Astfel, dispozitiile criticate excepteaza de la dispozitiile art. 147 din Codul penal, care definesc notiunile de „functionar public” si „functionar”, precum si de la dispozitiile art. 175 din noul Cod penal, care definesc notiunea de „functionar public”, o serie de categorii de persoane — „Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantati de la bugetul de stat”.
Instanta suprema arata ca celelalte dispozitiile restrang sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care savarsesc fapta in exercitarea atributiilor de serviciu, excluzand incidenta normei de incriminare in cazul tuturor persoanelor care exercita functii alese sau numite, functii care nu implica incheierea unui contract de munca cu una dintre institutiile prevazute in art. 145 din Codul penal si nu presupun exercitarea atributiilor de serviciu pe baza unei fise a postului.
Potrivit ICCJ, Curtea Constitutionala a constatat in jurisprudenta sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, ca „violarea principiului egalitatii si nediscriminarii exista atunci cand se aplica tratament diferentiat unor cazuri egale, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila sau daca exista o disproportie intre scopul urmarit prin tratamentul inegal si mijloacele folosite”.
„Judecatorii considera ca diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile aduse Codului penal nu are o justificare obiectiva si rezonabila, in conditiile in care conduce la excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile”, puncteaza ICCJ.