cum voi fi platita

Modificarea legii educației, prin ordonanță, în beneficiul mediocrității din universitățile de stat

de

Modificarea legii educației, prin ordonanță, în beneficiul mediocrității din universitățile de stat

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/FvdGuFnRVHb

Modificarea legii educației, prin ordonanță, în beneficiul mediocrității din universitățile de stat

A apărut în Monitorul Oficial ordonanța de urgență privind schimbarea legii educației naționale emisă în ajunul Crăciunului, în mare secret. Așa cum spuneam și săptămâna trecută, textul nu a fost disponibil înainte de publicare, ci doar un comunicat laconic al ministerului. Nu e nicio surpriză că din comunicatul respectiv lipseau mici „detalii” despre schimbări pe placul lobby-ului feudalilor universitari, mergând până la reformularea creativă a unui articol declarat neconstituțional de CCR la prima încercare de introducere prin ordonanță de urgență, anul trecut.

Toate aceste (mici) modificări indică destul de limpede beneficiarii principali ai noii ordonanțe de urgență în domeniul educației: universități de stat, cu calitate sub mediocră, apărute ca ciupercile după ploaie prin toată țara, care vor continua să supraviețuiască fără niciun interes în creșterea calității, pentru că au acces facil la fonduri publice. Prin principalul lor instrument de lobby, Consiliul Național al Rectorilor, își cresc influența asupra modului cum sunt alocate aceste fonduri. În plus, se deschid larg porțile universităților de stat pentru angajarea ca profesori asociați a oricărui neavenit ca „specialist recunoscut” prin criterii stabilite arbitrar de conducerea universității (să vezi acum ce se umple Parlamentul de „profesori”!). Dar să le luăm pe rând:

1. Este eliminată posibilitatea ca Statul să taie parțial sau complet finanțarea unei universități care încalcă grav legea. Astfel, este abrogat alineatul (b) al art. 125, prin care ministerul educației putea „reduce sau elimina temporar sau definitiv accesul la finanțările din surse publice, la propunerea Consiliului de etică și management universitar”, pentru universitățile care nu se conformau unor principii fundamentale enumerate de art. 124, precum respectarea legilor, transparența deciziilor, libertatea academică a personalului, asigurarea calității etc. În aceste condiții, singurele sancțiuni rămân revocarea rectorului (inutilă, dacă Senatul este cel care girează încălcarea principiilor respective) și desființarea universității (un proces lung și greoi, dificil de aplicat în practică, dar și o decizie radicală, care nu se ia ușor).

2. Dispare competiția între universități pentru granturi doctorale din fonduri publice. Prin modificarea art. 160 din LEN, granturile doctorale se vor aloca prin decizie a ministerului educației, în locul competiției organizate de CNCS. Astfel, se reintroduce arbitrariul deciziei politice în alocarea fondurilor publice pentru doctorat.

3. Este permis accesul la fonduri publice pentru programe de masterat și doctorat tuturor universităților, indiferent de calitatatea cercetării. În filozofia LEN, universitățile erau clasificate pe trei niveluri (trei categorii): centrate pe educație, educație și cercetare științifică/artistică, cercetare avansată și educație. Distincția era dată de calitatea programelor de cercetare. Pentru a stimula dezvoltarea cercetării, universitățile centrate pe educației putea finanța din fonduri publice doar programe de licență, cele de nivelul doi și programe de masterat, iar cele avansate și programe de doctorat. Ordonanța abrogă exact alineatul (art. 193, alin. 10) care stabilea limitele de acces la finanțarea publică. De-acum, orice universitatea anonimă poate organiza programe de doctorat cu bani publici, lucru ce trebuie corelat și cu punctul 2 de mai sus.

4. Aduce decizia privind fondurile de dezvoltare instituțională la nivelul Ministerului Educației. Conform legii, cele mai bune universități din fiecare categorie (vezi mai sus) primesc granturi de dezvoltare instituțională. Metodologia și criteriile de departajare erau decise prin hotărâre de guvern, acum vor fi decise prin ordin de ministru. Va fi mai simplu pentru ministrul educației să controleze cine primește bani, iar procesul va fi mai puțin vizibil.

5. Crește importanța Consiliului Național al Rectorilor față de alți parteneri sociali, prin adăugarea unor nuanțe în art. 221.


Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale

de

Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/J3jY3jdqcZT

Ce modificări a suferit Legea Educaţiei Naţionale

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi. Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege:

La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

(2) Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;

b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învăţământul secundar superior care poate fi: – învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; – învăţământ profesional cu durata de 3 ani;

d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.
(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor. Cum era în Legea Educaţiei: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V – IX; (ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X – XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani;
La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Cum era în Legea Educaţiei:
(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior. La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi pentru învăţământul liceal cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
Cum era în Legea Educaţiei:
(3) Durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ cu frecvenţă – este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională şi de 4 ani pentru filiera tehnologica, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.
Cum era în Legea Educaţiei:
(3) Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

La articolul 33, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal.

(6) Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei:

(5) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă.

(6) Absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzatoare Cadrului naţional al calificărilor.

