11.10.2019 la #livecoltucCe fac daca dau intr o groapa pe carosabil?
Publicată de Marius Vicentiu Coltuc pe Joi, 10 octombrie 2019
Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, alături de celelalte criterii de evaluare a despăgubirilor, jurisprudența este un reper în stabilirea cuantumului daunelor morale, menită scopului de a nu se ajunge la discrepanțe majore între cuantumul sumelor acordate persoanelor îndreptățite.
În speță, argumentul instanței de apel („apelanta-pârâtă nu a depus jurisprudența în spețe similare din care să rezulte că despăgubirile acordate au fost mult mai mici decât cele din cauză, ci doar a enumerat anumite decizii de speță, pe care Curtea nu le poate lua în considerare, neputând stabili dacă situațiile din cauzele respective au elemente de similitudine cu litigiul de față„) este nelegal, întrucât apelanta-pârâtă a indicat în mod concret decizii de speță și a invocat, ca motiv de apel, faptul că legislația nu cuprinde criterii concrete de evaluare, jurisprudența fiind unicul criteriu oferit de lege, iar instanțele de judecată au obligația de a face o corectă aplicare a acestuia, astfel încât curtea de apel trebuia să manifeste preocupare în a analiza jurisprudența din cauze similare, pentru a cuantifica daunele morale în acord cu practica constantă, unitară în materie.
(Decizia nr. 422 din 14 februarie 2018, pronunțată de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție)
|
Multumim avocat Coltuc Marius Vicentiu https://www.coltuc.ro
|
|
Pentru o anumită categorie de animale de companie, legislaţia în vigoare stabileşte că cetăţenii sunt obligaţi să încheie asigurare de răspundere civilă. Dacă proprietarii nu depun la poliţie un act din care să reiasă existenţa poliţei de asigurare, aceştia pot fi amendaţi cu sume de până la 1.500 de lei.
Proprietarii sunt răspunzători de daunele cauzate de animalele lor, potrivit Codului civil, chiar dacă acestea au scăpat de sub pază. În acest sens, proprietarii de câini periculoşi din categoria I sunt nevoiţi să încheie asigurare de răspundere civilă pentru aceştia, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi.
Concret, în categoria I de câini periculoşi intră cei de luptă şi cei de atac, ce sunt asimilaţi, prin caracterele morfologice, cu câini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor (câinii proveniţi din încrucişarea raselor).
Citeste si https://www.coltuc.ro/blog/avocatul-animalelor/inregistrarea-cainilor-cu-stapan-avocatul-animalelor/
Termenul de plată a despăgubirilor este mai mic în prezent, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA). Cele mai recente statistici în domeniu ne arată că asigurătorii au plătit în 2016 despăgubirile încadrându-se, cât de cât, în termenele legale. Dacă plătesc despăgubirile depășind termenul legal sau le diminuează în mod nejustificat, asigurătorii sunt obligați la penalități de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere.
Cel prejudiciat în urma unui accident de mașină poate trimite cererea de despăgubire, direct sau prin mandatar, la asigurătorul RCA al vinovatului sau la propriul asigurător RCA (dacă a cumpărat serviciul de decontare directă când și-a făcut polița de asigurare), potrivit Legii nr. 132/2017 (noua Lege RCA). Dacă e vorba de situații în care Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR) oferă despăgubirile, spre exemplu, atunci când nu se cunoaște vinovatul sau acesta nu a avut asigurare, atunci cererea se face către BAAR.
Cererea de despăgubire se va rezolva numai după depunerea unor documente din care să rezulte: dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei; întinderea prejudiciului; legătura dintre întinderea prejudiciului și modul de producere al evenimentului.
Conform legii, în 30 de zile, asigurătorul care a primit cererea trebuie fie să răspundă, formulând o ofertă de despăgubire justificată, fie să notifice în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat (în total/în parte) pretențiile de despăgubire. „Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii„, scrie în lege.
Practic, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi RCA, termenul maxim în care trebuie rezolvat un dosar de despăgubire a scăzut de trei ori – în vechea reglementare (OUG nr. 54/2016) aveam un termen maxim de trei luni.
Dacă asigurătorul a răspuns în acest termen și a oferit o despăgubire, solicitantul poate să o accepte sau nu. „Cuantumul despăgubirii plătite se va reanaliza la solicitarea persoanei prejudiciate pe baza documentelor justificative depuse ulterior plății„, scrie în Norma RCA nr. 20/2017 referitor la situația în care cel prejudiciat pretinde mai mult decât i se oferă. Asigurătorul trebuie să răspundă cererii de reanalizare a despăgubirilor fie efectuând plata diferenței, fie notificând în scris solicitantului motivele pentru care a refuzat. Evident, dacă părțile nu se înțeleg, lucrurile vor ajunge în instanță (sau la un organism de soluționare alternativă a litigiilor).
