DAE

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA

de

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA.Potrivit prevederilor art. 267 TFUE, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea tratatelor si cu privire la validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii.


Judecatoria Deva, incheierea din 23.02.2011, dosar nr. 808/221/2010

Pe rol fiind actiunea petentului Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor Arad – Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Hunedoara in contradictoriu cu intimata SC B.C.R. SA, avand ca obiect aplicare sanctiune contraventionala; cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenienta C.E.M., avand ca obiect constatare clauze abuzive.

Instanta pune in discutie cererea formulata de intimata SC B.C.R. SA privind sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru a raspunde la urmatoarele intrebari:

Notiunile de obiect al contractului si de raport calitate-pret, astfel cum sunt acestea mentionate in Directiva 93/13, includ, in domeniul contractelor de credit cu consumatorii, elementele care formeaza DAE [n.red. dobanda anuala efectiva] perceputa de institutia bancara ca si contraprestatie pentru acordarea creditului?
Din moment ce Legea nr. 193/2000 cuprinde o prevedere care transpune dispozitiile art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13, instantele nationale mai au posibilitatea sa procedeze la analiza presupusului caracter abuziv al unor clauze din contractele de credit care se refera la determinarea elementelor componente ale DAE?

Avocat M.R., pentru intimata SC B.C.R. SA, arata ca isi sustine cererea asa cum a fost formulata in scris si insista si cu privire la suspendarea judecatii pana la pronuntarea Curtii.

Avocat F.O., pentru intervenienta, solicita respingerea cererii de sesizare a Curtii si a cererii de suspendare. Instanta pune in vedere avocatilor partilor ca s-a acordat cuvantul doar cu privire la cererea de sesizare a Curtii, urmand ca dupa ce instanta se va pronunta pe acest aspect sa se puna in discutie, eventual, si cererea de suspendare.

Avocat F.O. arata ca se impune respingerea cererii de sesizare a Curtii, avand in vedere ca, prin Ordonanta din 16 noiembrie 2010, data in cauza C-76/101, Curtea si-a expus deja pozitia.

Avocat M.R., in replica, arata ca nu s-a clarificat problema daca, tinand cont de prevederile art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13, care exclud clauzele referitoare la obiectul si pretul contractului, de la controlul caracterului abuziv, instantele nationale au sau nu competenta de a analiza astfel de clauze.

Avocat F.O. arata ca din considerentele Ordonantei din 16 noiembrie 2010, data in cauza C-76/10, rezulta implicit raspunsul la intrebarile intimatei.

Instanta, analizand cererea intimatei SC B.C.R. SA privind sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, constata urmatoarele:

Potrivit prevederilor art. 267 TFUE, in partea relevanta in prezenta procedura, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la interpretarea tratatelor si cu privire la validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii.

In cazul in care o asemenea chestiune se invoca in fata unei instante dintr-un stat membru, aceasta instanta poate, in cazul in care apreciaza ca o decizie in aceasta privinta ii este necesara pentru a pronunta o hotarare, sa ceara Curtii sa se pronunte cu privire la aceasta chestiune; in cazul in care o asemenea chestiune se invoca intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac in dreptul intern, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea.

Obiectul prezentei actiuni vizeaza pretinsul caracter abuziv al clauzei inserate la pct. 5 din contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 1112/F/23.05.2007, in baza careia s-a modificat dobanda de la 10,5% pe an, la 11,4% pe an.

 

 

 

 

 

Practica instantelor romanesti in materia clauzelor abuzive – AVOCAT BANCA

O legislatie naţionala poate prevedea nulitatea unui contract incheiat intre un consumator si un comerciant care cuprinde o clauza abuziva daca astfel se asigura o mai buna protectie a consumatorului, au decis magistratii Curtii de Justitie a Uniunii Europene

de

Potrivit Directivei 93/13 (Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii – JO L 95, p. 29, Editie speciala, 15/vol. 2, p. 273, www.curia.europa.eu), clauzele abuzive

inserate intr-un contract incheiat cu un consumator de catre un vanzator sau un furnizor, impuse de acesta, nu creeaza obligatii pentru consumator.

In aceasta privinta, o clauza trebuie considerata ca fiind abuziva in cazul in care, in contradictie cu cerinta de buna-credinta, provoaca un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor care decurg din contract, in detrimentul consumatorului. Cu toate acestea, contractul care cuprinde o astfel de clauza continua sa angajeze partile in cazul in care poate continua sa existe fara aceasta.

Doamna Pereničová si domnul Perenič au obtinut un credit de 150 000 SKK (4 979 de euro) de la SOS, institutie nebancara care ofera credite de consum in temeiul unor contracte standardizate. Potrivit contractului de credit, imprumutul trebuie rambursat in 32 de rate lunare in cuantum de 6 000 SKK (199 de euro), la care se adauga a treizeci si treia rata, egala cu valoarea creditului acordat. Beneficiarii creditului sunt astfel obligati sa ramburseze o suma de 342 000 SKK (11 352 de euro).

