divort

Art. 946 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Comunicarea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 946 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Comunicarea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 946

Comunicarea hotărârii

(1) Prin grija instanţei care a judecat cererea, dispozitivul hotărârii de declarare a morţii rămase definitivă se va afişa timp de două luni la sediul acelei instanţe şi al primăriei comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială a avut ultimul domiciliu cunoscut cel declarat mort, precum şi la acest domiciliu.

(2) Dispozitivul hotărârii va fi comunicat instanţei de tutelă de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort, spre a se numi un curator, dacă va fi cazul.

(3) De asemenea, dispozitivul hotărârii de declarare a morţii, cu menţiunea că hotărârea a rămas definitivă, va fi comunicat serviciului de stare civilă de la ultimul domiciliu cunoscut al celui declarat mort, pentru a înregistra moartea.

(4) Când este cazul, dispozitivul hotărârii de declarare a morţii va fi notat în cartea funciară şi se va înregistra în registrul comerţului, în registrul succesoral, precum şi în alte registre publice.

Art. 945 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Judecata Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 945 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Judecata Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 945

Judecata

(1) După trecerea a două luni de la data efectuării publicaţiilor şi după primirea rezultatelor cercetărilor, se va fixa termen de judecată.

(2) Persoana a cărei moarte se cere a fi declarată se citează la ultimul domiciliu cunoscut; citaţia se publică într-un ziar de largă circulaţie. Dacă persoana în cauză a avut un mandatar, va fi citat şi acesta, pentru a da lămuriri instanţei.

(3) De asemenea, va fi citat şi curatorul, dacă a fost numit.

(4) Judecarea se va face cu participarea procurorului.

Art. 944 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Măsuri prealabile Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 944 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Măsuri prealabile Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 944

Măsuri prealabile

(1) După sesizarea instanţei, preşedintele va cere primăriei comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, precum şi organelor poliţiei în a căror rază teritorială a avut ultimul domiciliu cunoscut cel dispărut să culeagă informaţii cu privire la acesta.

(2) Totodată, preşedintele va dispune să se facă afişarea cererii la ultimul domiciliu cunoscut al celui dispărut, la sediul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti şi la sediul instanţei, precum şi publicarea într-un ziar de largă circulaţie a unui anunţ despre deschiderea procedurii de declarare a morţii, cu invitaţia ca orice persoană să comunice datele pe care le cunoaşte în legătură cu cel dispărut.

(3) Preşedintele va sesiza instanţa de tutelă de la ultimul domiciliu cunoscut al celui a cărui moarte se cere a fi declarată, spre a numi, dacă este cazul, un curator, în condiţiile prevăzute de Codul civil.

(4) Dacă în patrimoniul persoanei a cărei moarte se cere a fi declarată există bunuri imobile, preşedintele va cere, din oficiu, notarea cererii în cartea funciară, precum şi înregistrarea acesteia în registrul comerţului, dacă este profesionist.

Art. 943 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Instanţa competentă Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 943 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Instanţa competentă Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 943

Instanţa competentă

Cererea de declarare a morţii unei persoane se introduce la instanţa competentă în a cărei circumscripţie acea persoană a avut ultimul domiciliu cunoscut.

 

Art. 942 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Ridicarea interdicţiei Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 942 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Ridicarea interdicţiei Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 942

Ridicarea interdicţiei

(1) Ridicarea interdicţiei judecătoreşti se face cu procedura prevăzută în prezentul titlu, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Despre ridicarea interdicţiei judecătoreşti se face menţiune pe hotărârea prin care s-a pronunţat interdicţia judecătorească.

Art. 941 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Numirea tutorelui Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 941 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Numirea tutorelui Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 941

Numirea tutorelui

Dacă hotărârea de punere sub interdicţie judecătorească a rămas definitivă, instanţa de tutelă numeşte de îndată un tutore pentru ocrotirea celui pus sub interdicţie judecătorească, în condiţiile prevăzute de Codul civil.

Art. 940 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Comunicarea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 940 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Comunicarea hotărârii Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 940

Comunicarea hotărârii

(1) După ce hotărârea de punere sub interdicţie judecătorească a rămas definitivă, instanţa care a pronunţat-o va comunica, de îndată, dispozitivul acesteia în copie legalizată, după cum urmează:

a) serviciului de stare civilă la care naşterea celui pus sub interdicţie judecătorească este înregistrată, pentru a se face menţiune pe marginea actului de naştere;

b) serviciului sanitar competent, pentru ca acesta să instituie asupra celui pus sub interdicţie judecătorească, potrivit legii, o supraveghere permanentă;

c) biroului de cadastru şi publicitate imobiliară competent, pentru notarea în cartea funciară, când este cazul;

d) registrului comerţului, dacă persoana pusă sub interdicţie judecătorească este profesionist.

(2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi instanţelor învestite cu judecarea căilor de atac prevăzute de lege.

(3) În cazul în care cererea de punere sub interdicţie judecătorească a fost respinsă, curatela instituită pe durata procesului încetează de drept.

Art. 939 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Judecata Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 939 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Judecata Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 939

Judecata

(1) După primirea actelor prevăzute la art. 937, se va fixa termenul pentru judecarea cererii, dispunându-se citarea părţilor.

(2) La termenul de judecată, instanţa este obligată să îl asculte pe cel a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută, punându-i şi întrebări pentru a constata starea sa mintală. Dacă cel a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută nu este în stare să se înfăţişeze în instanţă, el va fi ascultat la locul unde se găseşte.

(3) Judecarea se va face cu participarea procurorului.

Art. 938 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Internarea provizorie Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 938 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Internarea provizorie Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor

Art. 938

Internarea provizorie

Dacă, potrivit avizului comisiei de medici specialişti şi, când este cazul, al unităţii sanitare prevăzute la art. 937 alin. (2), este necesară observarea mai îndelungată a stării mintale a celui a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută şi observarea nu se poate face în alt mod, instanţa, solicitând şi concluziile procurorului, va putea dispune internarea provizorie, pe cel mult 6 săptămâni, într-o unitate sanitară de specialitate.

Art. 937 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Măsuri prealabile Divorţul din culpa soţilor

de

Art. 937 Noul Cod de Procedură Civilă 2014 Măsuri prealabile Divorţul din culpa soţilor

Divorţul din culpa soţilor
Art. 937

Măsuri prealabile

(1) După primirea cererii, preşedintele instanţei va dispune să se comunice celui a cărui punere sub interdicţie judecătorească a fost cerută copii de pe cerere şi de pe înscrisurile anexate. Aceeaşi comunicare se va face şi procurorului, atunci când cererea nu a fost introdusă de acesta.

(2) Procurorul, direct sau prin organele poliţiei, va efectua cercetările necesare, va lua avizul unei comisii de medici specialişti, iar dacă cel a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută se găseşte internat într-o unitate sanitară, va lua şi avizul acesteia.

(3) Dacă este cazul, preşedintele dispune şi numirea unui curator în condiţiile prevăzute de Codul civil. Numirea curatorului este obligatorie în vederea reprezentării în instanţă a celui a cărui punere sub interdicţie judecătorească este cerută, în cazul în care starea sănătăţii lui împiedică prezentarea sa personală.

Acte de divort – Divort. Desfacerea casatoriei prin divort

de

Acte de divort – Divort. Desfacerea casatoriei prin divort

 

Divortul pe cale judecatoreasca

Legislatia in vigoare (Codul Civil, noul Cod Civil) prevede desfacerea casatoriei prin divort avand in vedere urmatoarele posibilitati:

  • a. prin acordul sotilor
  • b. la cererea unuia dintre soti, atunci cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila
  • c. la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani
  • d. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei

    Chiar daca exista copii minori din casatorie si cei doi soti se inteleg cu privire la realizarea divortului, ei se pot adresa pentru un divortul prin acord atat instantei de judecata cat si ofiterului de stare civila ori notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, acestia din urma eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.

  • In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul Civil – art. 373 si urm., iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila – art. 607 – 619 C.p.c.

 

AVOCAT DIVORT- Pronuntarea divortului din culpa exclusiva a sotului reclamant in temeiul Noului Cod civil

de

AVOCAT-DIVORT –  Pronuntarea divortului din culpa exclusiva a sotului reclamant in temeiul Noului Cod civil

 

Conform art. 373 lit. b) NCC, divortul poate avea loc atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. Potrivit art. 379 alin. (1) NCC, in cazul prevazut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei.

Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort. Daca culpa apartine in totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art. 388 NCC.

Din noile dispozitii ale Codului civil care reglementeaza in prezent divortul rezulta ca instanta trebuie sa stabileasca mai intai daca, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate, ceea ce determina imposibilitatea continuarii casatoriei si apoi daca aceasta se datoreaza culpei unuia dintre soti, indiferent de calitatea sa in proces, reclamant sau parat, respectiv daca unul dintre soti sau ambii si-au incalcat obligatiile ce le reveneau, mentionate mai sus.

Daca aceste conditii sunt indeplinite se pronunta divortul, chiar daca din probe rezulta ca doar sotul reclamant este in culpa, legiuitorul nefacand nicio distinctie in acest sens, important fiind ca destramarea relatiilor dintre soti sa se datoreze culpei unuia dintre ei, iar nu altor cauze.

Faptul ca divortul se poate pronunta doar din culpa sotului reclamant rezulta si din prevederile art. 379 alin. (1) ultima teza care fac trimitere la dispozitiile art. 388 in aceasta situatie, si anume sotul parat nevinovat poate cere despagubiri de la sotul reclamant vinovat.

Noul Cod civil – NCC, art. 373 lit. b), art. 379 alin. (1)

Curtea de Apel Suceava, Sectia I civila, Decizia nr. 2245 din 23 octombrie 2012

Prin sentinta civila nr. 458 din 19.04.2012 Judecatoria Campulung Moldovenesc a admis actiunea avand ca obiect divort fara copii; a declarat desfacuta casatoria incheiata la data de 16.09.1990 si inregistrata la nr. 7 la Primaria comunei Breaza, din vina ambelor parti, parata urmand a purta numele de M.

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca actiunea, asa cum a fost precizata, este intemeiata, urmand ca in baza art. 373 lit. b) NCC sa se dispuna desfacerea casatoriei din vina ambilor soti.

Instanta a retinut culpa ambilor soti in destramarea relatiilor de familie constand in aceea ca reclamantul si-a incalcat obligatia de fidelitate, intretinand pe parcursul casatoriei relatii extraconjugale cu diverse femei, cat si faptul ca nu o menaja pe parata, astfel incat din cauza efortului fizic aceasta a nascut un copil care ulterior a decedat, iar celelalte sarcini nu au fost duse pana la capat, cat si culpa paratei care provoca in permanenta scandaluri, creand in familie o tensiune permanenta.

