Explicatiile duratei foarte lungi a unui proces in Romania

Membru al gruparii Bahaian refugiat în arest. Codruta Kovesi explica pentru Gândul de ce dosarele dureaza asa de mult în România.  Ultimul suspect retinut în dosarul Bahaian nu a fost capturat ci s-a predat singur autoritatilor

judiciare. Dan Negurean era cautat de politie, dar el a venit singur si i-a declarat procurorului: “Vreau sa fiu arestat pentru ca îmi este frica”. Negurean le-a dat de înteles procurorilor ca membrii bandei ramasi în libertate sunt gata sa-l lichideze oricând. “In vremurile astea, pentru mine e mai bine sa fiu în arest”, a mai spus Negurean. Surse judiciare au declarat pentru Gândul ca, în cadrul gruparii conduse de Sergiu Bahaian, Negurean era ceea ce în limbajul interlopilor se numeste “sageata” sau “înaintas”, adica executa anumite comenzi date de lider.

Pe numele lui Negurean, procurorii au emis o ordonanta de retinere pentru 24 de ore, iar ieri Tribunalul Ialomita l-a arestat pentru constituire de grup infractional organizat si complicitate la înselaciune în conventii prin emiterea de cecuri si alte instrumente de plata fara acoperire.

Procurorul general al României, Codruta Kovesi, a comentat pentru Gândul modul în care s-a ajuns la constituirea dosarului Bahaian: “Noi aveam înregistrate la parchetele de pe lânga tribunale doua tipuri de dosare. Unele pentru disparitii de persoane si altele pentru infractiuni economico-financiare. Nu aveam confirmarea ca între ele exista o legatura. Abia saptamâna trecuta, un informator ne-a furnizat datele care ne-au permis sa facem legatura: numele si prenumele celor morti, data când au fost ucisi, modul de operare, locul unde au fost îngropati etc. Au fost verificate informatiile primite si s-a trecut la actiune, aceasta este, pe scurt, povestea dosarului Bahaian”.

Kovesi spune ca acest caz nu poate fi comparat cu unul tipic al mafiei italiene dar ca are, totusi, un caracter de premiera: “Parchetul a avut de-a face pâna acum cu un mod de actiune clasic al gruparilor de crima organizata. De regula, infractiunile economico-financiare nu erau însotite si de actiuni de violenta, savârsite cu cruzime. Cazul Bahaian ne arata ca gruparile de crima organizata îsi diversifica modul de activitate si ca îmbina deja infractiunile economico-financiare cu cele de violenta. Putem spune ca este vorba de o premiera pentru ca am constatat ca nu e vorba doar de o crima, ci de un mod de actiune cu caracter de continuitate”.

La întrebarea ziarului Gândul daca asistam la o crestere spectaculoasa a actiunilor de crima organizata, Kovesi a infirmat acest lucru precizând ca, din punct de vedere statistic, cresterea din ultimul an este de 0,9 la suta. Întrebat de ce dureaza atât de mult solutionarea unui dosar de crima organizata – precum Bahaian, Ciorogârla sau clanul Corduneanu – procurorul general a precizat: “Aceste grupari de crima organizata sunt ermetice, nu primesc pe oricine în cercul lor. Este foarte greu sa infiltrezi un informator în aceste conditii. De regula, o asemenea grupare are cel putin 15-20 de membri, care sunt monitorizati, filati, ascultati etc. Aceasta presupune timp si resurse umane iar un procuror DIICOT lucreaza la mai multe dosare în acelasi timp.

Sursa: Gandul