Despăgubirea trebuie plătită, conform legii, în zece zile de la data acceptării ofertei. Dacă s-a ajuns în instanță, termenul de zece zile se aplică la fel, dar curge de la momentul când asigurătorul primește hotărârea judecătorească definitivă (sau acordul de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire, dacă problema a fost soluționată alternativ).
Dacă nu le plătește la timp sau plătește mai puțin decât trebuie, asigurătorul datorează penalități de 0,2% pe zi de întârziere. Ele se calculează raportat la nivelul sumei de despăgubire cuvenită (pentru întârzieri) sau la diferența de sumă neachitată (pentru cazul când plătește mai puțin decât se cuvine).
„Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) (adică în zece zile – n.red.) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii. În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească„, scrie, mai exact, în Legea RCA.
Se va sesiza oare asigurătorul de bunăvoie și nesilit de nimeni cu privire la plata acestor penalități? Greu de imaginat, ceea ce înseamnă că ele trebuie cerute de cel care primește despăgubirea (eventual, chiar în instanță). Cei nemulțumiți de modul cum asigurătorul gestionează problema dosarului de despăgubire pot să facă o reclamație la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Petiția, alături de documentele doveditoare, se poate faceaici.
„Aspectul cel mai des reclamat de către petenți în 2016 a fost neplata/plata parțială a despăgubirilor / valorilor de răscumpărare solicitate de către asigurați/păgubiți, în 7.345 cazuri, acestea reprezentând un procent de 80,22% din total. Printre alte aspecte sesizate s-au numărat și solicitări de recalculare a valorii despăgubirilor, respectiv nerespectarea condițiilor contractuale /Normelor RCA„, arată ASF într-o analiză proprie.
Potrivit unei analize recente a ASF, durata medie de plată a dosarelor în semestrul II din 2016 a fost de 11,62 de zile/dosar. Pentru aproape 70% dintre dosarele achitate, plata a fost făcută în termenul legal. Totuși, trebuie să avem în vedere că atunci erau în vigoare alte prevederi, iar rezolvarea dosarului se putea face în maximum trei luni de zile.
Cea mai mare depășire a termenului legal de plată a fost înregistrată la Asirom – 183 de zile. Alături de City Insurance, cele două societăți de asigurare sunt ultimele în clasament la capitolul plăților la timp. La polul opus, Omniasig, urmată de Allianz și Generali conduc clasamentul.
„Analiza comparativă a datelor rezultate din situația plăților în termenul legal al dosarelor de daună RCA avizate pentru pagube materiale în semestrul II. 2016 față de semestrul I. 2016 arată că societățile de asigurare și-au îmbunătățit activitatea de instrumentare și plată a dosarelor de daună, procentul dosarelor plătite în termen legal crescând cu 27,54 puncte procentuale”, arată ASF în analiza sa, iar concluzia nu poate decât să ne bucure.
Planurile noastre de călătorie se pot strica foarte ușor atunci când compania de zbor ne surprinde cu vestea că zborul s-a anulat. S-a întâmplat de mai multe ori în ultima vreme ca astfel de anulări să fie rezultatul unor greve, fie ale controlorilor de trafic aerian, fie ale piloților sau ale altor angajați. Astăzi, controlorii de trafic aerian au declanșat o grevă generală care a dus la perturbarea mai multor zboruri programate. În astfel de situații, este bine să știm care sunt drepturile noastre ca pasageri, potrivit reglementărilor din Uniunea Europeană (UE).
Dacă zborul nostru este anulat din cauza unor circumstanțe extraordinare, precum grevele sau condițiile meteorologice nefavorabile, compania aeriană trebuie să ne acorde asistență și dreptul de a opta între mai multe soluții, așa cum vom vedea mai jos. Cu toate acestea, potrivit Regulamentului (CE) nr. 261/2004 și Orientărilor interpretative oferite de Comisia Europeană, compania aeriană nu ne datorează despăgubiri în aceste situații, dar poate să aleagă să o facă. În schimb, avem dreptul la unul dintre următoarele lucruri:
Notă: Potrivit unei hotărâri recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene, o problemă tehnică care apare în timpul întreținerii aeronavei sau este cauzată de lipsa de întreținere a unei aeronave nu poate fi considerată „circumstanță extraordinară”, prin urmare, în aceste cazuri, compania ne datorează despăgubiri.
În cazul în care suntem anunțați de anularea zborului când am ajuns deja la aeroport și optăm pentru redirecționarea zborului, avem dreptul, din partea companiei respective, la mese și băuturi răcoritoare, în funcție de timpul de așteptare, precum și la două apeluri telefonice, mesaje sau e-mail-uri, potrivit explicațiilor oferite pe unul dintre site-urile oficiale ale UE, Europa.eu. În orice caz, atunci când suntem reprogramați sau deviați pe alte rute către destinația finală, condițiile de zbor trebuie să fie comparabile celor pentru care am cumpărat inițial biletul.