Impotriva sentintei civile a declarat apel parata criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

In motivare, a aratat ca, desi initial reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art. 373 lit. d) NCC, ulterior si-a precizat cererea indicand prevederile art. 373 lit. b) NCC, recunoscand si o culpa a sa in desfacerea casatoriei, astfel incat in mod gresit prima instanta a purces la administrarea probelor si a conchis ca si ea ar avea o culpa in destramarea relatiilor de casatorie.

Intrucat aceasta culpa nu a fost dovedita, iar de inrautatirea vietii conjugale se face vinovat doar reclamantul, in mod gresit a fost declarata desfacuta casatoria din culpa comuna.

Prin decizia nr. 158 din 26.06.2012 Tribunalul Suceava a respins, ca nefondat, apelul declarat de parata M.D.

Pentru a hotari astfel, tribunalul a constatat ca apelul este nefondat.

Este real ca instanta trebuie sa determine cauzele temeinice ale neintelegerilor dintre soti in vederea lamuririi situatiei de fapt care conduce la destramarea relatiilor de familie, declararea divortului neputandu-se face daca vina apartine exclusiv reclamantului.

In cauza, probele au fost administrate tocmai pentru a se stabili daca vina pentru destramarea relatiilor este comuna sau casatoria poate continua.

Or, din declaratiile martorilor audiati rezulta ca neintelegerile dintre parti se datoreaza in mare parte faptului ca acestia nu au copii, ceea ce l-a instrainat pe reclamant de sotia sa si a generat conflicte in familie, parata invinuindu-l pe sotul sau de infidelitate si reprosandu-i comportamentul reprobabil in familie.

Nu prezinta relevanta temeiul de drept invocat de reclamant in cererea de divort atata timp cat probatoriul administrat a vizat culpa ambelor parti in destramarea relatiilor de familie.

Cum, in cauza, a fost dovedita culpa comuna, precum si faptul ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, continuarea casatoriei nefiind posibila, in mod corect prima instanta a dat eficienta dispozitiilor art. 373 lit. b) NCC si a admis actiunea.

Fata de aceste considerente, tribunalul, in baza dispozitiilor art. 296 C.proc.civ., a respins apelul ca nefondat.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs parata M.D., solicitand admiterea recursului, modificarea in totalitate a solutiilor de fond si din apel, in sensul respingerii actiunii ca fiind neintemeiata, retinand incidenta dispozitiilor art. 617 alin. (3) C.proc.civ. si obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecata din toate etapele procesuale.

In motivare arata ca instanta de apel, cu toate ca in mod corect a inceput motivarea, retinand ca se impune a se determina „cauzele temeinice ale neintelegerilor dintre soti, in vederea lamuririi situatiei de fapt care conduce la destramarea relatiilor de familie” si ca „declararea divortului nu se poate face daca vina apartine exclusiv reclamantului”, facand mai apoi referire in mod generic la „depozitiile martorilor”, a conchis ca neintelegerile dintre parti „se datoreaza faptului ca acestia nu au copii, ceea ce l-a instrainat pe reclamant de sotia sa si a generat conflicte in familie, parata invinuindu-l pe sotul sau de infidelitate si reprosandu-i comportamentul reprobabil in familie”, ceea ce echivaleaza cu o „culpa comuna”, „raporturile de familie fiind grav si iremediabil vatamate, continuarea casatoriei nefiind posibila”.

Aceasta este singura motivare in fapt a instantei de apel, care nu echivaleaza cu „motivele pe care se sprijina” solutia instantei de control, in sensul art. 304 pct. 7 C.proc.civ., pentru ca, pe de o parte, se stabileste o situatie de lipsa de procreare din partea recurentei, care este combatuta in totalitate de probatoriul existent (care a indicat nasterea unui copil viu, din casatorie, cat si existenta mai multor sarcini nefinalizate, unele din culpa reclamantului si a familiei sale, care nu a menajat-o pe parata in perioada de sarcina, aceasta executand munci grele, neindicate), dar si invinuirea pe care parata o aducea reclamantului, in legatura cu infidelitatea de care acesta dadea dovada, sigur si reprosurile aferente, in legatura cu o asemenea comportare.

Din aceasta motivare rezulta o culpa exclusiva a paratei in desfacerea casatoriei, ceea ce este inadmisibil. Reclamantului nu i se retine niciun fel de culpa.

Nu se poate sa procreezi in timpul casatoriei, sa ai mai multe sarcini, reclamantul sa dea dovada de infidelitate crasa, mult timp, iar in final sa ai culpa pentru ca ai invinuit sotul de infidelitatea care exista si care a fost dovedita cu prisosinta, si poate in mod legitim (in vederea salvarii casatoriei) i-ai reprosat acest comportament imoral.

Analizand recursul prin prisma motivelor invocate si in raport de dispozitiile legale aplicabile, Curtea constata ca este fondat.

In cauza, instantele de fond si de apel au retinut ca relatiile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate si nu mai este posibila continuarea casatoriei din culpa ambilor soti.

Prima instanta a aratat ca reclamantul a avut relatii extraconjugale, incalcandu-si obligatia de fidelitate, si nu a menajat-o pe parata, astfel incat, din cauza efortului fizic, a nascut un copil care ulterior a decedat, iar alte sarcini nu au fost duse pana la capat, iar parata provoca in permanenta scandaluri, creand in familie o stare de tensiune permanenta, aceasta, conform declaratiilor martorilor, acuzandu-l de infidelitate.

Avocat partaj – divort

de

O solutie fericita ar fi ca sotii sa se puna de acord asupra modului de partajare a bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Intelegerea celor doua parti in ceea ce priveste impartirea bunurilor comune din casatorie se redacteaza intr-un document juridic, denumit tranzactie.

Acest lucru se poate face fie in fata instantei, fie prin intocmirea unui act notarial. Codul familiei introduce prezumtia ca orice bun dobandit in timpul casatoriei de oricare dintre soti devine comun; exista, insa, si bunuri proprii, aflate in proprietatea unuia din soti, dar acestea sunt stabilite de lege.

Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

  • pe cale conventionala
  • pe cale judiciara

In cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.

Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.

Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

avocat partaj

In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

Avocat partaj

Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

 Avocat partaj

Avocat partaj – divort

Ce trebuie să ştiţi despre divorţ

de

    În cazul în care sunteţi căsătorit legal şi consideraţi că există motive temeinice care fac imposibilă continuarea căsătoriei, puteţi intenta acţiune de divorţ.

1. Titularul cererii de divorţ:

Cererea de divorţ poate fi introdusă de oricare dintre soţi.
Aceasta trebuie să fie depusă personal, astfel persoana care depune cererea dobândeşte calitatea de reclamant, iar soţul chemat în judecată are calitatea de pârât.

2. Unde se depune cererea de divorţ:
Cererea de divorţ o depuneţi la judecătoria în raza căreia se află cel din urmă domiciliu comun al dumneavoastră şi al soţului/ei sau la judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul soţului pârât, când nu aţi avut un domiciliu comun sau nici unul dintre dumneavoastră nu mai locuiţi în raza celui din urmă domiciliu comun.
În situaţia când soţul pârât nu are domiciliul în ţară depuneţi cererea de divorţ la judecătoria în raza căreia se află domiciliul dumneavoastră.

3. Cuprinsul cererii de divorţ:
Ca titular al cererii de divorţ, pe lângă cerinţele generale prevăzute pentru orice cerere de chemare în judecată, trebuie să indicaţi în cererea de divorţ numele copiilor minori născuţi din căsătorie sau a celor cu aceeaşi situaţie legală, iar dacă nu aveţi copii minori, veţi menţiona acest fapt.
De asemenea, trebuie să solicitaţi instanţei să se pronunţe cu privire la numele pe care soţii îl vor purta după divorţ, încredinţarea copiilor minori rezultaţi din căsătorie şi stabilirea pensiei de întreţinere, atunci când este cazul.
Aveţi obligaţia să ataşaţi la cerere certificatul de căsătorie, copii ale certificatelor de naştere ale copiilor minori, când este cazul, timbrul judiciar şi dovada achitării taxei de timbru, în raport de venitul net lunar pe care-l încasaţi.
Cererea de divorţ şi înscrisurile anexate le prezentaţi personal preşedintelui judecătoriei. Acesta la primirea cererii are obligaţia să vă dea sfaturi de împăcare, iar în cazul în care stăruiţi în cerere, vă fixează un termen de judecată.
Dacă sunteţi chemat în judecată de celălalt soţ pentru desfacerea căsătoriei, nu aveţi obligaţia să depuneţi întâmpinare dar aveţi posibilitatea să formulaţi şi dumneavoastră cerere de divorţ la aceeaşi instanţă. Aceasta o introduceţi cel mai târziu până la prima zi de înfăţişare, în şedinţă publică, şi urmează să fie judecată împreună cu cererea reclamantului.
Desfacerea căsătoriei se poate face şi cu acordul celor doi soţi dar, şi în acest caz, trebuie ca soţii să formuleze o cerere, care pe lângă celelalte elemente ale unei cereri de chemare în judecată, trebuie să fie semnată de aceştia.
Pentru a putea solicita divorţul prin acordul părţilor, trebuie să îndepliniţi următoarele condiţii:
–      să fi trecut cel puţin un an de la încheierea căsătoriei;
–    să nu existe copii minori rezultaţi din această căsătorie.
În această situaţie, cererea se adresează tot preşedintelui instanţei, care verifică consimţământul soţilor şi acordă un termen de 2 luni, când aceştia urmează să se prezinte în instanţă. La termenul stabilit se verifică dacă părţile stăruie în cererea de divorţ, iar în caz afirmativ se va trece la judecata cererii, fără a se administra probe cu privire la motivele de divorţ.

