientii care se plâng la Protectia Consumatorilor sau în justitie, de conditiile impuse de banca, risca sa le fie reziliat contractul.

de

Volksbank aduce o premiera în sistemul bancar românesc: riscul reputational. Când auzi prima oara acest termen, ridici din sprâncene fara sa banuiesti gravitatea unei clauze care modifica fundamental raportul de forte

dintre banci si clienti.

Prin riscul reputational, pe care l-a introdus de la 1 noiembrie, Volksbank are dreptul de a rezilia contractul de credit al unui client care se plânge public de conditiile impuse de banca. Bancherii pot recurge la aceasta clauza obligându-si clientii sa achite integral tot împrumutul.

E un calus în gura celor care au contractat credite ipotecare de zeci sau sute de mii de euro si care s-au trezit, dupa debutul crizei economice, cu dobânzile majorate.

Conflictul e în plina desfasurare si merita privit cu toata atentia pentru ca riscul reputational aduce atingere inclusiv Constitutiei.

Pentru un profit mare

Volksbank a explicat prima oara aceasta gaselnita în raportul de activitate pe 2007: „Riscul reputational este riscul înregistrarii de pierderi sau al nerealizarii profiturilor estimate, ca urmare a lipsei de încredere a publicului în integritatea Bancii. Gestiunea riscului reputational are în vedere asigurarea permanenta a unei imagini pozitive, conforme cu realitatea, în piata, în fata clientilor (…)”.

La 1 noiembrie 2009, banca a introdus clauza în contractele cu clientii, inclusiv în cele aflate în derulare. Toti au fost pusi în fata faptului împlinit, miscarea operata de Volksbank fiind motivata astfel: institutia bancara îsi rezerva dreptul de a face modificari în clauzele initiale daca au loc schimbari ale asa-zisului „CGA” (Conditii Generale de Afaceri), un fel de statut al bancii caruia i se supun toate actele emise de banca. Mai simplu, daca Volksbank schimba Conditiile Generale, se schimba automat si clauzele fiecarui contract de credit în parte.

Ca la Radio Erevan

Clauza reputationala a fost introdusa de banca pe fondul unei atmosfere foarte tensionate create în principal de clientii de credite ipotecare.

Înaintea crizei, în 2007, Volksbank avea una dintre putinele oferte din piata cu dobânda fixa, extrem de atractiva pentru împrumuturile pe termen lung. Dar, ca la Radio Erevan, „dobânda fixa” de 5,95% în euro a crescut în pragul crizei mondiale la 7,45%. Majorarea a fost pusa pe seama EURIBOR (pe scurt, media dobânzilor celor mai importante banci din zona euro).

O perioada, clientii au înghitit în sec si au platit rate mai mari. Însa, odata cu adâncirea crizei, EURIBOR a ajuns în toata Europa la minimul istoric. Iar Volksbank, printr-o scrisoare oficiala, promisese ca va reveni la „dobânda fixa” de 5,95% imediat ce EURIBOR va scadea. Dar nu s-a tinut de cuvânt.

Dupa un an 2009 foarte greu, în care euro a sarit de la 3,5 lei la aproape 4,3 lei, clientii cu credite ipotecare au început sa vocifereze tot mai vehement împotriva Volks bank, varsându-si ofurile pe forumurile on-line.

Juristii critica intentia Volksbank

Alina Ciocanea Hristescu, jurist în Drept comercial, spune ca prevederea Volksbank încala si Legea privind drepturile consumatorilor, prin care oricarui client îi este garantat dreptul de a se plânge de clauzele pe care le considera abuzive: „Orice plângere întemeiata trebuie luata în considerare într-un stat de drept. Principiul legal este: orice diferend se negociaza între parti”.

Punctul de vedere al bancii, exprimat de directorul de marketing Alin Merer, este diferit: „În mod categoric, aceasta prevedere nu încalca dreptul la libera exprimare. Acest drept trebuie exercitat cu buna credinta, încetând însa acolo unde sunt încalcate drepturile celorlalte persoane, producându-le acestora din urma prejudicii”.

Sursa: EvZ