Cristi Danileţ

Magistratii pot fi sau nu audiati in Parlament?

de

Judecatorul arata ca Plenul CSM s-a pronuntat deja pe aceasta problema inca de pe data de 24 mai 2007, atunci cand a decis in unanimitate ca ,,procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor  constitutionale,  fac parte din

autoritatea judecatoreasca. De asemenea, s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”

Totodata, el face referire si la o lucrare de-a sa, publicata relativ recent, in care a tratat problema independentei magistratilor din perspectivele standardelor internationale. Danilet spune ca, desi in lucrarea respectiva vorbeste despre judecatori, potrivit standardelor internationale aceste afirmatii sunt valabile si pentru procurori, atat timp cat statutul lor este asemanator cu cel al judecatorilor, asa cum este si in Romania.

,,Prezenta puterii legislative in spectrul juridic se manifesta in mod necesar prin legile care statueaza organizarea si functionarea sistemului judiciar, pe de o parte, si in elaborarea actelor normative ce urmeaza a fi astfel aplicate pentru restabilirea si pastrarea ordinii de drept, pe de alta parte. Astfel se explica faptul ca judecatorii se supun legii, ceea ce nu afecteaza principiul independentei judecatorului: instantele nu pot functiona in vid, astfel ca prin lege se creeaza doar cadrul normativ in care judecatorul sa functioneze. Insa dincolo de atributiile sale legislative, legislativul nu poate cenzura judecatorul, nu poate sa ii adreseze ordine, nici sa se substituie lui. Parlamentul nu trebuie sa intervina in actul de justitie decat cel mult pentru acordarea amnistiei sau gratierii. Emiterea unor acte normative pentru a bloca procedurile jurisdictionale sau executionale ori audierea judecatorilor in legatura cu solutiile lor sunt inadmisibile”, precizeaza Danilet

x

Ghidul lui Cristi Danilet pentru admitere inm 2012

de

In concret, este vorba de condiţiile de înscriere vs. condiţii de admitere în magistratură. Astfel, buna reputaţie, aptititudinea psihologică şi aptitudinea medicală se vor verifica numai pentru cei declaraţi admişi la probele teoretice, şi nu cum s-a reglementat prin ultimele regulamente adoptate de CSM.

Textul OUG poate fi consultat AICI. Imediat ce OUG va fi publicată în M.Of, CSM îşi va adapta regulamentele.

Atrag atenţia potenţialilor candidaţi că în CSM sunt discuţii în aceste zile  pentru devansarea concursului de admitere directă în magistratură, estimat iniţial a se desfăşura în perioada octombrie-noiembrie 2012. Practic, ar putea fi vorba tot de august-septembrie, adică simultan cu concursul de admitere la INM. Săptămâna viitoare vom decide cu privire la aceasta.

cristidanilet blog

Costul trimiterii unei citatii in 2010

de

Astfel, trimiterile postale ale instantelor au scazut de la 4,7 lei pentru trimiterea unei citatii, ultimul pret din 2009, la 2,98 lei, din ianuarie 2010. Potrivit presedintelui Tribunalului Vrancea, judecatorul Adrian Neacsu,

bugetele instantelor vor fi astfel mai putin împovarate, iar sansa ca institutiile acestea sa se mai confrunte cu un blocaj functional scade. Vicepresedintele Judecatoriei Oradea, Cristi Danilet, a sustinut ca, indirect, sunt ajutati si justitiabilii, deoarece nu vor mai fi întârzieri la trimiterea citatiilor, din cauza lipsei banilor, astfel ca procedurile vor fi grabite. Cresterea continua, din ultimii trei ani, a pretului la trimiterea citatiilor a fost explicata de judecatorul Adrian Neacsu prin faptul ca acordurile încheiate de MJ cu Posta Româna, înca din 1999, nu stabileau nimic referitor la pret. Prin urmare, Posta Româna a stabilit pretul în raport exclusiv de interesele sale economice. De altfel, si un raport al comisiei speciale parlamentare pentru analiza crizei intervenite în functionarea justitiei a scos la iveala faptul ca bugetele instantelor sunt afectate mult de  cheltuielile cu trimiterile postale prin intermediul C.N. Posta Româna si plata onorariilor avocatilor din oficiu.

Sursa: Curentul

Zece judecători şi procurori au fost condamnaţi pentru corupţie în ultimii cinci ani

de

 Potrivit datelor din raport, în 2005 au fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie doi procurori şi un magistrat asistent, în anul 2007 trei judecători, în 2008 un judecător, doi procurori şi un grefier, iar în anul

 

 

 2009 un procuror.

„Cu excepţia CSM, care a furnizat aceste date numai pentru ultimii trei ani, nici Ministerul Justiţiei, nici Ministerul Public nu deţin statistici cu privire la categoriile de persoane din sistemul juridic condamnate pentru corupţie, fiind evident că nu au avut vreo intenţie de preocupare pentru o strategie anticorupţie în acest sistem”, se arată în raport.

În perioada 2005-2008 au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie 26 de magistraţi, majoritatea proceselor fiind încă pe rolul instanţelor. „Până în prezent, avem o singură hotărâre de achitare din cele 26 de trimiteri în judecată”, a declarat şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, prezent, luni după-amiază, la Grupul pentru Dialog Social, unde a avut loc lansarea raportului „Vulnerabilităţi ale sistemului juridic din România”, realizat de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată.

Conform raportului prezentat luni de judecătorul Cristi Danileţ, 60% dintre români consideră că există corupţie în justiţie. Cu toate acestea, numai 11% dintre persoanele intervievate de Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, arată că li s-a cerut sau au dat mită.

 

realitatea