4. Judecata cererii de divorţ:
Atunci când aţi depus o cerere de divorţ aveţi obligaţia să vă prezentaţi în persoană în faţa instanţei de fond. Dacă vă aflaţi în imposibilitatea de a vă prezenta personal din motiv de boală sau vă aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate, sunteţi pus sub interdicţie sau aveţi reşedinţa în străinătate, puteţi fi reprezentat prin mandatar.
Fiind o acţiune disponibilă, în orice fază a procesului, poate interveni împăcarea părţilor, fapt ce stinge acţiunea de divorţ.
În calitate de titular al cererii de divorţ, aveţi obligaţia să vă prezentaţi la judecarea în primă instanţă a cererii. În caz de nerespectare a acestei obligaţii, cererea dumneavoastră va fi respinsă ca nesusţinută.
În aceeaşi calitate, aveţi posibilitatea să renunţaţi la cererea de divorţ pe tot parcursul judecăţii în faţa instanţei de fond.
Instanţa se pronunţă prin hotărâre asupra cererii de divorţ. Împotriva hotărârii puteţi declara apel şi respectiv recurs, în termen de 30 de zile de la comunicare. Nu este supusă nici unei căi de atac hotărârea pronunţată în cererea de divorţ întemeiată pe acordul ambilor soţi.

DIVORT, PARTAJ, PENSIE ALIMENTARA

de

Cererea de divort poate fi introdusa de oricare dintre soti. Prezenta fizica a partilor in procesul de divort este necesara, ceruta de Art. 614, C. p. c: „In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.”

Atunci cand ati depus o cerere de divort aveti obligatia sa va prezentati in persoana in fata instantei de fond. Daca va aflati in imposibilitatea de a va prezenta personal din motiv de boala sau va aflati in executarea unei pedepse privative de libertate, sunteti pus sub interdictie sau aveti resedinta in strainatate, puteti fi reprezentat prin mandatar.

Exista doua modalitatide a obtine divortul: divortul prin instanta si divortul pe cale administrativa.

In cadrul divortului prin instanta, in ceea ce priveste competenta materiala, instanta competenta este Judecatorias. Regula este ca instanta competenta teritoriala sa solutioneze actiunea de divort este instanta ultimului domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia acelei Judecatorii.

In calitate de titular al cererii de divort, aveti obligatia sa va prezentati la judecarea in prima instanta a cererii. In caz de nerespectare a acestei obligatii, cererea dumneavoastra va fi putea fi respinsa ca nesustinuta.

Instanta se pronunta prin hotarare asupra cererii de divort. Impotriva hotararii puteti declara apel si respectiv recurs, in termen de 15/30 de zile de la comunicare. Nu este supusa nici unei cai de atac hotararea pronuntata in cererea de divort intemeiata pe acordul ambilor soti.

Fiind o actiune disponibila, in orice faza a procesului, poate interveni impacarea partilor, fapt ce stinge actiunea de divort. In aceeasi calitate, aveti posibilitatea sa renuntati la cererea de divort pe tot parcursul judecatii in fata instantei de fond.

Din punct de vedere psihic, divortul are efecte traumatizante asupra fostilor parteneri, dar mai ales asupra copiilor in cauza. Acestia din urma risca sa ramana cu o serie de traume in urma separarii de unul din parinti, intervenind un gol relational, chiar si complexe de stigmatizare si inferioritate sociala. Totusi, in foarte multe privinte, divortul reprezinta iesirea dintr-o stare de lucruri anormala, stare care afecteaza mult mai adancit si, uneori ireversibil, dezvoltarea viitoare a copiilor din respectiva casatorie.

Desi o decizie extrem de importanta, cu urmari profunde, divortul reprezinta, totusi, o modalitate de a incepe un nou drum, atunci cand casatoria a marcat intrarea intr-o serie semnificativa de erori in cadrul familiei.

Drepturile si obligatiile parintilor dupa divort

de

Noul Cod civil (Legea 287/2009) a  intrat in vigoare iar efectele aplicarii acestuia vor fi deosebit de complexe, existand atat modificari si completari aduse legislatiei deja existente, cat si institutii fundamental noi. Va prezentam prevederile Noului Cod civil in materia exercitarii autoritatii parintesti dupa divort.

Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti. Parintii casatoriti exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca. In cazul divortului parintilor autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor din cod referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii.

Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care casatoria parintilor copilului minor a fost anulata ori a incetat ca urmare a incheierii, cu buna-credinta, a unei noi casatorii de catre sotul unei persoane declarata moarta dar care ulterior s-a dovedit a fi in viata.

In limbaj comun se foloseste sintagma „custodia copiilor”, termen imprumutat din alte sisteme de drept, care nu se suprapune identic cu exercitarea autoritatii parintesti dupa divort, dar care este folosit si intr-o serie de documente internationale, cum ar fi Conventia Europeana privind recunoasterea si aplicarea hotararilor privind custodia copiilor si restabilirea custodiei copiilor din 1980.

Pe langa dispozitiile Noului Cod civil privind efectele divortului in raporturile dintre copii si parinti, trebuie avute in vedere si drepturile copilului prevazute de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului

Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori

Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti

Regula este aceea ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti (in limbaj obisnuit – „custodie comuna”). Exceptie face situatia cand exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti (parinte custodian). In aceasta situatie, celalalt parinte (parinte necustodian) pastreaza dreptul de a veghea asupra modului in care copilul este crescut si educat, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.

In mod cu totul si cu totul exceptional, instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului. In acest caz, instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau de catre unul dintre ei.

Locuinta copilului dupa divort
Parintii se pot intelege asupra locuintei copilului dupa divort. Daca parintii nu se inteleg si decid contrar interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, ca locuinta copilului minor sa fie la parintele cu care locuieste in mod statornic (parinte rezident). Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

In mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili ca acesta sa locuiasca la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea supravegheaza copilul si indeplinesc tot ce este necesar pentru sanatatea, educatia si invatatura sa.

Daca afecteaza exercitiul autoritatii sau a altor drepturi parintesti, locuinta minorului nu poate fi schimbata fara acordul ambilor parinti. In cazul in care parintii nu se inteleg cu privire la aceste aspecte instanta va decide daca o schimbare a locuintei este oportuna sau nu.

Relatiile personale ale copilului cu parintii si cu alte persoane semnificative din viata sa

Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament. Parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor au dreptul sa aiba legaturi personale cu acesta. In caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept.

Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie: parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.

Relatiile personale se pot realiza prin:

a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are dreptul la relatii personale cu copilul;

b) vizitarea copilului la domiciliul acestuiac) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;

d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;

e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;

f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a mentine relatii personale cu copilul.

Contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor

Parintii se pot intelege cu privire la contributia lor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, intelegere de care poate lua act notarul in cazul divortului notarial sau instanta de tutela, prin hotararea de divort,

In caz de neintelegere, instanta de tutela stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala. Numai daca obligatia de intretinere nu se executa de bunavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani.

Pensia de intretinere poate fi sub o suma fixa sau o cota procentuala din venitul net lunar al celui care datoreaza intretinere. Pensia de intretinere stabilita intr-o suma fixa se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.

Intretinerea datorata de parinte se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii. Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.

Pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite sau, in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca. Partile pot conveni sau, daca sunt motive temeinice, instanta de tutela poate hotari ca intretinerea sa fie achitata prin plata anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile de intretinere ale celui indreptatit pe o perioada mai indelungata sau pe intreaga perioada in care se datoreaza intretinerea, in masura in care debitorul intretinerii are mijloacele necesare acoperirii acestei obligatii.

Daca apare o schimbare in ceea ce priveste posibilitatile financiare ale parintelui care plateste intretinerea si nevoia copilului care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor, poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei.

Acte pentru divort

de

 Inceperea procedurii de divort, precum si nevoia de a va sustine cauza dumneavoastra, impun imperios necesar prezentarea urmatoarelor acte, in functie de tipul de divort:

1. Pentru divortul prin acordul partilor ( care este posibil cu sau fara copii minori rezultati din casatorie ) va sunt necesare urmatoarele acte:

– Cererea de divort in doua exemplare ( se vor depune trei exemplare daca exista copii minori rezultati din casatorie pentru a se comunica si Autoritatii Tutelare)
– Certificatul de casatorie, in original
– Copii CI/BI ale ambilor soti
– Taxa de timbru judiciar si timbru judiciar
– Copie certificat de nastere al copiilor minori, atunci cand este cazul
– Acte de proprietate ale bunurilor comune
– Lista cu bunurile comune
– Lista cu neintelegerile intre soti

2. Pentru divortul fara copii din culpa exclusiva a sotului parat, va sunt necesare urmatoarele acte:

– Cererea de divort (de obicei se depune in doua exemplare )
– Certificatul de casatorie, in original
– Copie CI/BI reclamant ( daca se poate depuneti copie CI/BI sot parat )
– Taxa de timbru judiciar si timbru judiciar
– Certificat medico-legal ( in cazul violentelor )
– Lista cu neintelegerile intre soti
– Alte probe pentru a demonstra culpa sotului in destramarea casatoriei

3. Pentru divortul cu copii minori prin culpa comuna, va sunt necesare urmatoarele acte:

– Cererea de divort (de obicei se depune in doua exemplare. Se vor depune trei exemplare daca exista copii minori rezultati din casatorie pentru a se comunica si
Autoritatii Tutelare)
– Certificatul de casatorie, in original
– Taxa de timbru judiciar si timbru judiciar
– Copie CI/BI reclamant ( daca se poate depuneti copie CI/BI sot parat )
– Copie certificat de nastere al copiilor minori

4. Pentru divortul cu copii din culpa exclusiva a sotului parat, va sunt necesare urmatoarele acte:

– Cererea de divort (de obicei se depune in doua exemplare. Se vor depune trei exemplare daca exista copii minori rezultati din casatorie pentru a se comunica si Autoritatii Tutelare)
– Certificatul de casatorie, in original
– Taxa de timbru judiciar si timbru judiciar
– Copie CI/BI reclamant ( daca se poate depuneti copie CI/BI sot parat )
– Copie certificat de nastere al copiilor minori
– Certificat medico-legal ( in cazul violentelor )
– Alte probe pentru a demonstra culpa sotului in destramarea casatoriei

Cum fac divortul la notar

de

 

Orice casatorie, conform Noului Cod civil, poate fi desfacuta prin notariat, indiferent de timpul trecut de la data incheierii casatoriei si chiar daca exista copii (minori). Procedura este una simpla, si se bazeaza pe acordul sotilor: acestia se vor prezenta impreuna in fata notarului ales si vor depune cererea si actele necesare.

 

Ce avantaje exista?

 

1. Este permisa si reprezentarea prin procura.

 

2. Procedura prezinta avantajul rapiditatii. Pe loc, notarul public va fixa UN SINGUR TERMEN, la care se va finaliza procedura si se va elibera certificatul de divort. De la data depunerii cererii de divort si pana la solutionare va trece un termen de doar treizeci de zile calendaristice (la cererea sotilor, sau daca exista minori, se poate acorda un termen mai lung), iar sotii se vor prezenta la notar doar de doua ori – la depunerea cererii si la eliberarea certificatului de divort.

