In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a facut public faptul ca procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus, la data de 10 august 2011, prin rechizitoriu, trimiterea in judecata a inculpatilor NIDELEA DORIN sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa precum si a inculpatilor MAMALIGAN ION, BORODEA GELU-MARIAN, CAPATINA GIGI-IONUT si DRAGAN IULIAN-LUCIAN sub aspectul savarsirii infractiunii de marturie mincinoasa.

Potrivit unui comunicat al PICCJ, la 16 septembrie 2005, in jurul orelor 21:30, pe D.N. 5B, la km 18 + 750, a avut loc un grav accident de circulatie, in urma caruia au decedat  doi agenti de politie, respectiv numitii  D.M. si B.C.

Probele administrate in cauza au relevat ca, cei doi agenti de politie se deplasau dinspre comuna Ghimpati spre municipiul Giurgiu, cu autoturismul marca Dacia 1310, apartinand Inspectoratului de Politie al Judetului Giurgiu, iar in spatele lor circula, la volanul autoturismului Dacia Solenza, un alt agent de politie, numitul D.M.A. colegul victimelor.

La km 18 + 750, pe sensul de mers Ghimpati – Giurgiu autoturismul Dacia 1310 a lovit o remorca nesemnalizata, a carei platforma era incarcata cu lemne si care era parcata cu rotile din stanga pe carosabil. Ca urmare a impactului si opririi bruste, autoturismul Dacia 1310  a fost lovit din spate de autoturismul Dacia Solenza. Impactul a provocat deschiderea oblonului din spate al platformei remorcii, lemnele au cazut, autoturismul Dacia 1310  a luat  foc, iar cei doi agenti de politie aflati in autoturism nu au mai putut fi salvati, astfel incat au decedat. Potrivit raportului medico-legal de autopsie intocmit in cauza, moartea victimelor a fost  violenta si s-a  datorat carbonizarii survenite pe 100% din suprafata corporala, produsa  prin flacara, in conditiile  unui accident rutier.

Probatoriul administrat in cauza a relevat ca focul s-a extins cu repeziciune si, pentru a evita extinderea incendiului si asupra lemnelor ramase in remorca, inculpatul Nidelea Dorin, proprietarul acesteia, a agatat remorca la tractorul sau si a mutat-o pe partea opusa a drumului, in afara partii carosabile, iar  martorul D.M.A. cu ajutorul persoanelor aflate in zona au mutat autoturismul Dacia Solenza, in afara partii carosabile.

Pe parcursul urmaririi penale, inculpatii Mamaligan Ion, Borodea Gelu-Marian, Capatina Gigi-Ionut, Dragan Iulian-Lucian, in mai multe randuri, au facut afirmatii mincinoase cu privire la imprejurarile esentiale ale cauzei asupra carora au fost intrebati.

Astfel, in contextul in care remorca a fost mutata de la locul impactului, pentru a se evita un incendiu de proportii, inculpatii au facut afirmatii mincinoase cu privire la locul in care a fost parcata remorca in care a intrat autoturismul Dacia 1310. Asa fiind, au sustinut ca remorca era parcata in afara partii carosabile, cu toate rotile pe iarba, desi din coroborarea probelor privind mecanismul producerii accidentului a rezultat ca, in momentul impactului, roata  stanga  spate a  remorcii se  afla pe  suprafata partii carosabile. Cu privire la sinceritatea declaratiilor asupra locului in care a fost parcata remorca, inculpatii Nidelea Dorin, Mamaligan Ion, Borodea Gelu-Marian si Dragan Iulian-Lucian au fost supusi unui test pentru determinarea comportamentului simulat, care a relevat nesinceritatea.

Potrivit probatoriului  administrat in cauza a rezultat ca stationarea remorcii, pe timp de noapte si partial, pe  partea  carosabila a unui drum public, fara sa fie semnalizata corespunzator, a constituit tot timpul o potentiala stare de pericol. De asemenea, potrivit probelor administrate, cauza ce a determinat urmarile deosebit de grave, respectiv decesul celor doua persoane a constituit–o prezenta remorcii nesemnalizate, deoarece, conducatorul  autoturismului  Dacia  1310, nu  putea anticipa  prezenta  pe  timp de noapte, pe  partea carosabila, a unui  drum  national, a unui obstacol  neiluminat. In aceste conditii date, timpul avut la dispozitie nu i-a permis conducatorului autoturismului  Dacia  1310  sa  poata initia una din manevrele de  evitare a  accidentului, si in plus, in fata acestei remorci, se mai aflau alte doua remorci, precum si un autocamion, apartinand tot inculpatului Nidelea Dorin, astfel incat prezenta unui lant de obstacole de mari dimensiuni, pe un drum public au creat cadrul  ce a determinat urmarile deosebit de grave.

Filmul Crime On Line in realitate

Critici dure la adresa televiziunii britanice Sky Tv, care a difuzat recent un documentar despre sinuciderea asistată. Filmul, intitulat “Dreptul la moarte”, prezintă povestea unui profesor britanic, Craig Ewert, grav bolnav, care a decis să se sinucidă la o clinică

specializată din Elveţia. El suferea de neuropatie degenerativă şi a decis să-şi ia viaţa în 2006.

 

 

Sunteti de acord?Ce parare aveti?

 

www.coltuc.ro

În acest an, 300 de poliţişti au fost agresaţi în misiuni .De ce credeti?

În fiecare zi, un poliţist român este bătut sau ameninţat. Unii dintre oamenii legii au plătit chiar cu viaţa lor meseria pe care o fac. Nu au lipsit nici cazurile în care poliţiştii au fost şi bătuţi dar şi suspendaţi din funcţie şi apoi târâţi prin instanţe. Statistica poliţiei arată că în acest an 300 de

 

poliţişti au afost agresaţi în misiuni. Un poliţist de la serviciul Umăriri a fost la un pas de moarte luna trecută. Trebuia să ducă la arest un membru al clanului Chira. Ca să-l protejeze, unchiul urmăritului a tras aproape 30 de alice.

Agentul Bogdan Ciobanciuc lucrează la biroul de poliţie Sinaia. Acum o lună s-a dus să potolească nişte beţivi care se băteau în centrul staţiunii. Unul dintre ei a fost transportat la spital.

„Acolo, pentru că trebuiau să-i acorde asistenţă medicală a trebuit să-l descătuşăm, moment în care m-a lovit cu pumnul în zona feţei”, a declarat poliţistul.

Cel mai grav este însă faptul că poliţiştii agresaţi ajung de multe ori să fie târâţi ani buni prin instanţe.

„Un caz elocvent este cel al unui agent de poliţie din judeţul Iaşi. În urma intervenţiei, în timpul serviciului, a fost chemat în instanţele de judecată timp de 5 ani pentru purtare abuzivă cu toate că el fusese cel ultragiat”, a spus Liviu Butunoi, Preşedinte SNPPC.

Chiar dacă de la un an la altul numărul cazurilor de ultraj a crescut, din ce în ce mai puţini agresori au fost arestaţi. Dacă în 2005 erau arestaţi 31% dintre suspecţi, în 2006 doar 21% au fost cercetaţi în spatele gratiilor, iar în 2007, au fost arestaţi doar 12% dintre cei care i-au agresat pe poliţişti.

Sursa: Realitatea TV

Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

REGULAMENT
de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor
si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TITLUL I
Dispozitii generale

ART. 1
Scopul reglementarii
Prezentul regulament stabileste modul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, denumita in continuare Lege.
ART. 2
Definirea unor expresii
In sensul prezentului regulament, expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor prevazut in Lege – Serviciul de probatiune;
b) Serviciul de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala prevazut in Lege – Serviciul de educatie si interventie psihosociala;
c) persoane private de libertate – persoanele retinute, arestate preventiv, condamnate la pedeapsa inchisorii ori la detentiune pe viata;
d) loc de detinere – penitenciarele cu regim de maxima siguranta, cu regim inchis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru minori si tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele de arestare preventiva si sectiile speciale de arestare preventiva din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si centrele de retinere si arestare preventiva din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.

TITLUL II
Executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta potrivit Codului penal

ART. 3
Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse potrivit Codului penal

(1) Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, care pot fi dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se asigura de judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de executare, direct sau prin intermediul consilierilor din cadrul Serviciului de probatiune in a carui circumscriptie se afla domiciliul, resedinta ori locuinta persoanei condamnate.
(2) Daca instanta incredinteaza Serviciului de probatiune supravegherea modului in care persoana condamnata respecta masurile de supraveghere si executa obligatiile stabilite in sarcina sa, consilierul de probatiune contacteaza persoana condamnata, ii pune in vedere masurile de supraveghere si obligatiile impuse de instanta de judecata, consecintele respectarii sau nerespectarii acestora, modul in care Serviciul de probatiune exercita supravegherea, faptul ca are posibilitatea de a solicita acordarea de asistenta si consiliere, de a face plingere la seful Serviciului de probatiune, daca considera ca atitudinea consilierului de probatiune nu este corespunzatoare.
ART. 4
Exercitarea supravegherii de catre consilierul de probatiune
(1) Supravegherea modului in care persoana condamnata indeplineste masurile sau executa obligatiile impuse de instanta in sarcina acesteia se exercita, conform planului de supraveghere, prin intrevederi stabilite la sediul Serviciului de probatiune, vizite inopinate sau anuntate la domiciliu, locuinta ori resedinta, la scoala sau la locul de munca unde persoana condamnata urmeaza studiile ori isi desfasoara activitatea, prin colaborare cu organele de politie si cu autoritatile locale si prin verificarea modului in care persoana condamnata respecta programul de dezintoxicare.
(2) Planul de supraveghere va fi revizuit ori de cite ori situatia persoanei condamnate impune reevaluarea riscului de a mai comite infractiuni.
(3) Pe durata supravegherii, periodic, dar nu mai tirziu de 6 luni, sau la solicitarea instantei, consilierul de probatiune responsabil de caz intocmeste rapoarte privind desfasurarea supravegherii in care consemneaza modul in care persoana condamnata respecta masurile de supraveghere si, dupa caz, executa obligatiile impuse de instanta, estimand si riscul de a savirsi alte infractiuni, prezentind orice informatii referitoare la comportamentul persoanei condamnate pe perioada supravegherii, pe care le depune la dosarul persoanei supravegheate. Daca instanta de judecata solicita pe perioada supravegherii un astfel de raport, Serviciul de probatiune il va inainta biroului de executari penale, in copie.
(4) La sfirsitul perioadei de supraveghere, consilierul de probatiune intocmeste un raport final prin care evalueaza riscul de a mai savirsi alte infractiuni, precum si perspectivele de reintegrare sociala a persoanei evaluate, pe care il anexeaza dosarului de supraveghere. Dispozitiile alin. (3) teza finala se aplica in mod corespunzator.
(5) Daca pe perioada supravegherii sau dupa expirarea termenului de incercare persoana supravegheata savirseste o alta infractiune, instanta de fond poate solicita Serviciului de probatiune care a exercitat supravegherea, in copie, rapoarte intocmite pe parcursul sau la finalul procesului de supraveghere.
(6) Daca persoana condamnata solicita acordarea de asistenta si consiliere, consilierul de probatiune, pe baza evaluarii situatiei persoanei condamnate si de comun acord cu aceasta, stabileste tipul de interventie necesara si ia masuri pentru realizarea acesteia.
ART. 5
Sesizarea instantei in cazul nerespectarii masurilor de supraveghere
(1) Daca consilierul de probatiune constata ca persoana condamnata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse de instanta in conditiile stabilite de aceasta sau de Serviciul de probatiune, intocmeste un raport care cuprinde un rezumat al procesului de supraveghere, tinind cont de rapoartele de supraveghere intocmite anterior, si face mentiuni cu privire la dovezile prin care se constata incalcarea obligatiei.
(2) Raportul intocmit potrivit alin. (1), impreuna cu dovezile in copie, vor fi inaintate spre informare sefului Serviciului de probatiune, care, atunci cind considera necesar, va sesiza judecatorul delegat la compartimentul de executari penale. Judecatorul delegat, in conformitate cu dispozitiile art. 9 din Lege, va sesiza instanta de judecata, pentru ca aceasta sa dispuna asupra revocarii suspendarii.
(3) In cazul in care seful Serviciului de probatiune sau judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de executare apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile pentru sesizarea instantei in vederea revocarii suspendarii, respinge in scris si motivat, in termen de 30 de zile, propunerea consilierului de probatiune, respectiv a Serviciului de probatiune. In acest din urma caz, precum si atunci cind instanta de executare a fost sesizata in vederea revocarii suspendarii, judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de executare informeaza Serviciul de probatiune in termen de 15 zile de la solutionarea propunerii.

TITLUL III
Executarea pedepselor privative de libertate

CAP. I
Organizarea executarii pedepselor privative de libertate

ART. 6
Scopul executarii pedepselor privative de libertate
(1) Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop asistarea persoanelor private de libertate, in vederea reintegrarii lor sociale si a prevenirii savirsirii de noi infractiuni.
(2) Executarea pedepselor privative de libertate se face in conditii care sa asigure respectul demnitatii umane, in conformitate cu prevederile Codului penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Codului de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii si ale prezentului regulament.
(3) Evidenta nominala si statistica determinata de punerea in executare a pedepselor si masurilor privative de libertate in locurile de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este reglementata prin ordin al ministrului justitiei.
ART. 7
Locul de executare a pedepselor si masurilor preventive privative de libertate
(1) Pedepsele si masurile preventive privative de libertate se executa in penitenciare, centre de arestare preventiva, centre de retinere si arestare preventiva, sectii speciale de arestare preventiva.
(2) In raport de regimul de executare aplicat, penitenciarele sunt cu regim de maxima siguranta, cu regim inchis, cu regim semideschis si cu regim deschis.
(3) Intr-un penitenciar pot functiona sectii distincte pentru aplicarea diferentiata a mai multor regimuri de executare.
(4) In raport de prevederile legale, se pot infiinta penitenciare speciale sau sectii pentru minori si tineri, femei ori alte categorii de persoane private de libertate, care necesita regim penitenciar specializat.
(5) In cadrul locurilor de detentie pot fi delimitate, pentru motive temeinic justificate, spatii functionale in scopul protejarii persoanelor private de libertate care apartin unor grupuri vulnerabile, cum ar fi minoritatile sexuale, persoanele care sufera de HIV/SIDA sau orice alte categorii de persoane protejate de legislatia antidiscriminare. Cazarea in aceste spatii se poate face numai la cererea persoanelor in cauza si numai pe durata pentru care este necesara protectia.
ART. 8
Infiintarea si conducerea locurilor de detinere
(1) Penitenciarele se infiinteaza si se desfiinteaza prin hotarire a Guvernului si sunt institutii cu personalitate juridica subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Penitenciarele se clasifica, in functie de regimul de executare a pedepselor, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Penitenciarele sunt conduse de catre un director.
(4) Personalul necesar pentru functionarea fiecarui penitenciar se stabileste pe baza propunerilor motivate ale directorilor penitenciarelor, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
ART. 9
Infiintarea sectiilor interioare si exterioare
Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor poate infiinta, prin decizie, sectii interioare sau exterioare pentru cazarea persoanelor private de libertate, aflate in diferite regimuri de executare, prestarea muncii ori pentru asigurarea protectiei, daca este cazul.
ART. 10
Organizarea locurilor de detinere
(1) Penitenciarele se organizeaza si se amenajeaza astfel incit sa asigure conditii necesare aplicarii regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, desfasurarii activitatilor de educatie si reintegrare sociala, munca sau alte activitati lucrative, de cazare, hranire, echipare, asigurarea asistentei medicale, igienei individuale si colective, precum si realizarii tuturor masurilor de siguranta in raport cu prevederile legale aplicabile fiecarei categorii de persoane private de libertate.
(2) In cadrul penitenciarelor sunt organizate si clar delimitate: sectorul de detinere, sectorul administrativ, sectorul de productie si alte spatii auxiliare.
ART. 11
Organizarea sectorului de detinere
(1) Sectorul de detinere, in functie de profilul locului de detinere, are un punct de primire a persoanelor private de libertate, o sectie de carantina si observare, cladiri pentru cazarea acestora, birouri de lucru pentru personal si judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, spatii destinate sectorului medical, bloc alimentar, sali de mese, baie, spalatorie, frizerie, magazii pentru pastrarea bunurilor personale ale persoanelor private de libertate, puncte comerciale si un sector de acordare a dreptului la vizita.
(2) In sectorul de detinere sunt amenajate sali de clasa, biblioteca, cluburi, cabinete de psihologie, spatii pentru practicarea sportului, terenuri pentru desfasurarea activitatilor in aer liber, locuri de practicare a religiei, incaperi pentru acordarea consultantei juridice, spatii pentru acordarea vizitelor intime.
(3) Sectorul de detinere este compartimentat astfel incit sa asigure conditiile necesare separarii diferitelor categorii de persoane private de libertate si aplicarii regimurilor de executare.
(4) Amenajarea camerelor de detinere trebuie sa tina cont de necesitatea cazarii individuale, in conditiile prevazute de art. 81 alin. (4) si (5) din prezentul regulament.
(5) Birourile judecatorilor delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum si obiectele de mobilier si de birotica aferente sunt asigurate din bugetul fiecarui loc de detinere.
ART. 12
Organizarea sectorului administrativ
Sectorul administrativ este situat in afara sectorului de detinere si cuprinde birouri, spatii destinate personalului care asigura paza si interventia, spatii destinate acordarii asistentei medicale a personalului, magazia pentru armament si munitia de serviciu, magazii pentru echipamentul cadrelor, depozit pentru mijloacele tehnice, armament si munitie, club, sali de pregatire si instruire, bucatarie si sala de mese pentru personalul locului de detinere, spatii pentru depozitare, precum si toate utilitatile necesare unei bune functionari a administratiei.
ART. 13
Organizarea sectorului de productie
Sectorul de productie este situat, de regula, in afara celui de detinere si cuprinde ateliere de productie, intretinere si reparatii, depozite, garaj auto, alte cladiri si terenuri necesare formarii profesionale a persoanelor private de libertate, precum si desfasurarii activitatilor administrative.
ART. 14
Organizarea spatiilor auxiliare
Spatiile auxiliare sunt situate in afara locului de detinere si cuprind locuinte de serviciu, locuinte de interventie si spatii pentru activitati de pregatire, instruire si recreere a personalului si a persoanelor private de libertate, precum si gospodaria agrozootehnica, acolo unde este cazul.
ART. 15
Inspectiile si controalele locurilor de detinere
(1) Pentru asigurarea bunei organizari si functionari a fiecarui loc de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, acestea sunt supuse inspectiilor si controalelor curente, ocazionale, inopinate, tematice si specializate. Acestea se realizeaza fie din oficiu, fie pe baza unor sesizari sau plingeri si evalueaza, verifica si controleaza modul de indeplinire a dispozitiilor legale si a normelor interne, aplicarea regimului de executare a pedepselor si a masurilor preventive, activitatea de educatie si interventie psihosociala, respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, situatia si respectarea drepturilor persoanelor care apartin unor grupuri vulnerabile, folosirea resurselor umane, materiale, financiare, modul in care se realizeaza paza si siguranta obiectivelor, prevenirea unor ilegalitati, abuzuri si situatii de risc, precum si alte aspecte cu privire la organizarea si functionarea locurilor de detinere.
(2) Inspectiile si controalele sunt realizate de catre membrii Corpului de inspectie al ministrului justitiei sau de alte persoane desemnate de acesta, de catre inspectori sau de persoane anume desemnate din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3) Activitatea desfasurata de serviciile de probatiune in penitenciar va fi evaluata si supusa controlului inspectorilor de probatiune din cadrul Directiei de probatiune din cadrul Ministerului Justitiei, al Corpului de control al ministrului justitiei sau al altor persoane desemnate de acesta.
(4) Constatarile, concluziile, recomandarile si evaluarile finale fac obiectul unor rapoarte care sunt aduse la cunostinta ministrului justitiei, directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si personalului controlat. Acestea pot fi facute publice cu aprobarea autoritatii care le-a dispus, a direclefoanele mobile, sumele de bani ramase la intoarcerea in locul de detinere, precum si mijloacele electronice de plata sunt pastrate intr-un spatiu special amenajat, in casete prevazute cu incuietori sigure, amplasate la intrarea in locul de detinere, si sunt evidentiate nominal intr-un registru de catre personalul administratiei, cu mentionarea orei la care acestea au fost predate si a orei la care au fost returnate persoanei private de libertate.
ART. 128
Vizita
Dreptul la vizita se acorda in conformitate cu dispozitiile art. 38 alin. (5) si (6) din prezentul regulament.

.5. Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate in cazul minorilor, tinerilor si femeilor

ART. 129
Locul de executare a pedepselor privative de libertate de catre minori si tineri
Minorii si tinerii executa pedepsele privative de libertate in penitenciare anume destinate sau in sectii separate in celelalte penitenciare pentru a li se asigura protectia si asistenta pe plan social, scolar, educativ, profesional, psihologic, medical si fizic, care le sunt necesare potrivit virstei, sexului si personalitatii fiecaruia.
ART. 130
Separarea minorilor si a tinerilor
In penitenciarele pentru minori si tineri se asigura separarea pe camere in functie de sex, varsta si regimul de executare stabilit de comisia prevazuta de art. 14 din Lege.
ART. 131
Activitati lucrative si de interventie psihosociala pentru minori si tineri
(1) Programele de educatie si interventie psihosociala sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea si in special cu familia, astfel incit la punerea in libertate minorii si tinerii sa nu fie dezavantajati sub aspect scolar, profesional sau social.
(2) Administratia locului de detinere urmareste prin programele stabilite ca, pe timpul zilei, minorii si tinerii sa desfasoare activitati de educatie, sportive, lucrative, ocupationale si recreative in afara camerelor de detinere.
ART. 132
Instruirea scolara si profesionala a minorilor si tinerilor
(1) In penitenciarele pentru minori si tineri se pot infiinta scoli generale, scoli de arte si meserii sau clase ale acestora, potrivit normelor legale dupa care se desfasoara invatamintul de stat.
(2) La activitatile de instruire scolara si profesionala, precum si la cele educative si de interventie psihosociala baietii si fetele pot participa impreuna.
(3) La implinirea virstei de 21 de ani, persoanele private de libertate pot fi mentinute pentru executarea in continuare a pedepsei in penitenciarele pentru minori si tineri numai daca aceasta este in interesul instruirii scolare si profesionale, dar fara a depasi varsta de 25 de ani.
ART. 133
Locul de executare a pedepselor privative de libertate de catre femei
(1) Femeile private de libertate executa pedeapsa in penitenciare pentru femei sau in sectii separate in celelalte penitenciare.
(2) Spatiile de cazare pentru femeile privdinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate in penitenciarele-spital sau infirmerii se subordoneaza nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevazute de Ministerul Sanatatii Publice si a caselor de asigurari de sanatate. Separarea se realizeaza dupa criterii medicale si dupa sexul persoanelor private de libertate.
ART. 138
Masuri de siguranta si supraveghere in spitale si infirmerii
(1) Masurile de siguranta si supraveghere care se aplica persoanelor private de libertate internate in penitenciarele-spital si infirmerii se adopta fara a impiedica desfasurarea programelor terapeutice. Mijloacele de imobilizare, prevazute la art. 37 din Lege, se aplica numai cu avizul medicului curant, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.
(2) Masurile de siguranta pentru persoanele internate sunt cele specifice cel putin regimului inchis.
ART. 139
Masuri de siguranta in cazul persoanelor private de libertate cu tulburari psihice grave
(1) Persoanele private de libertate cu tulburari psihice grave, de natura a pune in pericol siguranta proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate in sectiile de profil din unitatile spitalicesti, pentru tratament medical si asistenta psihosociala specifice.
(2) In momentele de criza pot fi utilizate, in conditiile prevazute la art. 37 din Lege, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autoranirea, ranirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privata de libertate care face obiectul imobilizarii este pusa sub observatie continua. Mijloacele de imobilizare sunt indepartate la incetarea starii care a impus aceasta masura.
(3) Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afectiuni psihice se evalueaza in mod constant de personalul medical si de psiholog.
(4) Punerea in libertate a persoanelor private de libertate cu afectiuni psihice se comunica serviciului de sanatate din localitatea in raza careia se stabilesc aceste persoane, in vederea continuarii tratamentului medical.
ART. 140
Vizitarea persoanelor internate in spitale sau infirmerii
(1) Persoanele private de libertate internate in penitenciarele-spital, care sunt netransportabile, pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rude pana la gradul IV inclusiv in camere, cu avizul medicului curant si cu aprobarea directorului locului de detinere.
(2) Persoanele private de libertate internate in unitati spitalicesti din afara locului de detinere pot fi vizitate, cu avizul medicului curant al respectivei unitati spitalicesti si cu aprobarea directorului locului de detinere.

CAP. VIII
Recompense, abateri si sanctiuni disciplinare

SECiIUNEA 1
Recompense

ART. 141
Conditii generale de acordare
Persoanele private de libertate care participa si dovedesc interes in munca si in cadrul activitatilor de educatie si inttorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau a ministrului justitiei. Dispozitiile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.
(5) Activitatea centrelor de retinere si arestare preventiva din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor este supusa inspectiilor si controalelor efectuate de personal specializat din cadrul acestui minister, cu respectarea regulilor si procedurilor proprii privind organizarea si desfasurarea acestor inspectii si controale.
(6) Alte autoritati sau institutii ale statului pot efectua inspectii si controale in cadrul locurilor de detinere, in functie de competentele acestora, potrivit legilor proprii de organizare si functionare.

CAP. II
Regulamentul de ordine interioara si programul zilnic

SECiIUNEA 1
Regulamentul de ordine interioara

ART. 16
Notiunea de regulament de ordine interioara
Regulamentul de ordine interioara este documentul prin care directorul locului de detinere stabileste regulile pe care trebuie sa le respecte persoanele private de libertate si personalul penitenciarului in vederea asigurarii unui climat corespunzator de ordine si disciplina si a respectarii drepturilor persoanelor private de libertate.
ART. 17
Elaborarea regulamentului de ordine interioara
(1) Administratia fiecarui loc de detinere, in functie de particularitati, elaboreaza si aplica un regulament propriu privind ordinea interioara.
(2) Regulamentul de ordine interioara este aprobat prin decizie a directorului locului de detinere si este adus la cunostinta persoanelor private de libertate, prin inminarea unui exemplar, sub semnatura, la intrarea in penitenciar, precum si ori de cite ori regulamentul este modificat sau completat. Copia de pe regulamentul de ordine interioara se considera inminata ori de cite ori persoana privata de libertate se reintoarce in locul de detinere in care aceasta i-a fost inminata, cu exceptia cazului in care, de la data inmanarii, a suferit modificari sau completari.
(3) Administratia locului de detinere este obligata sa afiseze, in locuri vizibile, drepturile si obligatiile persoanelor private de libertate, precum si atributiile personalului penitenciarului.
ART. 18
Structura regulamentului de ordine interioara
(1) Regulamentul de ordine interioara cuprinde:
a) activitatile zilnice pe care le desfasoara persoanele private de libertate, prevazute la art. 19-21 din prezentul regulament;
b) posibilitatile persoanei private de libertate de a comunica cu administratia locului de detinere, cu autoritatile judiciare si administrative, cu sotul sau sotia ori rudele pana la gradul al IV-lea inclusiv ori cu alte persoane, cu aparatorii sau cu reprezentantii misiunilor diplomatice, dupa caz;
c) drepturile persoanelor private de libertate;
d) obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate;
e) faptele care constituie abateri disciplinare;
f) recompensele ce pot fi acordate persoanelor private de libertate;
g) sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate persoanelor private de libertate;
h) masuri de siguranta individuala si colectiva adoptate la nivelul locului de detinere;
i) modalitatea de pastrare a bunurilor persoanelor private de libertate;
j) regulile de igiena individuala si colectiva;
k) procedura repartizarii si a transferului persoanelor private de libertate;
l) oferta activitatilor educationale, culturale, ocupationale, terapeutice, de consiliere si asistenta sociala, instruire scolara si formare profesionala, precum si de asistenta religioasa;
m) modul de organizare a activitatilor productive;
n) locurile destinate fumatului;
o) regulile de conduita pe care trebuie sa le respecte personalul penitenciarului;
p) alte prevederi.
(2) Respectarea regulamentului de ordine interioara constituie o obligatie a tuturor persoanelor private de libertate pe intreaga perioada a privarii de libertate.