A obtinut suma de 21.000 lei
Partea doreste sa isi pastreze anonimatul
Modificarea Legii malpraxisului – dezbatere publica Daca va fi aprobat in forma actuala, sustin autoritatile, pacientii ar urma sa obtina mai usor daunele care li se cuvin, iar instantele ar fi degrevate.
Noul proiect de lege va permite pacientilor sa obtina mai usor daune in urma unei erori medicale si sa nu mai ajunga in justitie de la inceput.
Acest lucru va fi posibil prin stabilirea unei proceduri obligatorii de solutionare pe cale amiabila, inainte de initierea demersurilor juridice.
Intre noutati se mai numara faptul ca procedura se desfasoara intre cadrul medical, pacient si asigurator.
Pacientul nu va plati nimic in cursul procedurii, eliminandu-se taxa pe care acesta trebuia sa o plateasca pentru experti.
Ce se intampla daca zborul tau este intarziat?
In timpul asteptarii, trebuie sa primesti informatii cu privire la drepturile tale, si asistenta, dupa cum urmeaza:
* In cazul unei intarzieri de cel putin doua ore, in functie de distanta care trebuie parcursa, ai dreptul la mese gratuite si bauturi racoritoare in cantitate direct proportionala cu timpul de asteptare, plus doua mesaje gratuite (telefon, fax sau e-mail);
* In cazul unei intarzieri de cinci ore sau mai mult, poti solicita rambursarea costului biletului, dar numai cu conditia renuntarii la calatorie;
* In cazul in care zborul tau se amana pana in ziua urmatoare, ai dreptul la cazare gratuita, transport gratuit intre aeroport si locul cazarii, la mese si bauturi racoritoare.
De asemenea, daca zborul ajunge la destinatie cu o intarziere de trei ore sau mai mult, poti avea dreptul la o compensatie similara celei aplicabile in cazul anularii.
Ce se intampla daca zborul tau are rezervari mai multe decat locuri?
Daca ai un bilet valabil si ai facut check-in-ul la timp, dar ti se refuza imbarcarea, ai dreptul la o compensatie intre 250 si 600 de euro. In cazul in care iti ofera un zbor alternativ, cu un program similar, operatorul aerian poate reduce cu 50% aceste compensatii.
Ce se intampla daca zborul tau este anulat?
Compania aeriana trebuie sa-ti ofere doua mesaje gratuite (telefon, fax sau e-mail), mese gratuite, bauturi racoritoare, hotel si transport gratuit, in cazul in care ai nevoie sa stai peste noapte.
In plus, ai posibilitatea de a alege intre:
* Restituirea costului total al zborului, in termen de sapte zile;
* Redirectionarea la destinatia finala, cu prima ocazie sau la o data ulterioara, convenabila pentru tine.
De asemenea, ai dreptul la despagubiri intre 250 si 600 de euro, in functie de momentul in care ai fost informat de anulare si de cauza acesteia.
Nu ai dreptul la despagubiri in cazul in care:
* Anularea zborului este cauzata de imprejurari exceptionale, care nu au putut fi evitate, cum ar fi incidentul petrecut in 2010, cu norul vulcanic;
* Ai fost informat despre anulare cu doua saptamani inainte de data plecarii;
* Ai fost informat intr-un termen mai scurt de 14 zile, dar ti s-a oferit redirectionarea in conditii apropiate de orarul initial.
Ce se poate face in cazul in care bagajele tale sunt pierdute sau deteriorate?
In cazul in care bagajele tale au fost pierdute sau deteriorate ai dreptul, in conformitate cu politica companiei aeriene, de a primi o despagubire de pana la 1.220 euro. Pentru a o obtine, trimite solicitarea ta companiei aeriene in termen de sapte zile – in cazul deteriorarii – sau de 21 de zile – in cazul in care bagajul ajunge cu intarziere.
Este bine sa anunti compania imediat dupa incident, chiar daca cererea efectiva de rambursare este trimisa ulterior, in termenele mentionate.
Daca doriti detalii puteti consulta gratuit expertii nostrii, dand click aici.
Valoarea daunei medii platite pentru vatamari corporale este de 62.868 lei.
Suma totala a primelor de asigurare subscrise pentru asigurarile de raspundere civila auto RCA in anul 2011 a atins valoarea de peste 1.959 milioane de lei, in
scadere cu 21% pe total piata, comparativ cu anul 2010, cand primele subscrise pentru asigurarile obligatorii RCA au fost de 2.464 milioane de lei.
De asemenea, numarul contractelor de asigurare incheiate a inregistrat o usoara scadere fata de anul trecut, respectiv de 2%, fiind subscrise un numar total de 6.400.241 polite de asigurare, fata de 6.554.509 anul trecut.