 

3. Divortul la notar prezinta avantaje si din perspectiva costurilor. Onorariul notarial minimal este de 500 lei + TVA, pe langa care se vor mai retine aproxinativ 100 de lei pentru formalitatile adiacente – inscriere in registre, comunicari prin posta catre starea civila. In toate cazurile, notarul va comunica sotilor toate costurile pe care le implica procedura inainte de depunerea cererii de divort. In plus, divortul pe cale notariala nu impune necesitatea angajarii unui avocat.

 

Conditii pentru divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala

 

  1. Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.
  2. Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

 

Cum fac divortul la notar?

                      

Procedura

 

  1. Cererea de divort se depune de soti impreuna. Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea si le acorda un termen de reflectie de 30 de zile.
  2. Prin exceptie, cererea de divort se poate depune la notarul public si prin mandatar cu procura autentica.
  3. La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
  4. Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
  5. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort ori, sau asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.
  6. Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti.

DIVORŢUL PRIN ACORDUL SOŢILOR PE CALE JUDICIARĂ

de

Divorţul prin acordul soţilor pe cale judiciară este o modalitate de încetare a căsătoriei, indiferent dacă soţii au sau nu copii din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, reglementare care nu s-a regăsit şi până la data intrării în vigoare a noului Cod civil. ( art. 374 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată.

Condiţiile şi modalităţile de încheiere a acordului soţilor privind desfacerea căsătoriei, precum şi avantajele alegerii soluţiilor amiabile privind conflictele de familie.

 

Art. 374  din Legea 287/2009 reglementează condiţiile divorţului prin acordul soţilor pe cale judiciară, care nu s-au modificat în raport de vechea reglementare, în sensul că divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi dacă au sau nu copii rezultaţi din căsătorie, instanţa fiind obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ, divorţul neputând fi pronunţat dacă unul din soţi este pus sub interdicţie.

 

Acordul soţilor trebuie să mai cuprindă:

–          numele de familie pe care să-l poarte după divorţ;

–          exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi;

–          stabilirea locuinţei copiilor după divorţ;

–          modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii;

–          stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.

În cazul divorţului cu copii, la acord se va ataşa şi un raport de anchetă socială întocmită de către autoritatea tutelară, care să confirme că înţelegerea soţilor este în acord cu interesul superior al copilului.

 

Aspecte specifice

Acordul soţilor poate fi şi rezultatul unei proceduri de mediere care să se finalizeze prin încheierea unui acord de mediere privind desfacerea căsătoriei.

 

În acest sens, dispoziţiile Codului civil se completează cu dispoziţiile art. 58 şi 59, respectiv art. 64-66 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator cu modificările ulterioare.

 

Potrivit acestor dispoziţii, oricare din neînţelegerile dintre soţi privind:

–          continuarea căsătoriei;

–          exerciţiul drepturilor părinteşti;

–          stabilirea locuinţei copiilor;

–          contribuţia părinţilor la întreţinerea, educarea copiilor;

–          împărţirea bunurilor;

–          drepturile legate de locuinţă pot fi soluţionate prin apelare la un mediator autorizat înscris în Tabloul mediatorilor, alegerea mediatorului fiind făcută de către soţi.

Acordul de mediere poate fi încheiat atât anterior sesizării instanţei, cât şi ulterior acesteia, în orice fază a judecăţii, chiar şi în cazul căilor de atac.

 

În situaţia în care soţii au  ajuns la un acord prin mediere, acordul va fi redactat de către mediator, dacă nu s-a convenit altfel prin contractul de mediere şi potrivit prevederilor art. 59 din Legea 192/2006 el va fi supus fie autentificării la un notar public, fie încuviinţării de către instanţa de judecată.

 

Dacă acordul de mediere s-a încheiat după sesizarea instanţei, soţii vor beneficia de restituirea taxei de timbru achitate inclusiv cele vizând împărţirea bunurilor.

 

Procedura în cazul acordului de mediere încheiat

a)     anterior sesizării instanţei:

–          acordul de mediere va fi însoţit de o cerere prin care se va cere încuviinţarea acestuia potrivit prevederilor art. 271 din Codul de procedură civilă;

–          instanţa competentă este cea de la locul încheierii căsătoriei sau ultimei locuinţe comune a soţilor.

b)    ulterior sesizării instanţei, acordul de mediere se depune la termenul fixat de către instanţă sau anterior acestuia, cu posibilitatea solicitării schimbării termenului de judecată.

Avantaje

În consecinţă, soluţionarea desfacerii căsătoriei prin acord rezultat în urma procedurii de mediere ajută părţile (soţii ):

–          să divorţeze fără să fie nevoiţi să administreze probe prin care să dovedească cine şi în ce măsură este vinovat de destrămarea căsniciei;

–          să găsească cele mai potrivite soluţii în condiţii de deplină confidenţialitate, faţă de caracterul public al unui proces de divorţ;

–          să soluţioneze într-un timp scurt conflictul dintre ei, soluţia lor fiind aleasă de comun acord şi nu impusă de instanţă;

–          să fie scutiţi de a achita taxele de timbru necesare în cazul unui proces care include şi aspecte legate de copii, precum şi împărţirea de bunuri sau să li se restituie taxa de timbru achitată, în cazul în care acordul s-a încheiat după sesizarea instanţei.

Ce inseamna de fapt custodia comuna in 2012?

de

Pentru motive temeinice, se poate acorda copilul unui parinte, spune Codul, fara sa precizeze, insa, ce e motivul temeinic”, arata av.Coltuc Marius. De aici si solutiile diferite si dificultatile de interpretare.

Desi tatal era privat de libertate, judecatorul nu a vrut sa incredinteze mamei copilul. Judecatorul a considerat ca timpul pe care il petrece tatal la inchisoare nu poate fi considerat un motiv temeinic si a suspendat cauza.

Sub aspectul familiei, sustine av.Coltuc Marius, modificarile aduse Codului civil sunt binevenite. Astfel, se poate divorta mai usor, prin acordul comun al partilor: la notar si judecator daca din mariaj un au rezultat copii ori la serviciul de stare civila daca din mariaj rezulta copil/copii.

„Merge mai rapid cu divortul…Cine se intelege la divort, se rupe una-doua. Cu patrimoniul e tot ca inainte, cea mai avantajoasa cale fiind cu regimul comun”, spune Bude. „Cu regimul matrimonial sunt noutati sub aspectul cotelor, in sensul ca se poate stabili un procent din bunurile achizitionate in comun”, puncteaza av.Coltuc Marius

Aceasta adauga faptul ca in cazul unei casatorii de peste 20 de ani, in care unul dintre soti intenteaza divort, partea lezata are dreptul la despagubiri. In discutie se afla despagubiri globale pentru parasire. Insa, nici aici nu se stie cunatumul despagubirilor si nici cum se calculeaza acesta si in ce termen se acorda.

 

 

 

 

 

 

Recent, Comisia Europeana a propus clarificarea legislatiei europene in materie de divorturi

de

In general, procedurile de divort in cazul cuplurilor internationale sunt lungi si costisitoare, pentru ca nu se stie exact legislatia carei tari trebuie aplicata. Drept urmare, Comisia Europeana a propus:

  • sa ofere cuplurilor posibilitatea de a decide ce legislatie nationala se va aplica in caz de divort sau separare legala. Partenerii vor putea alege una dintre tarile cu care au o legatura stransa – de exemplu, tara in care traiesc in prezent sau cea in care au trait impreuna pentru o perioada indelungata, daca unul dintre ei continua sa locuiasca acolo. Astfel, acestia vor beneficia de mai multa flexibilitate si autonomie a partilor.
  • sa creeze o noua procedura de stabilire a tarii a carei legislatii va fi aplicata in cazul in care partenerii nu pot cadea de acord asupra acestui punct. Cuplul va beneficia asadar de certitudine juridica si de previzibilitate.

Aceste reguli noi se vor aplica doar in cazul divorturilor internationale si nu vor solicita alinierea legislatiilor nationale cu privire la divort. Pana in prezent, tarile UE nu au putut ajunge la un acord unanim cu privire la aceste norme. Zece dintre ele si-au manifestat insa dorinta de a le adopta prin procedura de „cooperare consolidata”. Noile norme ar urma sa intre in vigoare in 2011.

„Justiţia m-a divorţat şi de copil“. Credeti ca e corect?

de

Numeroşi bărbaţi acuză instanţele de judecată că acordă custodia doar mamelor şi le îngrădesc dreptul de a-şi vedea copiii. „Justiţia din România m-a divorţat nu numai de soţie, ci şi de copilul meu“, afirmă unul dintre taţii care, după ce s-au despărţit legal de nevastă, şi-au dat seama că legătura lor cu propriul copil a devenit aproape inexistentă. Are voie să stea cu el doar două weekenduri pe lună.

Peste 100 de tătici adunaţi în Alianţa Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor (TATA) cer ca actuala legislaţie care se referă la încredinţarea copiilor, în cazurile de divorţ, să fie modificată în sensul instituirii unei custodii comune.

Mamele obţin custodia unică în 95% din cazuri

Preşedintele TATA, Bogdan Drăghici, spune că justiţia din România acordă, în peste 95% din dosarele de divorţ, custodia unică a copilului către mame. „În acest fel, taţii divorţaţi sunt reduşi la statutul de plătitori de pensie alimentară şi sunt deposedaţi brutal de drepturile parentale“, spune Drăghici.

În opinia tăticilor strânşi în Alianţa TATA, prin introducerea sistemului de custodie comună, copilul ar fi ferit de anumite traume care pot apărea în urma unui divorţ. „Mai grav este faptul că, deşi custodia unică este acordată de regulă mamei, programul de relaţii personale cu propriul copil – aşa-zisul program de vizitare – rezervat tatălui este unul simbolic, constând de cele mai multe ori în două finaluri de săptămână în fiecare lună, indiferent de vârsta copilului“, afirmă preşedintele TATA.

Mentalităţile discriminează, nu legea

Membrii alianţei mai cer să fie respectaţi şi la nivelul şcolilor. Bogdan Drăghici spune că un tătic divorţat este privit ca un infractor când merge la şcoală sau la grădiniţă şi se interesează de situaţia şcolară a copilului.

„Nu legislaţia, ci mentalităţile îi discriminează pe taţii români care divorţează. Legea prevede că cei doi părinţi au drepturi egale, dar mulţi dintre noi nu cred că bărbaţii şi femeile pot fi la fel de buni părinţi“, afirmă avocatul Cristi Sârbu, care s-a ocupat de multe divorţuri.

De cele mai multe ori, părinţii găsesc în acordarea custodiei şi programul de vizitare ocazia de a se şicana reciproc, fără a ţine seama de interesul copilului.

„În Statele Unite şi în restul Europei programul de vizitare este luat foarte în serios. Se precizează foarte strict modalitatea de vizitare, timpul exact în care copilul va sta cu fiecare dintre părinţi, dacă vizita va fi sau nu supravegheată de către un asistent social şi modul în care copilul va fi readus acasă“, explică avocatul. „Este un drept istoric, nu legal, pe care mama îl are asupra copilului.

Cu toţii ştim de mitul mamei, de imaginea Madonnei cu pruncul, de faptul că, spun psihologii, mama trebuie să fie un element continuu, tatăl este discontinuu în viaţa copilului“, explică Aurora Liiceanu, doctor în psihologie.

Dacă părinţii decid să-şi facă vieţi separate, este absolut necesar ca ei să rămână o echipă în ceea ce priveşte responsabilităţile pe care le au faţă de copil.

„În ultimii ani se reconsideră importanţa taţilor şi dreptul lor de a-şi vedea copiii. Pentru că, se ştie, frecvenţa interacţiunii duce la investiţia emoţională. Aşa că părinţii pot avea vieţi separate, dar obiectivul lor comun trebuie să rămână toată viaţa educaţia copilului. Cu alte cuvinte, părinţii trebuie să se pună pe planul doi“, spune doctorul în psihologie Aurora Liiceanu.

DISPERARE DE TATĂ

Un nevăzător se luptă să-şi câştige fetiţa

Răzvan Vasiliu este un tată disperat de deciziile instanţelor. Tânărul este nevăzător, iar în urmă cu şase ani soţia sa, nevăzătoare şi ea, a adus pe lume o fetiţă perfect sănătoasă pe care au numit-o Carina. Acum doi ani, tinerii au divorţat şi au început războiul pentru custodia fetiţei. „La prima instanţă, pe fond, s-a decis ca fetiţa să-mi fie încredinţată mie, după ce am adus martori care au arătat că mama se purta urât cu ea şi o bătea. Ulterior, instanţa a decis ca fetiţa să fie dată fostei soţii“, ne povesteşte Răzvan. Acum, tânărul, care este profesor de religie, a atacat decizia instanţei şi stă cu frica în sân că executorii îi vor lua copilul.

DIVORTUL O REALITATE A ANULUI 2008

de

DIVORTUL O REALITATE A ANULUI 2008 In anul 2008 in Romania se observa o crestere a numarului de divorturi si as spune o usurinta a judecatorilor de a admite o cerere de divort Temelia oricarei societati este familia.

Ea poate inceta prin modul firesc ,decesul unuia dintre soti sau poate fi desfacuta prin divort. Divortul este de doua feluri: 1)prin acordul partilor sau2) cand raporturile dintre soti sunt grav vatamatesi continuarea casatoriei nu mai este posibila Instanta competenta pt solutionarea cererilor de divort, este judecatoria( intotdeauna judecatoria sublinirea noastra) in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor de la data introducerii actiunii Pentru declanşarea procedurii de desfacere a căsătoriei trebuie introdusă acţiunea de divorţ. Aceasta trebuie să cuprindă: – numele şi adresa reclamantului – numele şi adresa pârâtului – data şi locul unde a fost încheiată căsătoria – date privind copiii: dacă există – numele şi data naşterii acestora; dacă nu există – se menţionează acest lucru. – date cu privire la locuinţă – date cu privire la nume, dacă se solicită păstrarea numelui sau revenirea la cel anterior căsătoriei – solicitarea pensiei de întreţinere (dacă este cazul) – motivele care au dus la destrămarea relaţiilor de familie. Este indicat ca acestea să fie descrise cronologic. Se menţionează dacă au existat acte de violenţă morală sau fizică, dacă soţul pârât manifesta dezinteres pentru viaţa de familie, dacă întreţinea relaţii extraconjugale, dacă era consumator de băuturi alcoolice, dacă au existat despărţiri etc. – dacă se solicită cheltuieli de judecată Soţul reclamant trebuie să depună personal acţiunea la judecătorul de serviciu de la Judecătoria în raza căreia se află ultimul domiciliu comun al soţilor, în două exemplare dacă soţii nu au copii minori şi în trei exemplare dacă au. În unele oraşe mici există regula ca acţiunile de divorţ să fie depuse direct la Preşedintele Judecătoriei, deoarece instanţa are obligaţia ca, la început, să încerce împăcarea celor doi soţi. Ce se ataseaza cererii? certificatul de căsătorie în original. Dacă acesta este pierdut sau este reţinut de către soţul care nu este de acord cu divorţul, este nevoie ca persoana în cauză să se adreseze serviciului de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria şi să solicite un duplicat. – copiile actelor de naştere ale copiilor – certificate medico-legale. – chitanţa doveditoare pentru plata taxei judiciare de timbru. Acestă taxă se plăteşte la CEC, în contul judecătoriei la care se introduce acţiunea de divorţ. POSIBILE MOTIVE DE DIVORT parasirea nejustificata a domiciliului comun de unul dintre soti; separatia in fapt imputabila unuia dintre acestia; infidelitatea unuia dintre soti; rele purtari de ordin fizic sau moral care duc la destramarea vietii de familie; existenta unor nepotriviri de ordin fiziologic, etc Temeiul divortului il poate constitui doar indeplinirea cumulativa a trei conditii care un pot fi apreciate separat una de alta: – existenta unor motive temeinice; – aceste motive sa destramat grav raporturile dintre soti incat continuarea casatoriei este vadit imposibila; – imposibilitatea continuarii casatoriei sa existe pentru cel care cere desfacerea ei. Divortul se poate pronunta doar din vina exclusiva a paratului sau din vina ambelor parti cand culpa concurenta a sotului reclamant este grava si ar fi putut duce ea singura la desfacerea casatoriei. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Tipuri de contracte

de

1. Contract de administrare 2. Contract de administrare cadru 3. Contract de administrare apartament 4. Contract de agentie comerciala 5. Contract de amanet 6. Contract de amanet standard 7. Contract de imprumut garantat cu amanet 8. Cerere de retinere a amanetului de catre creditor sau pentru scoaterea sa la vanzare 9. Contract imprumut garantat cu o creanta in amanet 10. Cerere de scoatere la vanzare a amanetului

11. Contract de angajament de confidentialitate 12. Contract de angajarea personalului 13. Contract de angajare 14. Contract individual de munca 15. Contract de antrepriza 16. Contract de arenda 17. Contract de asigurare 18. Contract de asigurare autovehicul pentru avarii si furt 19. Contract de asigurare autovehicul. Accident rutier 20. Contract de asigurare autovehicul.Accidente 21. Contract de asigurare in caz de furt si talharie din locuinte si birouri 22. Contract de asigurare in caz de incendiu 23. Contract de asigurare rapundere civila a familiei 24. Contract de asigurare asigurari sociale 25. Contract de asigurare pentru diverse situatii 26. Contract de asistenta 27. Contract de asistenta economica si financiara 28. Contract de asistenta financiara 29. Contract de asistenta juridical 30. Contract de asociere 31. Contract de asociere in participatiune.Amenajare spatiu commercial 32. Contract de asociere in participatiune. Prestari servicii 33. Contract de audit financiar. Verificare situatii financiare 34. Contract barter 35. Contract barter, spatiu emisiune contra program contabilitate 36. Contract barter. Publicitate 37. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (1) 38. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (2) 39. Contract de cesiune neexclusiva a drepturilor patrimoniale de autor 40. Contract de cesiune capital social integral 41. Contract de cesiune parti sociale 42. Contract de colaborare 43. Contract de colaborare (2) 44. Contract de comercializare. Pachete de servicii turistice 45. Contract de comercializare. Acordarea autorizatiei de comercializare 46. Contract de comision (intermediere) 47. Contract de comision import-export 48. Contract de comision de cumparare (import) 49. Contract de comision de vanzare (export) 50. Contract de intermediere 51. Contract de comodat. Imprumut tablouri 52. Contract de exploatare bunuri, sevicii 53. Contract de concesiune. Baza sportiva 54. Contract de concesiune. Dreptul de a vinde 55. Contract de concesiune exclusive. Aprovizionare si desfacere produse 56. Contract de concesiune. Teren situat intr-o zona libera 57. Contract de consignatie 58. Contract de consignatie (1) 59. Contract de consignatie (2) 60. Contract de constituire a dreptului de uzufruct 61. Contract de constituire a locuintei cu credit 62. Contract de consultanta 63. Contract de consultanta (1) 64. Contract de servicii 65. Contract de protecte a dreptului de autor 66. Contract de marketing 67. Contract de conventie civila de prestari servicii 68. Contract de curtaj. Gasirea si atragerea clientelei 69. Contract de credit bancar si tipuri de garantie folosite de societatile bancare 70. Cerere de acordarea a unui credit pe termen 71. Contract de credit 72. Contract de imprumut bancar (2) 73. Contract de garantie mobiliara si (sau) imobiliara, parte integranta a contractului de credit 74. Contract de nota de evaluare a bunurilor aduse drept gaj, parte integranta din contractul de credit 75. Contract de garantie suplimentara in bani 76. Contract de depozit si sechestru 77. Contract de depozit 78. Contract de depozit si sechestru 79. Contract de actiune. Depozit necesar. Restituire bunuri 80. Contract de distributie exclusiva 81. Contract de donatie 82. Contract de donatie standard 83. Contract de donatie apartament 84. Contract de donatie autovehicul 85. Contract de donatie colectie de tablouri 86. Contract de donatie suma de bani 87. Contract de donatie teren 88. Contract de donatie actiuni 89. Contract de donatie cu dreptul de uzufruct 90. Contract factoring 91. Contract de fidejusiune. Executarea unei creante 92. Contract franchising 93. Contract de furnizare 94. Contract de furnizare internet 95. Contract de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici 96. Contract de gaj 97. Contract de imprumut cu gaj de marfuri 98. Contract de act de recunoastere a datoriei garantate cu gaj de creanta 99. Cerere de transcriere a actului de gaj (de amanet ) in registrul amanetului 100. Cerere pentru transcrierea gajului.

COMERCIANTI HAIDETI SA INVATAM CARE SUNT CLAUZELE ABUZIVE

de

COMERCIANTI HAIDETI SA INVATAM CARE SUNT CLAUZELE ABUZIVE Am scris acest articol pentru ca din practica se observa in ultimul timp introducerea de catre comercianti in contractle lor unele clauze care nu sunt legale.

Problema este extreme de serioasa pentru ca in caz de litigiu cluzele abusive nu produc efecte juridice. Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: – comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); – comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane – agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant; s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator; t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara un anunt prealabil, cu exceptia unei motivatii pertinente, acceptate de consumator prin semnarea Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

Ce se intampla cu sistemul energetic din Romania?

de

Ce se intampla cu sitemul energetic din Romania? In anul 2007 a fost adoptata o noua forma a legii energiei electrice care spun eu(av.COLTUC) a trecut neobservata .

Dar haideti sa discutam un pic pe marginea acesteia Care sunt obiectivele legii? Activitãþile în domeniul energiei electrice ºi al energiei termice produse în cogenerare trebuie sã se desfãºoare pentru realizarea urmãtoarelor obiective de bazã: a) asigurarea dezvoltãrii durabile a economiei naþionale; b) diversificarea bazei de resurse energetice primare; c) crearea ºi asigurarea funcþionãrii pieþelor concurenþiale de energie electricã; d) asigurarea accesului nediscriminatoriu ºi reglementat al tuturor participanþilor la piaþa de energie electricã ºi la reþelele electrice de interes public; e) transparenþa tarifelor, preþurilor ºi taxelor la energie electricã în cadrul unei politici de tarifare, urmãrind creºterea eficienþei energetice pe ciclul de producere, transport, distribuþie ºi utilizare a energiei electrice; f) constituirea stocurilor de siguranþã la combustibilii necesari pentru producerea energiei electrice, precum ºi a energiei termice produse în cogenerare; g) asigurarea funcþionãrii interconectate a Sistemului Electroenergetic Naþional cu sistemele electroenergetice ale þãrilor vecine ºi cu sistemele electroenergetice din Uniunea pentru Coordonarea Transportului Energiei Electrice (UCTE); h) promovarea utilizãrii surselor noi ºi regenerabile de energie; i) asigurarea protecþiei mediului la nivel local ºi global, în concordanþã cu reglementãrile legale în vigoare; j) asigurarea mãsurilor de securitate în vederea prevenirii ºi combaterii actelor de terorism ºi sabotaj asupra infrastructurii Sistemului Electroenergetic Naþional; 3 k) asigurarea siguranþei în funcþionare a Sistemului Electroenergetic Naþional; l) asigurarea siguranþei în alimentarea cu Domeniul de reglementare Prezenta lege stabileºte cadrul de reglementare pentru desfãºurarea activitãþilor în sectorul energiei electrice ºi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizãrii optime a resurselor primare de energie în condiþiile de accesibilitate, disponibilitate ºi suportabilitate ºi cu respectarea normelor de siguranþã, calitate ºi protecþie a mediului. (2) Nu se supun dispoziþiilor prezentei legi: a) acumulatoarele electrice, grupurile electrogene mobile, instalaþiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel; b) sursele staþionare de energie electricã în curent continuu; c) instalaþiile energetice amplasate în marea teritorialã, care nu sunt racordate la reþeaua electricã. Regimul autorizării (1) Pentru autorizare, solicitantul va înregistra cererea la autoritatea competentã. (2) Solicitantul va ataºa la cerere actele ºi documentele care probeazã îndeplinirea de cãtre acesta a condiþiilor economice, financiare, tehnice ºi profesionale stabilite pe categorii de capacitãþi energetice ºi de activitãþi în domeniu. (3) Nu pot fi autorizaþi solicitanþii aflaþi în procedura reorganizãrii judiciare sau a falimentului ºi nici cei care au fost sancþionaþi de autoritatea competentã prin retragerea de autorizaþii sau licenþe într-o perioadã de 5 ani anterior datei de înregistrare a cererii. (4) Procedura de acordare a autorizaþiilor/licenþelor, termenele ºi condiþiile de acordare, constând în: criterii, limite de putere, atestãri, avize, garanþii ºi altele asemenea, diferenþiate pe categorii de capacitãþi ºi activitãþi supuse autorizãrii, se stabilesc prin regulament elaborat de autoritatea competentã ºi aprobat prin hotãrâre a Guvernului. (5) Refuzul acordãrii unei autorizaþii sau licenþe, lipsa de rãspuns înãuntrul termenului ºi orice altã soluþie a autoritãþii competente, considerate de solicitant ilegale ºi prejudiciabile, pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureºti, secþia de contencios administrativ, în condiþiile legii. (6) Pentru capacitãþile de producere distribuitã ºi/sau pentru micii producãtori de energie electricã, criteriile de autorizare vor avea în vedere dimensiunile limitate ale capacitãþilor de producere ºi impactul asupra funcþionãrii reþelelor electrice de distribuþie. Categoriile de autorizaţii şi licenţe Autoritatea competentã emite: 1. Autorizaþii de înfiinþare pentru: a) realizarea de noi capacitãþi energetice de producere a energiei electrice ºi a energiei termice în cogenerare sau retehnologizarea celor 26 existente; b) realizarea ºi/sau retehnologizarea de linii ºi staþii de transport al energiei electrice; c) realizarea ºi/sau retehnologizarea de linii ºi staþii de distribuþie a energiei electrice cu tensiune nominalã de 110 kV; 2. Licenþe pentru: a) exploatarea comercialã a capacitãþilor de producere a energiei electrice sau a energiei termice în cogenerare; b) prestarea serviciului de transport al energiei electrice; c) prestarea serviciului de sistem; d) prestarea serviciului de distribuþie a energiei electrice; e) activitãþi de administrare a pieþelor centralizate; f) activitatea de furnizare a energiei electrice. (2) Autorizaþiile de înfiinþare pentru realizarea de capacitãþi noi prevãzute la alin.(1) pct.1 se acordã numai pe/în imobile proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãþilor administrativteritoriale, proprietate privatã a solicitantului autorizaþiei de înfiinþare ori deþinute cu un alt titlu legal. (3) Licenþele pentru exploatarea comercialã a capacitãþilor energetice noi se acordã în cazul în care capacitãþile energetice noi sunt amplasate pe/în imobile proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãþilor administrativ-teritoriale, proprietate privatã a solicitantului licenþei ori proprietate privatã a unor persoane fizice sau juridice, deþinute cu un alt titlu legal. Proprietarii terenurilor ºi titularii activitãþilor afectaþi de exercitarea de cãtre titularii de licenþã ºi autorizaþii a drepturilor prevãzute la alin. (2) vor fi despãgubiþi pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despãgubirilor vor fi avute în vedere urmãtoarele criterii: – suprafaþa de teren afectatã cu ocazia efectuãrii lucrãrilor; 29 – tipurile de culturi ºi plantaþii, precum ºi amenajãrile afectate de lucrãri; – activitãþile restrânse cu ocazia lucrãrilor. Cuantumul despãgubirii se stabileºte prin acordul pãrþilor sau, în cazul în care pãrþile nu se înþeleg, cuantumul se stabileºte prin hotãrâre judecãtoreascã. (10) Dreptul de uz ºi de servitute asupra terenurilor proprietate privatã, restrângerea sau încetarea unor activitãþi prevãzute la alin. (2) se stabilesc ºi se exercitã cu respectarea principiului echitãþii, a dreptului de proprietate ºi a minimei afectãri a acestuia.

Transportul din Romania

de

ORDIN nr. 110 din 24 ianuarie 2007 privind aprobarea Procedurii de gestionare a documentelor administrative de însotire, întocmite în cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotarârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, în temeiul prevederilor art. 187, 1891, 191 si 1922 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale pct. 14, 15 si 182 din titlul VII „Accize si alte taxe speciale” din Hotarârea Guvernului nr. 44/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:

Se aproba Procedura de gestionare a documentelor administrative de însotire, întocmite în cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv, prevazuta în anexa nr. 1. Se aproba Procedura de stabilire si de identificare a gradului de risc fiscal în cazul produselor accizabile expediate din România, în regim suspensiv, pe teritoriul comunitar, prevazuta în anexa nr. 2. (1)Se aproba formularul 121 „Declaratie privind accizele aferente diferentelor de produse accizabile transportate în regim suspensiv”, cod M.F.P. 14.13.01.03/d, prevazut în anexa nr. 3. (2)Formularul 121 se completeaza conform instructiunilor prevazute în anexa nr. 4. (3)Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, utilizare si pastrare ale formularului 121 sunt prevazute în anexa nr. 5. Anexele nr. 1-5 fac parte integranta din prezentul ordin. (1)La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se înfiinteaza, în cadrul fiecarei unitati fiscale teritoriale în a carei raza teritoriala îsi desfasoara activitatea antrepozite fiscale, o structura de gestiune a documentelor administrative de însotire a produselor accizabile, organizata la nivel de serviciu, birou sau compartiment. (2)Regulamentul de organizare si functionare al unitatilor fiscale teritoriale se completeaza în mod corespunzator. (3)Numarul de posturi necesar functionarii structurii organizatorice se va asigura prin redistribuire din numarul de posturi vacante/ocupate, din cadrul structurii de administrare, cu încadrarea în numarul total de posturi aprobat pentru fiecare directie generala a finantelor publice prin ordin al ministrului finantelor publice. Serviciul/biroul/compartimentul de gestiune a documentelor administrative de însotire a produselor accizabile are ca atributii principale urmatoarele: a)procesarea si organizarea evidentei exemplarului 5 al documentelor administrative de însotire primite de la expeditorii produselor accizabile în format electronic; b)procesarea si organizarea evidentei exemplarului 4 al documentelor administrative de însotire sau a documentului unic vamal, dupa caz, transmise de primitorii produselor accizabile; c)verificarea formala a datelor înscrise în documentele administrative de însotire; d)colaborarea cu organul de control competent în scopul verificarii neconcordantelor sesizate în documentele administrative de însotire, precum si în circuitul acestora; e)încheierea circuitului documentelor administrative de însotire, prin verificarea existentei exemplarelor 4 si 5 ale documentelor administrative de însotire în evidenta organelor fiscale; f)stabilirea si identificarea gradului de risc fiscal în cazul transporturilor de produse accizabile în regim suspensiv; g)transmiterea documentelor administrative de însotire pentru tranzactiile intracomunitare Serviciului central de legaturi din cadrul Directiei de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala; h)acordarea aprobarii pentru necompletarea casutelor din documentul administrativ de însotire în cazurile prevazute de normele metodologice de aplicare a titlului VII „Accize si alte taxe speciale” din Codul fiscal, aprobate prin Hotarârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; i)orice alte sarcini ce îi revin din procedurile privind gestiunea documentelor administrative de însotire si administrare a accizelor. (1)La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se înfiinteaza, în cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si în cadrul Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, compartimentul de schimb international de informatii. Compartimentul de schimb international de informatii functioneaza în subordinea directorului executiv adjunct coordonator al Activitatii de Control Fiscal si este coordonat si îndrumat metodologic de catre Serviciul central de legaturi din cadrul Directiei de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala din Agentia Nationala de Administrare Fiscala. (2)Regulamentul de organizare si functionare al directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si al Directiei generale de administrare a marilor contribuabili se completeaza în mod corespunzator. (3)Numarul de posturi necesar functionarii structurii organizatorice se va asigura prin utilizarea a 130 de posturi dintre cele prevazute pentru Ministerul Finantelor Publice, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2006 privind unele masuri pentru întarirea capacitatii administrative a României pentru integrarea în Uniunea Europeana, repartizate astfel: a)câte 3 posturi pentru fiecare directie generala a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti; b)4 posturi pentru Directia generala de administrare a marilor contribuabili. Compartimentul de schimb international de informatii are ca atributii principale urmatoarele: a)transmite catre Serviciul central de legaturi, periodic sau la cerere, informatii si date necesare gestionarii activitatii de cooperare administrativa între Agentia Nationala de Administrare Fiscala si administratiile fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene; b)primeste informatiile si datele transmise de Serviciul central de legaturi, referitoare la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; c)organizeaza si gestioneaza evidenta solicitarilor, informatiilor si datelor primite si a celor transmise de la/catre Serviciul central de legaturi; d)efectueaza sau solicita structurilor competente, cu avizul sefului ierarhic superior si al directorului executiv adjunct coordonator, efectuarea de actiuni de inspectie fiscala, în vederea solutionarii solicitarilor primite de la Serviciul central de legaturi; e)asigura si urmareste respectarea termenelor de solutionare a solicitarilor primite de la Serviciul central de legaturi; f)asigura comunicarea dintre Serviciul central de legaturi si structurile teritoriale competente în gestionarea documentelor administrative de însotire a produselor accizabile; g)colaboreaza cu compartimentele de inspectie fiscala în pregatirea si desfasurarea actiunilor de inspectie fiscala la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; h)participa la elaborarea tematicilor si metodologiilor de inspectie fiscala în domeniul inspectiei fiscale a operatiunilor intracomunitare; i)verifica modul de aplicare, de catre organele de inspectie fiscala, a metodologiilor si procedurilor din domeniul inspectiei fiscale a operatiunilor intracomunitare; j)îndruma activitatea organelor de inspectie fiscala în cazul inspectiei fiscale la contribuabilii care efectueaza tranzactii intracomunitare; k)primeste din partea compartimentelor de inspectie fiscala solicitari destinate altor state membre ale Uniunii Europene, pentru verificarea unor tranzactii intracomunitare ale contribuabililor români, si le transmite Serviciului central de legaturi; l)întocmeste periodic raportari catre Serviciul central de legaturi si/sau catre conducerea directiei. Directia generala a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Finantelor Publice asigura realizarea si implementarea aplicatiilor informatice suport pentru aplicarea procedurilor prevazute în prezentul ordin. Directia generala de gestiune a impozitelor si contributiilor, Directia de metodologie si proceduri pentru inspectia fiscala si Directia de organizare si resurse umane din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Directia generala a tehnologiei informatiei si Directia generala a politicilor si resurselor umane din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor lua masuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Modificarea legislatiei privind renta viagera agricola

de

Ordin nr. 142 / 2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005, cu modificarile si completarile ulterioare; in acest articol voi evidentia principalele modificari ale acestei legi fundamentale pentru domeniul agricol.

In temeiul art. 1 din titlul XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Referatul de aprobare nr. 965 din 10 aprilie 2007, intocmit de Agentia Domeniilor Statului, in temeiul art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale si ministrul economiei si finantelor emit urmatorul ordin: Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1. 178 din 27 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 4, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 4. – (1) Beneficiaza de renta viagera agricola persoanele fizice care au varsta de peste 62 de ani si care detine in proprietate pana la 10 ha teren cu destinatie agricola situat in extravilan, care instraineaza prin acte intre vii sau arendeaza terenurile cu destinatie agricola dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.” 2. La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul 11), cu urmatorul cuprins: „(11) Beneficiarii rentei viagere agricole vor putea ramane proprietari pe o suprafata de teren cu destinatie agricola, situata in extravilan, de pana la 0,5 ha pentru folosinta personala.” 3. La articolul 4, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) In cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, daca aceste contracte sunt inca in vigoare la sfarsitul anului calendaristic pentru care se plateste renta.” 4. La articolul 4, dupa alineatul (41) se introduc trei noi alineate, alineatele (42), (43) si (44), cu urmatorul cuprins: „(42) In situatia in care terenul ce face obiectul contractului de arendare, pe baza caruia rentierul agricol beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, este instrainat in perioada de valabilitate a contractului de arendare, renta de 50 euro/ha/an se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii, respectiv a intrarii in vigoare a contractului de arendare, urmand ca de la data instrainarii terenului rentierul sa beneficieze de renta viagera agricola de 100 euro/ha/an. (43) Renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii contractelor de arendare, respectiv instrainare, indiferent de data depunerii cererii, in cazul in care contractele au fost incheiate in anul depunerii cererii. (44) In cazul in care contractele au fost incheiate in anii precedenti depunerii cererii, renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la 1 ianuarie a anului in care s-a depus cererea.” 5. La articolul 4, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(5) In cazul proprietatii comune, renta viagera agricola se acorda individual pentru cota-parte stabilita in baza declaratiei autentice notariale, data de comun acord de toti coproprietarii.” 6. La articolul 5, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 5. – (1) Persoanele care solicita renta viagera agricola pot sa depuna personal ori prin mandatar la orice birou judetean, cu conditia ca toate solicitarile ulterioare sa fie depuse la acelasi birou, o cerere, conform anexei nr. 1, insotita de urmatoarele documente: a) copie de pe actul de identitate al solicitantului; b) copie de pe actul de instrainare autentificat sau, dupa caz, de pe titlul de proprietate al arendatorului si de pe contractul de arendare incheiat cu respectarea prevederilor Legii arendarii nr. 16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare; c) declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte faptul ca nu are in proprietate pentru folosinta proprie teren cu destinatie agricola situat in extravilan, in suprafata mai mare de 0,5 ha.” 7. La articolul 5, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins: „(11) In cazul in care se constata ca datele declarate de solicitanti nu corespund realitatii, dreptul de a primi renta viagera agricola se suspenda pana la data completarii dosarului conform prevederilor legale in vigoare.” 8. La articolul 5, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) Persoanele care au depus deja dosar pentru a putea beneficia de renta viagera agricola, iar ulterior dobandesc si alte suprafete de teren in conditiile prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) pot beneficia de un termen de 6 luni pentru a incheia acte de instrainare sau contracte de arendare, in vederea obtinerii rentei viagere agricole pe intreaga suprafata pe care o detin.” 9. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 7. – In termen de maximum 30 de zile Oficiul national propune spre aprobare documentatia primita de la birourile judetene, urmand ca dupa solutionare sa comunice solicitantului si birourilor judetene daca dosarul a fost aprobat, daca trebuie completat sau daca a fost respins.” 10. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 9. – Birourile judetene tin evidenta rentierilor agricoli din judetul respectiv, iar Oficiul national arhiveaza documentatia si coordoneaza programul informatic de evidenta si calcul al rentei viagere agricole.” 11. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 10. – (1) In primul trimestru al anului rentierii se vor prezenta la birourile judetene de renta viagera agricola in vederea vizarii carnetelor de rentier agricol, in baza carora Agentia Domeniilor Statului va plati renta viagera agricola. (2) Odata cu vizarea carnetelor, rentierii vor depune la birourile judetene unde au fost inregistrate solicitarile de acordare a rentei viagere agricole o declaratie pe propria raspundere privind situatia contractelor de arendare, conform anexei nr. 3, precizand daca acestea au fost in vigoare la sfarsitul anului pentru care se acorda renta.” 12. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 12. – Plata rentei viagere agricole se face in lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Nationala a Romaniei din anul pentru care aceasta se datoreaza. Aceasta se efectueaza de catre Agentia Domeniilor Statului, prin mandat postal, virament bancar sau orice alta modalitate prevazuta de lege.” 13. La articolul 13, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins: „(2) Dupa decesul rentierului, mostenitorii vor incasa ultima rata scadenta de la data decesului, in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de mostenitor si a carnetului de rentier agricol al defunctului.” 14. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins: „Art. 14. – Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentele norme metodologice”.

Accidentele de munca in Romania – prevederile legislative

de

In perioada 2006 – 2007 se observa in Romania un numar mare al accidentelor de munca. In conformitate cu Legea protectiei muncii, accidentele de munca, în raport cu urmarile produse, se clasifica astfel: 1. accidente care produc incapacitate temporara de munca (ITM): Accidentul care produce ITM determina intreruperea activitatii lucratorului pe o anumita perioada, cu o durata de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical ca fiind urmare a accidentului produs.