La articolul 44, după alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (91) – (93), cu următorul cuprins: (91) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (92) Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat. (93) Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass. La articolul 63 alineatul (1), literele c) , d) , e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25; d )învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30; e) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; f )învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; Cum era în Legea Educaţiei: e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; La articolul 71, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31 ) , cu următorul cuprins: (31) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.


Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România – Cati ani

de

Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România – Cati ani

 

Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România - Cati ani

Guvernul a modificat luni legea educaţiei printr-o ordonanţă de urgenţă prin care clasa pregătitoare a devenit obligatorie, iar liceul rămâne la patru ani. Astfel, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.

Potrivit Ministerului Educaţiei, atât liceul, cât şi gimnaziul vor române cu durata de 4 ani fiecare. Legea educaţiei naţionale, adoptată în 2011, prevedea ca liceul să fie de trei ani.

În ordonanţa de urgenţă, se arată că prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.

Astfel, învăţământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare, clasele I – VIII şi clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.

Ordonanaţa acordă dreptul elevilor care aleg să urmeze învăţământului profesional şi care promovează examenul de certificare a calificării profesionale să-şi poată completa educaţia şi pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învăţământ cu frecvenţă.

În privinţa  evaluărării de  la clasa pregătitoare, ordonanţa  precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare NU vor fi evaluaţi prin note sau calificative.

Gândul vă prezintă şi alte modificări aduse învăţământului, aşa cum au fost ele adoptate de Ministerul Educaţiei:

– se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional

În prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal, creându-se o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional. Ca urmare, se impune completarea art. 84 din Legea nr. 1/2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun şi elevii din învăţământul profesional.

– se reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 – 2016

Legea nr. 1./2011 introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011.

– se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate

Legislaţia actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi ale OUG, se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.

– se fac o serie de precizări suplimentare privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ

Legislaţia actuală nu precizează foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învăţământ la alta. Prin modificările aduse la Legea nr. 1/2011, se clarifică acest aspect.

– se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare

Cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

– se clarifică durata anului universitar pentru studenţii din anii terminali, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la 30 septembrie

        Pentru învăţământul universitar, OUG clarifică durata anului universitar, astfel încât studenţii aflaţi în ultimul an de studiu să poată beneficia de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la data de 30 septembrie.

– se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, în principal prin încurajarea cooperării universităţilor cu diferiţi actori, preponderent din mediul socio-economic

Finanţarea universităţilor este completată prin încurajarea diferitelor institute de cercetare sau companii, publice sau private, să participe la proiecte cu caracter educaţional. De asemenea, se asigură cadrul legal ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.

– reglementarea statutului Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu”, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare

O reglementare importantă se referă la noul statut al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, asigurându-i-se, astfel, continuitatea. Din cauza faptului că imobilul ocupat, până de curând, de Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” a fost retrocedat, instituţia se afla într-un mare pericol de a pierde fondul de carte şi locurile de muncă ale angajaţilor săi. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei OUG se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti.

– reglementări privind funcţionarea ARACIS

Un alt punct important se referă la reglementări privind declanşarea alegerilor pentru noii membri ai ARACIS, dat fiind că în anul 2014, o dată cu finalizarea mandatelor unor membri, posturile devin vacante.


Modificari pentru Legea Educatiei Nationale – Schimbari

de

Modificari pentru Legea Educatiei Nationale – Schimbari

 

Modificari pentru Legea Educatiei Nationale - Schimbari

La articolul 44, după alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (91) – (93), cu următorul cuprins: (91) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (92)

Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat. (93) Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.

La articolul 63 alineatul (1), literele c) , d) , e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25; d )învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30; e) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; f )învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;

Cum era în Legea Educaţiei: e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; La articolul 71, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31 ) , cu următorul cuprins: (31) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.

La articolul 74, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe: a) o probă scrisă la limba şi literatura română; b) o probă scrisă la limba maternă; c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe; d) o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
Cum era în Legea Educaţiei: (5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.
La articolul 75, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a IX-a din învăţământul liceal şi profesional este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a.

Cum era în Legea Educaţiei: (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a IX-a.

La articolul 76 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează după urmatoarea procedură: b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.

Cum era în Legea Educaţiei: b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.


Schimbari pentru Legea Educatiei – Modificari

de

Schimbari pentru Legea Educatiei – Modificari

Schimbari pentru Legea Educatiei - Modificari

Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învăţământul secundar superior care poate fi: – învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; – învăţământ profesional cu durata de 3 ani;

d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.

(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei:

(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V – IX;

(ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X – XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani; La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior.

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi pentru învăţământul liceal cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

Cum era în Legea Educaţiei:(3) Durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ cu frecvenţă – este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională şi de 4 ani pentru filiera tehnologica, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei: (3) Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

La articolul 33, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (5) Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal. (6) Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei: (5) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă. (6) Absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzatoare Cadrului naţional al calificărilor.


Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale – Modificari

de

Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale – Modificari

 

Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale - Modificari

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi. Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege: La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

Cum era în Legea Educaţiei: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învăţământul secundar superior care poate fi: – învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; – învăţământ profesional cu durata de 3 ani; d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.

(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor. Cum era în Legea Educaţiei: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V – IX; (ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X – XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani.