Ce inseamna de fapt custodia comuna in 2012?

Pentru motive temeinice, se poate acorda copilul unui parinte, spune Codul, fara sa precizeze, insa, ce e motivul temeinic”, arata av.Coltuc Marius. De aici si solutiile diferite si dificultatile de interpretare.

Desi tatal era privat de libertate, judecatorul nu a vrut sa incredinteze mamei copilul. Judecatorul a considerat ca timpul pe care il petrece tatal la inchisoare nu poate fi considerat un motiv temeinic si a suspendat cauza.

Sub aspectul familiei, sustine av.Coltuc Marius, modificarile aduse Codului civil sunt binevenite. Astfel, se poate divorta mai usor, prin acordul comun al partilor: la notar si judecator daca din mariaj un au rezultat copii ori la serviciul de stare civila daca din mariaj rezulta copil/copii.

„Merge mai rapid cu divortul…Cine se intelege la divort, se rupe una-doua. Cu patrimoniul e tot ca inainte, cea mai avantajoasa cale fiind cu regimul comun”, spune Bude. „Cu regimul matrimonial sunt noutati sub aspectul cotelor, in sensul ca se poate stabili un procent din bunurile achizitionate in comun”, puncteaza av.Coltuc Marius

Aceasta adauga faptul ca in cazul unei casatorii de peste 20 de ani, in care unul dintre soti intenteaza divort, partea lezata are dreptul la despagubiri. In discutie se afla despagubiri globale pentru parasire. Insa, nici aici nu se stie cunatumul despagubirilor si nici cum se calculeaza acesta si in ce termen se acorda.

 

 

 

 

 

 

Jurnalistul Luis Lazarus continuă lupta cu fosta iubită pentru custodia fetiţei sale Ana Beatrice

El a depus până acum două plângeri penale: pe numele Alinei Manolache pe motiv că aceasta ia îngrădit accesul la vizitarea micuţei şi pe numele concubinului acesteia, care a ameninţat cu sinuciderea dacă iubita îl

părăseşte. Pe rol mai e deschis un proces civil privind custodia minorei.

 

atac

„Justiţia m-a divorţat şi de copil“. Credeti ca e corect?

Numeroşi bărbaţi acuză instanţele de judecată că acordă custodia doar mamelor şi le îngrădesc dreptul de a-şi vedea copiii. „Justiţia din România m-a divorţat nu numai de soţie, ci şi de copilul meu“, afirmă unul dintre taţii care, după ce s-au despărţit legal de nevastă, şi-au dat seama că legătura lor cu propriul copil a devenit aproape inexistentă. Are voie să stea cu el doar două weekenduri pe lună.

Peste 100 de tătici adunaţi în Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (TATA) cer ca actuala legislaţie care se referă la încredinţarea copiilor, în cazurile de divorţ, să fie modificată în sensul instituirii unei custodii comune.

Mamele obţin custodia unică în 95% din cazuri

Preşedintele TATA, Bogdan Drăghici, spune că justiţia din România acordă, în peste 95% din dosarele de divorţ, custodia unică a copilului către mame. „În acest fel, taţii divorţaţi sunt reduşi la statutul de plătitori de pensie alimentară şi sunt deposedaţi brutal de drepturile parentale“, spune Drăghici.

În opinia tăticilor strânşi în Alianţa TATA, prin introducerea sistemului de custodie comună, copilul ar fi ferit de anumite traume care pot apărea în urma unui divorţ. „Mai grav este faptul că, deşi custodia unică este acordată de regulă mamei, programul de relaţii personale cu propriul copil – aşa-zisul program de vizitare – rezervat tatălui este unul simbolic, constând de cele mai multe ori în două finaluri de săptămână în fiecare lună, indiferent de vârsta copilului“, afirmă preşedintele TATA.

Mentalităţile discriminează, nu legea

Membrii alianţei mai cer să fie respectaţi şi la nivelul şcolilor. Bogdan Drăghici spune că un tătic divorţat este privit ca un infractor când merge la şcoală sau la grădiniţă şi se interesează de situaţia şcolară a copilului.

„Nu legislaţia, ci mentalităţile îi discriminează pe taţii români care divorţează. Legea prevede că cei doi părinţi au drepturi egale, dar mulţi dintre noi nu cred că bărbaţii şi femeile pot fi la fel de buni părinţi“, afirmă avocatul Cristi Sârbu, care s-a ocupat de multe divorţuri.

De cele mai multe ori, părinţii găsesc în acordarea custodiei şi programul de vizitare ocazia de a se şicana reciproc, fără a ţine seama de interesul copilului.

„În Statele Unite şi în restul Europei programul de vizitare este luat foarte în serios. Se precizează foarte strict modalitatea de vizitare, timpul exact în care copilul va sta cu fiecare dintre părinţi, dacă vizita va fi sau nu supravegheată de către un asistent social şi modul în care copilul va fi readus acasă“, explică avocatul. „Este un drept istoric, nu legal, pe care mama îl are asupra copilului.

Cu toţii ştim de mitul mamei, de imaginea Madonnei cu pruncul, de faptul că, spun psihologii, mama trebuie să fie un element continuu, tatăl este discontinuu în viaţa copilului“, explică Aurora Liiceanu, doctor în psihologie.

Dacă părinţii decid să-şi facă vieţi separate, este absolut necesar ca ei să rămână o echipă în ceea ce priveşte responsabilităţile pe care le au faţă de copil.

„În ultimii ani se reconsideră importanţa taţilor şi dreptul lor de a-şi vedea copiii. Pentru că, se ştie, frecvenţa interacţiunii duce la investiţia emoţională. Aşa că părinţii pot avea vieţi separate, dar obiectivul lor comun trebuie să rămână toată viaţa educaţia copilului. Cu alte cuvinte, părinţii trebuie să se pună pe planul doi“, spune doctorul în psihologie Aurora Liiceanu.

DISPERARE DE TATĂ

Un nevăzător se luptă să-şi câştige fetiţa

Răzvan Vasiliu este un tată disperat de deciziile instanţelor. Tânărul este nevăzător, iar în urmă cu şase ani soţia sa, nevăzătoare şi ea, a adus pe lume o fetiţă perfect sănătoasă pe care au numit-o Carina. Acum doi ani, tinerii au divorţat şi au început războiul pentru custodia fetiţei. „La prima instanţă, pe fond, s-a decis ca fetiţa să-mi fie încredinţată mie, după ce am adus martori care au arătat că mama se purta urât cu ea şi o bătea. Ulterior, instanţa a decis ca fetiţa să fie dată fostei soţii“, ne povesteşte Răzvan. Acum, tânărul, care este profesor de religie, a atacat decizia instanţei şi stă cu frica în sân că executorii îi vor lua copilul.