SECiIUNEA a 2-a
Programul zilnic

ART. 19
Definirea programului zilnic
(1) Programul zilnic cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate cu persoanele private de libertate in cursul unei zile.
(2) Programul zilnic este diferentiat in raport de regimul de executare, varsta, stare de sanatate, folosirea la activitati productive ori de alta natura, anotimp, precum si in raport de zilele de repaus.
ART. 20
Continutul programului zilnic
(1) In programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul de munca, timpul aflat la dispozitia persoanei private de libertate si cel de odihna, precum si timpul destinat desfasurarii activitatilor administrativ-gospodaresti, de curatenie, de igiena, de plimbare, de instruire scolara si formare profesionala, activitatilor educative, religioase, sportive, de recreere si de exercitare a unor drepturi.
(2) Pentru persoanele private de libertate bolnave, internate in spitale sau infirmerii, precum si pentru femeile gravide, programul zilnic este stabilit de medicul curant.
(3) Planificarea activitatilor in cadrul programului zilnic are in vedere ca persoanele private de libertate sa petreaca in afara camerelor de detinere cat mai mult timp.
(4) Persoanelor private de libertate care, din diferite motive, nu participa la activitati productive, de educatie si interventie psihosociala sau de alta natura in afara camerelor de detinere li se asigura zilnic cel putin doua ore, timp destinat exercitiilor fizice si plimbarii. Pentru minori si tineri, timpul destinat plimbarii este de minimum 3 ore.
ART. 21
Comunicarea programului zilnic persoanelor private de libertate
(1) Administratia penitenciarului are obligatia sa transmita fiecarei persoane private de libertate o copie de pe programul zilnic, elaborat in conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) din prezentul regulament, si sa asigure afisarea in locuri vizibile a diferitelor tipuri de programe zilnice.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in situatia in care programul zilnic sufera modificari sau completari.
ART. 22
Timpul de odihna si repaus
(1) Persoanelor private de libertate li se asigura zilnic minimum 8 ore de somn.
(2) Persoanelor private de libertate care muncesc sau desfasoara alte activitati cu caracter permanent li se asigura cel putin o zi de repaus pe saptamana.
(3) Zilele de sarbatori legale sunt considerate zile de repaus.

CAP. III
Drepturile, obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate

SECiIUNEA 1
Drepturile persoanelor private de libertate

.1. Dreptul la asistenta medicala

ART. 23
Reglementarea cadrului de realizare a asistentei medicale
(1) Activitatea de acordare a asistentei medicale persoanelor private de libertate se desfasoara cu respectarea reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice si este stabilita prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii publice.
(2) Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contributiei pentru asigurari sociale de sanatate de la bugetul de stat prin sume cu destinatie speciala, prin bugetul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de servicii de asistenta medicala si de medicamente din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, din bugetul locului de detinere si din alte surse, potrivit legii.
ART. 24
Spatii si dotari necesare asigurarii asistentei medicale
(1) Pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate, in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor functioneaza o retea sanitara proprie, care cuprinde: cabinete de medicina primara, cabinete de medicina dentara, farmacii, puncte farmaceutice, infirmerii, cabinete si ambulatorii de specialitate, penitenciare-spital si mijloace de transport medical.
(2) Sectorul medical din cadrul unui loc de detinere cuprinde cel putin urmatoarele spatii si echipamente:
a) camere de infirmerie pentru bolnavi cu afectiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, persoane aflate in refuz de hrana;
b) camere pentru izolare respiratorie;
c) camere pentru recoltarea sputei;
d) cabinete de consultatii medicale si stomatologice;
e) sali de tratament;
f) punct farmaceutic;
g) laborator de tehnica dentara;
h) mijloace de transport adecvate.
ART. 25
Asistenta medicala primara
(1) La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura cel putin un medic de medicina generala – medic cu specialitatea medicina de familie, precum si un numar corespunzator de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale.
(2) Serviciile de asistenta medicala primara sunt acordate de catre medici, fie in cabinetele medicale din locurile de detinere, fie in infirmerii, daca pacientul necesita supraveghere medicala permanenta, dar nu se impune internarea in spital.
ART. 26
Asistenta medicala ambulatorie
(1) Asistenta medicala ambulatorie se realizeaza la nivelul cabinetelor de specialitate din locurile de detinere si in ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital. La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura, dupa caz, un medic psihiatru, un medic dentist sau un medic ginecolog. Asistenta medicala ambulatorie poate fi acordata si in ambulatoriile din reteaua Ministerului Sanatatii Publice sau ministerelor cu retea sanitara proprie, aflate in relatii contractuale cu casa de asigurari sociale de sanatate.
(2) Asistenta medicala ambulatorie se acorda la recomandarea medicului curant, in baza unui bilet de trimitere, in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
ART. 27
Internarea si externarea persoanelor private de libertate
(1) Serviciile medicale spitalicesti se realizeaza prin internare in penitenciarele-spital, precum si in alte unitati sanitare de profil, aflate in relatii contractuale cu casa de asigurari sociale de sanatate.
(2) Internarea persoanelor private de libertate se face in baza biletului de trimitere eliberat de catre medicul curant sau de catre medicul de specialitate.
(3) La externare, persoanele private de libertate se transfera la locurile de detinere de unde au fost internate.
(4) In situatii justificate, dupa externare, persoanele private de libertate pot fi transferate si in alte locuri de detinere, cu aprobarea directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Serviciile medicale spitalicesti se acorda in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
ART. 28
Asistenta medicala dentara
(1) Serviciile de medicina dentara sunt acordate prin cabinetele de medicina dentara din locurile de detinere.
(2) Toate serviciile de medicina dentara preventiva si tratamentele odontale prevazute in Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt gratuite.
(3) Orice alt tratament de medicina dentara decit cele prevazute la alin. (2), solicitat de persoanele private de libertate, se va efectua contra cost. Preturile pentru aceste tratamente sunt stabilite anual, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea sefului Directiei medicale, pe baza preturilor de referinta avizate de Ministerul Sanatatii Publice. Lista preturilor astfel stabilita va fi adusa la cunostinta persoanelor private de libertate prin afisare in locuri vizibile.
(4) Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(5) Contravaloarea contributiei personale pentru lucrarile protetice se suporta de catre persoana privata de libertate.
(6) In situatia in care persoana privata de libertate si-a pierdut mai mult de 50% din functia masticatorie in perioada detentiei si se constata din analizarea veniturilor sale ca nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, aceasta va fi suportata din bugetul unitatii, in limita fondurilor alocate in acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.
ART. 29
Asigurarea medicamentelor
(1) Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de medicamentele prevazute in Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agentia Nationala a Medicamentului.
(2) Prescrierea medicamentelor se face numai de catre medicul curant, in urma consultatiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.
(3) Modul de acordare a medicamentelor cu si fara contributie personala decontate din Fondul national de asigurari sociale de sanatate este stabilit prin Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.
ART. 30
Examenul medical
Examenul medical al persoanelor private de libertate se realizeaza la primirea in locul de detinere, in mod periodic in timpul executarii pedepsei, la transfer, la punerea in libertate, la solicitarea persoanelor private de libertate, precum si ori de cite ori este necesar.
ART. 31
Confidentialitatea datelor privind starea de sanatate a persoanelor private de libertate
(1) Examenul medical se realizeaza cu respectarea confidentialitatii acestuia si a intimitatii persoanei in cauza.
(2) Informatiile cu privire la starea de sanatate pot fi furnizate numai in cazul in care persoanele private de libertate isi dau consimtamintul explicit sau in cauzele expres prevazute de lege.
(3) Informatiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate in dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta avind dreptul sa isi consulte dosarul medical sau sa primeasca, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispozitiilor art. 42 din Lege, precum si sa solicite si sa primeasca, la externarea din spital, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii, in conformitate cu prevederile art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.
ART. 32
Masuri ocazionate de constatarea urmelor de violenta
(1) In cazul in care la examenul medical se constata ca persoana privata de libertate prezinta semne de violenta, medicul are obligatia de a consemna cele constatate in dosarul medical al persoanei private de libertate si de a instiinta imediat directorul locului de detinere. In cazul in care medicul constata ca persoana condamnata a fost supusa la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate are dreptul de a cere, in scris, sa fie examinata, la locul de detinere, de catre un medic legist sau de catre un medic din afara sistemului penitenciar.
(3) Constatarile medicului din afara locului de detinere sunt consemnate in dosarul medical al persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce pacientul a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(4) Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevazute la alin. (2) se suporta de catre solicitant, cu exceptia cazurilor in care se constata ca acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, caz in care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unitatii.
ART. 33
Masuri in caz de autoagresiune
(1) In cazul in care medicul locului de detinere constata ca persoana privata de libertate a recurs la actiuni de autoagresiune, intocmeste un proces-verbal care, dupa ce este avizat de catre directorul unitatii, se aduce la cunostinta persoanei private de libertate, sub semnatura, si se ataseaza la dosarul individual. O copie a procesului-verbal se transmite instantei de executare.
(2) Durata internarii in spital se mentioneaza in procesul-verbal care se comunica de catre administratia locului de detinere instantei de executare, pentru a proceda conform dispozitiilor legale.
(3) Cheltuielile ocazionate de ingrijirile medicale si tratamentul aplicat persoanelor private de libertate in situatiile prevazute la alin. (1) sunt imputabile celor in cauza.
ART. 34
Informarea persoanelor private de libertate despre evolutia starii de sanatate
(1) Cu prilejul consultatiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personala de sanatate, despre prognosticul evolutiv, investigatiile necesare, precum si despre conditiile terapeutice.
(2) Persoanele private de libertate au dreptul sa refuze o interventie medicala, asumindu-si in scris raspunderea pentru aceasta decizie. Pacientul este informat despre consecintele medicale ale refuzului sau intreruperii actelor medicale.
(3) Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei interventii medicale sau intreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident si nu constituie abatere disciplinara.
ART. 35
Interzicerea experimentelor stiintifice
Persoanele private de libertate nu pot fi supuse, nici chiar cu consimtamintul lor, experimentelor stiintifice.
ART. 36
Asistenta medicala a femeii gravide
(1) Medicul locului de detinere trebuie sa ia in evidenta femeia gravida inca de la primire, dispensarizarea acesteia fiind efectuata conform indicatiilor medicului de specialitate obstetrica-ginecologie.
(2) Femeia gravida beneficiaza pe perioada sarcinii de regim alimentar si de conditii de munca potrivit normelor legale. Continutul acestor norme legale este adus la cunostinta femeii gravide prin inminarea unei fotocopii a acestor norme. Femeia gravida semneaza pentru primirea acestor fotocopii.
(3) Femeia gravida cu evolutie normala a sarcinii este internata cu 30 de zile anterior datei probabile a nasterii intr-o sectie de specialitate a unui penitenciar-spital.
(4) Penitenciarul-spital in care se afla femeia gravida ia masuri pentru ca nasterea copilului sa se realizeze intr-un spital din reteaua Ministerului Sanatatii Publice.
ART. 37
Dispozitii referitoare la ingrijirea unui copil in locul de detinere
(1) Penitenciarul-spital asigura conditiile necesare pentru ca mama privata de libertate, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la implinirea virstei de un an.
(2) In cazul nasterii unui copil, administratia locului de detinere asigura conditii pentru declararea nasterii potrivit dispozitiilor art. 17-26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile si completarile ulterioare, incunostintand femeia gravida cu privire la continutul acestor dispozitii legale. Dispozitiile art. 36 alin. (2) teza finala din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator.
(3) Copilul poate ramine cu mama in camere special amenajate pana la implinirea virstei de un an, dupa care este incredintat tatalui, unui membru de familie sau unei institutii specializate indicate de mama.
(4) Cu acordul mamei, copilul poate fi incredintat si inainte de implinirea virstei de un an. Incredintarea se realizeaza si atunci cind mama nu este apta sa aiba grija de el sau il supune la rele tratamente.
(5) In cazul cind mama isi poate manifesta vointa cu privire la incredintarea copilului, i se ia consimtamintul, in scris, in doua exemplare, de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, dintre care unul se trimite persoanei fizice sau institutiei de ocrotire careia i se incredinteaza copilul, iar al doilea exemplar ramine la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(6) In situatiile prevazute de alin. (2)-(5), se instiinteaza Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, care procedeaza potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

.2. Dreptul la vizita

ART. 38
Organizarea acordarii dreptului la vizita
(1) Pentru mentinerea legaturii cu familia si pentru medierea contactului cu diverse persoane si organizatii, administratia locului de detinere asigura posibilitatea vizitarii persoanelor private de libertate.
(2) Administratia locului de detinere este obligata sa asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizita de catre persoanele private de libertate.
(3) In cazul persoanelor private de libertate, incadrate in regimul de maxima siguranta sau inchis, vizita se desfasoara in spatii special amenajate, de regula, cu dispozitive de separare intre vizitat si vizitator, sub supraveghere vizuala.
(4) Directorul unitatii poate aproba, in situatiile prevazute la alin. (3), ca vizita sa se desfasoare in spatii fara dispozitive de separare in urmatoarele situatii:
a) pentru stimularea persoanelor private de libertate care au o conduita corespunzatoare, participa activ la activitatile de reintegrare sociala si indeplinesc obiectivele stabilite in planul de evaluare si interventie educativa;
b) cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de nastere, casatorie, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie;
c) la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, cu ocazia vizitelor intreprinse de acestia in penitenciare.
(5) In cazul persoanelor private de libertate, incadrate in regimul semideschis si deschis, vizita se desfasoara in spatii special amenajate, fara dispozitive de separare intre vizitat si vizitator, sub supraveghere vizuala.
(6) In cazuri temeinic justificate, directorul unitatii poate dispune, in situatiile prevazute la alin. (5), ca vizita sa se desfasoare in spatii cu dispozitive de separare, numai pe perioada care a determinat aceasta masura.
(7) Amenajarea si dotarea spatiilor pentru acordarea dreptului la vizita se stabilesc prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(8) Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I.
ART. 39
Persoanele vizitatoare
(1) Persoanele private de libertate pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rudele pana la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimtamintul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitata si de alte persoane, cu aprobarea scrisa a directorului locului de detinere.
(2) Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate. Prin exceptie, sotul sau sotia ori rudele pana la gradul al IV-lea inclusiv pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate, cu respectarea regulilor de acordare a vizitei, corespunzatoare regimului de executare cel mai sever in care se afla una dintre persoanele vizitate.
(3) Numarul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat, prin decizie motivata a directorului penitenciarului, in cazul in care nu sunt conditii pentru desfasurarea in conditii normale a vizitei. Copiii in varsta de pana la 14 ani pot vizita persoana privata de libertate numai insotiti de o persoana majora.
(4) Persoana sosita in vizita este obligata sa-si dovedeasca identitatea. Dovada identitatii se face cu cartea sau buletinul de identitate, cu pasaportul sau cu orice alt act prevazut cu fotografie, emis de o autoritate a statului al carui cetatean sau rezident este. In caz de indoieli asupra realitatii identitatii, vizita nu se aproba.
(5) Nu este permisa vizita persoanelor care pot avea o influenta negativa asupra comportamentului persoanelor private de libertate, a persoanelor care se afla in stare de ebrietate sau a celor care incearca sa introduca alcool ori obiecte interzise in locul de desfasurare a vizitei. Persoanele despre care se detin date si informatii ca ar putea periclita siguranta locului de detinere nu sunt primite la vizita.
(6) Constatarea situatiilor prevazute la alin. (5) se face prin dispozitie a directorului locului de detinere.
ART. 40
Vizitele intre persoanele private de libertate
(1) Directorul locului de detinere poate aproba vizite intre persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, in sectorul de acordare a drepturilor la vizite, in spatii prevazute cu dispozitive de separare.
(2) Despre efectuarea vizitei se fac mentiuni in documentele de evidenta ale fiecarei persoane private de libertate.
ART. 41
Controlul corporal si al bagajelor
(1) In scopul prevenirii introducerii de armament, munitie ori substante stupefiante, toxice sau explozive in locul de detinere, vizitatorii sunt supusi in mod obligatoriu controlului antiterorist sau de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a celor mentionate si sunt obligati sa depuna la postul de control bagajele si obiectele care nu au legatura cu efectuarea vizitei.
(2) Acordarea dreptului la vizita implica efectuarea perchezitiei corporale a persoanei private de libertate, atit inainte, cat si dupa efectuarea acesteia, in conditiile prevazute de art. 200 din prezentul regulament.
ART. 42
Sanctiunea nerespectarii regulilor de desfasurare a vizitei
Nerespectarea regulilor privind desfasurarea vizitei atrage intreruperea acesteia, iar motivele se consemneaza de catre cel care a luat masura intr-un registru special constituit. In aceste situatii, vizita intrerupta se inregistreaza ca fiind efectuata.
ART. 43
Vizita intima
(1) Persoanele private de libertate pot beneficia trimestrial de vizita intima, cu durata de doua ore. Prin exceptie, frecventa vizitei intime poate fi lunara, pentru primul an dupa incheierea casatoriei, in cazul persoanelor care s-au casatorit in penitenciar, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 45 din prezentul regulament.
(2) Atunci cind vizita intima este determinata, potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Lege, de incheierea casatoriei in penitenciar, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se va desfasura cu acordul directorului penitenciarului, care va stabili totodata si momentul in care se desfasoara vizita, informand in timp util sotii.
(3) In mod exceptional, vizita prevazuta la alin. (2) poate fi intrerupta pentru o perioada de maximum 24 de ore, fara ca perioada de timp pentru care a avut loc intreruperea sa se calculeze la durata totala a vizitei.
(4) Pentru vizita prevazuta la alin. (2) nu este necesar sa fie indeplinite conditiile prevazute de art. 44 din prezentul regulament.
ART. 44
Conditii de acordare a vizitei intime
(1) Pot beneficia de vizita prevazuta in art. 43 alin. (1) din prezentul regulament persoanele private de libertate care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt condamnate definitiv si sunt repartizate intr-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) nu sunt cercetate sau in curs de judecata in alte cauze penale;
c) exista o relatie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie, sau, dupa caz, o relatie de parteneriat similara relatiilor stabilite intre soti;
d) nu au beneficiat, in ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire din penitenciar;
e) nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sanctiunea a fost ridicata;
f) participa activ la programele de educatie si interventie psihosociala ori la activitati productive.
(2) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie sa fi avut o relatie similara relatiilor stabilite intre soti de minimum 6 luni, anterior momentului solicitarii vizitei intime. Solicitantii vor da declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea conditiei.
(3) Pentru relatiile intre persoane private de libertate, existenta relatiei de parteneriat anterioara solicitarii vizitei intime se dovedeste prin vizitele efectuate intre acestea, potrivit dispozitiilor art. 40 din prezentul regulament.
ART. 45
Procedura acordarii vizitei intime
(1) Vizita prevazuta la art. 43 din prezentul regulament se aproba de directorul locului de detinere, la solicitarea scrisa a persoanei private de libertate.
(2) Persoana privata de libertate, sotul sau sotia ori, dupa caz, partenerul sau partenera are obligatia, sub sanctiunea prevederilor art. 309 din Codul penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, sa se informeze reciproc cu privire la existenta unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobindit – SIDA, intocmind fiecare o declaratie pe propria raspundere despre aceasta informare. Declaratiile se depun la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(3) Mentiuni despre acordarea vizitei intime se fac in documentele de evidenta de la sectorul vizita si in modulul corespunzator al aplicatiei informatizate de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(4) Dispozitiile art. 39 alin. (4)-(6), ale art. 41 si 42 din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator.
(5) Administratia locului de detinere pune la dispozitie mijloace de protectie si materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.
(6) Modul de desfasurare, masurile de siguranta, supraveghere, amenajarea si dotarea spatiilor destinate acordarii acestui tip de vizita se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 46
Vizita aparatorului
(1) Persoanele private de libertate au dreptul de a primi oricind vizite ale aparatorului.
(2) Intrevederea cu aparatorul se realizeaza in incaperi special amenajate, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(3) Amenajarea si dotarea spatiilor destinate vizitei aparatorului, precum si conditiile in care se acorda vizita se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 47
Vizita altor persoane cu atributii oficiale
(1) Vizitele notarilor publici si ale executorilor judecatoresti se desfasoara in conditiile art. 46 alin. (2) si (3) din prezentul regulament.
(2) Vizita persoanelor prevazute la alin. (1) se efectueaza in intervalul orar stabilit potrivit art. 38 alin. (2) din prezentul regulament. In situatii exceptionale, cu aprobarea directorului unitatii, vizita se poate efectua si in afara programului de vizite stabilit.
ART. 48
Vizita reprezentantilor diplomatici
(1) Administratia locului de detinere informeaza persoanele private de libertate de cetatenie straina despre posibilitatea de a lua legatura cu reprezentantii diplomatici si ii sprijina in vederea contactarii acestora, in conformitate cu prevederile art. 53 din Lege.
(2) Persoanele private de libertate cu alta cetatenie decit cea romana, precum si apatrizii pot fi vizitate, cu informarea directorului unitatii, de catre functionari ai reprezentantelor diplomatice sau consulare, care le reprezinta interesele.
(3) Vizitele se desfasoara in timpul zilei, in conditiile prevazute la art. 46 alin. (2) si (3) din prezentul regulament.
ART. 49
Evidentierea vizitelor aparatorului, reprezentantilor diplomatici si ale altor persoane cu atributii oficiale
Vizitele efectuate in conditiile prevazute la art. 46-48 din prezentul regulament se acorda in afara drepturilor reglementate prin ordin al ministrului justitiei privind durata si periodicitatea vizitelor, dar se consemneaza in documentele de evidenta de la sectorul vizita si in modulul corespunzator din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

.3. Dreptul de petitionare si la corespondenta

ART. 50
Dreptul de petitionare
(1) In baza dreptului de petitionare, orice persoana privata de libertate poate, pentru apararea drepturilor si intereselor sale, sa scrie si sa adreseze cereri, reclamatii si sesizari catre orice persoana autorizata, institutie, organizatie guvernamentala, neguvernamentala, locala, centrala, nationala sau internationala.
(2) Persoanele private de libertate sunt informate cu privire la conditiile de exercitare a dreptului de petitionare, de indata ce sunt primite in locurile de detinere si pe toata perioada executarii pedepsei, de catre personalul administratiei ori de alte persoane autorizate.
(3) Fiecare persoana privata de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, in scris sau verbal, judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorului locului de detinere ori persoanelor desemnate de acesta din urma.
(4) Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea de a fi ascultate de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, inspectori sau alti reprezentanti autorizati, fara prezenta personalului locului de detinere.
(5) Audierea persoanelor private de libertate care solicita acest lucru este asigurata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, periodic, conform programului pe care il stabileste, precum si de directorul locului de detinere, saptaminal.
ART. 51
Dreptul la corespondenta
(1) Orice persoana privata de libertate are dreptul de a trimite si de a primi corespondenta.
(2) Dreptul la corespondenta este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.
(3) Corespondenta primita de catre persoana privata de libertate este supusa controlului antiterorist si de specialitate.
(4) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.
ART. 52
Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si la corespondenta
(1) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si la corespondenta sunt suportate de persoana privata de libertate care exercita acest drept.
(2) Daca persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare si la corespondenta sunt suportate de catre administratia locului de detinere, in conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (5) din Lege. Sunt considerate persoane fara mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in contul personal.
(3) Cheltuielile ocazionate de exercitarea drepturilor de petitionare si la corespondenta, prin trimiteri postale in alt regim decit cel simplu, sunt suportate in totalitate de persoanele private de libertate.
ART. 53
Distribuirea si evidenta materialelor destinate exercitarii dreptului de petitionare si la corespondenta
Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitarii dreptului de petitionare si la corespondenta se aproba prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

.4. Dreptul la convorbiri telefonice

ART. 54
Exercitarea dreptului
(1) Orice persoana privata de libertate are dreptul de a efectua saptaminal, pe cheltuiala sa, cel putin o convorbire telefonica de la telefoanele instalate in incinta locului de detinere, cu persoane din exteriorul locului de detinere, atit din tara, cat si din strainatate.
(2) Sunt interzise detinerea si folosirea telefoanelor mobile de catre persoanele private de libertate, in interiorul locului de detinere.

.5. Dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi

ART. 55
Exercitarea dreptului de a primi bunuri
(1) Pachetele cu bunuri permise la pastrare de persoanele private de libertate se primesc cu prilejul vizitelor. Acestea se distribuie numai in cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizita.
(2) Sumele de bani primite de la familie sau de la alte persoane, precum si cele descoperite cu ocazia controalelor asupra corespondentei si pachetelor se consemneaza in fisa contabila nominala si pot fi folosite conform prevederilor art. 49 alin. (4) si ale art. 63 din Lege.
(3) Se interzice primirea de articole si bunuri care ar putea pune in pericol siguranta locului de detinere, buna convietuire sau sanatatea persoanelor private de libertate, de stupefiante, substante psihotrope, substante care contin alcool, precum si a celor a caror manipulare implica risc de deteriorare.
(4) Articolele si bunurile a caror primire nu este permisa se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu exceptia celor care prin lege sunt interzise la detinere, in privinta carora este informat organul competent.
(5) Articolele si bunurile sunt supuse controlului specific in prezenta persoanelor private de libertate, inainte de a le fi predate.
(6) Numarul si greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si bunurile care pot fi primite, pastrate si folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I.
ART. 56
Exercitarea dreptului de a efectua cumparaturi
(1) Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpara saptaminal de la punctele comerciale din incinta locurilor de detinere, in limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apa minerala, bauturi racoritoare, tigari si alte bunuri de natura celor permise sa fie primite, precum si cele necesare exercitarii drepturilor de petitionare, la corespondenta si la convorbiri telefonice.
(2) Medicul curant poate restrictiona cumpararea de catre persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate in afectiunile de care sufera ori a produselor din tutun.

.6. Contactul cu exteriorul

ART. 57
Informarea autoritatilor cu privire la prezenta persoanelor private de libertate in diferite zone din afara locului de detinere
In toate situatiile in care persoanele private de libertate se afla nesupravegheate de catre personalul locului de detinere, in diferite zone din afara acestuia, ca urmare a participarii la activitati lucrative sau la procesul de educatie si interventie psihosociala, sunt informate organele de politie din raza teritoriala a acestor zone.
ART. 58
Contactul cu diferite persoane si organizatii
Administratia Nationala a Penitenciarelor incurajeaza si sustine orice initiativa a organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale, precum si a persoanelor fizice care doresc sa contribuie la activitatea de educatie, interventie psihosociala si asistenta religioasa desfasurata in locurile de detinere sau sa sprijine financiar astfel de actiuni, daca acestea nu contravin prevederilor legale si regulilor privind siguranta locului de detinere.
ART. 59
Relatia cu mass-media
(1) Directorul locului de detinere poate aproba contactarea, inclusiv prin incuviintarea de intalniri, intre reprezentantii mass-media si persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al persoanelor in cauza, in conditiile in care nu se pericliteaza siguranta locului de detinere sau drepturile si libertatile persoanelor private de libertate.
(2) In cazul nerespectarii regulilor stabilite de administratia locului de detinere de catre reprezentantul mass-media, pe timpul cat se afla in locul de detinere, directorul locului de detinere poate intrerupe intalnirea cu persoanele condamnate definitiv. In situatii grave, in cazul in care reprezentantul mass-media a incalcat in mod repetat regulile stabilite de administratia locului de detinere, directorul locului de detinere poate anula aprobarea emisa.
(3) Intalnirile cu reprezentantii mass-media nu se calculeaza in numarul vizitelor la care are dreptul persoana privata de libertate.
ART. 60
Accesul la mijloacele de informare in masa
Persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare in care sunt clasificate, au acces la mijloacele de informare in masa, prin intermediul radioului, televizorului, revistelor si ziarelor, literatura beletristica si de specialitate.

.7. Caile de atac impotriva masurilor luate de administratia locului de detinere

ART. 61
Exercitarea drepturilor persoanelor private de libertate
(1) Impotriva masurilor referitoare la exercitarea drepturilor prevazute in prezenta sectiune, dispuse de administratia locului de detinere, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plingere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 10 zile de la data cind au luat cunostinta de masura luata, in conformitate cu dispozitiile art. 38 din Lege.
(2) Persoana privata de libertate este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane in vederea aflarii adevarului.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plingerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plingerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de administratia locului de detinere;
b) respinge plingerea, daca aceasta este nefondata.
(5) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei private de libertate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(6) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana privata de libertate poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(7) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. (2)-(5) din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica in mod corespunzator.
(8) Hotarirea judecatoriei este definitiva.

SECiIUNEA a 2-a
Obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate

ART. 62
Obligatiile persoanelor private de libertate
Persoanele private de libertate au urmatoarele obligatii:
a) sa se conformeze restrictiilor ce decurg din Lege, din prezentul regulament, din ordinele si deciziile emise in baza acestora si din regulamentul de ordine interioara al locului de detinere;
b) sa execute dispozitiile legale date de administratia locului de detinere;
c) sa se supuna perchezitiei cu ocazia primirii in locul de detinere, precum si pe parcursul privarii de libertate, ori de cite ori este necesar;
d) sa respecte regulile stabilite de administratia locului de detinere pe perioada cat au permisiune de iesire din penitenciar;
e) sa se conformeze dispozitiilor date de organele judiciare;
f) sa respecte regulile de igiena individuala si colectiva, precum si indicatiile medicului;
g) sa manifeste grija fata de integritatea bunurilor din proprietatea publica si privata;
h) sa respecte repartizarea pe camerele de detinere;
i) sa nu desfasoare actiuni care urmaresc aducerea de prejudicii administratiei penitenciare sau altor persoane;
j) sa respecte programul zilnic;
k) sa manifeste o atitudine cuviincioasa fata de orice persoana cu care intra in contact;
l) sa aiba o tinuta decenta, curata si ingrijita;
m) sa indeplineasca in bune conditii activitatile la care participa;
n) sa asigure si sa mentina ordinea si curatenia in camerele de detinere si in celelalte locuri in care au acces.
ART. 63
Interdictiile persoanelor private de libertate
Persoanelor private de libertate le sunt interzise:
a) exercitarea de acte de violenta asupra personalului, persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla in vizita, asupra celorlalte persoane private de libertate, precum si asupra oricaror alte persoane;
b) organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, razvratiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte actiuni violente, in grup, de natura sa pericliteze ordinea, disciplina si siguranta locului de detinere;
c) initierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea masurilor privative de libertate;
d) detinerea, comercializarea sau consumul de stupefiante, bauturi alcoolice ori de substante toxice sau ingerarea fara prescriptie medicala a unor medicamente de natura a crea tulburari de comportament;
e) sustragerea in orice mod de la executarea unei sanctiuni disciplinare;
f) instigarea altor persoane private de libertate la savirsirea de abateri disciplinare;
g) stabilirea de relatii cu persoane private de libertate sau persoane din interiorul ori exteriorul locului de detinere, cu scopul de a impiedica infaptuirea justitiei sau aplicarea normelor regimului de executare a masurilor privative de libertate;
h) sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de munca ori apartinind locului de detinere, personalului, persoanelor care executa activitati in locul de detinere sau se afla in vizita, precum si a bunurilor apartinind altor persoane, inclusiv celor private de libertate;
i) prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite spatii din locul de detinere, stabilite prin regulamentul de ordine interioara, precum si nerespectarea orei de revenire in locul de detinere;
j) procurarea sau detinerea de bani, medicamente, telefoane mobile, bunuri sau alte valori in alte conditii decit cele admise;
k) substituirea identitatii unei alte persoane;
l) impiedicarea cu intentie a desfasurarii programelor care se deruleaza in locul de detinere;
m) confectionarea si detinerea de obiecte interzise;
n) obtinerea sau incercarea de obtinere, prin violenta, constringere, promisiuni, servicii, cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla in vizita ori de la celelalte persoane private de libertate, precum si de la oricare alta persoana;
o) comunicarea cu exteriorul, in alte conditii si prin alte metode decit cele stabilite prin reglementarile in vigoare;
p) amenintarea personalului, a persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla in vizita, a celorlalte persoane private de libertate, precum si a oricaror alte persoane;
q) utilizarea in mod necorespunzator sau in alte scopuri a bunurilor puse la dispozitie de administratia locului de detinere;
r) autoagresiunea in orice mod si prin orice mijloace;
s) tulburarea linistii dupa ora stingerii pana la desteptare;
s) practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obtine foloase;
t) fumatul in alte locuri decit cele permise;
t) exprimarea, in public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;
u) orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnitatii umane prin deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii in conditii de egalitate a drepturilor fundamentale.

CAP. IV
Primirea si inregistrarea persoanelor private de libertate

ART. 64
Documentele pe care le contine dosarul individual la primirea in locul de detinere
(1) Persoanele private de libertate sunt primite in locurile de detinere cu dosarele individuale prevazute de art. 29 alin. (2) din Lege, in baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata ori a mandatului de arestare preventiva sau a ordonantei de retinere, dupa stabilirea identitatii acestora si verificarea valabilitatii si autenticitatii documentelor.
(2) Mandatul de arestare preventiva sau mandatul de executare a pedepsei sunt, dupa caz, insotite de copia hotaririi de condamnare, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere in arest, fisa de cunoastere individuala, fisa medicala, acte de identitate, fotografie fata si profil, fisa dactiloscopica si adresa de predare a persoanei private de libertate.
(3) Fisa de cunoastere individuala cuprinde mentiuni privind gradul de risc al persoanei primite, apartenenta la grupari de crima organizata sau teroriste, modul de comportare in societate, daca a fost data in urmarire, daca s-a opus retinerii sau arestarii sau daca a fost consumatoare de droguri.
(4) Pentru minori si tineri, dosarul cuprinde si foaia matricola scolara, certificatul de calificare, ancheta sociala si referatul de evaluare intocmit de Serviciul de probatiune, dupa caz.
(5) Pentru primirea persoanelor private de libertate in penitenciarele-spital este necesara recomandarea de internare din partea medicului sau o dispozitie a organului judiciar. In caz de urgenta, se va proceda la internarea persoanei private de libertate in cea mai apropiata unitate spitaliceasca din subordinea Ministerului Sanatatii Publice.
(6) Administratia locului de detinere poate respinge motivat primirea persoanelor private de libertate in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de alin. (1) si (5).
(7) In cazul in care la primirea in locul de detinere nu sunt indeplinite conditiile prevazute de alin. (2)-(4), administratia locului de detinere va primi persoana privata de libertate, urmind ca documentele care trebuiau sa o insoteasca sa fie transmise in cel mai scurt timp de autoritatile responsabile.
ART. 65
Fotografierea, amprentarea si prelevarea de probe biologice
Persoanele private de libertate sunt obligate sa se supuna amprentarii, fotografierii si prelevarii probelor biologice, in cadrul procedurilor legale, cu ocazia primirii in locurile de detinere si ori de cite ori este nevoie.
ART. 66
Inregistrarea primirii
(1) Datele de identitate, anul, luna, ziua si ora primirii, actul in baza caruia s-a facut primirea persoanei private de libertate si autoritatea care l-a emis se consemneaza in registrul prevazut de art. 79 lit. a) din Lege.
(2) Personalul desemnat care participa la primirea persoanelor private de libertate efectueaza operatiunile si intocmeste documentele stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(3) In cazul in care persoana privata de libertate se prezinta la locul de detinere din intreruperea executarii pedepsei sau dupa evadare, conducerea locului de detinere intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul individual al persoanei.
ART. 67
Dosarul individual al persoanei private de libertate
(1) Dosarul individual al persoanei private de libertate, prevazut la art. 78 alin. (1) din Lege, contine documentele si informatiile cu privire la situatia sa juridica si conduita adoptata pe toata perioada detinerii, inclusiv cele privind existenta unor abateri si sanctiuni disciplinare.
(2) Dosarul individual insoteste persoana privata de libertate pana la punerea sa in libertate.
(3) Dosarul individual este confidential si se pastreaza in deplina siguranta de administratia locului de detinere, fiind accesibil numai persoanelor si organelor autorizate conform legii.
(4) Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical si la rapoartele de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora. Consultarea documentelor prevazute in alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului, in conformitate cu dispozitiile art. 42 din Lege.
(5) Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoana privata de libertate care exercita acest drept.
(6) Daca persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevazute la alin. (5) sunt suportate de catre administratia locului de detinere, in conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (5) din Lege. Sunt considerate persoane fara mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in contul personal.
(7) Directorul locului de detinere stabileste prin decizie categoriile de personal penitenciar care au acces la dosarul individual, in exercitarea atributiilor de serviciu.
ART. 68
Protectia datelor cu caracter personal
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor, in exercitarea atributiilor care ii revin, utilizeaza si poate crea, in conditiile legii, aplicatii informatizate de gestiune a datelor referitoare la realizarea scopului pedepsei, precum si a datelor referitoare la activitati conexe si auxiliare acesteia.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor adopta masurile tehnice si organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate impotriva oricaror distrugeri, pierderi, modificari, dezvaluiri sau acces neautorizat.
ART. 69
Organizarea spatiilor pentru primirea persoanelor private de libertate
In toate locurile de detinere se amenajeaza locuri de primire a persoanelor private de libertate care sa asigure conditii pentru identificarea si verificarea documentelor, efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, echipare, vizita medicala sumara, masuri igienico-sanitare, precum si posibilitatea separarii pana la repartizarea pe camere.
ART. 70
Controlul persoanei private de libertate si al bagajelor acesteia
(1) Inainte de efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la bunurile care pot fi pastrate asupra lor, bunurile care sunt interzise si consecintele care decurg din nedeclararea si pastrarea lor in ascuns.
(2) Dupa efectuarea perchezitiei, bunurile, obiectele de valoare si sumele de bani care se ridica de la persoanele private de libertate se inventariaza si se pastreaza prin grija administratiei locului de detinere sau, la cererea scrisa a acestora, sunt predate familiei ori depuse la institutii autorizate sa le pastreze.
(3) Bunurile si obiectele de valoare gasite asupra persoanelor private de libertate, cu ocazia primirii in locul de detinere, dupa inventariere, sunt consemnate in bonuri de primire in pastrare.
(4) Sumele de bani declarate de persoanele private de libertate si cele ridicate la primirea in locul de detinere se consemneaza in fisa contabila nominala si pot fi folosite in conditiile prevazute la art. 49 alin. (4) si art. 63 din Lege.
ART. 71
Masuri igienico-sanitare
(1) La primirea in locurile de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse imbaierii, vizitei medicale sumare, iar, dupa caz, unor masuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea in colectivitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii Publice. Persoanele private de libertate poarta tinuta civila, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 34 din Lege.
(2) Cu aceasta ocazie, persoana privata de libertate primeste un set de produse igienico-sanitare al carui continut este prevazut prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
ART. 72
Confirmarea comunicarii despre prezenta persoanei private de libertate in locul de detinere
Continutul procesului-verbal, in care este consemnata comunicarea locului de detinere catre persoana desemnata de persoana condamnata, in conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (5) din Lege, se aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, si se depune la dosarul individual.
ART. 73
Informarea initiala cu privire la regulile de comportare, drepturile si obligatiile persoanei private de libertate
(1) Prevederile Codului penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Codului de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, Legea, prezentul regulament, ordinele emise in temeiul Legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotarirea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in limba romana sau in limba pe care o inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar.
(2) Directorul locului de detinere sau persoana desemnata de acesta aduce la cunostinta persoanelor private de libertate, sub semnatura, regulile de comportare, drepturile si obligatiile pe care le au, facilitatile, stimulentele si recompensele ce se pot acorda, sanctiunile disciplinare care se pot aplica, precum si situatiile in care se pot folosi mijloacele de constringere si imobilizare.
(3) Persoanelor private de libertate de alta cetatenie li se inmineaza un document care sa cuprinda informatiile prevazute la alin. (1), redactat in limba pe care o cunosc sau intr-o limba de circulatie internationala.
ART. 74
Evaluarea medicala
Dupa primire, in termen de 72 de ore, medicul locului de detinere efectueaza examenul clinic complet, putind fi solicitate investigatii paraclinice, astfel incit in cel mult 21 de zile sa se stabileasca starea de sanatate si cerintele de asistenta medicala ori de hrana suplimentare, precum si capacitatea de munca, consemnand constatarile in dosarul medical. Mentiunile privind capacitatea de munca se consemneaza si in documentele de evidenta operativa.
ART. 75
Masuri determinate de supraaglomerare
(1) In cazul in care capacitatea legala de cazare a locului de detinere subordonat Administratiei Nationale a Penitenciarelor este depasita, directorul are obligatia de a informa directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor in vederea redistribuirii persoanelor private de libertate in alte locuri de detinere.
(2) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor stabileste daca transferul se impune, cu precizarea locului de detinere unde va fi transferat.

CAP. V
Repartizarea persoanelor private de libertate

ART. 76
Cazarea in perioada de carantina si observare
(1) Dupa primirea in locul de detinere, persoanele private de libertate se repartizeaza in sectia pentru carantina si observare.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) sunt cazate separat pe camere, in raport de sex, varsta, stare de sanatate, situatie juridica, natura infractiunii, precum si de alte cerinte legale, de ordine interioara sau de siguranta.
ART. 77
Activitati de evaluare si interventie initiala
(1) In perioada de carantina si observare se studiaza comportamentul si personalitatea persoanelor private de libertate, se efectueaza examene medicale, activitati de educatie sanitara, examene psihologice, se evalueaza necesitatile educationale, mediul sociocultural de provenienta, in scopul formularii diagnosticului si prognozei criminologice, precum si gradul de adaptabilitate la privarea de libertate.
(2) Serviciul de educatie si interventie psihosociala intocmeste si urmareste punerea in aplicare, pentru fiecare persoana privata de libertate nou-primita, planul de evaluare si interventie educativa si terapeutica, prin care se precizeaza activitatile si programele in care aceasta urmeaza a fi inclusa pe perioada detinerii, document care se completeaza si se modifica ori de cite ori este necesar.
ART. 78
Masuri de informare si documentare
(1) La nivelul fiecarei camere pentru carantina si observare, al sectiilor de detinere, al cluburilor sau in alte locuri accesibile persoanelor private de libertate sunt disponibile mape documentare, care cuprind dispozitiile legale si documentele prevazute la art. 43 alin. (1) din Lege si regulile de comportament igienico-sanitar.
(2) La incheierea perioadei de carantina si observare, persoana privata de libertate semneaza procesul-verbal prevazut in art. 43 alin. (4) din Lege, document care se depune la dosarul individual.
ART. 79
Stabilirea regimului si planificarea etapelor de executare a pedepsei privative de libertate
(1) Comisia prevazuta la art. 14 din Lege, al carei secretar este seful biroului evidenta, cu respectarea dispozitiilor art. 20 alin. (1) si (2), art. 21, art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (1) si (2), art. 24 alin. (1) si art. 25 din Lege, luind in considerare si rezultatele obtinute in perioada de carantina si observare, consemnate in fisele de cunoastere, stabileste si repartizeaza persoana privata de libertate intr-un regim de executare si planifica executarea principalelor etape ale executarii pedepsei.
(2) Planificarea principalelor etape ale executarii pedepsei urmareste adaptarea normelor privative de libertate la profilul psihosocial al persoanei in cauza, implicarea responsabila a acesteia in propria reabilitare sociala si cresterea sanselor de reinsertie sociala.
(3) Stabilirea regimului de executare se realizeaza in termen de cel mult 30 de zile de la primirea in locul de detinere, iar in cazuri exceptionale perioada se poate prelungi cu maximum 10 zile.
(4) Dupa raminerea definitiva a solutiei comisiei, in conformitate cu prevederile art. 25 din Lege, aceasta se pune in aplicare de catre director cind repartizarea se face in acelasi loc de detinere sau de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, atunci cind repartizarea presupune transferul intr-un alt loc de detinere.
ART. 80
Repartizarea categoriilor speciale de persoane private de libertate
(1) La repartizarea pe sectii si camere de detinere se tine seama de asigurarea unei protectii corespunzatoare a minorilor si tinerilor, a celor cu afectiuni psihice sau dizabilitati, a persoanelor vulnerabile, a nefumatorilor, a persoanelor prevazute de art. 17 din Lege, precum si a celor care din motive obiective trebuie protejate de celelalte categorii de persoane private de libertate.
(2) Pe linga criteriile prevazute la alin. (1), la repartizarea pe sectii si camere de detinere se tine cont si de masurile de siguranta, de asigurare a ordinii si disciplinei, care trebuie luate fata de persoanele private de libertate cu grad sporit de risc.
(3) Constituie criterii pentru stabilirea gradului sporit de risc:
a) tipul infractiunilor comise anterior, daca acestea denota o personalitate agresiva, violenta, antisociala si prezinta risc pentru siguranta locului de detinere;
b) comiterea unor acte care atenteaza la viata sau integritatea persoanelor, la libertatea sexuala sau la proprietate, in moduri sau forme violente;
c) apartenenta la grupuri infractionale organizate sau la organizatii teroriste;
d) participarea activa la revolte, razvratiri, agresiuni fizice, amenintari sau alte manifestari violente;
e) comiterea unor abateri disciplinare grave sau in mod repetat;
f) introducerea sau detinerea de arme sau materiale explozive in locul de detinere, precum si detinerea de droguri, substante toxice, periculoase sau alte obiecte interzise.

CAP. VI
Conditiile de detentie

ART. 81
Cazarea
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor ia toate masurile necesare pentru cresterea progresiva a numarului spatiilor de cazare individuala.
(2) Persoanele private de libertate sunt cazate individual sau in comun.
(3) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Reamenajarea spatiilor de detinere existente si construirea spatiilor de detinere noi se face cu respectarea prevederilor alin. (1) si a recomandarilor institutiilor europene competente in materie, in special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.
(5) Camerele permit iluminatul natural si artificial, aerisirea si sunt dotate cu instalatii de incalzire si utilitati igienico-sanitare.
(6) Conditiile de cazare in penitenciarele-spital trebuie sa respecte normele sanitare stabilite de Ministerul Sanatatii Publice.
(7) Persoanele private de libertate au acces autorizat la lumina artificiala in functie de regimul de executare a pedepsei. Prin acces autorizat la lumina se intelege accesul efectiv al persoanelor private de libertate la comutatorul de lumina.
ART. 82
Amenajarea si dotarea camerelor de cazare
(1) Fiecarei persoane private de libertate i se asigura pat individual si cazarmamentul necesar, in functie de anotimp si in conformitate cu normele sanitare in vigoare.
(2) Camerele de cazare sunt dotate cu mobilier, astfel incit sa permita persoanei private de libertate pastrarea bunurilor si obiectelor personale, precum si desfasurarea unor activitati de educatie.
(3) Grupurile si instalatiile sanitare din camerele de detinere trebuie sa permita fiecarei persoane private de libertate sa isi satisfaca nevoile fiziologice, ori de cite ori este necesar, in conditii de igiena si intimitate.
ART. 83
Asigurarea conditiilor pentru igiena individuala si colectiva
(1) Regulile de igiena individuala si colectiva, precum si alte masuri stabilite de medicul locului de detinere sunt obligatorii pentru toate persoanele private de libertate.
(2) Fiecarei persoane private de libertate i se asigura conditii de folosire a surselor de apa curenta si a articolelor de toaleta pentru mentinerea igienei. Barbatii au posibilitatea sa se barbiereasca zilnic, iar femeile pot pastra si folosi produse cosmetice autorizate prin decizia directorului locului de detinere.
(3) Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea sa faca baie cel putin de doua ori pe saptamana. Au posibilitatea imbaierii zilnice cei care isi desfasoara activitatea in locuri cu risc epidemiologic crescut sau in orice alte locuri, daca situatia o impune.
(4) Articolele de toaleta si igiena se asigura de catre administratia locului de detinere, in limita normelor stabilite prin ordin al ministrului justitiei. Aceste articole pot fi suplimentate pe cheltuiala proprie de catre persoana privata de libertate, prin cumparare de la punctul comercial amenajat in interiorul locului de detinere.
(5) Administratia penitenciara deruleaza programe de informare, educatie sanitara si de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala, contagioase, a consumului de droguri, precum si de punere la dispozitia persoanelor private de libertate a mijloacelor de protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
(6) Programele prevazute la alin. (5) pot fi derulate in colaborare cu organizatiile guvernamentale sau neguvernamentale cu experienta in implementarea acestora.
ART. 84
Sistemele de siguranta si iluminatul de veghe
(1) Toate spatiile de cazare sunt prevazute cu sisteme de supraveghere si siguranta, in raport de necesitatile impuse de tipul regimului de executare.
(2) Pe timpul noptii, in functie de regimul de executare aplicat, se poate folosi iluminatul de veghe in scopul asigurarii supravegherii.
ART. 85
Echipamentul persoanelor private de libertate
(1) Persoanelor private de libertate care nu poseda imbracaminte si incaltaminte personala adecvata li se asigura de catre administratia locului de detinere tinuta in functie de clima si anotimp.
(2) iinuta asigurata de administratia locului de detinere, prin caracteristicile sale, nu trebuie sa fie umilitoare sau degradanta.
(3) Persoanele private de libertate pot folosi imbracamintea, lenjeria intima si incaltamintea personala.
(4) Persoanele private de libertate internate in spitale si infirmerii sunt echipate conform normelor medicale sanitare in vigoare.
(5) Prezentarea persoanelor private de libertate in fata organelor judiciare, a altor autoritati sau institutii ale administratiei centrale si locale se realizeaza in tinuta decenta.
(6) Normele de echipare si durata de folosinta a tinutei asigurate de administratia locului de detinere sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(7) iinuta persoanelor private de libertate este inlocuita la expirarea duratei de folosinta, stabilita conform dispozitiilor alin. (6), precum si ori de cite ori este necesar din cauza degradarii acesteia.
(8) iinuta persoanelor private de libertate, personala sau asigurata de administratia locului de detinere, nu trebuie sa fie asemanatoare cu uniforma personalului.
ART. 86
Alimentatia persoanelor private de libertate
(1) Administratia locului de detinere asigura persoanelor private de libertate, de 3 ori pe zi, o hrana variata, corespunzatoare calitativ si cantitativ regulilor de dieta, conform starii de sanatate sau naturii muncii prestate, dupa caz.
(2) Pentru persoanele private de libertate bolnave se asigura numarul de mese si regimul alimentar prescris de medicul locului de detinere.
(3) Persoanelor private de libertate insarcinate sau celor care alapteaza, precum si copiilor care ramin cu mama pana in momentul plasarii lor in mediul familial ori in institutii de ocrotire specializate li se asigura hrana in mod corespunzator starii lor fiziologice, la recomandarea medicului locului de detinere.
(4) Administratia locului de detinere asigura conditii de servire a hranei, de regula in spatii special amenajate, precum si vesela necesara pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii Publice.
(5) Prepararea hranei se face sub controlul si supravegherea personalului de specialitate in domeniu.
(6) Personalul medical este obligat sa verifice zilnic modul de respectare a conditiilor de preparare, distribuire si servire a hranei, calitatea acesteia si sa aduca de indata la cunostinta directorului locului de detinere neajunsurile constatate, care va lua masurile necesare.
(7) Administratia locului de detinere poate externaliza serviciul de preparare a hranei.

CAP. VII
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

SECiIUNEA 1
Dispozitii comune

ART. 87
Notiunea de regim de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Persoanele private de libertate se supun regimului de executare stabilit pentru categoria din care fac parte. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligatiilor, programelor si activitatilor care urmaresc realizarea unei bune convietuiri, astfel incit sa incurajeze comportamente, atitudini si abilitati care sa influenteze reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate.
(2) Regimurile de executare se diferentiaza prin gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor private de libertate si activitatea zilnica, in raport de situatia juridica, starea sanatatii, varsta, categoria in care au fost clasificate si comportarea in timpul executarii pedepsei.
(3) Pe intreaga durata a executarii pedepsei, administratia locului de detinere asigura supravegherea, observarea si asistenta persoanelor private de libertate de catre educatori, psihologi, asistenti sociali si consilieri de probatiune, medici, juristi, personal specializat cu aplicarea regimului si siguranta detinerii, preoti si alte persoane calificate din interiorul si exteriorul locului de detinere.
(4) Pregatirea persoanelor private de libertate in vederea liberarii incepe imediat dupa primirea in locul de detinere si se desfasoara progresiv, oricare ar fi durata pedepsei si regimul de executare.
ART. 88
Procedura stabilirii regimului de executare
(1) Membrii comisiei prevazute de art. 14 din Lege, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au in vedere:
a) varsta;
b) durata pedepsei privative de libertate;
c) conduita persoanei condamnate, inclusiv in perioadele de detentie anterioare;
d) gradul de risc pentru siguranta locului de detinere, pentru celelalte persoane private de libertate si pentru personal;
e) abilitatile necesare includerii in diferite programe de educatie si interventie psihosociala;
f) disponibilitatea de a presta munca si de a urma cursuri de calificare;
g) starea de sanatate.
(2) In raport cu prevederile alin. (1) si ale art. 25 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.
(3) Stabilirea regimului se face prin votul deschis al majoritatii membrilor comisiei, in functie de propunerile formulate.
(4) Propunerile membrilor comisiei, motivatiile si decizia finala a comisiei, pentru fiecare caz in parte, se consemneaza intr-un proces-verbal, care se inregistreaza intr-un registru de procese-verbale.
(5) Decizia membrilor comisiei se consemneaza intr-un proces-verbal de aducere la cunostinta, intocmit in doua exemplare. Un exemplar al procesului-verbal de aducere la cunostinta a deciziei se inmineaza persoanei private de libertate, iar celalalt, din care sa rezulte luarea la cunostinta, se depune la dosarul individual.
(6) Structura si continutul procesului-verbal de aducere la cunostinta a deciziei se stabileste prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
ART. 89
Sesizarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
(1) Persoana condamnata, nemultumita de regimul de executare stabilit de comisie, poate formula, in scris, plingere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la data cind a luat cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit, in conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Lege.
(2) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate asculta, in mod obligatoriu, persoana condamnata, solutioneaza plingerea in termen de 15 zile de la data primirii acesteia si pronunta prin incheiere motivata una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plingerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
b) respinge plingerea, daca aceasta este nefondata.
(3) O copie de pe incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate, in termen de cel mult doua zile de la pronuntare.
ART. 90
Punerea in aplicare a hotaririi de stabilire a regimului de executare
(1) Hotarirea de stabilire a regimului de executare devine executorie:
a) la data expirarii termenului prevazut in art. 89 alin. (1) din prezentul regulament;
b) la data expirarii termenului de 3 zile de la comunicarea incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Lege;
c) la data pronuntarii hotaririi instantei de judecata avind ca obiect contestatia impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Lege.
(2) Copiile documentelor prevazute la alin. (1) se depun la dosarul individual.
(3) Mentiunile despre regimul de executare se fac in dosarul individual, in aplicatiile informatizate si in celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 91
Schimbarea regimului de executare
(1) Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizeaza in conformitate cu dispozitiile art. 26 din Lege.
(2) Persoana privata de libertate sau comisia pentru individualizarea regimului, dupa executarea a 6 luni intr-un anumit regim, poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in vederea schimbarii regimului de executare. Persoana privata de libertate este incunostintata despre data cind poate solicita schimbarea regimului de executare.
(3) Comisia poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in vederea schimbarii regimului de executare intr-unul mai sever, inainte de implinirea termenului de 6 luni, daca persoana privata de libertate a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o face incompatibila cu regimul in care executa pedeapsa privativa de libertate, si daca prin conduita sa afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia.
(4) Sesizarea de catre comisie se realizeaza dupa intocmirea unui raport in care sunt mentionate conduita persoanei si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea sociala, raport care se aduce la cunostinta persoanei private de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (1) din Lege.
(5) Dispozitiile art. 88 din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator.
(6) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate hotaraste asupra cererii de schimbare a regimului de executare, printr-o incheiere motivata, in termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii, numai dupa ascultarea persoanei in cauza. Incheierea motivata se comunica persoanei condamnate, in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia, in conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (5)-(7) din Lege.
(7) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(8) Copiile documentelor prevazute la alin. (1) se depun in dosarul individual.
(9) Mentiuni despre schimbarea regimului de executare se fac in dosarul individual, in aplicatiile informatizate si in celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.

SECiIUNEA a 2-a
Regimurile de executare

.1. Regimul de maxima siguranta

ART. 92
Notiunea de regim de maxima siguranta
Regimul de maxima siguranta consta in asigurarea unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, restrangerea libertatii de miscare a persoanelor private de libertate, mentinerea ordinii si disciplinei, concomitent cu desfasurarea unor activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, care sa dea posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
ART. 93
Categoriile de persoane private de libertate carora li se aplica regimul de maxima siguranta
(1) Regimul de maxima siguranta se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in conformitate cu dispozitiile de la art. 20 alin. (1) din Lege.
(2) Regimul de maxima siguranta se aplica si persoanelor private de libertate, clasificate initial in alt regim de executare, care au comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava pe timpul executarii pedepsei si care, prin conduita lor, afecteaza desfasurarea normala a activitatilor in locul de detinere ori siguranta acestuia.
ART. 94
Locul de executare
Regimul de maxima siguranta se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii special amenajate in celelalte penitenciare.
ART. 95
Cazarea si amenajarea spatiilor de detinere
(1) Persoanele private de libertate care executa pedeapsa intr-un astfel de regim sunt cazate, de regula, individual, in camere amenajate asemanator cu celelalte spatii de cazare, asigurindu-se iluminatul natural, aerisirea, incalzirea, apa potabila si alte dotari necesare igienei individuale.
(2) Persoanele private de libertate clasificate in regimul de maxima siguranta pot fi cazate in comun, atunci cind starea de sanatate sau participarea la diferite programe de influentare a comportamentului o impun, cu conditia ca numarul acestora sa nu fie mai mare de 10.
(3) Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4) Sectiile, camerele si locurile unde persoanele private de libertate desfasoara diferite activitati sunt permanent inchise si asigurate.
ART. 96
Programul zilnic
(1) Programul zilnic este riguros stabilit si cuprinde activitati administrative, lucrative, plimbare, asistenta medicala, activitati de educatie si interventie psihosociala, asistenta religioasa si timp de odihna.
(2) Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu participa la alte activitati pot desfasura in comun, in limita a minimum 3 ore, activitati de plimbare, educatie si interventie psihosociala, sportive si religioase.
(3) Servitul hranei de catre aceasta categorie de persoane private de libertate se realizeaza in camerele de detinere sau in spatii special amenajate.
(4) Asistenta medicala se asigura de personal medical anume desemnat, in spatii amenajate, de regula in interiorul sectiei de maxima siguranta. La solicitarea personalului medical, asistenta medicala este acordata in prezenta personalului de paza. In cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, persoanele private de libertate pot fi internate in infirmerii sau spitale.
ART. 97
Plimbarea
(1) Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu desfasoara activitati de instruire scolara si formare profesionala au dreptul la o plimbare zilnica de cel putin doua ore, in curti special amenajate in aer liber.
(2) Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau interventie psihosociala au dreptul la cel putin o ora de plimbare zilnica.
(3) Persoanele clasificate in acest regim, aflate in executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel putin o ora, in curti special amenajate in aer liber.
(4) Modul de amenajare si dotarea curtilor destinate activitatii de plimbare a acestei categorii de persoane private de libertate sunt stabilite prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 98
Munca
Persoanele private de libertate care au o comportare buna si respecta regulile de ordine interioara pot presta o munca, daca sunt apte, in grupuri mici, in interiorul locului de detinere, in spatii prevazute cu dispozitive de inchidere sigure si sub supraveghere permanenta.
ART. 99
Activitati de educatie si interventie psihosociala
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara individual sau in grupuri mici, in locuri anume destinate, sub stricta supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.
ART. 100
Personalul locului de detinere
Personalul desemnat sa aplice acest tip de regim este anume selectionat, format si specializat, dotat cu mijloace de autoaparare, alarmare si comunicare, intr-un numar suficient, astfel incit sa asigure o supraveghere stricta a persoanelor private de libertate, atit in interiorul, cat si in exteriorul locului de detinere, precum si interventia operativa, in situatiile in care se impune.
ART. 101
Escortarea si insotirea
(1) Deplasarea in exteriorul locului de detinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum si transferarea la un alt loc de detinere se realizeaza in mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicindu-li-se mijloace de imobilizare, in cazuri justificate, prin decizie a directorului unitatii.
(2) La iesirea si intrarea din si in camerele de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse, in mod obligatoriu, perchezitiilor corporale. Scoaterea din camere se desfasoara numai in prezenta unui numar de personal suficient, dotat corespunzator, iar atunci cind situatia impune, persoanelor private de libertate li se aplica mijloace de imobilizare.
ART. 102
Vizita
(1) Dreptul la vizita se acorda in spatii special amenajate, prevazute cu dispozitive de separare.
(2) In raport de comportarea persoanei private de libertate si daca este in interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita sa se desfasoare fara dispozitiv de separare.
ART. 103
Accesul personalului in spatiile de detinere
Accesul personalului locului de detinere in zona de amplasare a sectiilor si camerelor destinate cazarii persoanelor private de libertate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta este strict limitat si se face in baza deciziei directorului.

.2. Regimul inchis

ART. 104
Notiunea de regim inchis
Regimul inchis consta in asigurarea unor masuri de paza, supraveghere si escortare care sa permita persoanelor private de libertate sa desfasoare, in grupuri, activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, pentru a da posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
ART. 105
Categoriile de persoane private de libertate carora li se aplica regimul inchis
(1) Regimul inchis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani, in conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Lege.
(2) Acest regim se aplica si:
a) persoanelor private de libertate clasificate initial in regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinara sau care, prin conduita lor, afecteaza desfasurarea normala a activitatilor in locul de detinere;
b) persoanelor private de libertate clasificate initial in regimul de maxima siguranta care au avut o comportare buna;
c) in mod exceptional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in considerarea naturii, modului de savirsire a infractiunii si a persoanei condamnatului, in conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Lege;
d) barbatilor care au implinit varsta de 60 de ani si femeilor care au implinit varsta de 55 de ani, femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an, minorilor si persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii grave, daca acestea au fost condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Lege.
ART. 106
Locul de executare
Regimul inchis se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii special amenajate in celelalte penitenciare.
ART. 107
Cazarea si amenajarea spatiilor de detinere
(1) Cazarea persoanelor private de libertate carora li se aplica regimul prevazut de prezentul paragraf se realizeaza, de regula, in comun.
(2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori, avind in vedere atit starea de sanatate, cat si conduita acestor persoane.
(3) Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4) Camerele de cazare sunt permanent inchise si asigurate.
(5) Hrana se serveste, de regula, in spatii special amenajate sau in camerele de cazare.
ART. 108
Programul zilnic
(1) Programul zilnic cuprinde prestarea unei munci, activitati educative, culturale, terapeutice si sportive, consiliere psihologica, asistenta sociala si religioasa, asistenta medicala, plimbare, timp de odihna si alte activitati necesare stimularii interesului persoanelor private de libertate de a-si asuma responsabilitati.
(2) Activitatile se desfasoara individual sau in grup, sub paza si supravegherea permanenta a personalului.
(3) Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la munca, la activitati de instruire scolara si profesionala sau programe de interventie psihosociala, pot desfasura activitati in afara camerelor de detinere in limita a minimum 4 ore.
(4) Asistenta medicala se asigura la cabinetele medicale ale locului de detinere.
ART. 109
Plimbarea
(1) Persoanele private de libertate care nu presteaza munca si nu participa la alte activitati au dreptul la plimbare zilnica de minimum 3 ore.
(2) Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau interventie psihosociala au dreptul la cel putin o ora de plimbare zilnica.
(3) Persoanele din aceasta categorie, aflate in executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel putin o ora, in curti special amenajate in aer liber.
ART. 110
Munca
Persoanele private de libertate care executa pedeapsa in regimul inchis pot presta munca, sub paza si supraveghere continua, in interiorul sau exteriorul locului de detinere.
ART. 111
Activitati de educatie si interventie psihosociala
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara in grupuri, in interiorul locului de detinere, sub paza si supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.
ART. 112
Vizita
(1) Dreptul la vizita se acorda in spatii special amenajate, prevazute cu dispozitive de separare.
(2) In raport de comportarea persoanei private de libertate si daca este in interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita sa se desfasoare fara dispozitiv de separare.

.3. Regimul semideschis

ART. 113
Notiunea de regim semideschis
Regimul semideschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite in zone din interiorul locului de detinere stabilite prin regulamentul de ordine interioara si de a-si organiza timpul liber avut la dispozitie, sub supraveghere.
ART. 114
Categoriile de persoane private de libertate carora li se aplica regimul semideschis
(1) Regimul semideschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani, in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Lege.
(2) Acest regim se aplica si:
a) persoanelor private de libertate clasificate initial in regim deschis care au comis o abatere disciplinara sau care datorita conduitei necorespunzatoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim;
b) persoanelor private de libertate clasificate initial in regimul inchis care au avut o comportare buna;
c) in mod exceptional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani, in considerarea naturii, modului de savirsire a infractiunii si a persoanei condamnatului, in conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. (2) din Lege.
ART. 115
Locul de executare
(1) Regimul semideschis se executa in penitenciare anume destinate ori in locuri sau sectii special amenajate in interiorul ori exteriorul altor penitenciare.
(2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala si de ordin cultural, interesul de participare la activitati de resocializare si de folosire la munca.
ART. 116
Cazarea si amenajarea spatiilor de detinere
(1) Cazarea persoanelor private de libertate carora li se aplica regimul semideschis se realizeaza in comun.
(2) Potrivit programului locului de detinere, pe timpul zilei camerele sunt deschise, iar pe timpul noptii acestea se inchid si se asigura. Pe perioada participarii la anumite activitati a intregului efectiv dintr-o camera usa este inchisa si asigurata.
(3) Pe timpul noptii, dupa inchiderea camerelor, se asigura supravegherea de catre personalul anume desemnat, precum si paza perimetrelor, atunci cind cazarea se face in sectii exterioare locului de detinere.
(4) Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 117
Munca
Munca prestata de aceasta categorie de persoane se desfasoara in interiorul si in afara locului de detinere, supravegherea fiind asigurata de personal neinarmat.
ART. 118
Activitati de educatie si interventie psihosociala
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara in grupuri, in spatii din interiorul locului de detinere, care ramin deschise pe timpul zilei, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.
ART. 119
Vizita
Dreptul la vizita se acorda in conformitate cu dispozitiile art. 38 alin. (5) si (6) din prezentul regulament.

.4. Regimul deschis

ART. 120
Notiunea de regim deschis
Regimul deschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite in interiorul locului de detinere, de a presta munca si de a desfasura activitatile educative, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in afara locului de detinere, fara supraveghere.
ART. 121
Categoriile de persoane private de libertate carora li se aplica regimul deschis
(1) Regimul deschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an, in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Lege.
(2) Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate in aceasta categorie se bazeaza pe disciplina liber consimtita, pe sentimentul de responsabilitate fata de comunitatea din care provin si ii incurajeaza sa foloseasca cu buna-credinta libertatile ce le sunt oferite.
ART. 122
Locul de executare
(1) Regimul deschis se executa in penitenciare anume destinate ori in locuri sau sectii special amenajate in interiorul sau exteriorul altor penitenciare.
(2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala si de ordin cultural, interesul de participare la activitati de resocializare si de folosire la munca.
ART. 123
Cazarea si amenajarea spatiilor de detinere
(1) Cazarea persoanelor private de libertate carora li se aplica regimul deschis se realizeaza in comun.
(2) Camerele de cazare se tin descuiate atit pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, condamnatii avind acces liber in locurile si zonele stabilite de administratie.
(3) Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 124
Munca
Persoanele din acest regim pot presta munca in conditii similare cu persoanele libere, avind obligatia de a reveni la locul de cazare dupa terminarea programului.
ART. 125
Activitati de educatie si interventie psihosociala
Persoanele aflate in acest regim pot desfasura activitatile educative si de interventie psihosociala in interiorul sau in afara locului de detinere, fara supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.
ART. 126
Programul zilnic
(1) Persoanele private de libertate isi organizeaza singure timpul avut la dispozitie si activitatile administrativ-gospodaresti, cu respectarea programului stabilit de administratie.
(2) Persoanele private de libertate, care executa pedeapsa in acest regim, pot frecventa cursuri de scolarizare si de calificare, pot urma tratamente medicale, pot participa individual sau in grup la programe cultural-educative, sportive, artistice si religioase, in afara locului de detinere. In anumite situatii, cu aprobarea directorului locului de detinere, pot lua parte la aceste activitati si membrii de familie ai acestora sau reprezentanti ai societatii.
(3) Administratia locului de detinere poate incheia protocoale de colaborare cu institutii publice sau private, cu organizatii guvernamentale sau neguvernamentale, pentru derularea programelor prevazute la alin. (2). Reprezentantii acestor organizatii au astfel posibilitatea de a monitoriza activitatile desfasurate de persoanele private de libertate, informandu-l periodic despre aceasta pe directorul locului de detinere.
ART. 127
Obligatii si interdictii specifice
(1) Persoanele private de libertate se deplaseaza la activitatile prevazute la art. 124, 125 si art. 126 alin. (2) din prezentul regulament in timpul, zonele si pe traseele stabilite de administratia locului de detinere. Nerespectarea acestei prevederi de catre persoana privata de libertate atrage raspunderea disciplinara sau penala potrivit legii.
(2) Persoanelor din acest regim le este interzis sa procure, sa detina, sa comercializeze si sa consume bauturi alcoolice sau substante psihotrope, sa frecventeze localuri publice, sa conduca autovehicule in alte conditii decit cele stabilite de administratie, sa intre in legatura cu anumite persoane ori sa se deplaseze in anumite locuri, sa poarte sau sa detina arme, munitii, substante toxice ori explozive de orice fel.
(3) Persoanelor din acest regim, pe timpul desfasurarii de activitati in afara locului de detinere, le este interzis sa paraseasca locurile unde sunt planificate, inainte de terminarea programului, fara aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de detinere sa coordoneze activitatea.
(4) Cu ocazia clasificarii persoanelor private de libertate in acest tip de regim si ori de cite ori este necesar, acestea sunt instruite cu privire la indatoririle, obligatiile si interdictiile pe care le au, semnand un angajament in acest sens.
(5) Pe timpul cat se afla in afara locului de detinere, persoanele private de libertate sunt obligate sa aiba asupra lor documente de legitimare eliberate de administratia locului de detinere, pe care sunt obligate sa le prezinte, la cerere, organelor competente.
(6) Persoanele private de libertate, pe timpul cat se afla in afara locului de detinere, la activitatile prevazute la art. 124, 125 si art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, pot pastra si administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plata necesare efectuarii unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achizitionarea unor articole de imbracaminte si incaltaminte, precum si pentru participarea la unele activitati cultural-educative.
(7) Pe timpul cat se afla in afara locului de detinere, la activitatile prevazute la art. 124, 125 si art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, persoanele din acest regim pot detine si folosi telefoane mobile personale.
(8) Teate de libertate trebuie sa ofere conditii pentru mentinerea unei stari de sanatate si igiena specifice acestei categorii.
ART. 134
Separarea femeilor
In penitenciarele pentru femei se asigura separarea pe camere, in functie de varsta si regimul de executare stabilit de comisia prevazuta de art. 14 din Lege.
ART. 135
Supravegherea femeilor
(1) Supravegherea persoanelor private de libertate femei se asigura de personal de acelasi sex.
(2) Personalul de sex masculin are acces in sectiile pentru femei in conditiile stabilite de directorul locului de detinere.
ART. 136
Activitati de educatie si interventie psihosociala pentru femei
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se organizeaza si se desfasoara pe baza unor programe specifice. O parte din aceste activitati se pot desfasura impreuna cu persoane private de libertate barbati, cu asigurarea masurilor corespunzatoare de supraveghere.

.6. Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate in cazul persoanelor bolnave

ART. 137
Internarea si separarea in spitale si infirmerii
(1) Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea intr-un penitenciar-spital sau infirmerii din suborerventie psihosociala, sprijina si ingrijesc persoane private de libertate cu dizabilitati, contribuie la prevenirea sau inlaturarea unor situatii de risc, precum si cele ale caror inventii, inovatii si lucrari stiintifice au fost confirmate de autoritatile competente pot fi stimulate prin acordarea uneia dintre recompensele prevazute de art. 68 alin. (1) din Lege.
ART. 142
Procedura acordarii recompenselor si consemnarea in documentele de evidenta
(1) Pentru recompensele prevazute de art. 68 alin. (1) lit. a)-e) din Lege, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate analizeaza lunar rapoartele de recompensare prezentate de sefii de sectii.
(2) iefii de sectii intocmesc rapoartele de recompensare, dupa consultarea cadrelor care desfasoara activitati directe cu persoanele private de libertate.
(3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate propune directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor acordarea recompenselor prevazute de art. 68 alin. (1) lit. f) si g) din Lege, in conformitate cu dispozitiile art. 68 alin. (2) din Lege. Inainte de formularea propunerii, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate poate consulta, nemijlocit, personalul care desfasoara activitati directe cu persoanele private de libertate.
(4) Recompensele se consemneaza in registrul prevazut in art. 79 lit. b) din Lege.
ART. 143
Conditii de acordare a recompensei constind in incredintarea unei responsabilitati
Incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art. 64 din Lege se acorda persoanelor private de libertate care au avut o comportare meritorie pe perioada detinerii, dovedesc ca au calitati, aptitudini si abilitati de comunicare si organizare si se bucura de autoritate morala si respect din partea celorlalte persoane private de libertate.
ART. 144
Conditii de acordare a recompensei constind in ridicarea unei sanctiuni disciplinare
(1) Ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior se acorda persoanelor private de libertate care:
a) timp de doua luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 71 alin. (1) lit. a) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare si au avut o conduita regulamentara;
b) timp de 3 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 71 alin. (1) lit. b) si c) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare si au avut o conduita regulamentara;
c) timp de 4 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 71 alin. (1) lit. d) si e) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare si au avut o conduita regulamentara;
d) timp de 5 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 71 alin. (1) lit. f) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare si au manifestat o conduita regulamentara.
(2) Persoanele private de libertate sanctionate disciplinar nu pot beneficia de un alt tip de recompensa inaintea ridicarii sanctiunii disciplinare.
ART. 145
Acordarea recompensei constind in suplimentarea drepturilor la pachete si vizite
(1) Suplimentarea drepturilor la pachete si vizite se acorda persoanelor private de libertate, ca o recunoastere a respectarii normelor de conduita in locul de detinere.
(2) Persoanele private de libertate beneficiaza de recompensa prevazuta la alin. (1) in maximum doua luni de la data acordarii acesteia, cu conditia ca in aceasta perioada persoana privata de libertate sa nu fi fost sanctionata cu masura disciplinara prevazuta de art. 71 alin. (1) lit. d) si e) din Lege.
ART. 146
Acordarea de premii constind in materiale pentru activitati ocupationale persoanelor private de libertate
(1) Directorul locului de detinere poate acorda premii constind in materiale pentru activitati ocupationale persoanelor private de libertate care au obtinut rezultate bune si foarte bune in procesul de instruire scolara si formare profesionala, la concursurile si competitiile organizate in cadrul locului de detinere sau care au contribuit la informarea, educarea si formarea altor categorii de persoane private de libertate.
(2) Recompensa prevazuta la alin. (1) se acorda si persoanelor private de libertate care au realizat lucrari literare sau de arta care sunt apreciate la nivelul locului de detinere si al comunitatii.
ART. 147
Acordarea recompensei cu permisiunea de iesire din locul de detinere
(1) Permisiunea de iesire din locul de detinere prevazuta la art. 68 alin. (1) lit. e)-g) din Lege poate fi acordata numai persoanelor private de libertate care au avut o conduita constant pozitiva si prezinta suficienta incredere ca nu mai comit alte infractiuni.
(2) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate acorda recompensa prevazuta la art. 68 alin. (1) lit. e) din Lege sau propune acordarea recompenselor prevazute la art. 68 alin. (1) lit. f) si g) din aceeasi lege, dupa o analiza temeinica, conform procedurii stabilite prin decizia directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
ART. 148
Masuri determinate de permisiunea de iesire din penitenciar
(1) Inainte de iesirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se aduc la cunostinta urmatoarele:
a) data si ora la care trebuie sa se inapoieze;
b) regulile pe care trebuie sa le respecte si consecintele nerespectarii acestora;
c) obligativitatea prezentarii la autoritatile publice locale sau la organele de politie din localitatea in care se deplaseaza, pentru confirmarea prezentei in acea localitate, atit la sosire, cat si la plecare, in cazul unei permisiuni de iesire din penitenciar mai mari de 24 de ore.
(2) Cu aceasta ocazie, persoana privata de libertate semneaza un angajament, in sensul celor prevazute la alin. (1).
(3) In cazul minorilor, persoanelor private de libertate cu capacitate de exercitiu restrinsa ori al persoanelor private de libertate cu dizabilitati, care pentru deplasare necesita insotitor, administratia locului de detinere instiinteaza in timp util reprezentantii legali ori, dupa caz, sotul sau sotia ori rudele pana la gradul IV inclusiv, care semneaza angajamentul prevazut la alin. (2) alaturi de persoanele private de libertate.
(4) La iesirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se inmineaza actul de invoire, care face dovada identitatii si a intervalului de timp pentru care este acordata permisiunea.
(5) O zi permisiune de iesire din penitenciar este echivalenta cu intervalul orar de 24 de ore.
(6) Despre permisiunea iesirii din penitenciar serviciul de evidenta detinuti informeaza, inainte de plecarea din locul de detinere, organele de politie aflate in raza localitatii unde se deplaseaza persoana privata de liberate.
(7) Cheltuielile efectuate pe timpul permisiunii iesirii din penitenciar sunt suportate de catre persoana privata de libertate.

SECiIUNEA a 2-a
Abateri si sanctiuni disciplinare

.1. Abateri disciplinare

ART. 149
Tipul abaterilor disciplinare
(1) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 62 lit. a)-e) si art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savirseasca una dintre faptele prevazute la art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, precum si eludarea regimului de executare a pedepsei de catre persoanele private de libertate, care prin initierea unor cauze penale ori civile pentru ele sau pentru altele urmaresc mentinerea intr-un anume loc de detinere ori transferarea in alte locuri de detinere.
(2) Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 62 lit. f)-j) si art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament, precum si determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savirseasca una dintre faptele prevazute la art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament.
(3) Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 62 lit. k)-n) si art. 63 lit. t)-v), ascunderea adevarului privind nivelul de instruire scolara sau pregatire profesionala, precum si determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savirseasca una dintre faptele prevazute la art. 62 si art. 63 lit. t)-v) din prezentul regulament.

.2. Sanctiuni disciplinare

ART. 150
Reglementarea
(1) Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru savirsirea uneia dintre abaterile disciplinare prevazute de art. 149 din prezentul regulament sunt cele din art. 71 alin. (1) din Lege. Dispozitiile art. 71 alin. (2)-(9) din Lege se aplica in mod corespunzator.
(2) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administratiei penitenciare poate aplica, in mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute in art. 71 din Lege.
ART. 151
Avertismentul
Sanctiunea disciplinara cu avertisment se aplica persoanelor private de libertate care savarsesc pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.
ART. 152
Suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna
Sanctiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a participa la activitatile culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (2) sau, in mod repetat, una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.
ART. 153
Suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna
Sanctiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (2) sau, in mod repetat, una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament, precum si celor care, fiind repartizate la activitati productive, au comis abateri legate de procesul de productie, de indeplinirea normelor de lucru, de respectarea normelor de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor si cele de protejare a mediului inconjurator.
ART. 154
Suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni
Sanctiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni, se aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (1) sau, in mod repetat, abateri prevazute de art. 149 alin. (2) si (3) din prezentul regulament.
ART. 155
Suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni
Sanctiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni, se aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (1) sau, in mod repetat, abateri prevazute de art. 149 alin. (2) si (3) din prezentul regulament, precum si celor care au comis abateri pe timpul acordarii dreptului la vizita.
ART. 156
Izolarea pentru maximum 10 zile
Sanctiunea disciplinara cu izolarea pentru maximum 10 zile se aplica persoanelor private de libertate care au comis abateri prevazute de art. 149 alin. (1) sau, in mod repetat, abateri prevazute de art. 149 alin. (2) din prezentul regulament, precum si celor care manifesta o evidenta agresivitate sau violenta ori cind acestea afecteaza in mod grav convietuirea normala din locul de detinere, precum si siguranta acestuia.

.3. Procedura disciplinara

ART. 157
Obiectivele procedurii disciplinare
(1) In locurile de detinere, ordinea si disciplina sunt stabilite si mentinute riguros, in scopul asigurarii securitatii colective si individuale, precum si a unei vieti in comun bine organizate.
(2) Nu se poate adauga vreo alta constringere asupra oricarei persoane private de libertate decit acelea care decurg din prevederile legale.
ART. 158
Interdictii referitoare la procedura disciplinara
(1) Nicio persoana privata de libertate nu poate fi sanctionata disciplinar decit in conformitate cu dispozitiile Legii si ale prezentului regulament si niciodata de doua ori pentru aceeasi fapta.
(2) Persoanele private de libertate pot fi sanctionate disciplinar numai dupa verificarea completa a imprejurarilor in care s-au comis faptele care fac obiectul procedurii disciplinare. Audierea persoanei private de libertate este obligatorie.
(3) Nu se poate ingradi dreptul unei persoane private de libertate la aparare sau al folosirii cailor de atac impotriva sanctiunii disciplinare aplicate.
ART. 159
Interdictii referitoare la aplicarea unor masuri coercitive asimilate sanctiunilor disciplinare
(1) Sanctiunile colective, pedepsele corporale, izolarea in incaperi fara lumina si ventilatie si orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.
(2) Este interzisa folosirea ca sanctiune a mijloacelor de constringere sau imobilizare. Folosirea acestor mijloace este posibila atunci cind persoana privata de libertate se afla intr-o stare de criza sau exista riscul iminent de autoranire ori de violenta asupra altor persoane sau ca masura de siguranta pe timpul escortarii la organele judiciare, la unitati sanitare sau in alte locuri, fiind insa inlaturate cind autoritatea judiciara sau administrativa dispune in acest sens.
(3) Pentru imobilizarea persoanelor private de libertate care se afla intr-o unitate sanitara nu se pot utiliza catuse metalice. Modelul si modul de utilizare ale mijloacelor de imobilizare utilizate in unitati sanitare se stabilesc prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Este interzisa utilizarea fortei fizice ca sanctiune impotriva persoanelor private de libertate. Forta fizica poate fi folosita in cazurile de autoaparare, de evadare sau rezistenta fizica activa ori pasiva la o dispozitie bazata pe Lege sau pe prezentul regulament.
ART. 160
Declansarea procedurii disciplinare
(1) Constatarea abaterii disciplinare, procedura disciplinara si plingerea impotriva hotaririi comisiei de disciplina sunt prevazute la art. 72-74 din Lege.
(2) In zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, rapoartele de incident se depun la seful de tura, care le preda in prima zi lucratoare sefului sectiei unde este detinuta persoana privata de libertate.
(3) In situatia in care abaterea disciplinara este savirsita pe perioada transferului intre locurile de detinere subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, raportul de incident este intocmit de seful escortei, acesta fiind remis sefului de tura din unitatea de destinatie.
(4) Comisia de disciplina prevazuta la art. 73 alin. (2) din Lege functioneaza in fiecare loc de detinere, secretarul acesteia fiind o persoana desemnata de director.
(5) Atunci cind dupa savirsirea unei abateri disciplinare se impune transferarea de indata a persoanei private de libertate intr-un alt loc de detinere subordonat Administratiei Nationale a Penitenciarelor, raportul de incident se trimite impreuna cu celelalte documente intocmite unitatii in care a fost transferata persoana privata de libertate, in vederea continuarii procedurii disciplinare.
(6) In cazul in care, pentru motive de siguranta, se impune separarea preventiva a persoanei private de libertate, directorul locului de detinere poate dispune aceasta masura pe timpul cercetarilor.
ART. 161
Aplicarea sanctiunilor disciplinare
(1) Autoritatea disciplinara este exercitata numai de comisia de disciplina.
(2) Masura disciplinara se stabileste de comisia de disciplina, prin hotarire scrisa.
(3) Sanctiunile disciplinare se consemneaza in registrul prevazut de art. 79 lit. c) din Lege.
ART. 162
Executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea
(1) Sanctiunea disciplinara cu izolarea se executa, de regula, individual, in sectiile de maxima siguranta ale locurilor de detinere sau in camere special amenajate, indiferent de regimul de executare a pedepsei in care se afla persoana sanctionata.
(2) Camerele destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza de iluminat natural si de aerisire si sunt prevazute cu sisteme de incalzire, alimentare cu apa si alte dotari necesare igienei.
(3) Amenajarea si dotarea camerelor destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea sunt stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(4) Sanctiunea disciplinara cu izolarea se executa numai cu avizul medicului.
(5) Persoanele private de libertate care executa sanctiunea disciplinara cu izolarea sunt examinate zilnic de medicul locului de detinere.
(6) La propunerea medicului locului de detinere, sanctiunea disciplinara cu izolarea poate fi intrerupta din motive de sanatate.
ART. 163
Drepturile, obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate aflate in executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea
(1) Persoanele private de libertate aflate in executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza pe toata perioada acesteia de dreptul de petitionare, la corespondenta si la informare prin presa scrisa, la hrana conform normelor in vigoare, asistenta medicala, precum si la plimbare in spatii special amenajate, separat de celelalte persoane private de libertate.
(2) Dotarea si amenajarea spatiilor destinate plimbarii persoanelor care executa sanctiunea disciplinara prevazuta la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(3) Fumatul este permis numai pe timpul efectuarii activitatii de plimbare.
(4) Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanele private de libertate nu sunt scoase la munca, nu participa la activitatile cultural-educative si sportive, sunt private de posibilitatea de a pastra si de a folosi aparatura radio-tv.
(5) Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanelor private de libertate li se suspenda dreptul de a primi bunuri, de a primi vizite, cu exceptia vizitelor aparatorului, persoanelor cu calitati oficiale sau ale reprezentantilor diplomatici, in conformitate cu prevederile art. 46-48 din prezentul regulament, de a efectua convorbiri telefonice, precum si cumparaturi, in afara articolelor necesare pentru petitionare, corespondenta, fumat si igiena individuala.

CAP. IX
Munca prestata de persoanele private de libertate

ART. 164
Folosirea la munca
(1) Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilitatilor de a asigura folosirea la munca a unui numar cat mai mare de persoane private de libertate.
(2) Munca prestata de persoanele private de libertate urmareste mentinerea si cresterea capacitatii acestora de a-si cistiga existenta dupa liberare si realizarea unor venituri, care se pot folosi la imbunatatirea conditiilor de detinere si pentru sustinerea actiunilor de resocializare a persoanelor private de libertate.
(3) In raport de tipul regimului de executare, persoanele private de libertate pot fi folosite la munca. In acest sens, se tine seama de calificarea, deprinderile si aptitudinile fiecarei persoane private de libertate, de varsta, starea de sanatate, precum si de programele destinate sprijinirii formarii profesionale a acestora.
(4) Persoanele private de libertate pot fi folosite la munca in intreprinderi, sectii si ateliere de productie din locurile de detinere, la operatori economici, precum si la alte persoane fizice sau juridice.
(5) Munca persoanelor private de libertate, desfasurata in conditiile prevazute la art. 60 alin. (1) lit. a) si b) din Lege, este remunerata in raport de natura activitatii, calitatea produselor executate si randamentul obtinut.
ART. 165
Contractarea fortei de munca
(1) Folosirea la munca a persoanelor private de libertate se realizeaza pe baza de contract de prestari de servicii incheiat intre administratia locului de detinere si beneficiarul fortei de munca.
(2) Tarifele referitoare la activitatile ce urmeaza a se desfasura se negociaza intre administratia locului de detinere si beneficiarul fortei de munca si nu pot fi mai mici decit tariful aferent salariului minim brut pe economie, in conditiile realizarii integrale a normei de lucru stabilite in contract. Normele de lucru se stabilesc pe baza probelor de lucru efectuate in prezenta persoanelor delegate de ambele parti contractante.
(3) In situatia in care beneficiarul fortei de munca nu respecta dispozitiile legale privind conditiile de folosire la munca a persoanelor private de libertate, administratia locului de detinere ii solicita ca in termen de 24 de ore sa ia masuri pentru respectarea acestora. Daca in acest termen nu se iau masurile necesare, directorul locului de detinere poate dispune retragerea partiala sau totala a persoanelor private de libertate.
(4) In cazul in care, timp de 30 de zile dupa retragerea persoanelor private de libertate, beneficiarul fortei de munca nu indeplineste obligatiile prevazute la alin. (3), directorul locului de detinere cere rezilierea contractului.
(5) Beneficiarul fortei de munca este obligat sa asigure: baza tehnico-materiala, conducerea lucrarilor, spatii pentru servirea hranei, apa potabila, asistenta tehnica necesara, instructajul si conditiile de protectie a muncii, spatii pentru grupuri sanitare si, daca este cazul, amenajarile impuse pentru executarea pazei la locul de munca.
(6) Conducatorul locului de detinere are obligatia de a incheia contracte cat mai avantajoase, in masura posibilitatilor, stabilind in sarcina beneficiarului fortei de munca obligatia de a asigura: cheltuielile ocazionate de transportul persoanelor private de libertate, al personalului de escortare si al hranei la locurile de munca, precum si materialele igienico-sanitare.
ART. 166
Munca in interesul locului de detinere
(1) Munca in interesul locului de detinere cuprinde urmatoarele activitati cu caracter gospodaresc care nu se remunereaza:
a) activitatile desfasurate pentru prepararea hranei, pentru intretinerea si functionarea instalatiilor, pentru mentinerea starii de curatenie si igiena in locul de detinere, precum si insotirea unor persoane private de libertate cu dizabilitati;
b) activitatile prestate in cadrul atelierelor de intretinere, constind in servicii de cizmarie, croitorie, timplarie, spalatorie, intretinere a mijloacelor auto din dotare, tinichigerie, lacatusarie si altele asemenea;
c) activitatile ocazionale din interiorul locului de detinere, care se presteaza, prin rotatie, de catre toate persoanele private de libertate apte din punct de vedere medical;
d) alte activitati necesare locului de detinere, in functie de cerintele specifice.
(2) Repartizarea persoanelor private de libertate la activitatile prevazute la alin. (1) se efectueaza in baza baremelor aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Pe timpul noptii, la nivelul camerelor de detinere, pentru prevenirea unor evenimente negative, de natura sinuciderilor, incendiilor, inundatiilor, precum si pentru semnalizarea situatiilor ce necesita acordarea de prim ajutor, se poate organiza serviciul de planton, care se considera munca in interesul locului de detinere.
ART. 167
Selectionarea si repartizarea la munca
(1) Selectionarea si repartizarea persoanelor private de libertate la activitati productive se fac in functie de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de detinere, la propunerea unei comisii formate din reprezentantii sectoarelor de educatie si interventie psihosociala, regim penitenciar, evidenta, organizarea muncii si medical, sub conducerea directorului adjunct pentru siguranta si regim. Comisia se completeaza cu personal de specialitate, care verifica deprinderile profesionale ale persoanelor private de libertate.
(2) In masura posibilitatilor, a cerintelor de disciplina din locurile de detinere si in limite rezonabile, persoanele private de libertate pot opta pentru un anumit loc de munca sau pot schimba locul de munca daca nu sunt folosite la prestarea altei munci si daca poseda calificarea sau deprinderile necesare noului loc de munca.
(3) Prestarea muncii se face individual sau in grupuri organizate, care nu depasesc 50 de persoane, in interiorul sau in exteriorul locului de detinere.
ART. 168
Masurile si mijloacele de protectie a muncii
(1) Munca prestata de persoanele private de libertate trebuie sa se desfasoare in conditii cat mai apropiate de cele din comunitate.
(2) Reglementarile legale referitoare la organizarea si desfasurarea muncii sunt aplicabile si persoanelor private de libertate, inclusiv cele referitoare la prevenirea accidentelor de munca, bolilor profesionale si a altor situatii de risc.
(3) Beneficiarii muncii prestate de persoanele private de libertate au obligatia de a asigura atit acestora, cat si personalului de paza si supraveghere masurile de protectie a muncii, echipamentul adecvat si alimentatia de protectie, in cazul in care dispozitiile legale prevad aceasta pentru angajatii proprii.
ART. 169
Programul de lucru
Munca persoanelor private de libertate se organizeaza potrivit programului de lucru stabilit de directorul locului de detinere, in conditiile dispozitiilor titlului IV cap. V „Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate” din Lege si cu respectarea dispozitiilor contractuale.
ART. 170
Venituri realizate din activitati de productie in regie proprie si din prestari de servicii
(1) Activitatile de productie in regie proprie, realizate in sectii, ateliere si gospodarii agrozootehnice, precum si munca prestata in cadrul lucrarilor de investitii si reparatii curente sau capitale sunt remunerate pe baza de tarife diferentiate pe categorii de activitati, dar nu mai putin decit nivelul salariului minim pe economie, in conditiile realizarii normelor de productie.
(2) Produsele realizate in sectii si ateliere de productie, precum si excedentul din gospodariile agrozootehnice pot fi valorificate pe piata libera.
(3) Veniturile realizate din prestari de servicii pot fi incasate in lei sau echivalent valoric in produse, servicii, materiale, obiecte de inventar, echipament, cazarmament, precum si mijloace fixe, in conditiile in care articolele respective sunt prevazute in structura bugetului aprobat de venituri si cheltuieli si aceasta modalitate de plata a fost stabilita prin contractul de prestari de servicii.
ART. 171
Remunerarea persoanelor private de libertate participante la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala
(1) Remunerarea persoanelor condamnate care participa la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala se realizeaza la tariful orar corespunzator salariului minim brut pe tara, in functie de prezenta persoanei private de libertate la cursuri.
(2) Numarul orelor de cursuri se stabileste cu respectarea planurilor-cadru elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, respectiv de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
(3) In situatia in care persoanele condamnate participa la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala si nu promoveaza anul de studiu sau examenul final din cauze imputabile acestora, sumele prevazute la alin. (1) se recupereaza in baza unui ordin de imputare, care constituie titlu executoriu.
(4) Veniturile obtinute de persoanele private de libertate ca urmare a muncii prestate, a frecventarii unor cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala se repartizeaza conform prevederilor art. 62 din Lege, astfel:
a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmind sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in libertate;
b) 70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
ART. 172
Gestionarea sumelor de bani apartinind persoanelor private de libertate
(1) Sumele de bani corespunzatoare cotei de 90% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemneaza in fisa contabila a persoanei si pot fi folosite pe durata executarii pedepsei, conform prevederilor art. 49 alin. (4) din Lege.
(2) Sumele de bani corespunzatoare cotei de 10% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemneaza in fisa contabila nominala si se pastreaza, pe numele acestora, in conturi bancare purtatoare de dobinzi sau in depozite bancare, aceste sume impreuna cu dobanda aferenta urmind a fi incasate in momentul punerii in libertate.
(3) In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, procentul de 50% din cota de 30% care ii revine acesteia conform art. 62 alin. (1) lit. a) din Lege se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile, conform prevederilor Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 173
Evidenta muncii prestate
Evidenta muncii persoanelor private de libertate se tine de catre personalul locului de detinere si al unitatii beneficiare.

CAP. X
Activitatea de educatie si interventie psihosociala

ART. 174
Continutul activitatilor de educatie si interventie psihosociala
(1) Activitatea de educatie si interventie psihosociala se face in baza planificarii executarii pedepsei si are drept scop asistenta in vederea reintegrarii sociale a persoanelor private de libertate. Aceasta cuprinde urmatoarele arii de interventie:
a) adaptarea la conditiile privarii de libertate;
b) instruire scolara si formare profesionala;
c) activitati educative si recreative;
d) asistenta sociala;
e) asistenta psihologica;
f) asistenta religioasa;
g) pregatirea pentru liberare.
(2) Comisia prevazuta in art. 14 din Lege elaboreaza si aproba, pe baza ofertei de activitati, planul individualizat de evaluare si interventie educativa.
(3) Aceste activitati se desfasoara individual sau in grup, in interiorul sau in exteriorul locului de detinere, in conditii cat mai apropiate de viata din comunitate.
ART. 175
Planul de evaluare si interventie educativa
(1) Administratia locului de detinere, in urma evaluarii si identificarii necesitatilor individuale ale persoanei private de libertate si in functie de posibilitatile institutiei, este obligata sa organizeze activitati de educatie si interventie psihosociala, tinind cont de natura infractiunii comise, durata privarii de libertate, regimul de executare, gradul de risc, varsta, stare de sanatate fizica si mintala.
(2) Pentru fiecare persoana privata de libertate se intocmeste un plan de evaluare si interventie educativa, care este adus la cunostinta, sub semnatura, persoanei private de libertate.
(3) Planul de evaluare si interventie educativa cuprinde date biografice, informatii despre mediul de provenienta, istoricul infractional, date despre nivelul de instruire scolara si profesionala, date psihologice de interes general sau profilul psihologic. In functie de acestea se stabilesc ariile de interventie individualizata.
(4) Planul se adapteaza la regimul de executare a pedepselor, acordindu-se o atentie speciala categoriilor vulnerabile.
(5) La activitati pot participa, in calitate de colaboratori, consilieri de probatiune, voluntari si reprezentanti ai societatii civile.
ART. 176
Activitati in perioada de carantina si observare
Programele derulate in perioada de carantina si observare au ca scop cunoasterea normelor privind ordinea, disciplina, conduita, relatiile cu alte persoane si cuprind activitati individuale sau colective desfasurate de administratia locului de detinere.
ART. 177
Organizarea activitatilor de instruire scolara la nivel primar, gimnazial, profesional si liceal
(1) Administratia locurilor de detinere asigura conditiile necesare instruirii scolare a persoanelor private de libertate pentru ciclul primar, gimnazial si liceal, in concordanta cu normele cuprinse in legea invatamintului public, si conditiile stabilite in protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Justitiei privind scolarizarea si profesionalizarea persoanelor aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Pentru persoanele analfabete se organizeaza cursuri de pregatire in vederea promovarii claselor I-IV, prin programul „A doua sansa”.
(3) In fiecare loc de detinere se organizeaza, cu sprijinul inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti, scoli sau clase afiliate la institutiile de invatamint din afara locului de detinere.
ART. 178
Personalul didactic
Personalul didactic necesar functionarii unitatilor scolare din cadrul locurilor de detinere este asigurat si salarizat de catre inspectoratele scolare judetene, selectionarea acestuia facindu-se in colaborare cu administratia locului de detinere.
ART. 179
Accesul la invatamintul universitar
(1) Persoanele private de libertate pot urma, cu aprobarea directorului locului de detinere, cursuri universitare la forma de invatamint la distanta, suportand toate cheltuielile, inclusiv cele de deplasare. La cursurile cu frecventa redusa care presupun deplasari, au prioritate persoanele clasificate in regim deschis si semideschis. Pentru inscrierea la cursuri la forma de invatamint deschis la distanta au sanse egale toate persoanele private de libertate, indiferent de regimul in care isi executa pedeapsa.
(2) In cazul in care persoana condamnata urmeaza studii universitare in momentul intrarii in penitenciar, aceasta poate continua aceste studii numai in forma cursurilor la forma de invatamint deschis la distanta, conform dispozitiilor alin. (1).
(3) Metodologia si normele referitoare la inscrierea si participarea la cursuri si examene sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Dupa obtinerea aprobarii, persoana privata de libertate face dovada scrisa a faptului ca este acceptata sa urmeze cursurile unei facultati, precum si a garantiei sustinerii financiare necesare continuarii studiilor.
ART. 180
Organizarea cursurilor de calificare
(1) In locul de detinere se pot organiza cursuri de calificare sau recalificare a persoanelor private de libertate in diferite meserii, in functie de optiunile si de aptitudinile acestora.
(2) Cursurile se organizeaza in spatiile existente in locurile de detinere, in unitatile productive din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si la operatori economici din exterior, in baza acordurilor incheiate.
(3) Activitatile de calificare sau recalificare se desfasoara cu sprijinul financiar al Ministerului Educatiei si Cercetarii, al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, prin Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau al altor persoane fizice ori juridice.
(4) In contractele de folosire la munca a persoanelor private de libertate pot fi prevazute clauze prin care operatorii economici sa desfasoare sau sa sustina material cursuri de calificare si de atestare pe meserii a acestora.
ART. 181
Persoanele private de libertate care au prioritate la activitati de instruire scolara si formare profesionala
(1) Activitatile de instruire scolara si formare profesionala se organizeaza obligatoriu pentru minori si tineri privati de libertate.
(2) Este obligatorie instruirea scolara pentru persoanele analfabete.
ART. 182
Atestarea scolara si profesionala
(1) Persoanele private de libertate care doresc sa urmeze cursuri de instruire scolara sau de pregatire profesionala trebuie sa prezinte documentele care sa ateste nivelul de pregatire scolara anterior obtinut.
(2) Documentele care atesta scolarizarea sau calificarea se elibereaza de catre organizatorul cursului si nu contin mentiuni cu privire la starea de privare de libertate a persoanei, acestea fiind recunoscute in conditiile legii.
ART. 183
Modul de desfasurare a activitatii de educatie si interventie psihosociala
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara individual sau colectiv, pe module educationale, fiind structurate de regula in programe de tip obligatoriu, optional sau facultativ. Programele de tip obligatoriu desfasurate cu persoanele private de libertate se stabilesc de catre comisia prevazuta la art. 14 din Lege.
ART. 184
Organizarea si functionarea bibliotecilor in locurile de detinere
(1) In fiecare loc de detinere se organizeaza si functioneaza o biblioteca la care au acces persoanele private de libertate. Fondul de carte cuprinde un numar suficient de mare si variat de volume, menit sa raspunda diversitatii culturale a persoanelor private de libertate, acestea avind libertatea de a opta pentru orice gen de lectura.
(2) Fondul de carte se constituie prin cumparare, sponsorizari si donatii.
(3) Modul de gestionare si utilizare a fondului de carte se face conform celui din bibliotecile publice.
(4) Administratia locului de detinere asigura gratuit un numar de ziare sau de publicatii, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
(5) Persoanele private de libertate isi pot procura, prin grija administratiei locului de detinere, din banii personali, ziare, carti, publicatii periodice si reviste.
(6) In locurile de detinere se pot edita reviste continind date informative despre activitatile de educatie si interventie psihosociala, inclusiv creatii literare apartinind persoanelor private de libertate.
ART. 185
Accesul la programele de radio si televiziune
(1) Administratia locului de detinere asigura posibilitatea receptarii programelor nationale si locale de radio si de televiziune.
(2) Aparatura radio-tv poate fi proprietatea administratiei locului de detinere sau a persoanei private de libertate.
(3) Administratia locului de detinere aproba primirea aparaturii radio-tv de catre persoanele private de libertate.
(4) Pe perioada detentiei, aparatura radio-tv, aprobata potrivit alin. (3), nu poate fi instrainata altor persoane private de libertate si nici folosita in scopul obtinerii de avantaje patrimoniale.
(5) Folosirea aparaturii radio-tv se face conform programului stabilit, astfel incit sa nu perturbe programul zilnic al persoanelor private de libertate si sa nu contravina regulilor de disciplina din locurile de detinere.
ART. 186
Accesul la calculator
Persoanei private de libertate i se poate aproba si primirea sau achizitionarea de echipamente IT, care pot fi folosite exclusiv de aceasta, in conditiile stabilite de administratia locului de detinere, astfel incit sa nu contravina regulilor de disciplina si siguranta din locurile de detinere.
ART. 187
Accesul la manifestari culturale si actiuni de sponsorizare
(1) Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare organizarii de spectacole, expozitii si alte manifestari culturale, in care sa fie implicate persoanele private de libertate.
(2) Materialele necesare desfasurarii activitatilor prevazute la alin. (1) se asigura de administratia locului de detinere, de sot sau sotie ori de rude pana la gradul al IV-lea inclusiv sau de catre alte persoane fizice ori juridice.
(3) Administratia locului de detinere incurajeaza si sprijina initiativele organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, precum si pe cele ale persoanelor fizice din tara si din strainatate care doresc sa contribuie la activitatea de educatie si interventie psihosociala desfasurata in locul de detinere sau sa sponsorizeze astfel de actiuni, daca acestea nu contravin prevederilor legale ori regulilor privind siguranta locurilor de detinere.
ART. 188
Activitati recreative
(1) Administratia locului de detinere, in functie de posibilitati, asigura, in spatii special amenajate, practicarea individuala sau colectiva a unor jocuri ori activitati sportive in vederea mentinerii tonusului fizic si psihic, tinind cont de starea de sanatate, aptitudini, varsta si preferinte.
(2) Materialele si echipamentele necesare desfasurarii activitatilor sportive se asigura de administratia locului de detinere, iar cele ce depasesc posibilitatile financiare ale locului de detinere pot fi procurate, cu aprobarea directorului, si de catre persoanele private de libertate, familie sau alte persoane ori organizatii.
(3) Activitatile sportive se organizeaza si se desfasoara sub indrumarea unui instructor sportiv.
(4) In locurile de detinere se pot constitui echipe sau grupe de activitati pe discipline sportive, in raport de regimurile de executare si de conduita. Administratia Nationala a Penitenciarelor poate autoriza organizarea unor intreceri sportive intre persoanele private de libertate aflate in locuri de detinere diferite. Intreceri sportive se pot organiza si cu echipe sau grupe sportive din exteriorul locului de detinere, cu aprobarea directorului acestuia.
ART. 189
Asistenta religioasa
(1) Persoanele private de libertate au dreptul neingradit la asistenta religioasa, in conditiile stabilite prin regulamentul privind asistenta religioasa in locurile de detinere, aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Reprezentantii organizatiilor, asociatiilor si cultelor religioase pot desfasura servicii si activitati religioase si pot vizita persoanele private de libertate, fara a afecta programul locului de detinere.
(3) Persoanele private de libertate pot sa primeasca, sa pastreze si sa foloseasca obiecte de cult si publicatii cu caracter religios.

CAP. XI
Liberarea conditionata

ART. 190
Conditiile de acordare a liberarii conditionate
(1) Liberarea conditionata constituie o masura de incredere fata de persoana privata de libertate condamnata la pedeapsa cu inchisoarea sau la detentiune pe viata si se dispune pentru continuarea executarii restului de pedeapsa in stare de libertate.
(2) Persoanele private de libertate care au lucrat, au participat la cursuri de alfabetizare ori instruire scolara – primara, gimnaziala, liceala sau universitara, in conformitate cu dispozitiile art. 65 alin. (1)-(4) din Lege, ori de formare profesionala sau la programe de resocializare, precum si persoanele private de libertate care nu au muncit din motive neimputabile lor, dar au dovedit un progres real in propria conduita si au participat constant la programele de educatie si interventie psihosociala, tinindu-se cont si de antecedentele penale, pot beneficia de liberare conditionata dupa executarea fractiunilor din pedeapsa prevazute de Codul penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Partea din pedeapsa care se considera executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale se calculeaza conform prevederilor art. 76 din Lege.
ART. 191
Procedura de acordare a liberarii conditionate
(1) Comisia prevazuta la art. 14 din Lege, cu participarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in calitate de presedinte, si a sefului biroului evidenta detinuti, in calitate de secretar, analizeaza saptaminal, la locul de detinere, dosarele individuale ale persoanelor private de libertate care indeplinesc conditiile pentru liberarea conditionata.
(2) Comisia analizeaza dosarul in prezenta persoanei private de libertate, ocazie cu care i se aduc la cunostinta conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca in situatia continuarii executarii restului de pedeapsa in stare de libertate.
(3) Dupa analiza, comisia intocmeste un proces-verbal motivat, semnat de membrii comisiei si de persoana privata de libertate. Procesul-verbal cuprinde mentiuni referitoare la prevederile art. 77 alin. (2) din Lege.
(4) Procesul-verbal de admitere se inainteaza judecatoriei din raza teritoriala a locului de detinere, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.
(5) Procesul-verbal de respingere si noul termen de reexaminare a situatiei, care nu poate fi mai mare de un an, se comunica persoanei private de libertate, aducandu-i-se la cunostinta, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.
(6) Cind persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerind liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.
(7) In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

CAP. XII
Punerea in libertate

ART. 192
Activitati determinate de punerea in libertate
(1) Punerea in libertate a persoanelor private de libertate se face de catre directorul locului de detinere, la expirarea duratei pedepsei inchisorii, la termenul hotarit de instanta de judecata in cazul liberarii conditionate, precum si la orice alta data hotarita de organele judiciare competente in situatiile anume prevazute de lege, comunicind despre acest fapt organului judiciar competent.
(2) Cu ocazia liberarii, persoanei private de libertate i se inmineaza biletul de liberare, toate documentele personale si, la cerere, fotocopii de pe actele din dosarul individual, inclusiv de pe actele medicale, precum si un referat medical catre medicul de familie. De asemenea, dupa retragerea bunurilor incredintate de administratia locului de detinere, i se restituie toate sumele banesti, bunurile si valorile care ii apartin, inclusiv documentele referitoare la contul sau.
(3) Contravaloarea serviciilor de fotocopiere efectuate in conditiile alin. (2) va fi suportata, de regula, de persoana privata de libertate. Daca persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru fotocopiere sunt suportate de administratia locului de detinere. Sunt considerate persoane fara mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in contul personal.
(4) Tarifele pentru serviciile de fotocopiere se stabilesc prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Punerea in libertate a persoanei private de libertate se realizeaza fara intirziere, dupa efectuarea activitatilor prevazute la alin. (2).
ART. 193
Asigurarea transportului la punerea in libertate
(1) In cazul in care persoana privata de libertate nu are bani, costul transportului pana la domiciliu se asigura de administratia locului de detinere la nivelul tarifului minim practicat de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane. De asemenea, administratia locului de detinere asigura tinuta civila de sezon celor care nu poseda, precum si hrana rece, potrivit normelor in vigoare, pentru numarul de zile necesare transportului pana la domiciliul persoanei care se libereaza.
(2) Pentru cetatenii straini sau apatrizi, drepturile prevazute la alin. (1) se asigura pana la sediul reprezentantelor diplomatice din Rominia ale statelor care le reprezinta interesele sau pana in localitatea din tara unde acestia isi au resedinta.
(3) Cind persoana care urmeaza a fi pusa in libertate este bolnava, nefiind transportabila, cu consimtamintul sau, poate fi internata de administratia locului de detinere intr-un spital din reteaua Ministerului Sanatatii Publice, anuntindu-se despre aceasta rudele sau institutiile guvernamentale ori neguvernamentale de asistenta sociala.
ART. 194
Consemnarea punerii in libertate
(1) Punerea in libertate se consemneaza in registrul prevazut la art. 79 lit. e) din Lege si in modulul corespunzator din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(2) In cazul persoanelor liberate conditionat se fac mentiuni si in registrul prevazut la art. 79 lit. d) din Lege si in modulul corespunzator din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