Sursa: Wall Street
”In anul 2011 exista pe rolul instantelor 11 actiuni introduse de cetateni sau firme de asigurare care reclama ca si-au avariat autovehiculele in gropile din oras. Valoarea totala a despagubirilor solicitate de reclamanti in toate cele 11
procese se ridica la 52.313 lei. La acestea se adauga doua actiuni similare pentru care procesul s-a terminat, hotararea judecatoreasca fiind favorabila municipalitatii. Despagubirile ce fusesera solicitate de reclamanti in aceste 2 procese au fost de 2.581 lei”, a declarat Mirela Gligore, purtatorul de cuvant al primariei Sibiu.
Avocatii sibieni spun ca astfel de procese nu sunt rare, dar ca sansele de castig nu sunt foarte mari. „In primul rand trebuie vazut exact ce s-a intamplat, daca intr-adevar ati suferit o avarie la masina din cauza gropii respective. Apoi se face expertiza si de stricaciuni normal trebuie sa raspunda administratorul drumului, in cazul in care defectiunea are loc pe raza municipiului Sibiu – primaria Sibiu. Dupa aceea, daca se stabileste prin expertiza tehnica ca avariile se datoreaza tocmai acestui fapt atunci evident ca se pot obtine costurile reparatiei. Intr-adevar, din cate am auzit sunt ceva cauze pe rol pe aceasta speta dar biroul nostrum nu a intrat pana acum in astfel de procese. Ce pot eu sa va spun este ca ele sunt si castigate, dar si pierdute”,
Cunoscutul om de afaceri Viorel Catarama, detinatorul unui Ferrari Scaglieti si al unui Maybach, este printre cei acceptati de asiguratori in conditiile mai inainte enuntate.
„Am Casco pentru aceste masini, politele fiind incheiate in Romania, la Omniasig. Nu stiu detaliile despre aceste polite, dar probabil cotatiile sunt destul de bune, intrucat am toate fabricile, tot patrimoniul, in asigurare la aceasta societate. Cu Ferarri nu am avut vreun eveniment, iar cu Maybach-ul am avut un singur eveniment acum cativa ani”, a spus Viorel Catarama.
Sunt oameni de afaceri care considera ca asigurarile sunt mai costisitoare decat daca si-ar administra masinile singuri. Asa este si cazul lui Ionut Negoita, proprietarul RIN Grand Hotel si posesorul unui Morgan.
„De cativa ani am o filosofie prin care nu mai fac asigurare la masini. Facand niste calcule, am constatat ca pot iesi mult mai ieftin daca mi le administrez singur. Administrand intern toata flota, inclusiv masinile scumpe, costurile cu despagubirile care ar fi fost acoperite de Casco s-au situat in ultimii ani la 20%-25% din cat m-ar fi costat primele de asigurare. Am iesit de patru-cinci ori mai ieftin“, ne-a declarat Negoita.
Abordarea acestui segment special de clienti, cei cu masini foarte scumpe, reiese cel mai bine din explicatiile reprezentantilor Generali, care declara ca primesc in asigurare doar clientii care au incheiate cu ei si asigurari Corporate.
„Asigurarea unor astfel de vehicule necesita o atentie speciala din partea unui asigurator, din cauza acumularii mari de risc pe care o reprezinta. La Generali Romania, in principiu, cine doreste sa asigure un astfel de risc trebuie sa aiba deja incheiate la Generali si alte asigurari Corporate (pentru firma la care este proprietar /coproprietar)”, spune Radu Ionescu, sef serviciu auto in companie.
Asigurarile pentru vehicule de astfel de valori se oferteaza si se incheie exclusiv cu acordul Directiei Centrale a companiei. Pretul, dar si alte elemente ale asigurarii, cum ar fi: franciza, procentajul neacoperit in caz de dauna totala depind mult de profilul solicitantului, mai mult decat de vehicul in sine.
1. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
VISOVAN GHEORGHE, primar al comunei Rozavlea jud. Maramures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infracti
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
– omisiunea de a furniza, cu stiinta, datele cerute potrivit legii pentru obtinerea de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor si
– schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor;
PARJOL ALEXANDRU, director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A. si MEZEI IOAN, inspector de santier, in sarcina carora s-a retinut complicitate la infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 6 februarie 2004, a fost incheiat contractul de asistenta financiara nerambursabila finantat din fonduri SAPARD intre Agentia SAPARD a€“ Romania (in calitate de autoritate contractanta) si Consiliul Local al Primariei Rozavlea, judetul Maramures (in calitate de beneficiar), obiectul contractului fiind implementarea proiectului intitulat a€žAlimentare cu apa potabila a localitatii Rozavlea judetul Maramuresa€ť.
Cu ocazia incheierii si derularii acestui contract, inculpatul Visovan Gheorghe, in calitate de reprezentant legal al beneficiarului a€“ Consiliul Local Rozavlea, a prezentat reprezentantilor Agentiei SAPARD documente si declaratii false, inexacte si incomplete (avize, memoriile justificative, proiectul tehnic, etc) avand ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Comunitatilor Europene in valoare de 1.416.640,28 lei (RON) (aproximativ 349.787,72 euro) reprezentand intreaga finantare acordata prin programul SAPARD Consiliului Local Rozavlea.
De asemenea, in aceleasi imprejurari, Visovan Gheorghe a omis cu stiinta sa furnizeze informatiile privind implementarea partiala a unui proiect asemanator in anii 1997 a€“ 1998 si a utilizat o parte din fonduri in alte scopuri decat cele prevazute in Proiectul tehnic.
Inculpatii Mezei Ioan, in calitate de inspector de santier desemnat pentru supravegherea lucrarilor necesare realizarii proiectului si Parjol Alexandru, in calitate de director general al S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A., au completat documente in care au consemnat efectuarea unor lucrari care in realitate nu s-au realizat (respectiv montarea unor conducte si folosirea unei anumite cantitati de materiale de constructii care in realitate nu a fost utilizate), documente ce au fost prezentate Autoritatii Contractante de catre Visovan Gheorghe .
Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Consiliul Local Rozavlea s-au constituit parte civila cu suma de 1.416.640,28 lei reprezentand valoarea intregii finantari acordate.
In vederea recuperarii prejudiciului s-a dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile si imobile apartinand inculpatilor si partii responsabile civilmente S.C. a€žIntreprindere Montaj Instalatiia€ť S.A.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Baia Mare.
2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Timisoara au dispus trimiterea in judecata a inculpatului DUTA LEONTIN, primar al comunei Biled jud. Timis, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de:
– tentativa la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete in scopul obtinerii pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea, ori in numele lor si
– fals in declaratii.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 15 mai 2009, inculpatul Duta Leontin, primarul comunei Biled, judetul Timis, a intocmit si depus la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Timisoara (APIA) Timis o cerere prin care solicita plata subventiilor din bugetul general al Comunitatilor Europene pentru suprafata de 63,7 ha de pasune situata pe raza comunei Biled, judetul Timis. Cu aceeasi ocazie, inculpatul a completat si o declaratie pe proprie raspundere in care a consemnat in fals ca pe suprafata de pasune pentru care solicita sprijin nu au fost incheiate contracte de arenda, concesiune, inchiriere, etc. si nu se incaseaza taxe de pasunat, in conditiile in care terenul fusese inchiriat pe o durata de opt ani unei asociatii pentru cresterea animalelor.
Intrucat reprezentantii APIA Timis au cunoscut aceasta situatie, nu a fost aprobata acordarea subventiei.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Timis.
3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a inculpatei PATRASCU TUDORA, presedinta Asociatiei DUNARG Oltenita, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 24 noiembrie 2004, Asociatia Dunarg Oltenita din judetul Calarasi, reprezentata de presedinta acesteia, inculpata Patrascu Tudora, a incheiat, in calitate de beneficiar, cu Ministerul Integrarii Europene (autoritatea contractanta) un contract de asistenta financiara finantat cu fonduri PHARE avand ca obiect punerea in practica a proiectului intitulat a€žAgentia Transfrontaliera de Dezvoltare a Afacerilora€ť, cu scopul de a oferi oamenilor de afaceri din orasele zonei de granita Oltenita – Romania si Tutrakan – Bulgaria informatii cu privire la oportunitatile economice si comerciale existente in cele doua localitati si la cresterea gradului de cooperare transfrontaliera.
La datele de 25 noiembrie 2004, respectiv 25 octombrie 2005, inculpata Patrascu Tudora a depus la autoritatea contractanta documente si declaratii false (contracte de prestari servicii, contracte de achizitie, liste cu participantii la cursurile de instruire si conferinte, etc.) din care rezulta faptul ca fondurile comunitare alocate cu titlul de avans in proiect ar fi fost utilizate in scopul pentru care au fost acordate.
In aceasta modalitate, bugetul general al Comunitatii Europene a fost prejudiciat cu suma de 37.440 euro, bani ce au fost restituiti de inculpata.
Dosarul a fost inaintat spre judecare Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie a€“ Serviciul Teritorial Ploiesti au dispus trimiterea in judecata a inculpatului ENACHE COSTEL, profesor I (instructor de politie principal) in cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, in sarcina caruia a fost retinuta infractiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
In cursul lunii mai 2009, inculpatul Enache Costel, in calitate de profesor si de sef al comisiei metodice al promotiei 2009 din cadrul Scolii de Agenti de Politie a€žVasile Lascara€ť Campina, a intocmit subiectele necesare evaluarii elevilor la una din disciplinele de studiu, evaluare ce urma a fi sustinuta de catre toti elevii din anul terminal la data de 8 mai 2009. Nota la acest examen avea o pondere in media generala de absolvire a scolii, in functie de aceasta medie efectuandu-se si repartitia finala.
La data de 7 mai 2009, inculpatul a pus la dispozitia uneia dintre eleve aceste subiecte cat si rezolvarea acestora, comunicand astfel informatii nedestinate publicitatii. Subiectele au ajuns in posesia mai multor elevi, astfel ca o clasa intreaga a obtinut nota 10 la examenul respectiv.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Campina.
5. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:
CIMPEANU IOAN, comisar sef de politie, sef al Biroului regim permise de conducere si examinari din cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (S.P.C.R.P.C.I.V.) Satu Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual;
ARDELEANU CIPRIAN a€“ STEFAN, agent de politie in cadrul I.P.J. Satu a€“ Mare, Politia Mun. Satu a€“ Mare, Biroul Politiei Rutiere, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si fals intelectual;
BODAN GRIGORE, fost instructor auto, in prezent agent sef adjunct in cadrul Penitenciarului Satu a€“ Mare, in sarcina caruia s-a retinut instigare la infractiunea abuz in serviciu contra intereselor publice, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial si instigare la infractiunea de fals intelectual.
In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:
La data de 3 februarie 2009, inculpatul Bodan Grigore a fost oprit in trafic de inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan pentru ca nu acordase prioritate unui pieton angajat in traversare regulamentara si nu a oprit autoturismul, desi observase ca este urmarit de un echipaj de politie.
Pentru a nu-i fi suspendat dreptul de a conduce, inculpatul Bodan Grigore l-a determinat pe inculpatul Cimpeanu Ioan ca, prin autoritatea pe care o are asupra subordonatului sau, Ardeleanu Ciprian Stefan, sa faca presiuni asupra acestuia din urma in sensul de a constata o alta contraventie decat cea reala, prevazuta cu o sanctiune mai blanda.
In aceste conditii, la aceeasi data, inculpatul Ardeleanu Ciprian Stefan a intocmit un proces verbal de sanctionare contraventionala a inculpatului Bodan Grigore in care a consemnat o stare de fapt nereala si a aplicat o sanctiune contraventionala mai blanda, nemaifiind necesara, in acest fel, suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30 de zile.
Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Satu a€“ Mare.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiteri din cadrul M.A.I. a€“ Directia Generala Anticoruptie.
Iata ce va sfatuieste în acest sens avocatul Marius Coltuc:
Trimiteti prin posta (în scrisoare recomandata) sau depuneti la sediul social al Metrorex o notificare prin care solicitati sa vi se restituie banii pe abonament sau sa vi se deconteze bonul de benzina, biletul RATB etc. din perioada grevei. Acest demers e obligatoriu! Daca nu va întelegeti pe cale amiabila, dupa 15 zile puteti chema institutia în judecata.
Avocatul Marius Coltuc (www.coltuc.ro) va va îndruma gratuit în situatia în care va decideti sa dati Metrorex în judecata. Iata de ce acte aveti nevoie: copie dupa cartea de identitate, dupa abonamentul de metrou, timbru judiciar de 5 lei (platit la CEC) si o taxa judiciara de timbru (de la trezoreria sectorului 3). Comerciantii care au spatii închiriate la metrou au nevoie si de contractul economic. Actele se depun la Tribunalul Bucuresti.
Sursa: Libertatea
Acordarea sumei de 10.000 de euro de instanţa de judecată se încadrează în limite rezonabile, spre a nu ajunge la arbitrariu şi la îmbogăţire fără justă cauză”, se arată în motivarea magistraţilor ÎCCJ, care au respins atât recursul declarat de Miron Cozma, cât şi pe cel al
statului, prin Ministerul Finanţelor Publice.
Magistraţii au decis că, deşi valorile morale nu se pot evalua financiar, încălcarea acestora se manifestă concret. Din acest motiv, instanţa are posibilitatea de a stabili intensitatea şi gravitatea încălcărilor, recum şi ce sumă de bani poate repara prejudiciul moral suferit.
Magistraţii instanţei supreme consideră că judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au apreciat corect prejudiciile aduse situaţiei familiale, prefesionale şi sociale a lui Cozma, astfel încât afirmaţiile făcute de acesta în recurs, potrivit cărora CAB nu a aplicat corect legea în cazul său, nu pot fi admise.
În motivarea magistraţilor de la Înalta Curte se aminteşte că, în urma unei erori judiciare intervenite în cazul fostului lider al minerilor, drepturi fundamentale ale acestuia au fost lezate, Cozma având dreptul, prin lege, la o recompensă materială pentru prejudiciul moral suferit. De asemenea, despăgubirea bănească nu poate fi refuzată prin invocarea imposibilităţii de a stabili o corespondenţă între cuantumul acesteia şi gravitatea prejudiciul suferit, se mai arată în motivare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 18 martie 2009, să respingă recursurile declarate de Miron Cozma şi de Statul Român, prin MFP, împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti, din 22 februarie 2008. Prin respectiva decizie, majorarea daunelor cerute de Cozma de la stat pentru cele 178 de zile în care a fost reţinut ilegal a fost respinsă, el rămânând cu 10.000 de euro.
