Arestare preventiva 29 zile

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Arestare preventiva 29 zile

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4R3n7VGhMt8

a) notificarea primita de la organul de urmarire penala, privind arestul preventiv al salariatului si durata acestei dispozitii, care, justifica in fapt masura concedierii;

b) motivarea in drept, constand in art. 61 lit. b) din Codul muncii;

c) precipitate instantei competente sa judece o eventuala contestare a concedierii si termenul in care aceasta contestatie trebuie depusa.

Termenul de contestare este de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei de concediere. Instanta competenta sa judece un astfel de litigiu este tribunalul de la domiciliul reclamantului.

Unele instante au considerat abuziva concedierea chiar la implinirea termenului de 60 de zile daca unitatea avea cunostinta despre iminenta eliberarii persoanei, iar interesele serviciului ar fi permis asteptarea revenirii la lucru.

Socotim ca o asemenea solutie este nelegala. Daca legiuitorul a apreciat ca 60 de zile este un termen peste care nu se mai poate prelungi suspendarea contractului de munca, nu ar putea instanta sa aprecieze ca”interesele serviciului” ar permite o suspendare mai indelungata. Prevederea unui asemenea termen inlatura orice discutii in legatura cu momentul din care este posibila desfacerea contractului de munca in temeiul art. 61 lit. b) din Codul muncii.

Cum se calculeaza arestul preventiv

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cum se calculeaza arestul preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eP8seG9SZk9

Potrivit art. 146 din Codul de procedura penala, arestarea invinuitului se poate dispune pentru o durata de maximum 5 zile, dupa care se dispune fie punerea actiunii penale in miscare, fie eliberarea persoanei. Aceasta inseamna ca nu risca sa fie concediate persoanele pentru care nu s-a desfasurat o ancheta penala si nu s-au administrat suficiente probe pentru a fi pusa in miscare actiunea penala.

Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai in unele din urmatoarele cazuri:

a) daca identitatea sau domiciliul inculpatului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare;

b) daca infractiunea este flagranta, iar pedeapsa inchisorii prevazuta de lege este mai mare de 3 luni;

c) daca inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori a facut pregatiri pentru asemenea acte;

d) daca sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului;

e) daca inculpatul a comis din nou o infractiune ori exista date care justifica temerea ca va savarsi si alte infractiuni;

f) daca inculpatul este recidivist;

g) daca exista una din circumstantele agravante;

h) daca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani, iar lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica.

„Liberarea provizorie”, notiune introdusa prin art. 1601 din Codul de procedura penala, da dreptul inculpatului arestat preventiv de a cere punerea sa in libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cautiune.

In cazul revocarii „liberarii provizorii”, procurorul sau instanta dispune arestarea preventiva a inculpatului si emite un nou mandat de arestare (art. 16010 alin. (3) din Codul de procedura penala).

Angajatorul nu ii poate interzice revenirea la locul de munca salariatului „liberat provizoriu”, dupa mai putin de 30 de zile de arest. Daca insa acesta nu revine, contractul sau de munca va putea fi desfacut disciplinar, pentru absente nemotivate.

Cerere arest preventiv

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cerere arest preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/S9qCr5fwz5W

(1) Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, afara de cazul cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 1491 alin. 6.

(2) In cazul in care inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata, cand mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s -a prezentat.

Se poate prelungi arestul preventiv

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Se poate prelungi arestul preventiv

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NhFzMfuVz9F

(1) Durata arestarii inculpatului in cursul urmaririi penale nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Termenul curge de la data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar in cazul cand arestarea a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare.

(2) Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramane valabil. Durata arestarii
se calculeaza potrivit dispozitiilor alineatului precedent.

Art. 149¹: Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale

(1) Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penala, daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art. 148, cand considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.

(2) Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, intocmita de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

(3) Cu ocazia prezentarii dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a inculpatului arestat sau retinut.

(4) Propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

(5) Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.

(6) In cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 si din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului, propunerea de arestare va fi examinata in lipsa inculpatului, in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii.

(7) Dispozitiile art. 150 se aplica in mod corespunzator.

(8) Participarea procurorului este obligatorie.

(9) Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.

(10) Daca sunt intrunite conditiile prevazute in alin. 1, judecatorul dispune, prin incheiere motivata, arestarea preventiva a inculpatului pe o durata care nu poate depasi 30 de zile.

(11) Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea preventiva a inculpatului se dispune inainte de expirarea duratei arestarii invinuitului.

(12) Dispozitiile art. 146 alin. 10 si 111 si ale art. 152 alin. 1 se aplica in mod corespunzator.

(13) Impotriva incheierii se poate face recurs, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

(14) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care procurorul pune in miscare actiunea penala inainte de expirarea duratei mandatului de arestare a invinuitului. Mandatul de arestare a invinuitului inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.

Ce se intampla cu arestarea

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ce se intampla cu arestarea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/abndS7iJkoK

Autoritățile competente cu efectuarea urmăririi penale (procurorul sau poliția) vor iniția cercetarea penală împotriva dumneavoastră dacă există o suspiciune concretă că ați comis o infracțiune. Scopul procedurii este de a clarifica dacă suspiciunea împotriva dumneavoastră este întemeiată sau nu. De asemenea, sunt investigate și circumstanțele dezincriminatoare. Dacă procurorul consideră suspiciunea ca fiind întemeiată, vă pune sub acuzare (sau solicită o ordonanță penală).

În vederea anchetării cauzei, poliția și procurorul pot recurge la diverse acte procedurale de anchetă. Când și ce fel de măsuri vor fi luate depinde de la caz la caz. De exemplu, puteți fi reținut imediat după comiterea faptei. După reținere poate urma arestarea preventivă.

Puteți contesta măsurile de anchetă care vă aduc prejudicii apelând – chiar și ulterior – în fața unei instanțe judecătorești.

După caz, se analizează și datele privind cercetările penale și condamnările anterioare.

Arestat preventiv in Germania

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Arestat preventiv in Germania

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eRuSJConFGz

Dreptul de vizita al rudelor celor arestat preventiv in Germania se obtine in general de la procuratura de caz. Procuratura decide daca se acorda drept ul la vizita, pe care il poate si restrictiona. De exemplu, procuratura poate dispune ca vizita rudelor sa fie monitorizata de catre un angajat al penitenciarului sau – in cazurile mai grave – de catre politie.

Este de recomandat ca cererii pentru obtinerea dreptului de vizita sa fie atasate copii xerox dupa actul de identitate al petentului. Vizitele se permit intr-un interval de 14 zile, la vizita putand intra concomitent trei adulti. Vizita dureaza in general 30 de minute, putand insa fi prelungita la cerere de catre judecator sau procuror.

In timpul vizitei nu sunt permise discutii despre cazul pentru care este cercetat arestatul. Daca nu se tine cont de acest lucru, vizita va fi intrerupta imediat. Nu este permisa predarea de obiecte in timpul vizitei. Anumite penitenciare – mai putin cele din Bavaria – permit predarea de pachete cu imbracaminte . Inainte de vizita trebuie clarificat, daca penitenciarul in care se afla ruda dumneavoastra permite acest lucru.

Majoritatea penitenciarelor permit vizitatori lor sa cumpere si sa predea arestatului doua ciocolate si o bautura racoritoare. Trebuie sa aveti in vedere faptul, ca obtinerea dreptului de vizita poate dura citeva zile. Nu plecati din tara pana cand nu aflati de la avocat ca vi s-a aprobat – si in ce conditii – cererea de vizita. Pentru mai multe detalii va stam oricand la dispozitie.

Arestul preventiv-drepturi

12 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Arestul preventiv-drepturi

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/gcr41sux9MW

Procurorul, din oficiu sau la sesizarea organului de cercetare penală, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 143 şi există vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 148, când consideră că în interesul urmăririi penale este necesară arestarea inculpatului, numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului, întocmeşte propunerea motivată de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.

Dosarul, împreună cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, întocmită de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală, se prezintă preşedintelui ori judecătorului delegat de acesta de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea faptei prevăzute de legea penală ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Cu ocazia prezentării dosarului de către procuror, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de acesta fixează ziua şi ora de soluţionare a propunerii de arestare preventivă, până la expirarea mandatului de arestare preventivă a învinuitului devenit inculpat sau, dacă acesta este reţinut, până la expirarea celor 24 de ore de reţinere. Ziua şi ora se comunică atât apărătorului ales sau numit din oficiu cât şi procurorului, acesta din urmă fiind obligat să asigure prezenţa în faţa judecătorului a inculpatului arestat sau reţinut.

Propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii.

Inculpatul este adus în faţa judecătorului şi va fi asistat de apărător.

În cazul în care inculpatul se află în stare de reţinere sau de arestare potrivit art. 146 şi din cauza stării sănătăţii ori din cauză de forţa majoră sau stare de necesitate nu poate fi adus în faţa judecătorului, propunerea de arestare va fi examinată în lipsa inculpatului, în prezenţa apărătorului, căruia i se dă cuvântul pentru a formula concluzii.

Dispoziţiile art. 150 se aplică în mod corespunzător.

Participarea procurorului este obligatorie.

Judecătorul admite sau respinge propunerea de arestare preventivă, prin încheiere motivată.

Dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. 1, judecătorul dispune, prin încheiere motivată, arestarea preventivă a inculpatului pe o durată care nu poate depăşi 30 de zile.

Arestarea inculpatului nu poate fi dispusă decât pentru zilele care au rămas după scăderea din 30 de zile a perioadei în care acesta a fost anterior reţinut sau arestat. Arestarea preventivă a inculpatului se dispune înainte de expirarea duratei arestării învinuitului.

Dispoziţiile art. 146 alin. 10 şi 11¹ şi ale art. 152 alin. 1 se aplică în mod corespunzător.

Împotriva încheierii se poate face recurs, în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă.

Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică şi în cazul în care procurorul pune în mişcare acţiunea penală înainte de expirarea duratei mandatului de arestare a învinuitului. Mandatul de arestare a învinuitului încetează la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.

Codul de procedură penală actualizat prin:

Legea 356/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi din 21 iulie 2006, Monitorul Oficial 677/2006;