CAP. XIII
Siguranta locurilor de detinere. Paza, supravegherea si escortarea persoanelor private de libertate

ART. 195
Scopul
(1) Siguranta locului de detinere, paza, supravegherea si escortarea persoanelor private de libertate constituie un ansamblu de actiuni si masuri luate de administratia locului de detinere, care au ca scop:
a) prevenirea sustragerii de la executarea pedepselor si a masurilor preventive a persoanelor private de libertate;
b) aplicarea regimurilor de executare a pedepsei;
c) apararea locurilor de detinere;
d) prezentarea in fata organelor judiciare a persoanelor private de libertate;
e) prevenirea unor situatii de risc pentru ordinea de drept;
f) protectia individuala si colectiva a persoanelor private de libertate si a personalului propriu.
(2) Masurile necesare pentru siguranta locurilor de detinere, paza, supravegherea si escortarea persoanelor private de libertate sunt stabilite in regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 196
Personalul destinat executarii misiunilor
Pentru realizarea dispozitiilor art. 195 din prezentul regulament, fiecare loc de detinere trebuie sa dispuna de personal propriu specializat, selectionat, pregatit si instruit pentru executarea atributiilor de serviciu specifice, cu respectarea unei proportii de minimum un lucrator la 3 persoane private de libertate.
ART. 197
Dotare si amenajari
(1) Locurile de detinere sunt dotate cu imprejmuiri de siguranta, cladiri adecvate, armament, munitie, mijloace de interventie, de imobilizare, de transport, de comunicare, de intretinere, de supraveghere si control, de stingere a incendiilor si alte dotari specifice indeplinirii atributiilor legale in conditii de siguranta.
(2) In exercitarea atributiilor de paza, escortare si supraveghere a persoanelor private de libertate, precum si in alte situatii temeinic justificate prevazute in planurile de paza si aparare ale locurilor de detinere, personalul foloseste tehnica, mijloacele si armamentul din dotare.
(3) In functie de situatie, personalul se doteaza cu veste antiglont, scuturi de protectie si casti cu vizor si poate folosi pentru interventie si restabilirea ordinii bastoane de cauciuc sau tomphe, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene, jeturi de apa, arme cu gloante de cauciuc, catuse, caini de serviciu, dispozitive sonore si luminoase, precum si alte mijloace de protectie si imobilizare aflate in dotare. Cainii de serviciu sunt folositi ca mijloace auxiliare de paza si escortare la activitatile din exteriorul locului de detinere.
(4) Orice interventie se va desfasura cu respectarea principiului proportionalitatii cauzei care a generat nevoia si modalitatea de interventie si fara a se face uz nejustificat de violenta.
ART. 198
Folosirea mijloacelor de interventie si imobilizare
(1) Folosirea mijloacelor de interventie se face gradual, fara a depasi nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente ori agresive sau pentru neutralizarea actiunilor ilegale, si inceteaza de indata ce scopul interventiei a fost realizat, cu respectarea dispozitiilor art. 37 din Lege.
(2) Procedurile standard de interventie si imobilizare sunt stabilite prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 199
Apelul persoanelor private de libertate
(1) La predarea serviciului de catre personalul de supraveghere de pe sectiile de detinere se efectueaza apelul persoanelor private de libertate, activitate care este consemnata in documentele specifice.
(2) Apelul persoanelor private de libertate se efectueaza si la inceperea si terminarea activitatilor la care acestea participa in afara camerelor de detinere sau ori de cite ori este nevoie.
(3) Anual se organizeaza apelul general, pentru confruntarea documentelor care privesc situatia individuala a persoanelor private de libertate cu cele declarate de acestea.
ART. 200
Perchezitia
(1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situatiilor de risc, precum si pentru ridicarea obiectelor interzise, persoanele private de libertate sunt supuse perchezitiei.
(2) Perchezitia este actiunea prin care se realizeaza un control amanuntit asupra persoanelor private de libertate, echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de detinere si tuturor locurilor unde acestea au acces.
(3) Perchezitia se efectueaza de catre persoane de acelasi sex si in conditii care sa nu lezeze demnitatea persoanelor private de libertate.
(4) In cadrul perchezitiei corporale amanuntite asupra persoanei private de libertate se interzice urmarirea descoperirii obiectelor interzise prin efectuarea de exercitii fizice. Desfasurarea perchezitiei corporale amanuntite se desfasoara cu respectarea dreptului persoanei perchezitionate la viata intima.
(5) Perchezitiile asupra cavitatilor corporale ale persoanelor private de libertate pot fi realizate numai de catre cadre medicale.
(6) Persoanele private de libertate asista la perchezitionarea bagajelor si a bunurilor personale.
(7) Dispozitiile art. 49 alin. (4) si (6) si ale art. 71 alin. (2) din Lege se aplica in mod corespunzator.
(8) Felurile perchezitiei, modalitatile de efectuare, asigurarea tehnico-materiala necesara efectuarii acesteia, precum si documentele ce se intocmesc cu acest prilej se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 201
Regimul confiscarii sumelor de bani si a bunurilor
(1) Sumele de bani si bunurile procurate si detinute in alte conditii decit cele prevazute de Lege, descoperite cu ocazia efectuarii perchezitiilor, se confisca.
(2) Bunurile interzise, descoperite la primire, se valorifica sau se distrug potrivit dispozitiilor art. 49 alin. (6) din Lege. Sumele de bani descoperite se consemneaza in fisa contabila personala si se folosesc in conditiile prevazute la art. 49 alin. (4) din Lege.
(3) Sunt supuse confiscarii bunurile si medicamentele a caror procurare si detinere sunt permise de reglementarile in vigoare, dar care au fost abandonate, ori daca persoana asupra carora au fost descoperite nu poate justifica intrarea in posesia lor in mod legal.
(4) Bunurile confiscate, dupa evaluare si inregistrare, sunt folosite, dupa caz, pentru asigurarea drepturilor persoanelor private de libertate, sunt introduse in patrimoniul locului de detinere ori comercializate la magazinele din incinta locului de detinere. Fac exceptie bauturile alcoolice, medicamentele si alimentele perisabile, care se distrug, pe baza de proces-verbal, de catre o comisie numita prin decizie a directorului locului de detinere.
(5) Bunurile, obiectele si substantele descoperite asupra persoanelor private de libertate, indiferent de momentul in care se efectueaza perchezitia, a caror detinere este interzisa prin lege oricarui cetatean, se ridica si se conserva; se intocmesc documentele necesare probarii faptei si se anunta de indata organele judiciare competente carora le sunt predate.
(6) Confiscarea este dispusa de catre directorul locului de detinere, in baza procesului-verbal intocmit de catre persoanele care au descoperit bunurile ce fac obiectul confiscarii. Directorul locului de detinere instiinteaza despre masura luata judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
ART. 202
Cooperarea cu structuri specializate ale Sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala
In situatii deosebite a caror rezolvare depaseste posibilitatile proprii, precum si in caz de catastrofe, cutremure, accident nuclear, inundatii, incendii, stare de necesitate, personalul locurilor de detinere este sprijinit de unitatile specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor ori ale celorlalte structuri care fac parte din Sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, potrivit planurilor de cooperare si interventie.
ART. 203
Masuri in caz de evadare a persoanelor private de libertate
(1) La producerea unei evadari administratia locului de detinere anunta de indata organele competente ale Ministerului Administratiei si Internelor pentru luarea masurilor in vederea urmaririi si prinderii evadatului, furnizand acestora datele si informatiile necesare. La fel procedeaza si in cazul neprezentarii persoanelor private de libertate care au avut permisiunea de iesire din locul de detinere.
(2) Atributiile si modul de actiune ale personalului locului de detinere in cazul producerii unei evadari se stabilesc prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 204
Accesul in locurile de detinere
(1) Accesul in locurile de detinere este strict limitat. Persoanele din afara sistemului administratiei penitenciare pot intra in locurile de detinere pe baza autorizatiei directorului locului de detinere.
(2) In cazul comisiilor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Rominia, nu este necesara autorizatia prevazuta la alin. (1), acestea avind acces nelimitat in orice loc de detinere in baza documentelor de identificare.
ART. 205
Realizarea materialelor audiovideo
Fotografierea, inregistrarea audiovizuala cu privire la activitatile din locurile de detinere sunt permise numai cu incuviintarea directorului locului de detinere.

CAP. XIV
Dispozitii speciale

SECiIUNEA 1
Ascultarea persoanelor private de libertate in incinta locurilor de detinere

ART. 206
Ascultarea persoanelor private de libertate in locurile de detinere
(1) Ascultarea persoanelor private de libertate in incinta locurilor de detinere se poate face de catre reprezentanti ai structurilor Ministerului Administratiei si Internelor in baza delegatiei semnate de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala in cauza ori, dupa caz, de catre sefii Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Romane, inspectoratelor de politie judetene, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, al Directiei Generale Anticoruptie, precum si de conducatorii structurilor teritoriale cu functie de reprezentare la nivel de sef birou, avizata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Delegatia cuprinde datele de identificare ale persoanelor prevazute de alin. (1) si pe cele ale persoanelor private de libertate ce urmeaza a fi ascultate. Delegatia nu permite decit ascultarea persoanelor private de libertate mentionate in aceasta.
(3) Ascultarea persoanelor private de libertate in incinta locurilor de detinere se poate face si de catre:
a) procuror, care are acces pe baza legitimatiei de serviciu;
b) avocatul unei alte persoane, care justifica un interes legitim, in baza imputernicirii date in conformitate cu contractul de asistenta avocatiala, cu aprobarea directorului penitenciarului;
c) senatori sau deputati ai Parlamentului Rominiei, cu imputernicire din partea comisiei din care fac parte.
(4) Ascultarea persoanelor private de libertate in situatiile prevazute la alin. (1) si (3) se face in conditii de confidentialitate.
ART. 207
Accesul reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale
(1) Reprezentantii organizatiilor nationale, straine sau internationale neguvernamentale din domeniul apararii drepturilor omului, a caror competenta este recunoscuta sau acceptata de Rominia, au acces in locurile de detinere si pot asculta persoanele private de libertate in baza autorizatiei prevazute la art. 204 din prezentul regulament.
(2) Intalnirile cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale nu se calculeaza in numarul vizitelor la care are dreptul persoana privata de libertate.
ART. 208
Locul de desfasurare a audierilor
Ascultarea persoanelor private de libertate in incinta locurilor de detinere are loc numai in spatii special amenajate si fara a perturba derularea normala a activitatii zilnice.

SECiIUNEA a 2-a
Transferarea persoanelor private de libertate

ART. 209
Motive de transfer
Transferarea persoanelor private de libertate in conditiile prevazute la art. 31 din Lege, intr-un alt loc de detinere, se realizeaza in urmatoarele cazuri:
a) cind persoana privata de libertate este chemata de catre un organ judiciar din alta localitate. Daca in localitate nu exista loc de detinere, transferarea se face la locul de detinere care deserveste organul judiciar respectiv;
b) cind persoana privata de libertate este trimisa pentru executarea pedepsei intr-un anumit regim sau ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepsei, la propunerea comisiei prevazute la art. 14 din Lege;
c) cind persoana privata de libertate este bolnava si este trimisa in vederea unui consult, tratament, unei internari sau expertize medicale;
d) la solicitarea persoanei private de libertate sau din alte motive intemeiate, cu avizul comisiei prevazute la art. 14 din Lege.
ART. 210
Transferarea la solicitarea organelor judiciare
(1) Transferarea persoanelor private de libertate, necesara activitatii unui organ judiciar, se face pe baza dispozitiei de transfer emisa de acesta.
(2) In cazul persoanelor private de libertate, aflate in locuri de detinere subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, solicitate de mai multe organe judiciare in acelasi timp, transferarea temporara se dispune de directorul general, tinind cont de urmatoarele criterii:
a) instantele judecatoresti au intotdeauna prioritate fata de celelalte organe judiciare;
b) cauzele penale in care, pentru persoanele private de libertate, au fost emise mandate de arestare preventiva;
c) gradul de jurisdictie al organului judiciar care instrumenteaza cauza;
d) netransferarea ar afecta grav urmarirea penala sau judecata.
ART. 211
Modalitati de transfer
(1) Transferarea persoanelor private de libertate in cazurile prevazute la art. 209 din prezentul regulament se realizeaza cu mijloace de transport ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in baza unui grafic de deplasare, sau, dupa caz, ale unitatilor subordonate.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor poate externaliza serviciile de transfer al persoanelor private de libertate.
ART. 212
Transferarea persoanelor private de libertate in centrele de retinere si arestare preventiva ale Ministerului Administratiei si Internelor
Transferarea persoanelor private de libertate in centrele de retinere si arestare preventiva ce functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor se face numai in situatii justificate. Solicitarea de transfer, perioada si motivele acestuia fac parte din adresa scrisa si semnata de organul judiciar sau, dupa caz, de sefii Inspectoratului General al Politiei Romane, inspectoratelor judetene de politie, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al Directiei Generale Anticoruptie.

SECiIUNEA a 3-a
Refuzul de hrana

ART. 213
Declararea refuzului de hrana
(1) Cind o persoana privata de libertate refuza sa primeasca hrana, directorul impreuna cu medicul locului de detinere explica celei in cauza urmarile daunatoare la care se expune, aratindu-i mijloacele legale de care poate uza pentru rezolvarea problemelor invocate.
(2) Daca persoana privata de libertate isi mentine hotarirea, directorul locului de detinere sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, care procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) si (2) din Lege. O copie a declaratiei de refuz de hrana sau, dupa caz, a procesului-verbal se introduce in dosarul individual al persoanei private de libertate.
ART. 214
Masuri determinate de refuzul de hrana al persoanelor private de libertate
(1) Daca medicul constata ca se impune o supraveghere atenta a persoanei aflate in refuz de hrana, atunci anunta, in scris, directorul locului de detinere, pentru a lua masuri in vederea transferarii persoanei in infirmerie.
(2) Zilnic si ori de cite ori este necesar medicul unitatii viziteaza persoana aflata in refuz de hrana si o examineaza clinic, facind mentiuni despre aceasta intr-un registru anume destinat.
(3) Atunci cind, in urma investigatiilor si determinarilor clinice de specialitate, medicul constata ca persoana aflata in refuz de hrana s-a alimentat, informeaza in scris directorul unitatii, care prezinta situatia judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3), cind starea de sanatate nu este afectata, chiar daca persoana privata de libertate nu recunoaste ca s-a hranit, in baza informarii scrise a medicului se intocmeste un proces-verbal prin care se constata incetarea starii de refuz de hrana. Daca persoana privata de libertate se afla in infirmerie, se transfera intr-o camera de detinere corespunzatoare regimului de executare in care a fost repartizata.
(5) Atunci cind starea de sanatate se agraveaza, iar in infirmerie nu poate fi asigurata asistenta medicala corespunzatoare, persoana aflata in refuz de hrana se transfera intr-o unitate spitaliceasca.
(6) Personalul din serviciile de educatie si interventie psihosociala actioneaza prin consiliere individuala pe toata perioada refuzului de hrana, informand persoana privata de libertate despre riscurile continuarii acestei forme de protest.
(7) Persoanei private de libertate aflate in refuz de hrana ii este alocata zilnic norma de hrana potrivit categoriei din care face parte. Administratia locului de detinere, prin personalul sau, are obligatia ca la ora servirii mesei sa ofere hrana respectiva, persoana privata de libertate avind posibilitatea sa isi exprime optiunea.
(8) Acceptarea hranei se considera ca act de vointa personal prin care persoana privata de libertate inceteaza refuzul de hrana declarat. Acest fapt se inscrie intr-un registru anume destinat, sub semnatura persoanei private de libertate.
ART. 215
Iesirea din refuzul de hrana
(1) La iesirea din refuzul de hrana se procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Lege, iar o copie a declaratiei sau procesului-verbal se introduce in dosarul individual al persoanei private de libertate.
(2) Refuzul de hrana nu constituie abatere disciplinara.
(3) Persoana privata de libertate aflata in infirmerie la incetarea refuzului de hrana revine intr-o camera de detinere corespunzatoare regimului de executare in care a fost repartizata.

SECiIUNEA a 4-a
Intocmirea unor acte juridice

ART. 216
Legalizarea si autentificarea unor acte juridice
(1) La solicitarea persoanei private de libertate ori la cererea altor persoane interesate din exterior, cu consimtamintul acesteia, administratia locului de detinere creeaza conditiile necesare pentru autentificarea sau legalizarea unor acte juridice de catre institutii sau persoane competente potrivit legii, in locul de detinere. Cheltuielile efectuate cu aceasta ocazie sunt suportate de solicitanti.
(2) La cererea institutiei competente de a face legalizarea sau autentificarea, administratia locului de detinere elibereaza un act din care sa rezulte ca cel in cauza este privat de libertate.
ART. 217
Incheierea casatoriei
(1) Casatoria persoanei aflate in executarea pedepsei privative de libertate se incheie in locul de detinere, in conditiile prevazute de Lege, iar consimtamintul viitorilor soti se ia de ofiterul de stare civila din cadrul primariei din circumscriptia locului de detinere.
(2) In cazul in care viitorii soti se afla in executarea unor pedepse privative de libertate si nu se gasesc in acelasi loc de detinere, Administratia Nationala a Penitenciarelor, la solicitarea scrisa a acestora si cu avizul comisiei prevazute de art. 14 din Lege, ia masuri de transferare, astfel incit acestia sa se afle in acelasi loc de detinere pe timpul necesar incheierii casatoriei.
(3) Analizele medicale necesare incheierii casatoriei, pentru persoanele aflate in executarea unor pedepse privative de libertate, se realizeaza prin grija administratiei locului de detinere, cheltuielile fiind suportate de solicitanti.
(4) La incheierea casatoriei pot participa judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorul locului de detinere, un reprezentant al serviciului de educatie si interventie psihosociala, precum si un numar de maximum 10 persoane, rude pana la gradul al IV-lea inclusiv sau alte cunostinte ale viitorilor soti.
(5) Dupa incheierea casatoriei, daca nu exista posibilitatea acordarii permisiunii iesirii din locul de detinere, directorul poate aproba primirea unui pachet de alimente, in greutate de pana la 10 kg, si raminerea viitorilor soti, timp de 48 de ore, in conditiile art. 45 alin (1)-(6) din prezentul regulament.
ART. 218
Dispozitii referitoare la deces
(1) In caz de deces al unei persoane private de libertate, indiferent de locul, cauza si circumstantele producerii acestuia, directorul locului de detinere instiinteaza de indata familia sau o persoana apropiata acesteia, institutia medico-legala cea mai apropiata, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, procurorul de la parchetul competent si Administratia Nationala a Penitenciarelor, respectiv Inspectoratul General al Politiei Romane.
(2) Administratia locului de detinere comunica, prin orice mijloace si in scris, de indata, familiei sau altei persoane apropiate decesul si locul unde trebuie sa se prezinte pentru ridicarea decedatului, a actelor si a obiectelor ce au apartinut acestuia.
(3) Cind decesul s-a produs ca urmare a unui accident de munca, se anunta imediat inspectoratul teritorial de munca. Persoana decedata este lasata la locul si in starea in care s-a produs evenimentul, neputind fi ridicata decit dupa incuviintarea legala.
(4) Dispozitiile art. 80 alin. (1)-(4) si (6) din Lege se aplica in mod corespunzator.
ART. 219
Efectuarea autopsiei
(1) In vederea efectuarii autopsiei, administratia locului de detinere instiinteaza familia celui decedat.
(2) Autopsia medico-legala se efectueaza de catre medicul legist care intocmeste si certificatul constatator al mortii. O copie a certificatului medical constatator al decesului se introduce la dosarul individual ce a apartinut persoanei private de libertate, iar o alta copie se inmineaza familiei decedatului.
ART. 220
Inhumarea
Daca in termen de 3 zile de la comunicare nu se prezinta niciuna dintre persoanele prevazute in art. 218 alin. (2) din prezentul regulament, inhumarea se efectueaza de catre primaria din circumscriptia teritoriala a locului de detinere. Dispozitiile art. 80 alin. (5) din Lege se aplica in mod corespunzator.
ART. 221
Restituirea bunurilor si sumelor de bani ale decedatului
Bunurile si sumele de bani ale celui decedat, aflate la locul de detinere, se inmineaza sotului sau sotiei ori rudelor pana la gradul al IV-lea inclusiv sau, daca acestia nu se prezinta in termen de un an, se trec in proprietatea locului de detinere ori se distrug, in cazul in care prezinta un grad avansat de uzura sau sunt inutilizabile, de catre o comisie numita prin decizia directorului.

TITLUL IV
Executarea masurilor preventive privative de libertate

ART. 222
Locul de executare a masurilor preventive
(1) Masura retinerii si a arestarii preventive in cursul urmaririi penale se executa numai in centrele de retinere si arestare preventiva din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) Masura arestarii preventive in cursul judecatii se executa in sectii speciale ale locurilor de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau in centre de arestare preventiva ce functioneaza pe linga acestea.
ART. 223
Primirea arestatilor preventiv
Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de arestare preventiva si sectiile de arestare preventiva din cadrul locurilor de detinere se realizeaza potrivit prevederilor art. 82 alin. (1)-(3) din Lege si in baza dosarului individual prevazut la art. 29 alin. (2) din Lege.
ART. 224
Cazarea persoanelor retinute sau arestate
(1) Cazarea persoanelor retinute ori arestate in centrele de retinere si arestare preventiva sau in sectiile si centrele de arestare preventiva se realizeaza, de regula, individual.
(2) In centrele de retinere si arestare preventiva, in centrele de arestare preventiva, precum si in sectiile speciale de arestare preventiva, persoanele condamnate printr-o hotarire definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza, sunt tinute separat de persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata sau de urmarire penala.
ART. 225
Norma de trimitere
(1) Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, a centrelor de arestare preventiva, masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
(2) Dispozitiile din titlul III cap. I-VI, VIII-X si XII-XIV din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator si persoanelor retinute ori arestate preventiv, cu exceptia art. 15, 43-45, 59, 79, 147 si 148.

TITLUL V
Dispozitii tranzitorii

ART. 226
Forma, continutul si arhivarea documentelor
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului regulament, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, se stabilesc forma, continutul si modalitatea de arhivare a documentelor prevazute de Lege si de prezentul regulament.
ART. 227
Procedurile administrative in curs de desfasurare
Procedurile administrative aflate in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentului regulament continua si se incheie conform reglementarilor in vigoare la momentul inceperii lor.
ART. 228
Termene de aplicare
(1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, ordinele ministrului justitiei si deciziile directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se modifica in sensul prevederilor acestuia. Actele normative mentionate anterior ramin in vigoare, pana la data modificarii lor, in masura in care nu contravin prezentului regulament.
(2) Regulamentele de ordine interioara, din toate locurile de detinere, se modifica in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament.
(3) Unitatile penitenciare dispun de un termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament pentru amenajarea si darea in folosinta a punctelor comerciale prevazute in art. 56 din prezentul regulament.

TITLUL VI
Dispozitii finale

ART. 229
Abrogarea unor dispozitii
La data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga Ordinul ministrului justitiei nr. 3.352/C/2003 privind obligatiile si interdictiile persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si masurile disciplinare aplicate in cazul savirsirii de abateri disciplinare, publicat in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I, nr. 840 din 26 noiembrie 2003, precum si orice dispozitii contrare.

––––

Sponsori

Norme de aplicare a Legii Sanatatii Mintale

Ministerul Sanatatii elaboreaza Planul de masuri pentru promovarea sanatatii mintale si prevenirea imbolnavirilor psihice in colaborare cu institutiile publice prevazute la art.1 precum si cu organizatii neguvernamentale.

 

 
Planul prevazut la alin.(1) se publica pe site-ul Ministerului Sanatatii.

Art.3
Fiecare institutie dintre cele prevazute la art.1 intocmeste si publica pe site-ul propriu un raport anual cu privire la activitatile intreprinse pentru promovarea sanatatii mintale si prevenirea imbolnavirilor psihice precum si bugetul alocat.

CAPITOLUL II
EVALUAREA SANATATII MINTALE

Art. 4
(1) Pacientii din Centrele de recuperare si reabilitare neuropsihica, aflate in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap sunt evaluati din punct de vedere psihiatric de cel putin doua ori pe an, de catre medicul specialist psihiatru, in scopul stabilirii celei mai adecvate conduite de recuperare.
(2) Evaluarea din punct de vedere psihiatric de la alin.(1) se realizeaza prin servicii medicale ambulatorii si se efectueaza, la solicitarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, in baza unui grafic stabilit de comun acord si se deconteaza de catre Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate.

(3) Alte unitati decat cele prevazute la alin.(1), aflate in structura Directiilor Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului si in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap solicita evaluarea din punct de vedere psihiatric pentru persoanele cu tulburari psihice asistate, in vederea redistribuirii in alte unitatile prevazute la alin.(1).
(4) Serviciile medicale prevazute la alin.(2) si alin.(3) se furnizeaza de medici psihiatrii din unitati sanitare cu sau fara personalitate juridica in afara timpului de lucru de la unitatea la care este angajat ia cheltuielile de transport, cazare si diurna se suporta de solicitant.
(5) Evaluarea din punct de vedere psihiatric se finalizeaza, daca este cazul, cu un plan terapeutic care se transmite unitatii solicitante si scrisoare medicala adresata medicului de familie pe lista caruia este inscrisa persoana evaluata.

Art. 5
Categoriile de profesiuni care necesită examinarea periodica a starii de sanatate mintala, se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, la propunerea unitatilor interesate, cu respectarea dispozitiilor legale privind confidentialitatea si a drepturilor persoanei cu tulburari psihice.

CAPITOLUL III
SERVICII DE SĂNĂTATE MINTALĂ

Art. 6
(1) In vederea asigurarii asistentei psihiatrice comunitare, a cresterii accesibilitatii si calitatii serviciilor acordate, se organizeaza din punct de vedere functional, teritoriul tarii, în arii geografice numite sectoare psihiatrice.
(2) Se organizeaza separat sectoare psihiatrice pentru adulti si sectoare psihiatrice pentru copii şi adolescenţi, astfel :
a). un sector psihiatric pentru adulti este o arie teritorială şi populaţională distinctă care cuprinde 100 – 150 000 de locuitori.
b). un sector psihiatric pentru copii si adolescenti este o arie teritorială şi populaţională distinctă care cuprinde 200 000 – 400 000 de locuitori.

Art. 7
(1) In vederea organizarii si functionarii sectoarelor psihiatrice prevazute la art.6, Ministerul Sanatatii, prin directiile de sanatate Publica, infiinteaza comisii judetene in termen de 15 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin;
(2) Comisia judeteana prevazuta la alin.(1) are urmatoarea componenta:
a). un reprezentant al directiei de sanatate publica;
b). un coordonator – medic psihiatru, desemnat de directia de sanatate publica;
c). un reprezentant al administratiei publice locale;
(3) Pentru dezvoltarea si functionarea sectoarelor psihiatrice Ministerul Sanatatii monitorizeaza utilizarea resurselor financiare si umane prin Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Sanatate in cadrul programelor nationale de sanatate.
(4) Comisiile prevazute la alin (1) stabilesc, in termen de 30 de zile de la conform prevederilor legale in vigoare, hartile sectoarelor psihiatrice dupa evaluarea resurselor umane si materiale disponibile si propun masuri pentru acoperirea nevoilor de ingrijiri de sanatate mintala.
(5) Directiile de sanatate publica judetene vor elabora in termen de 6 luni de la stabilirea hartilor sectoarelor psihiatrice planuri specifice de masuri pentru realizarea progresiva a prevederilor referitoare la serviciile de sanatate mintala cuprinse in prezentul ordin.