realitatea
Pacientii nemultumiti de modul in care s-a exercitat actul medical pot sa sesizeze, pe langa Colegiul Medicilor sau Comisia de malpraxis, si instanta, pe cale civila sau penala, atunci cand doresc si tragerea la raspundere civila
sau penala a celor responsabili de cazul de culpa medicala
Taxele de timbru
Taxele de timbru in materie civila se stabilesc proportional cu suma pretinsa de reclamant potrivit dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel:
a) pana la valoarea de 39,00 lei: 2 lei
b) intre 39,01 lei si 388,00 lei : 2 lei + 10% pentru ce depaseste 39 lei
c) intre 388,01 lei si 3.879,00 lei: 37 lei + 8% pentru ce depaseste 388 lei
d) intre 3.879,01 lei si 19.395,80 lei: 316 lei + 6% pentru ce depaseste 3.879 lei
e) intre 19.395,01 lei si 38.790,00 lei: 1.247 lei + 4% pentru ce depaseste 19.395 lei
f) intre 38.790,01 lei si 193.948,00 lei: 2.023 lei + 2% pentru ce depaseste 38.790 lei
g) peste 193.948,00 lei: 5.126 lei + 1% pentru ce depaseste 193.948 lei
Casa de avocatura Coltuc va poate ajuta
Reclamantul D.C. a solicitat să se constate refuzul nejustificat al Guvernului României, de a-i răspunde, conform cu realitatea la numeroase sesizări, urmând a se aplica o amendă conducătorului autorităţii administrative în culpă şi a i se acorda daune.
Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, prin sentinţa nr.409 din 16 aprilie 2002, a respins acţiunea, reţinând că nu există refuz de răspuns la cererile reclamantului.
Reclamantul a declarat recurs, care însă nu este fondat.
Din actele de la dosar, a rezultat că nu sunt întrunite cerinţele art.1 din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ întrucât la sesizarea reclamantului, din 6 decembrie 2001, pârâtul a răspuns la data de 22.01.2002.
Imprejurarea că răspunsul primit nu-i este favorabil reclamantului nu face ca aceasta să fie considerat refuz nejustificat, întrucât autoritatea administrativă este obligată doar să-i răspundă la sesizare, iar nu şi să-i rezolve favorabil cererea.
In situaţia dată, nu se justifică cererea privind obligarea conducătorului autorităţii administrative la amendă şi nici acordarea de daune, conform art.10 alin.3 şi art.1 alin.3 din legea nr.29/1990.
In consecinţă, recursul a fost respins ca nefondat.
Prin sentinţa civilă nr.618 pronunţată la data de 13 iunie 2002 în dosarul nr.804/2002, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ a admis acţiunea formulată de reclamantul T.R. în contradictoriu cu Uniunea Avocaţilor din România şi:
– a anulat decizia nr.8763/23 martie 2002 emisă de Consiliul Uniunii, precum şi decizia nr.1287/14 decembrie 2001 emisă de Comisia permanentă;
– a obligat Uniunea Avocaţilor din România să emită o decizie pentru primirea reclamantului în profesia de avocat cu scutire de examen;
– a obligat pârâta la plata sumei de 100 milioane daune morale.
Curtea de apel a reţinut că actele administrative emise de Comisia permanentă şi Consiliul Uniunii Avocaţilor din România sunt nelegale şi netemeinicie, reclamantul îndeplinind condiţiile cerute de art.16 alin.(2) din Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, republicată şi având avizul favorabil al Baroului Bucureşti, pentru a putea fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen.
Cu referire la acordarea daunelor morale, instanţa de fond a reţinut că obligarea uniunii pârâte se justifică deoarece soluţionarea cererii reclamantului s-a făcut cu o mare întârziere.
Impotriva acestei soluţii a formulat recurs Uniunea Avocaţilor din România, susţinând că actele administrative atacate sunt legale şi temeinice, intimatul reclamant neîndeplinind condiţiile cerute de art.16 alin.(2) lit.6) din Legea nr.51/1995, republicată.
Recursul este întemeiat pentru motivele care vor fi prezentate în continuare.
La data de 28 mai 2000, intimatul reclamant s-a adresat Baroului Bucureşti, care, la data de 11 octombrie 2001, a avizat favorabil primirea acestuia în profesia de avocat cu scutire de examen, constatând îndeplinirea condiţiilor legale şi statutare.
Prin decizia nr.1287/14 decembrie 2001, Comisia permanentă a Uniunii Avovocaţilor din România a respins cererea de acordare a scutirii de examen pentru primirea în profesia de avocat a intimatului – reclamant, cu motivarea că nu îndeplineşte condiţia cerută de art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995, republicată, neîndeplinind funcţiile de jurisconsult şi /sau consilier juridic cel puţin 10 ani.
Consiliul Uniunii Avocaţilor din România, prin decizia nr.8763/23 martie 2002, a respins contestaţia formulată împotriva deciziei nr.1287/14 decembrie 2001, cu aceeaşi motivare.