Dobanda anuala efectiva (DAE) a creditului – si anume suma cheltuielilor legate de acesta aflate in sarcina consumatorului – a fost stabilita in contractul respectiv la 48,63 %, in conditiile in care, potrivit calculului efectuat de instanta slovaca de trimitere, aceasta se ridica de fapt la 58,76 %.

Doamna Pereničová si domnul Perenič au introdus o actiune la Okresný súd Prešov (Tribunalul Departamental Prešov, Slovacia) pentru a se constata ca contractul lor de credit contine mai multe clauze abuzive, cum ar fi indicarea inexacta a DAE, si solicita de asemenea acestei instante sa constate nulitatea intregului contract.

Instanta slovaca intreaba Curtea daca directiva ii permite sa constate nulitatea unui contract de credit de consum care cuprinde clauze abuzive atunci cand o astfel de solutie ar fi mai avantajoasa pentru consumator. Astfel, dupa cum precizeaza instanta nationala, in cazul declararii nulitatii, consumatorii vizati ar fi obligati sa plateasca doar dobanzile de intarziere, la un nivel de 9 %, si nu toate cheltuielile aferente creditului acordat, care ar fi mult mai mari decat aceste dobanzi.

In hotararea pronuntata, Curtea aminteste mai intai ca obiectivul urmarit de directiva consta in eliminarea clauzelor abuzive incluse in contractele de credit de consum, mentinand totodata, daca este posibil, validitatea intregului contract, iar nu in anularea tuturor contractelor care contin astfel de clauze.

In continuare, in ceea ce priveste criteriile care permit sa se aprecieze daca un contract poate continua sa existe efectiv fara clauzele abuzive, Curtea releva ca trebuie aplicata o abordare obiectiva, potrivit careia situatia uneia dintre partile la contract, in speta consumatorul, nu poate fi considerata criteriul determinant care decide soarta viitoare a contractului. Prin urmare, directiva se opune ca, la aprecierea aspectului daca un contract care contine una sau mai multe clauze abuzive poate continua sa existe fara clauzele mentionate, sa fie luate in considerare numai efectele avantajoase pentru consumator ale anularii contractului in totalitate.

Cu toate acestea, Curtea constata ca directiva nu a realizat decat o armonizare partiala si minimala a legislatiilor nationale privind clauzele abuzive, recunoscand totodata statelor membre posibilitatea de a asigura consumatorilor un nivel mai ridicat de protectie decat cel pe care aceasta il prevede. Prin urmare, directiva nu se opune ca un stat membru sa prevada, cu respectarea dreptului Uniunii, o reglementare nationala care permite sa se declare nulitatea intregului contract incheiat intre un comerciant si un consumator si care contine una sau mai multe clauze abuzive atunci cand se dovedeste ca aceasta asigura o protectie mai buna a consumatorului.

Inmatricularea autovehiculelor pe teritoriul UE ar putea fi simplificata.Ce se intampla cu taxa de poluare?

de

Comisia Europeana a lansat, joi, 3 martie, o consultare publica care vizeaza simplificarea formalitatilor si conditiilor necesare pentru inmatricularea autovehiculelor pe teritoriul Uniunii Europene.

 

 

Initiativa face parte din setul de actiuni cuprinse in Raportul pe tema Actului privind Piata Unica pe 2010 si va servi drept baza pentru o noua initiativa legislativa, ce va fi lansata de (COM) pe parcursul acestui an.

Consultarea vizeaza identificarea problemelor care pot aparea atunci cand cetatenii europeni sau companiile doresc sa inmatriculeze autovehicule in alte state UE decat cele de resedinta sau autovehicule aduse din alte state europene decat cele de resedinta si reducerea costurilor si timpului consumat pentru astfel de demersuri.

COM precizeaza ca, atunci cand cetatenii si companiile europene cumpara sau transfera autovehicule in alte state membre ale UE, se confrunta frecvent cu numeroase formalitati de re-inmatriculare, birocratie si chiar plata dubla a taxelor de inmatriculare, toate acestea din cauza faptului ca legislatiile nationale in acest domeniu nu sunt armonizate si aplicate intr-un mod coordonat.

Totodata, Comisia doreste sa colecteze, prin consultarea lansata joi, opiniile cetatenilor si ale celorlalti actori implicati in inmatricularea autovehiculelor, dar si sa contureze noi actiuni care sa duca la inlaturarea obstacolelor birocratice existente in acest domeniu si care impiedica libera miscare a bunurilor si serviciilor in UE.

Partile interesate sunt invitate sa isi transmita contributiile, online, pana la data de 26 mai 2011.

Sursa: Departamentul pentru Afaceri Europene