Art.8
(1) Baza sistemului de ingrijiri o reprezinta o unitate functionala constituita de echipa terapeutica si structurile in care aceasta isi desfasoara activitatea deservind un sector psihiatric.
(2) Echipa prevazuta la alin (1) este compusa din medici specialisti in psihiatrie, psihologi, asistenti sociali, asistenti medicali de psihiatrie si alte categorii de personal necesare, in functie de activitatile desfasurate si de specificul sectorului. Echipa terapeutica este condusa de un psihiatru, medic primar sau medic specialist.
(3) Medicul – coordonator al echipei terapeutice adapteaza serviciile acordate in cadrul sectorului, in functie de specificitatile sectorului psihiatric deservit si de nevoile populatiei tinta.

Art. 9
(1) In cadrul fiecarui sector se organizeaza in functie de nevoile si particularitatile locale, urmatoarele structuri:
centrul de sanatate mintala, care organizeaza unitatea mobila, centrul de interventie in criza si stationar de zi, dupa caz
stationarul de zi;
cabinete de psihiatrie;
structuri cu paturi cu sau fara personalitate juridica
(2) Se pot organiza structuri transectoriale cu paturi, cu sau fara personalitate juridica pentru patologiile rare, rezistente la tratament sau care nu pot fi rezolvate la nivelul sectorului, precum si pentru pacientii incadrati in art.114 Cod Penal.
(3) Pentru îngrijiri de lungă durată pentru persoane cu probleme severe şi persistente de sănătate mintală, se organizeaza in fiecare sector compartimente sau sectii cu paturi, cu maxim 40 de paturi.

Art 10
In unitatile sanitare cu paturi se organizeaza compartimente de psihiatrie de legatura pentru asistenta psihiatrica a pacientilor internati.

Art 11
Pacientii care in urma evaluarii de catre echipa terapeutica necesita tratament indelungat vor fi dirijati catre centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica sau locuintele protejate, dupa caz.

Art. 12
(1) In cadrul fiecarui sector psihiatric se acorda servicii dupa cum urmeaza:
a) servicii psihiatrice ambulatorii;
b) servicii de asistenţă mobilă, pentru pacienţi dificil de tratat sau care refuza sa frecventeze structurile medicale dar care accepta tratamentul sau pentru acoperirea unor nevoi psihosociale variate, care necesită deplasarea unor membri ai echipei terapeutice;
c) servicii psihiatrice de zi: terapie ocupaţională, psihoterapie individuală şi de grup precum si programe specializate de reabilitare. Aceste servicii sunt furnizate pacienţilor internati în stationarul de zi este limitată în timp la maxim 2 luni, după aceasta pacientii fiind trimisi serviciilor de reabilitare sau către asistenţa primară.
d) servicii de reabilitare – in funcţie de oportunităţile locale, fiecare centru de sanatate mintala oferă programe specializate de reabilitare: programe de terapie ocupationala, programe de reabilitare vocaţională, programe de petrecere a timpului liber, programe de psihoeducaţie.
e) servicii spitalicesti
f) ingrijiri la domiciliu

(2) Indrumarea medicilor de familie din sectorul psihiatric în acordarea de îngrijiri de sănătate mintală. Echipa terapeutică a sectorului psihiatric stabileste protocoale de colaborare cu medicii de familie pentru asigurarea continuitatii ingrijirilor

Art 13
(1) Pentru fiecare sector psihiatric se prevede un anumit numar de paturi pentru patologia acuta, in functie de nevoile si particularitatile sectorului, fie într-un spital psihiatric, fie într-o secţie de psihiatrie dintr-un spital general;
(2) Personalul unui serviciu spitalicesc sectorial este parte integranta a echipei terapeutice de sector.

Art. 14
(1) Echipa terapeutica a sectorului psihiatric pentru adulti cuprinde:
(a) 8 norme întregi pentru psihiatri;
(b) 40 norme întregi pentru asistente de psihiatrie;
(c) 4 norme întregi pentru psihologi clinicieni;
(d) 5 norme întregi pentru asistenţi sociali;
(e) alt personal

(2) Echipa terapeutica a sectorului psihiatric pentru copii si adolescenti cuprinde:
(a) 4 norme întregi pentru psihiatri;
(b) 20 norme întregi pentru asistente de psihiatrie;
(c) 2 norme întregi pentru psihologi clinicieni;
(d) 3 norme întregi pentru psihopedagogi;
(e) 3 asistenti sociali;
(f) alt personal

Art.15
Pentru îngrijiri de lungă durată pentru persoane cu probleme severe şi persistente de sănătate mintală, se organizeaza in fiecare sector unităţi cu maxim 40 de paturi.

Art. 16
(1) Pentru pacientii fara probleme severe si persistente de sanatate mintala care necesita tratament de lunga durata, echipa terapeutica evalueaza nevoile si stabileste in functie de starea clinica a pacientului tipul de locuinta protejata spre care sa fie indreptat.
(2) Categoriile serviciilor medicale oferite persoanelor cu tulburari psihice din locuintele protejate sunt elaborate prin ordin comun al Ministerului Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Art. 17
Autoritatile publice locale colaboreaza cu Ministerul Sanatatii pentru a asigura spatii adecvate pentru centrele de sanatate mintala.

Art. 18
Centrele de sănătate mintală şi staţionarele de zi pentru copii şi adolescenţi trebuie să aibă localizare intracomunitară, amenajări şi structuri specifice funcţiilor de prevenire, depistare precoce şi terapie complexă a tulburărilor psihice infantilo-juvenile şi ale familiei.

CAPITOLUL IV
DREPTURILE PERSOANELOR CU TULBURARI PSIHICE

Art. 19
(1) La internarea într-o unitate de îngrijire, pacienţii trebuie imediat informaţi asupra identităţii şi statutului profesional al personalului de îngrijire care le acordă asistenţă şi asupra regulamentului de ordine interioara la care trebuie să-l respecte pe durata internării.
(2) Medicul psihiatru trebuie sa-i aduca la cunostinta pacientului care sunt alternativele de tratament si ingrijire, riscurile si efectele adverse ale aplicarii programului terapeutic individualizat.
(3) Programul terapeutic individualizat elaborat de catre echipa terapeutica, cu consimtamantul pacientului, trebuie sa cuprinda:
Descrierea naturii problemelor si a nevoilor specifice ale pacientului;
Descrierea celor mai putin restrictive conditii de tratament necesare;
Descrierea obiectivelor tratamentului;
Specificarea responsabilitatilor personalului.
(4) Medicul specialist psihiatru este responsabil de monitorizarea implementarii programului individualizat de tratament.

Art. 20
In aplicarea art. 26 din lege, in cazul necesitatii restrangerii libertatii de miscare a pacientului
cu scopul de a impiedica producerea unei vatamari pentru sine sau pentru o alta persoana trebuie respectate urmatoarele proceduri:
Contentionarea pacientului ;
(b) Izolarea pacientului.

Art. 21
(1) Prin contenţionare, in sensul prezentelor norme, se înţelege restricţionarea libertăţii de mişcare a unei persoane prin folosirea unor mijloace adecvate pentru a preveni mişcarea liberă a unuia dintre braţe, a ambelor braţe, a unei gambe sau a ambelor gambe sau pentru a-l imobiliza total pe pacient, prin mijloace specifice protejate, care nu produc vatamari corporale.
(2) Contenţionarea poate fi utilizată doar atunci când este necesara apărarea pacientului de propriile actiuni care l-ar putea rani pe el sau pe ceilalţi. Poate fi folosita doar dacă aplicarea celor mai puţin restrictive tehnici a fost neadecvata sau insuficienta pentru a preveni orice lovire sau vătămare.
(3) Contenţionarea nu poate fi folosita ca pedeapsa sau ca mijloc de a suplini lipsa de personal sau de tratament.
(4) În aplicarea măsurii de restricţionare a libertăţii de mişcare a pacientului trebuie depuse toate eforturile pentru evitarea durerii.
(5) Reprezentantul legal sau personal al pacientului trebuie informat cu privire la dispunerea unei măsuri de restricţionare a libertăţii de mişcare a pacientului.
(6) Contenţionarea trebuie efectuata numai în baza dispozitiei scrise a medicului. Dispozitia medicului trebuie să detalieze factorii care au condus la contenţionare si să specifice natura contenţionării. În dispozitie trebuie precizata ora la care măsura de contenţionare a fost luată. Contenţionarea nu poate dura mai mult de 4 ore.
(7) Masura contenţionării va fi menţionata in foaia de observatie a pacientului.
(8) Masurile de contentionare aplicate pacientilor, incluzand toate dispozitiile scrise ale medicului prin care s-a dispus masura, se descriu in Registrul masurilor de contentionare si izolare aplicate pacientilor.
(9) Registrul prevazut la alin (8) se pastreaza in conditii de confidentialitate.
(10) Pe tot timpul contenţionării, pacientul trebuie să fie monitorizat pentru a observa dacă nevoile sale fizice, de confort şi siguranţa sunt îndeplinite. O evaluare a condiţiilor pacientului trebuie realizată la cel puţin fiecare 30 de minute sau la intervale de timp mai scurte daca medicul o cere. Evaluarea trebuie înregistrata în foaia de observatie a pacientului.

Art. 22
(1) Prin izolare se intelege modalitatea de protejare a pacienţilor care reprezinta un pericol pentru ei insisi sau pentru alte persoane. Aceasta masura trebuie aplicată cu maximă precauţie şi numai în cazul în care orice altă modalitate s-a dovedit ineficientă.
(2)Măsura izolarii poate fi aplicata numai daca institutia psihiatrica dispune de o încăpere special prevăzută şi dotată în acest scop. Incăperea trebuie să ofere posibilitatea unei observari continue a pacientului, să fie iluminată şi aerisită în mod corespunzător, să aibă acces la toaletă şi lavator si să fie protejată în aşa fel încât să prevină rănirea celui izolat. Nu pot fi izolate concomitent in aceeasi incapere mai multe persoane.
(3) Măsura izolarii trebuie să fie aplicată pentru un timp cât mai scurt posibil. Măsura trebuie revizuită periodic la un interval de cel mult 2 ore. Pacientul si/sau reprezentantul sau legal va fi informat cu privire la măsura izolarii şi despre procedura de revizuire periodică a măsurii.
(4) Pacientul va fi observat în timpul izolarii conform unui program prevăzut de medicul care dispune masură izolarii.
(5) Pe perioada dispunerii măsurii izolarii, pacientul va păstra îmbracămintea precum şi orice articole de uz personal sau cu semnificaţie religioasa, cu excepţia situatiei în care păstrarea acestora ar putea afecta siguranţa sa.
(6) Măsura izolării poate fi dispusă doar de medic în aceleaşi condiţii ca şi cea a contenţionării.
(7) Măsura izolării trebuie menţionată în Registrul masurilor de contenţionare si izolare şi în foaia de observatie a pacientului, cu indeplinirea aceloraşi condiţii ca şi în cazul contenţionării.
(8) Măsura izolării nu trebuie folosită ca pedeapsă sau ca o formă de ameninţare.
(9) Măsura izolării nu poate fi parte a programului de tratament.

Art. 23
In aplicarea prevederilor art. 29 al legii se va folosi formularul pentru obtinerea consimtamantului informat prezentat in Anexa 2.

Art. 24
(1) Toate informaţiile privind starea de sănătate a pacientului, condiţia sa medicală, diagnosticul, prognosticul şi tratamentul, precum şi alte informaţii de natură personală sunt confidenţiale, chiar şi după moartea pacientului.
(2) Informaţia confidenţială poate fi divulgată numai cu consimtamantul explicit al pacientului sau când există dispoziţii judiciare exprese în acest sens. Consimtamantul este presupus atunci când divulgarea se face către un alt membru al echipei terapeutice implicate în tratamentul pacientului.
(3) Toate datele de identitate ale pacientului trebuie protejate.
(4) Pacienţii au dreptul de a primi rezultatul în scris al diagnosticului, tratamentului şi îngrijirii lor la externarea dintr-o unitate de îngrijire.
(5) Nu este admisă intervenţia în viaţa particulară a pacientului sau în viaţa de familie decât în cazul în care, pe lângă consimtamantul pacientului, aceasta poate fi justificată ca necesară diagnosticului, tratamentului sau îngrijirii pacientului.
(6) Intervenţiile medicale pot fi efectuate numai atunci când există respectul necesar pentru intimitatea persoanei si numai în prezenţa acelor persoane necesare interventiei respective, dacă pacientul nu a solicitat altfel.

Art. 25
(1) Toate unităţile care acordă îngrijiri de sănătate mintală au obligaţia să înfiinţeze un registru special pentru înregistrarea tuturor plângerilor înaintate de către pacienţi sau reprezentanţii acestora.
(2) Conducerea unităţii are obligaţia să răspundă în scris la toate plangerile cu privire la incalcarea drepturilor pacientilor.
(3) In registrul prevazut la alin (1) se consemneaza si modalitatea de soluţionare a plângerilor.

Art. 26
Pacienţii spitalizaţi fără consimţământul lor nu pot fi folosiţi ca subiect de cercetare stiintifica.

CAPITOLUL V
INTERNAREA NEVOLUNTARĂ

Art.27
In termen de 30 zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin Ministerul Sanatatii desemneaza prin ordin, la propunerea directiilor de sanatate publica si cu avizul Comisiei de specialitate de psihiatrie, unitatile autorizate sa efectueze internari nevoluntare.

Art. 28
(1) Medicul psihiatru care evaluează cazul şi stabileşte dacă pacientul are, în acel moment, posibilitatea să înţeleagă starea sa de boală, va explica într-un limbaj simplu şi pe înţelesul acestuia necesitatea internării în vederea acordării îngrijirilor de sănătate mintală, sub supraveghere medicală.
(2) In situatia in care pacientul refuza internarea si medicul considera ca sunt intrunite conditiile internarii nevoluntare, medicul va informa pacientul, familia, reprezentantul personal sau legal, dupa caz, despre dreptul sau de a contesta masura internarii nevoluntare, precum si despre procedurile care trebuie urmate pentru contestarea acesteia.

Art. 29
(1) Solicitarea internării nevoluntare se formuleaza si se semneaza de catre una dintre persoanele prevazute la articolul 47 din lege, in momentul prezentarii la camera de garda a spitalului.
(2) Dacă solicitantul nu ştie să scrie, solicitarea de internare nevoluntară poate fi scrisa de echipa de gardă, pe baza relatărilor solicitantului, fapt care se va mentiona, cu precizarea persoanei care a scris solicitarea si datelor de identificare ale acesteia.
(3) In solicitarea prevazuta la alin (1) trebuie descrise manifestările ce pun în pericol viaţa, sănătatea, integritatea corporală proprie sau a altora.

Art. 30
(1) Medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care solicita internarea nevoluntara nu pot fi implicati in luarea deciziei de internare sau de revizuire periodica a internarii nevoluntare.
(2) Persoanele care solicita internarea nevoluntara a unei persoane nu pot fi membri ai comisiei de revizie constituite pentru respectiva persoana.

Art. 31
(1) Transportul persoanei la spital fara consimtamantul acesteia se poate face doar daca refuza internarea voluntara si daca exista un pericol iminent de vatamare asupra sa sau a celor din jur
(2) Personalul serviciilor care asigura transportul persoanei la spitalul psihiatric trebuie sa mentioneze lipsa consimtamantului persoanei transportate intr-un raport prezentat medicului psihiatru in momentul aducerii la spital in vederea internarii.
(3) In raportul prevazut la alin (2) se mentioneaza daca a existat impotrivire din partea persoanei, care au fost masurile adoptate, precum si medicatia care a fost aplicata.
(4) Transportul persoanei la spital se face in conditiile cele mai putin restrictive posibile asigurandu-se respectarea integritatii sale fizice, psihice si a demnitatii sale.

Art. 32
(1) Atunci când pacientul, reprezentantul său personal sau legal solicită externarea, dar sunt întrunite condiţiile care justifică menţinerea internării contra voinţei, medicul psihiatru care are în îngrijire bolnavul declanşează procedura de internare nevoluntară.
(2) In situatia prevazuta la alin (1), daca nu exista alt medic psihiatru care sa hotarasca internarea nevoluntara, medicul curant poate lua decizia de internare nevoluntara, ca masura de urgenta, urmand confirmarea acesteia prin cadrul legal stabilit.

Art. 33
(1) În toate unitaţile spitaliceşti nominalizate de către Ministerul Sănătăţii să efectueze internări nevoluntare, se constituie un registru unic de evidenţă centralizată a acestor cazuri şi a documentaţiei medico-juridice care stă la baza internării şi susţine legalitatea acesteia.
(2) Internarea nevoluntară se înregistrează în registrul unic de evidenţă a tuturor acestor cazuri, prevazut la alin (1), aici urmând a fi consemnate şi deciziile luate de către comisiile de revizie a acestei proceduri.
(3) Registrul prevazut la alin (1) cuprinde următoarele informaţii:
(a) numele, prenumele, profesia, vârsta şi domiciliul persoanei internate;
(b) data internarii;
(c) numele, prenumele, profesia şi domiciliul persoanei care a cerut internarea;
(d) Dacă este cazul, menţionarea deciziei justiţiei (număr, dată, instanţă) de punere sub tutelă, curatelă sau supraveghere ;
(e) Notificarea medicului care a internat nevoluntar bolnavul către directorul unităţii, cu menţionarea numelui, prenumelui şi a gradului profesional;
(f) Datele examinărilor de către comisia de revizie, cu componenta nominală şi decizia luată;
(g) Data încetării internării şi starea la externare.

Art. 34
Notificarea medicului care a internat nevoluntar pacientul către directorul unităţii se va face folosind formularul prevazut in Anexa 3.
Notificarea medicului care a internat nevoluntar pacientul catre parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta se va face folosind formularul prevazut in Anexa 4.
Notificarea comisiei de revizie a procedurii catre parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta se va face folosind formularul prevazut in Anexa 5.

Incredibil!Un recidivist în scaun cu rotile şi-a strangulat amicul în baie

Victima este un bărbat de 44 de ani care a fost găsit strangulat în baie. Iniţial s-a crezut că e vorba de un deces din cauze naturale, dar după efectuarea necropsiei, medicul legist a stabilit că e vorba de un omor.

 

În urma investigaţiilor, poliţia a identificat, în doar câteva ore, principalul suspect în persoana unui tânăr, o cunoştinţă a victimei, care a fost eliberat din penitenciar la începutul acestui an. Motivul crimei nu pare a fi jaful, susţin poliţiştii. Se pare că între cei doi a izbucnit un conflict spontan, în urma căruia bărbatul a fost sugrumat de tânăr, care i-a prins gâtul cu antebraţul. Suspectul se deplasează cu scaunul cu rotile, având un handicap locomotor. Este recidivist

 

http://www.atac-online.ro/04-12-2008/Un-recidivist-in-scaun-cu-rotile-si-a-strangulat-amicul-in-baie.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Identificarea criminalistica

Definiţia şi obiectul identificării criminalistice
Identificarea reprezintă „problema centrală a investigaţiei crimi-nalistice”.
„Identificarea criminalistică poate fi definită ca un proces de con-statare a identităţii unor persoane, obiecte sau fenomene, aflate în legătură cauzală cu fapte ilicite, prin metode ştiinţifice criminalistice, în scopul sta-bilirii adevărului în procesul judiciar.” 
Realizarea identificării presupune a se stabili nerepetabilitatea unui obiect prin evidenţierea deosebirilor faţă de orice alt obiect.
.2. Premisele ştiinţifice ale identificării criminalistice
a. Individualitatea (irepetabilitatea);

b. Stabilitatea relativă:

După gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi:
• nemodificabile (desenele papilare);
• relativ modificabile (scrisul de mână);
• modificabile în timp (prin uzură) ori modificabile artificial (de-ghizarea sau ştergerea urmelor).

c. Reflectivitatea (însuşirea obiectelor de a se reflecta şi a fi reflec-tate).

După natura lor, reflectările pot fi:
• Reflectare sub formă de urme statice, de contur (de stratificare sau de destratificare) ori dinamice (tăiere, despicare), care redau particu-larităţile exterioare ale obiectelor şi fiinţelor.
• Reflectare sub forma deprinderilor (de mers, de scriere).
• Reflectare sub forma imaginilor mentale (relatate oral, în scris etc.).
• Reflectare sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, bandă video).

În procesul de identificare criminalistică interesează reflectarea care constă într-o modificare de substanţă pe sau într-un obiect, astfel că obiectul creator va fi cel reflectat, iar obiectul primitor cel care reflectă. 

Identificarea se poate face şi fără un contact nemijlocit, tactil sau vi-zual:
a. după imaginile fixate material (prin compararea urmelor desco-perite în cazul infracţiunii cu urme experimentale);
b. din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor după sem-nalmente, declaraţii);
c. pe baza înregistrărilor (cartoteci, colecţii, fişe): dactiloscopică, cadavre şi persoane cu identitate necunoscută, persoane dispărute, scrisul de mână, opere de artă, autovehicule etc.;
d. după modus operandi (specializarea infractorilor pe genuri de infracţiuni).

1.3. Principiile identificării criminalistice 

a. Principiul identităţii (identitatea cu sine trebuie completată cu deosebirea de orice este altul).
b. Principiul delimitării obiectelor identificării criminalistice în obiecte scop al identificării şi obiecte mijloc de identificare.
• Obiectul scop al identificării este un obiect material, aflat în le-gătură cauzală cu fapta ilicită şi concretizat în diverse ipostaze (persoana infractorului sau a victimei, instrumentele ce au servit sau erau destinate să servească la săvârşirea faptei, procedeul infracţiunii etc.)
• Obiectul mijloc de identificare este alcătuit din urmele obiectu-lui scop şi din modelele de comparaţie.
c. Principiul stabilităţii relative a caracteristicilor de identifica-re.
d. Principiul dinamicităţii şi interdependenţei cauzale.

1.4. Etapele identificării criminalistice
a. Stabilirea apartenenţei după gen
Se realizează pe calea examinării caracteristicilor generale care defi-nesc o anumită categorie de obiecte.
b. Identificarea individuală
Se realizează o îngustare a sferei obiectelor cu aceleaşi caracteristici până la individualizarea corectă.
Identificarea individuală reprezintă afirmarea identităţii (Lucian Io-nescu).
Identificarea generică şi identificarea individuală sunt părţi compo-nente ale procesului unic de identificare criminalistică.
c. Identificarea după urmele lăsate la locul faptei de către obiecte sau fiinţe (modalitatea cea mai frecventă şi cea mai preferată).

2. Metodologia identificării criminalistice
2.1. Fundamentul metodologic al identificării criminalistice constă din selectare şi comparare.

Identificarea criminalistică are două faze:

a. Examinarea separată a urmelor şi a modelelor de comparaţie, stabilindu-se caracteristicile de gen şi individuale; sunt excluse cele cu par-ticularităţi deosebite.
b. Examinarea comparativă
Presupune stabilirea coincidenţei sau concordanţei ori a deosebiri-lor sau neconcordanţei dintre urmă şi modelele de comparaţie.
Examinarea se face prin următoarele metode:
• metoda confruntării (microscoape comparatoare, lămpi cu radiaţii ultraviolete, fotografia de examinare etc.)
• metoda juxtapunerii (care constă în aşezarea urmelor [obiectelor] de comparat în acelaşi câmp vizual, cât mai aproape unul de celălalt)
• metoda îmbinării sau îmbucşării pentru obţinerea continuităţii li-niare (urme de tăiere, striaţii de pe gloanţe etc.)
• metoda suprapunerii, care constă în aşezarea urmelor una peste cealaltă, în vederea determinării identităţii formale
• metoda proiectării concomitente pe acelaşi ecran a imaginilor comparate, juxtapuse sau suprapuse.

2.2. Reguli pentru obţinerea modelelor de comparaţie
a. să se cunoască persoana sau obiectul de la care provin;
b. la obţinerea modelelor de comparaţie să se ţină cont de condiţiile în care s-a format urma la locul faptei;
c. urma şi modelele tip de comparaţie să conţină suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator;
d. în momentul examinării să fie folosite modele similare, având aceeaşi provenienţă.

Concluziile pot fi:

a. Categorice, concretizate într-un răspuns pozitiv sau negativ fără echivoc.
Concluzia expertului nu are valoare absolută. Veridicitatea urmează să fie stabilită de organul judiciar prin coroborare cu celelalte probe admi-nistrate în cauză.

b. Concluzii de probabilitate
Probabilitatea se exprimă printr-o funcţie de frecvenţă (Lucian Ionescu), de tipul: 0 < P(A) < 1, în care 0 = imposibil (probabilitate 0); 1 = certitudine (probabilitate de 100%); P = probabilitatea; A = elementul întâmplător.
Probabilitatea repetabilităţii depinde de experienţa expertului (apreciere subiectivă), volumul datelor centralizate, de studii experimen-tale şi cercetări fundamentale (apreciere obiectivă).
Concluziile cu caracter de probabilitate sunt considerate de cei mai mulţi teoreticieni ca utile şi pertinente (Buus Alexandru), urmând a fi co-roborate cu celelalte probe.

c. Concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula „Nu se poate stabili” (NSP), ca urmare a unor factori, de regulă, obiectivi (starea obiecte-lor examinate; insuficienţa materialelor de comparaţie; limitele cunoaşterii ori o dotare tehnică proastă), dar şi subiectivi (superficialitate, alegerea de-fectuoasă a unei metode, lipsa pregătirii etc.).
Este important de subliniat însă că NSP este o concluzie de probabi-litate, adică fapta incriminată nu se exclude. (Lucian Ionescu)

2.4. Suplimentul de expertiză şi noua expertiză

a. Suplimentul de expertiză se dispune când se solicită lămurirea unor aspecte noi sau clarificarea unor afirmaţii (art. 124 C. pr. pen.). Poate fi efectuată de către acelaşi expert.

b. Noua expertiză (contraexpertiză) este dispusă din oficiu sau la ce-rerea unei părţi interesate, urmărindu-se verificarea primei expertize de către un alt expert sau de către o comisie de experţi (art. 125 C. pr. pen.).
Prima expertiză se efectuează la laboratoarele interjudeţene (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara), iar noua expertiză la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice al Ministerului de Justiţie.

Legea nu limitează numărul de expertize. Organul judiciar trebuie să-şi formeze propria părere şi nu să opteze pentru concluziile majoritare. Lucian Institutul Naţional de Expertize Criminalistice efectuează şi prima expertiză în cazurile de mare complexitate pentru care laboratoarele interju-deţene nu au dotarea necesară. Are următoarea structură:

2.4.1. Sectorul „Identificării criminalistice”, cu secţiile:
a. Expertiza documentelor;
b. Expertiza dactiloscopică, traseologică şi balistică;
c. Expertiza fizico-chimică şi biologică.

2.4.2. Sectorul „Inginerie criminalistică”, cu secţiile:
a. Expertiza în accidentele de trafic şi de muncă;
b. Expertiza în incendii şi explozii;
c. Expertiza înregistrărilor audio-video şi foto.

2.5. Poliţia română este abilitată prin legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 să efectueze expertize criminalistice şi constatări tehnico-ştiinţifice prin laboratoarele şi specialiştii proprii acreditaţi.

Semnăturile falsificate prin imitaţie

Semnăturile imitate servil necesită o tehnică de execuţie apropiată de cea a desenului. Grafismele obţinute prin acest procedeu vor prezenta foarte rar elemente grafice specifice autorului, situaţie ce conduce la imposibilitatea identificării acestuia.