Din probele administrate în cauză, rezultă că intimatul reclamant, absolvent al Facultăţii de Drept Bucureşti în anul 1975, după ce a îndeplinit alte funcţii, începând cu 01 aprilie 1991 a îndeplinit funcţiile de jurisconsult şi consilier juridic, astfel că, la data formulării cererii, îndeplinea cerinţa de a fi activat cel puţin 10 ani în aceste funcţii.
Astfel fiind, în mod greşit s-a reţinut de către cele două instanţe ale Uniunii Avocaţilor din România că intimatul reclamant nu ar fi îndeplinit condiţia de vechime în cele două funcţii, potrivit prevederilor art.16 alin.(2) lit.b) din Legea nr.51/1995, republicată, actele administrative emise fiind netemeinice şi nelegale.
Dar, soluţia instanţei de fond este netemeinică şi nelegală în ceea ce priveşte obligarea Uniunii Avocaţilor din România la plata sumei de 100 milioane lei cu titlu de daune morale.
Potrivit prevederilor art.11 alin.2 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, în cazul admiterii cererii, instanţa va hotărî şi asupra daunelor materiale şi morale cerute. Dar, acestea vor putea fi acordate numai dacă şi în măsura în care au fost dovedite.
Or, instanţa de fond a dispus obligarea Uniunii Avocaţilor din România la plata unor daune morale fără ca în cauză să fi existat probe în privinţa existenţei acestora, a unor suferinţe morale care să fi fost produse ca urmare a soluţionării nefavorabile a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen.
Dimpotrivă, din probele existente, cât şi din propriile susţineri, a rezultat că intimatul – reclamant, în perioada soluţionării cererii, cât şi ulterior, a continuat să-şi desfăşoare activitatea în condiţii şi cu rezultate similare cu acelea din perioada anterioară.
Deci, cum în cauză nu există dovezii cu privire la existenţa unor suferinţe morale şi a unor daune morale care să fi fost produse împotriva intimatului reclamant, instanţa de fond nu avea temei legal pentru obligarea uniunii recurente la plata vreunei sumei cu titlu de daune morale.
Din acest punct de vedere recursul fiind întemeiat a fost admis, sentinţa atacată a fost modificată în sensul înlăturării obligării la plata sumei 100 milioane lei cu titlu de daune morale, menţinându-se celelalte dispoziţii.
Ministerul Finanţelor Publice a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr.187/2001 a Curţii de Apel Iaşi, susţinând că instanţa greşit a anulat decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 a Ministerului Finanţelor, Direcţia Generală de soluţionare a contestaţiilor, prin care s-a stabilit că C.V. datorează taxă judiciară de timbru pentru acţiunea prin care a cerut actualizarea unor daune de la inculpatul C.P.
Recursul nu este fondat.
C.V. este partea civilă din dosarul penal nr.14562/1997 al Judecătoriei Iaşi şi căruia i s-a admis în parte acţiunea civilă, cu obligarea inculpatului C.P., la o prestaţie periodică de 162.876 lei lunar începând cu 12 iulie 1994 şi până la încetarea stării de nevoie şi 54.700.000 lei daune morale.
Inculpatul C.P. a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu aplicarea art.81 Cod penal) întrucât în ziua de 12 iulie 1994 i-a aplicat mai multe lovituri părţii vătămate C.V., precum şi o lovitură cu o furcă de fier în zona capului, având drept consecinţă pierderea totală a vederii la ochiul stâng.
Ulterior partea civilă C.V. a formulat o acţiune civilă separată, şi, în această cauză, Ministerul Finanţelor, prin decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 (atacată în cauză), i-a impus plata unei taxe de timbru considerându-se cererea formulată o acţiune în pretenţii.
În mod corect, instanţa de fond a stabilit că: „potrivit dispoziţiilor art.24 lit.c din Ordinul Ministrului Justiţiei nr.760/C/1999 pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru – sunt scutite de taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acţiunile şi cererile inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale şi morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluţionării dosarului penal sau prin acţiuni civile separate introduse la instanţa civilă.
Cum intimatul C.V. a cerut actualizarea prestaţiei periodice la care a fost obligat cel ce l-a vătămat, prestaţie neachitată de C.P., precum şi daune materiale reprezentând venituri nerealizate, acesta beneficiază de scutirea de taxă de timbru prevăzută de lege.
Toate pretenţiile intimatului în acţiunea promovată şi pentru care i s-a cerut să plătească taxă de timbru prin actul administrativ contestat îşi au izvorul în dosarul penal în care inculpatul C.P. a fost judecat şi condamnat.
Deci, recursul declarat de Ministerul Finanţelor este neîntemeiat şi întrucât actul administrativ atacat a fost în mod corect anulat de instanţa de fond, hotărârea acesteia fiind legală şi temeinică, recursul a fost respins.