Majoritatea semnăturilor falsificate în acest mod au aspect hibrid, construcţiile reţinând atât elemente analoage celor prezente la semnăturile autentice, cât şi grafisme de altă structură, ce pot reprezenta litere, trasee, semne diacritice. Prin numărul şi mai ales prin valoarea lor identificatoare, acestea pot constitui baza unor examinări în vederea identificării autorului.

Semnăturile falsificate prin imitaţie după exerciţii prealabile

Identificarea autorului unei semnături executate printr-un astfel de procedeu este extrem de dificilă, datorat faptului că scriptorul, de obicei versat, redă modelul destul de veridic, graţie studiului întreprins asupra acestuia şi exersării repetate.

Semnăturile realizate prin imitaţie liberă din memorie

Grafismul realizat pe baza evocării unei imagine străine va conţine şi numeroase construcţii din scrisul falsificatorului, silit să suplinească lacunele memoriei prin execuţii desfăşurate conform propriilor sale deprinderi.

Fotografia judiciara

Fotografia judiciară reprezintă totalitatea metodelor fotografice aplicate în cercetările criminalistice, atât în munca de teren cât şi în activi-tatea de laborator, prin adaptarea la necesităţile de cercetare a metodelor folosite în tehnica fotografică.

Clasificarea fotografiei judiciare:
I. Fotografia judiciară operativă (de fixare):
a. fotografia locului faptei;
b. fotografia de identificare după semnalmente;
c. fotografia de fixare a rezultatelor unor activităţi de urmărire penală.
II. Fotografia de examinare:
a. fotografia de examinare în radiaţii vizibile;
b. fotografia de examinare în radiaţii invizibile;
c. Microfotografia şi holografia.
 . Fotografia judiciară a locului faptei cuprinde:
• fotografia de orientare sau de ansamblu

Fixează imaginea de ansamblu, pentru identificarea şi recunoaşterea locului faptei după puncte de reper sau de orientare.
Tehnica folosită diferă în raport cu natura locului cercetat (spaţiu în-chis sau loc deschis), putând fi realizată dintr-o singură imagine sau din imagini succesive, care ulterior se unesc (fotografie panoramică: liniară sau circulară);

• fotografia schiţă
Priveşte, în exclusivitate, locul săvârşirii faptei, cu toate caracteristici-le sale. Se realizează în faza statică a cercetării locului faptei, cu aparatul si-tuat la înălţimea medie a ochilor (cca 1,60 m).
Fotografiile schiţă pot fi: unitare; în serie (mai multe fotografii din poziţii diferite), panoramice (liniare sau circulare); fotografii schiţă pe sec-toare (care redau porţiuni ale locului faptei cu acelaşi obiectiv, la aceeaşi scară şi în condiţii similare de iluminare); fotografia schiţă încrucişată, care înlătură zonele „oarbe”. Fotografia panoramică liniară se realizează depla-sându-se aparatul pe o linie orizontală, iar cea panoramică circulară prin ro-tirea aparatului pe trepied sau cu aparate speciale care au obiectiv rotativ;

• fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict)
Se face în faza statică a cercetării locului faptei, dintr-un plan perpen-dicular pe obiect, prin iluminare directă sau laterală. Obiectele principale se marchează cu numere, iar între ele se aşează o riglă, centimetru sau bandă gradată, pentru aprecierea dimensiunilor şi a distanţelor.
Fotografiile de interior necesită blitz, lampă, proiector şi sursă cu di-verse lungimi de undă (polilight). La exterior se foloseşte lumina naturală, dacă este suficientă. Dacă cercetarea s-a făcut noaptea, se recomandă relua-rea fotografierii ziua;

• fotografia de detaliu
Este specifică fazei dinamice a cercetării câmpului infracţional. Deta-liile sunt fotografiate din apropiere, cu sursele de lumină dispuse lateral şi în spatele aparatului fotografic. Lângă detaliu se aşează o unitate de măsură la o scară cât mai mare. Fotografierea se efectuează înainte de prelevarea urmelor. La obiectivul aparatului se adaugă inele intermediare pentru o apropiere cât mai mare de urmele de dimensiuni mici. La aparatele moder-ne inelele sunt înlocuite cu obiectivul „zoom”. Aparatul trebuie plasat per-pendicular pe urmă.
Fotografia digitală prezintă avantajul că poate fi transmisă, prin cu-plarea cu un telefon celular, la laborator şi poate fi preluată în sistemul AFIS 2000. Se câştigă astfel un timp preţios pentru investigaţie.

b. Fotografia de identificare după semnalmente
• Fotografia de identificare a persoanelor
Se execută două fotografii bust, din faţă şi din profil; în unele ţări se folosesc şi fotografii din semiprofil. Persoana va fi cu capul descoperit, fără ochelari, bărbierită şi pieptănată, cu urechea dreaptă descoperită.

• Fotografia de identificare a cadavrelor cu identitate necunoscută
Înainte de fotografiere, cadavrul se toaletează: faţa va fi spălată de urme de sânge sau de murdărie, plăgile vor fi cusute. Ochii vor fi trataţi, in-jectându-se o soluţie de apă cu glicerină în spatele globului ocular, iar dacă sunt distruşi sau lipsă, vor fi înlocuiţi cu ochi de sticlă. Ţesuturile tumefiate vor fi ameliorate prin incizii în interiorul gurii. Faţa se unge apoi cu vaseli-nă şi se pudrează cu talc. Dacă este posibil, cadavrul va fi fotografiat pe scaun, cu ochii deschişi îndreptaţi în faţă, dacă nu, cadavrul va fi fotografiat în poziţie culcată.

• Fotografia de urmărire. Are menirea să surprindă infractorii în flagrant delict sau în derularea unor activităţi ilicite. Se execută în condiţiile prevăzute de lege, cu aparate speciale, de format mic, camuflate în obiecte de uz personal (poşete, umbrele, ochelari, brichete, ceasuri etc.), fără ştirea persoanei urmărite.

c. Fotografia de fixare a rezultatelor unor activităţi de urmărire penală
• Fotografia de fixare a rezultatelor percheziţiei
Sub raport tehnic, fotografia poate fi: de orientare, schiţă, a obiectelor principale şi de detaliu. Distingem, astfel, fotografia locului percheziţionat (de orientare), fotografia locului unde au fost ascunse obiectele descoperite (se aseamănă cu fotografia obiectelor principale) şi fotografia obiectelor descoperite (va reda fiecare obiect în mod izolat).  

• Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii
Fotografia de fixare se foloseşte pentru a ilustra constatările din pro-cesul-verbal. Locul reconstituirii, în ansamblul său, nu va fi fotografiat
decât dacă prezintă interes pentru interpretarea unor detalii. Fotografia va surprinde numai momentele esenţiale: pătrunderea infractorului în locul co-miterii faptei, activităţile concrete executate, momentul ieşirii etc. Pe imagi-ne nu trebuie să apară decât persoanele implicate în cauză. Dacă reconsti-tuirea se repetă, nu este necesar să se execute de fiecare dată fotografii.

• Fotografia de fixare a rezultatelor prezentării pentru recu-noaştere
Prezintă caracteristicile unei fotografii schiţă unitară, combinată cu o fotografie de detaliu, executată cu aparatură normală.

Urmele de picioare

Clasificarea urmelor de picioare:
Urme de picior desculţ (urmă papilară): se identifică direct persoana.
Urme de picior cu ciorap: se identifică fie persoana, după urmele de contur ale tălpii, fie ciorapul, după textura materialului.
Urme de picior încălţat: se identifică încălţămintea, deci indirect persoana.
Urmele plantei piciorului sunt cele mai valoroase pentru individualizare, deoarece amprenta plantară poate servi la o identificare certă, echivalentă cu identificarea bazată pe amprentele digitale.

Planta piciorului se împarte în patru regiuni distincte :
• regiunea metatarsofalangiană, cea mai importantă pentru identificare, cuprinsă între vârful degetelor şi o linie imaginară, perpendiculară pe axa longitudinală a plantei, care trece prin articulaţia situată între falanga a doua a degetului mare şi metatars;
• regiunea metatarsiană, cuprinsă între regiunea metatarsofalangiană şi o linie imaginară, perpendiculară pe axa longitudinală a plantei, care trece prin articulaţia tarsului cu metatarsul;
• regiunea tarsiană, imprimată parţial, cuprinsă între regiunea metatarsiană şi călcâi;
• regiunea călcâiului, caracterizată prin alterări ale desenului papilar, din cauza bătăturilor sau cicatricelor.
Urmele piciorului cu ciorap reproduc forma generală a plantei piciorului, a regiunilor sale şi a ţesăturii. Pot servi la determinări de grup şi chiar la identificare, dacă prezintă elemente de individualizare (uzuri sau cusături specifice).
Urmele de adâncime (statice, de adâncime, în pământ moale) pot re-flecta unele caracteristici utile identificării.
Urmele de picioare se pretează la toate formele cunoscute, de su-prafaţă şi de adâncime, de stratificare şi de destratificare, vizibile şi la-tente (mai rar), statice şi dinamice.
Calitatea urmei depinde atât de modul de călcare, cât şi de proprietăţile plastice ale obiectului primitor, mai ales în cazul urmelor de adâncime. La ur-mele de suprafaţă şi de stratificare – prezintă interes natura substanţei aderen-te şi gradul de uzură a tălpii.
 
Cărarea de paşi
La locul faptei pot exista mai multe urme care indică drumul parcurs de infractor. Prima operaţie constă în trierea urmelor pentru a stabili dacă în acel loc au călcat mai multe persoane.
Cărarea de paşi poate indica:
• Direcţia de mişcare dată de axa longitudinală, adică linia dreaptă care trece printre urmele lăsate de piciorul drept şi de piciorul stâng.
• Linia mersului, o linie frântă care uneşte părţile din spate ale fiecărei urme. Unghiurile formate sunt mici sau mari, în raport cu lungimea pasului.
• Lungimea pasului, distanţa dintre două urme consecutive ale picioru-lui drept şi stâng, măsurată la partea din spate sau din faţă a urmelor. Se mă-soară între extremitătile călcâielor celor două urme.
• Lăţimea pasului, distanţa cuprinsă între partea exterioară ori interioa-ră a urmelor piciorului stâng sau drept.
• Unghiul de mers, format de axa longitudinală a tălpii cu axa direcţiei de mers. Diferă de la o persoană la alta şi este constant, fiind mai mic la fe-mei, copii şi bătrâni în comparaţie cu bărbaţii maturi.
Cărarea de paşi poate oferi informaţii cu privire la: numărul de persoa-ne, greutatea, înălţimea, sexul, vârsta, defecte anatomice (şchiopătare, plat-fus), viteza şi modalitatea deplasării (prin alergare, prin sărire, lent, rapid etc.), starea psihică (beţie, boală, stres).
De asemenea, poate indica alte date de interes operativ: dacă autorul cunoaşte locul; dacă a stat la pândă, de unde a intrat, pe unde a ieşit, simula-rea direcţiei de mers („de-a-ndăratelea”).

 Fixarea şi ridicarea urmelor de picioare

Criminalistica recomandă fixarea urmelor de picioare, astfel:
a. prin descriere în procesul-verbal de cercetare a locului faptei:
• se precizează zona în care se află;
• proprietăţile suportului;
• descrierea urmelor în mod amănunţit, cu toate detaliile stabilite prin măsurători (număr, formă, contur, relief, dimensiuni, dacă sunt integrale sau fragmente, alte caracteristici);
• la urmele de încălţăminte se precizează dacă sunt de adâncime ori de suprafaţă (de stratificare sau de destratificare);
• la urmele create de piciorul desculţ se precizează dacă se disting ca-racteristicile desenului papilar, urmele degetelor;
• elementele cărării de urme.
b. prin fotografiere:
• urmele de picioare se fotografiază în ansamblu şi se fixează poziţiile ce le au unele faţă de altele, raporturile în care se află cu obiectele din apro-piere (fotografia obiectelor principale); aparatul fotografic se aşează pe stativ, cu obiectivul orientat perpendicular pe urmă, la o înălţime adecvată, cu lumi-nare naturală sau, dacă nu este posibil, cu lumina becurilor mate;
• urmează fotografierea de detaliu a fiecărei urme, aparatul fotografic având obiectivul perpendicular pe urmă, recurgându-se la inele intermediare între obiectiv şi camera obscură, cu iluminare laterală sau din spatele aparatului.
• fotografia la scară: se aşează alături şi paralel de urmă o riglă gradată în centimetri.
c. fixarea prin mulare a urmelor de adâncime:
• mulare cu ceară, parafină sau răşină, prin trasarea peste suprafaţa urmei a unui strat subţire de parafină sau ceară topită, după care se pulverizează pudră de talc;
• pasta de ghips se pregăteşte din ghips dentar şi apă, într-o capsulă de cauciuc, amestecându-se până ce pasta ajunge la gradul de fluidizare necesar, după care se toarnă, cu lingura, în urmă. La o temperatură a aerului de 20–30oC, mulajul de ghips face priză în 30–40 minute. Uscarea completă se face în 2–3 zile, după care se spală cu o pensulă;
• urmele de adâncime create în zăpadă sau în gheaţă se pot fixa prin mulaje de ghips sau de sulf topit;
• urmele fiabile (nisip) se pulverizează în prealabil cu şerlac, colodion sau fixativ de păr. Dacă urma este umedă, în prealabil se presară talc sau praf de ghips, care absoarbe apa.
d. Copierea cu peliculă adezivă a urmelor de suprafaţă
Negativul obţinut prin fotografierea urmei de pe pelicula adezivă va fi aşezat în aparatul de mărit, pentru obţinerea imaginii pozitive, cu emulsia spre sursa de lumină.
e. ridicarea prin decuparea suportului purtător de urme (de exemplu călcarea pe hârtie)
f. prin transferul electrostatic
Deasupra urmei se aplică o folie din vinilin sau poliester, laminată pe o parte cu un strat de metal bun conducător de electricitate. Sub obiectul purtă-tor de urmă se plasează o placă din metal care este conectată, ca şi filmul, la o sursă de înaltă tensiune (10.000–15.000 V). La trecerea curentului electric se produce o încărcare statică a filmului, care atrage şi fixează particule de mur-dărie sau reziduuri ce conturează urma de picior.

Cetăţean străin. Săvârşirea unei infracţiuni. Prescripţia răspunderii penale.

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, la data de 22. 04. 2004, reclamantul ST a solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea pentru Străini, anularea măsurilor luate de această autoritate publică şi suspendarea executării actului administrativ până la soluţionarea pe fond a cauzei.

Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ  şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1384 din 31 mai 2004 a respins acţiunea formulată de reclamant.

Instanţa de fond a reţinut că suspendarea executării măsurii de returnare cu interdicţie de intrare în România  pe o perioadă de 10 ani, este inadmisibilă  în raport cu dispoziţiile  art. 82 alin. (2) din O.U.G. nr. 194/2002 şi nefondată faţă  de dispoziţiile art. 9 din Legea  nr. 29/1990, în vigoare la acea dată.

Instanţa a mai reţinut că deşi, a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru faptele reclamantului, măsura de siguranţă a expulzării, aplicată prin sentinţa penală nr. 998 din  30 iulie 2001 a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti, nu este supusă acestei prescripţii.

Pe cale de consecinţă instanţa a apreciat că măsura interdicţiei de intrare în România este legală întrucât  dispoziţiile art. 102 alin. (3) din O.U.G. nr. 194/2002, republicată, în 2004, nu prevede  posibilitatea diminuării duratei în raport cu vinovăţia făptuitorului sau gradul de pericol social, or modalitatea de  executare, ci stabileşte numai o interdicţie egală cu pedeapsa pronunţată, dar nu mai  mică de 10 ani, pentru străini care au comis  fapte penale.

Cum de altfel împotriva reclamantului a fost dispusă, prin sentinţa civilă nr. 982  din 4.05. 2004 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia  contencios administrativ  şi măsura luării în custodie publică, în vederea expulzării, instanţa a apreciat şi în acest context netemeinicia acţiunii reclamantului, având în vedere că prin adresa contestată s-a luat o măsură  mult mai blândă decât cea aplicată  prin hotărârile judecătoreşti menţionate.

În raport cu aceste considerente instanţa de fond a apreciat  că reclamantului îi sunt aplicabile dispoziţiilor art. 90 raportat la art. 134 alin. (1) din O.U.G. nr. 194/2002, republicată în 2004, privind regimul străinilor în România şi nu prevederile Legii nr. 46/1991 referitoare la statutul şi regimul refugiaţilor.

Reclamantul a declarat recurs, susţinând că instanţa de fond a ignorat faptul că este de origine palestiniană, iar returnarea sa îi pune viaţa în pericol, fiind incidente astfel dispoziţiile art. 89 alin. (1) lit. e) din O.U.G.  nr. 194/2002.

Mai susţine că, prin adresa nr. 12684/TDA/2 din 02.12.2005 emisă de Autoritatea pentru Străini, i s-a comunicat că beneficiază de statutul de tolerat, fiind scos din Centrul de cazare Otopeni, unde fusese plasat ca urmare a luării măsurii de punere sub custodie.

În ceea ce priveşte măsura expulzării, luată împotriva sa ca măsură de siguranţă, recurentul – reclamant precizează că prin decizia penală nr. 1923 din 28 noiembrie 2005 pronunţată la  Curtea de Apel Bucureşti, i s-a admis contestaţia la executare şi a fost înlăturată executarea măsurii expulzării ce fusese luată prin sentinţa penală nr. 998 30.07.2001 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, definitivă prin decizia sentinţei nr. 2143/5 .11. 2002 a Curţii de Apel Bucureşti.

Instanţa de fond a reţinut în mod corect că obiectul acţiunii cu care fusese investită l-a constituit cererea de anulare a actului administrativ prin care Autoritatea pentru Străini a luat împotriva recurentului  cetăţean străin ele două măsuri: măsura returnării şi măsura interdicţiei de intrare în România pentru o perioadă de 10 ani, ca urmare a faptului că acesta locuia ilegal şi comisese infracţiuni pe teritoriul României.

În ceea ce priveşte măsura returnării, soluţia Curţii de apel este irevocabilă, astfel că recursul este inadmisibil.

Astfel, potrivit prevederilor art. 861 din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, introdus prin art. I pct. 38 din Legea nr. 482/2004, „Decizia de returnare poate fi atacată de străinul împotriva căruia s-a dispus, în termen de trei zile  de la data comunicării, la Curtea de apel competentă teritorial. Instanţa se va pronunţa în termen de trei zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă”.

Este adevărat că, ulterior, prin art. I pct. 74 din Legea nr. 56/2007 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 26 .03.2007, art. 861  din O.U.G. nr. 194/2002, republicată, a fost abrogat, dar conţinutul textului abrogat se regăseşte integral la art. 82 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 194 /2002, republicată, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 56/2007.

Or, potrivit art.II alin. (2) din Legea nr. 56/2007, toate situaţiile aflate în curs de rezolvare la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate potrivit prevederilor O.U.G. nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege.

Deci, în privinţa măsurii returnării recurentului – reclamant, soluţia Curţii de apel rămâne irevocabilă, iar recursul este inadmisibil, fiind incidente prevederile art. 82 din O.U.G. nr. 194/2002, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 56/2007.

În ceea ce priveşte măsura interdicţiei de intrare în România pentru o perioadă de 10 ani, recursul este neîntemeiat.

Astfel, este necontestat că recurentul – reclamant a comis pe teritoriul României mai multe infracţiuni pentru care  a fost condamnat, iar prin decizia  penală nr. 243/5.11.2002  a Curţii de Apel Bucureşti s-a constatat că, între timp, intervenise prescripţia răspunderii penale.

Or, potrivit prevederilor art. 102 alin. (41) şi art. 101 alin. (2) cu referire la art. 8 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 194/ 2002, republicată, modificată şi completată prin Legea nr. 56/2007, împotriva cetăţenilor străini care au săvârşit infracţiuni pe teritoriul României, Autoritatea competentă poate dispune măsura interzicerii intrării în România pe o perioadă determinată.

Împrejurarea că, în cazul recurentului – reclamant, a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunilor respective, nu împiedică incidenţa prevederilor legale citate mai sus, acesta necerând continuarea procesului penal potrivit art. 13 Cod proc.pen. acceptând beneficiul  prescripţiei şi recunoscând, o dată în plus, săvârşirea infracţiunilor pentru comiterea cărora fusese iniţial condamnat.

În concluzie, hotărârea recurată fiind legală şi temeinică,  recursul a fost respins.

CERCETAREA LA FATA LOCULUI

Una dintre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal – aflarea adevărului – este cercetarea la faţa locului. Potrivit prevederilor legii procesual penale, prin „locul săvârşirii infracţiunii” se înţelege locul unde s-a desfăşurat activitatea infracţională, în total sau în parte, ori unde s-a produs rezultatul acesteia.

Cercetarea la faţa locului, conform art. 129 din Codul de procedură penală, se efectuează atunci când este necesar:

  • să se facă constatări cu privire la situaţia locului săvârşirii infracţiunii;

  • să se descopere şi să se fixeze urmele infracţiunii;

  • să se stabilească poziţia şi starea mijloacelor materiale de probă şi împrejurările în care a fost săvârşită infracţiunea.

 

Din punct de vedere criminalistic, investigarea locului faptei are următoarele sarcini:

  • examinarea nemijlocită a locului unde s-a săvârşit infracţiunea;

  • căutarea, descoperirea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă;

  • determinarea drumului parcurs de infractor (iter criminis), a obiectelor asupra cărora a acţionat şi a instrumentelor folosite;

  • determinarea locurilor de unde se puteau percepe anumite faze ale săvârşirii infracţiunii;

  • verificarea unor persoane care au tangenţe cu fapta;

  • adunarea altor date care se referă la obiectul probaţiunii;

  • luarea unor măsuri de limitare a pagubelor şi de prevenire a unor urmări dăunătoare.

 

Ca activitate complexă, investigarea criminalistică a locului faptei presupune folosirea unei game largi de mijloace şi metode tehnice care să ajute la realizare scopului propus. Dintre acestea pot fi enumerate următoarele:

  • laboratoare criminalistice mobile dotate cu aparatură specifică;

  • truse criminalistice;

  • aparatură foto digitală şi clasică;

  • aparatură video;

  • detectoare de metale etc.

 

Folosirea în mod corespunzător a acestor mijloace tehnice permite descoperirea, fixarea, ridicarea şi examinarea în bune condiţii a urmelor şi a celorlalte mijloace materiale de probă, ţinându-se cont de particularităţile pe care le prezintă fiecare infracţiune în parte.

 

La nivelul Institutului de Criminalistică este organizată o grupă de investigare tehnico-ştiinţifică a locului faptei, compusă din doi ofiţeri criminalişti cu experienţă, un specialist chimist şi un biolog, care asigură cercetarea locului faptei în cazul unor infracţiuni deosebite prin modul de operare sau grave prin consecinţele produse (omoruri deosebit de grave, tâlhării şi violuri cu moartea victimei, catastrofe aeriene, navale şi rutiere, incendii, explozii etc.) şi care va răspunde solicitărilor internaţionale de participare la diferite misiuni.

 http://www.politiaromana.ro/Criminalistic/cercetare_fata_locului.htm

Amprentarea pe baza mirosului, o nouă modalitate de identificare a persoanelor

Fiinţele umane ar putea fi identificate pe baza mirosului specific care, conform oamenilor de ştiinţă, nu poate fi mascat nici măcar de alimentele consumate, relatează The Telegraph citând un studiu lansat de Centrul pentru Senzaţii Chimice Monell din Philadelphia

Potrivit cercetătorilor, fiecare persoană are un miros specific, asemănător amprentelor de pe degete sau ADN-ului, cu ajutorul căruia s-ar putea crea o bază de date a mirosurilor umane.

Aroma genetică a unui individ nu poate fi mascată complet prin consumarea alimentelor precum usturoi sau chili, cu toate că aparent, alterează, mirosul corpului. În urma unor teste efectuate pe şoareci cercetătorii au descoperit că animalele se recunosc după miros în ciuda alimentaţiei oferite.

Liderul echipei de cercetători de la Centrul pentru Senzaţii Chimice Monell din Philadelphia, Jae Kwak, care a realizat studiul, a spus că este de părere că amprentarea pe bază de miros ar putea avea, în curând, un scop practic.

„Aceste descoperiri indică faptul că amprentele determinate biologic prin intermediul mirosului, precum cele de pe degete, ar putea fi o cale sigură de a identifica indivizi. Se dezvoltă astfel ideea de a inventa dispozitive pentru detectarea mirosului uman”, a spus Kwak.

Testele efectuate de cercetători au vizat mostre de urină şi au folosit şoareci – „senzori” pentru detectarea pe bază de miros a celorlalţi şoareci, hrăniţi cu alimente puternic aromatizate.

Antena3.ro

INSTITUTUL DE CRIMINALISTICĂ

Criminalistica este ştiinţa care elaborează mijloace şi metode tehnico-ştiinţifice,

precum şi procedee tactice destinate descoperirii, fixării, ridicării, examinării şi interpretării

probelor judiciare, efectuării expertizelor şi constatărilor tehnico-ştiinţifice, în scopul

prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, identificării făptuitorilor şi administrării

probelor necesare aflării adevărului în procesul judiciar.”

 

INSTITUTUL DE CRIMINALISTICĂ

comisar şef de poliţie Gabriel Vasile Ţâru

Audienţe:

Miercuri

1000-1100

1530-1630

 

Sos. Ştefan cel Mare, nr. 13-15, Bucureşti – S2

Tel : 021.208.25.25 / int. 26938

Fax : 021.316.53.70

E-mail: criminalistica@politiaromana.ro

Valerian Cioclei. Manual de criminologie. Ed. a IV-a

Prezenta lucrare a profesorului Valerian Cioclei, dupa cum si titlul o indica, incearca sa raspunda unor cerinte de ordin didactic; ea este destinata, in principal, studentilor in drept.

Absolventii care urmeaza o forma de pregatire post-universitara, in cadrul careia se studiaza si disciplina Criminologie, pot gasi, la randul lor, in acest manual, elementele teoretice de baza si referintele bibliografice minime, necesare perfectionarii cunostintelor in domeniu.

Din anumite puncte de vedere, lucrarea poate prezenta interes si pentru practicieni, fie pentru cei implicati in mod nemijlocit in activitatea de justitie penala, fie pentru cei angajati in diferite activitati cu caracter social, legate de fenomenul criminal sau deviant.

Criminologie/Criminalistica

Obiectul, scopul şi funcţiile ştiinţei criminologice. Metodologia, metodele şi tehnicile de investigare criminologică. Teorii criminologice clasice şi contemporane asupra criminalităţii. Istoricul şi direcţiile de dezvoltare ale criminologiei naţionale. Criminalitatea ca problemă socială şi ca obiect de studiu criminologic. Particularităţile şi tendinţele criminalităţii din Republica Moldova şi din alte ţări.

Determinantele şi cauzalitatea criminalităţii. Starea, structura şi dinamica criminalităţii. Mecanismul comportamentului infracţional. Personalitatea infractorului. Prognozarea criminologică. Victima infracţiunii. Prevenirea victimologică. Reacţia socială faţă de infracţionism: modele şi tendinţe. Tendinţe moderne în politica penală. Prevenirea criminalităţii: modele şi etape. Prevenirea individuală a criminalităţii. Instituţii şi strategii actuale de luptă împotriva criminalităţii. Resocializarea infractorului. Programe de tratament a infractorului. Analiza criminologică a tipurilor de criminalitate: particularităţi de determinare şi cauzalitate, prevenire. Delincvenţa juvenilă. Criminalitatea de violenţă. Criminalitatea economică. Criminalitatea ecologică. Criminalitatea militară. Criminalitatea organizată. Criminalitatea „Gulerelor albe”. Criminalitatea feminină. Terorismul. Corupţia