Perioada de ITM se calculeaza prin insumarea numarului de zile calendaristice consecutive, acordat imediat dupa producerea accidentului, prin certificatul / certificatele medicale, incepand cu prima zi si terminind cu ultima zi inscrisa în acestea. In cazul în care accidentatul si-a reluat activitatea dupa o perioada de ITM si, ulterior, apar consecinte asupra sanatatii victimei, confirmate prin act medical ca fiind urmare a accidentului suferit, accidentatul va beneficia în continuare de drepturile ce decurg dintr-un accident de munca; 2. accident care produce invaliditate: Accidentul de munca care produce INV determina pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de încadrare într-un grad de INV, emisa de organele medicale în drept. In situatia în care, la momentul producerii accidentului, consecinta acestuia este o infirmitate evidenta (de exemplu: un brat smuls din umar), evenimentul va fi declarat ca accident de urmari de INV, numai dupa emiterea deciziei de INV de catre organele medicale; 3. accident mortal: Accidentul de munca mortal presupune decesul accidentatului imediat sau dupa un interval de timp, daca acesta este confirmat, în baza unui act medico-legal, ca fiind urmare a accidentului suferit; 4. accident colectiv – daca au fost accidentate cel putin 3 persoane, în acelasi timp si din aceleasi cauze, în cadrul aceluiasi eveniment. Baza reglementarilor privind accidentele de munca o constituie Legea protectiei muncii nr.90/1996, cu normele metodologice privind comunicarea, cercetarea, înregistrarea, raportarea si evidenta accidentelor de munca. Legea defineste cadrul organizatoric al protectiei muncii si responsabilitatile privind coordonarea si controlul acestei activitati, transpunând Directiva cadru 89/391/CEE. Dreptul la viata, la integritate fizica si psihica a tuturor persoanelor, precum si dreptul la ocrotirea sanatatii sunt drepturi fundamentale, garantate prin Constitutia României în art.22 si art.34. Completarea cadrului legislativ este asigurata de 8 norme metodologice pentru aplicarea legii, Normele Generale de Protectie a Muncii, de 105 norme specifice privind protectia muncii în sectoare de activitate având riscuri comune, si de Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de protectie. Nu trebuie sa uitam de raspunderea delictuala prevazuta de Codul civil. Primul pas pentru a dezvolta o strategie eficienta de prevenire a accidentelor de munca este convingerea ca marea majoritate a accidentelor de munca pot fi prevenite. Este necesara corectarea imediata a oricaror situatii nesigure. Supervizarea si controlul aplicarii masurilor de protectie a muncii reprezenta prevenirii accidentelor de munca. Tot mai multe personae apeleaza la instantele de judecata pentru rezolvarea problemelor create.

Casa de avocatura Coltuc – pe piata clientilor constructori

de

Casa de avocatura Coltuc a anuntat incheierea in aprilie 2007 a unui parteneriat cu firmele de constructii prin care sa le reprezinte interesele juridice (legale), se arata intr-un comunicat trimis ziarului financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. A avut loc incheierea unui acord cu 500 de firme din acest sector.

Modalitatea de colaborare este atat sub forma de abonament lunar, cat si onorariu pentru fiecare prestatie avocatiala. „Daca pana acum am tatonat aceasta piata extrem de dinamica, acum ii putem ajuta efectiv sa isi rezolve problemele. Este o piata speciala, unde posibilitatile financiare sunt immense, dar bineinteles si probleme complexe.Speram sa ii putem ajuta cu cele 4 departamente ale noastre: litigii, recuperari creante, consultanta, marketing”, a precizat avocatul titular Coltuc Marius. Firma de avocatura acopera in acest sector: infiintari de societati comerciale si modificarea actelor constitutive – atestare acte juridice; asistare in negocieri; contracte, editarea acestora; asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire penal (politie, parchet, penitenciare). Inmatricularea de societati comerciale – redactarea de acte constitutive si aditionale; redactarea de hotarari ale adunarilor generale; reprezentarea asociatilor la adunari generale; inregistrarea de reprezentante; dizolvarea si lichidarea de societati; cesiuni si alte operatiuni societare; fuziuni; verificari ale titlurilor de proprietate Casa de avocatura Coltuc ofera consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile; contracte de vanzare cumparare si inchiriere; diverse contracte cu privire la imobile; redactarea diferitelor tipuri de contracte; consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor; asistenta in negocierea si incheierea de contracte; consultatii in domeniul impozitelor si taxelor; consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania; litigii comerciale, civile sau penale; pregatirea dosarelor pentru instanta si arbitraj; redactarea de cereri adresate instantelor ori unor autoritati.

Clauzele abuzive – care sunt cele mai utilizate clauze ilegale in contracte

de

Problema clauzelor abuzive este extrem de serioasa, pentru ca in caz de litigiu clauzele abuzive nu produc efecte juridice.

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care: a) dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia; b) obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului; c) obliga consumatorul sa isi indeplineasca obligatiile contractuale, chiar si in situatiile in care comerciantul nu si le-a indeplinit pe ale sale; d) dau dreptul comerciantului sa prelungeasca automat un contract incheiat pentru o perioada determinata, prin acordul tacit al consumatorului, daca perioada limita la care acesta putea sa isi exprime optiunea a fost insuficienta; e) dau dreptul comerciantului sa modifice unilateral, fara acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor si serviciilor care urmeaza sa fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu; f) dau dreptul comerciantului sa constate unilateral conformitatea produselor si serviciilor furnizate cu prevederile contractuale; g) dau dreptul exclusiv comerciantului sa interpreteze clauzele contractuale; h) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului sa pretinda despagubiri in cazurile in care comerciantul nu isi indeplineste obligatiile contractuale; i) obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant; j) restrang sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul, in cazurile in care: comerciantul a modificat unilateral clauzele mentionate la lit. e); comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale; k) exclud sau limiteaza raspunderea legala a comerciantului in cazul vatamarii sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei actiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor si serviciilor; l) exclud dreptul consumatorului de a intreprinde o actiune legala sau de a exercita un alt remediu legal, solicitandu-i in acelasi timp rezolvarea disputelor in special prin arbitraj; m) permit in mod nejustificat impunerea unor restrictii in administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte parti din contract; n) dau dreptul comerciantului sa transfere obligatiile contractuale unei terte persoane – agent, mandatar etc. -, fara acordul consumatorului, daca acest transfer serveste la reducerea garantiilor sau a altor raspunderi fata de consumator; o) interzic consumatorului sa compenseze o datorie catre comerciant cu o creanta pe care el ar avea-o asupra comerciantului; p) permit stabilirea pretului la livrare sau cresterea pretului la livrare, fata de cel stabilit la incheierea contractului, in masura in care nu se da dreptul consumatorului de a rezilia contractul cand considera ca pretul este prea mare fata de cel stabilit initial; r) permit comerciantului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre comerciant; s) dau dreptul comerciantului sa anuleze contractul in mod unilateral, fara sa prevada acelasi drept si pentru consumator; t) dau dreptul comerciantului sa inceteze contractul incheiat pentru o durata nedeterminata fara un anunt prealabil, cu exceptia unei motivatii pertinente, acceptate de consumator prin semnarea.

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului

de

Procedura in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului Alte stiri la aceasta categorie Confuzii legate de accesarea si implementarea proiectelor cu fonduri europene & antidoturi posibile Sibiul european sarbatoreste Ziua Copiilor prin cultura Sesiune de Training in campus – proiecte finantat din Fonduri Europene Inscrieri pentru un job la UE – cum sa lucrezi, ca roman, pentru Uniunea Europeana Alinierea tarifelor de roaming va reduce competitia pe piata telecom, spun oficialii Orange BERD a acordat CEC 10 milioane euro pentru promovarea produselor destinate mediului rural Honda nu va mai investi in Marea Britanie, din cauza refuzului de a trece la euro Noi atasati pe probleme de munca si sociale la Berlin si Londra Parlamentul European nu vrea suprimare brusca a sistemului de interventie pe piata cerealelor Fonduri europene – parteneriat intre Agentia de dezvoltare durabila Brasov si Eurolink CEDO poate fi sesizata numai dupa epuizarea cailor de recurs interne si intr-un termen de 6 luni incepand cu data hotararii interne definitive.

Formularele-tip ale cererii, precum si informatiile suplimentare necesare se pot descarca de pe site-ul oficial al Curtii. Curtea nu va retine o cerere daca aceasta este anonima sau este identica cu o cerere examinata anterior de Curte sau deja supusa unei instante internationale de ancheta sau de reglementare si in conditiile in care nu contine fapte noi. Orice stat contractant (cerere statala) sau persoana care pretinde a fi victima unei incalcari a Conventiei (cerere individuala) poate depune direct la Curtea de la Strasbourg o cerere prin care invoca o incalcare de catre un stat contractant a unuia dintre drepturile garantate prin Conventie. O nota informativa pentru reclamanti si formulare de cereri pot fi obtinute de la Grefa. Procedura in fata noii Curti Europene a Drepturilor Omului este contradictorie si publica. Audientele, care nu se tin decat intr-un numar redus de cazuri, sunt publice, cu exceptia cazurilor cand camera/Marea Camera ia o alta decizie in situatii exceptionale. Memoriile si alte documente inaintate Grefei Curtii de catre parti sunt, in principiu, accesibile publicului. Reclamantii individuali isi pot prezenta ei insisi cazul in fata Curtii, dar o reprezentare facuta de un avocat este recomandata si in marea majoritate a cazurilor, chiar ceruta expres, odata ce cererea a fost comunicata guvernului in cauza. Consiliul Europei a pus in practica un sistem de asistenta juridica pentru reclamantii care nu dispun de suficiente mijloace materiale pentru a fi reprezentati in fata Curtii de catre un avocat. Reclamantii individuali pot inainta ei insisi cererile, dar se recomanda sa fie reprezentati de un avocat, si chiar se cere acest lucru pentru audiente sau din momentul in care cererea a fost declarata admisibila. Consiliul Europei a elaborat un sistem de acordare a asistentei juridice pentru reclamantii care au resurse insuficiente. Limbile oficiale ale Curtii sunt franceza si engleza, dar cererile pot fi scrise in una din limbile oficiale ale statelor contractante. Odata ce cererea a fost declarata admisibila, una dintre limbile oficiale ale Curtii trebuie sa fie utilizata, cu exceptia cazurilor când presedintele camerei/Marii Camere va autoriza utilizarea in continuare a limbii in care s-a facut cererea. Fiecare cerere individuala este repartizata unei sectiuni, al carei presedinte numeste un raportor. Dupa o examinare prealabila a cauzei, raportorul decide daca aceasta trebuie examinata de un comitet alcatuit din trei membri sau de o camera. Un comitet poate, in unanimitate, sa declare o cerere inadmisibila sau sa o radieze de pe rolul Curtii cand o astfel de decizie poate fi luata fara vreo alta examinare. Prima faza a procedurii este in general scrisa, chiar daca uneori camera poate lua decizia de a tine o audienta publica, caz in care se vor face, de asemenea, referiri la fondul cauzei. Hotararile camerei referitoare la admisibilitate, care sunt luate prin majoritate de voturi, trebuie sa fie motivate si facute publice. Dupa ce camera a decis sa admita cererea, ea poate invita partile sa prezinte probe suplimentare si sa depuna observatii scrise, inclusiv o eventuala cerere pentru satisfactie echitabila din partea reclamantului. Daca in faza de examinare a admisibilitatii cererii nu s-a tinut o audienta, ea poate sa decida organizarea unei audiente cu privire la fondul cauzei Presedintele camerei poate, in interesul unei administrari corecte a justitiei, sa invite sau sa autorizeze orice stat contractant, care nu este parte la procedura, sau orice persoana interesata, alta decat reclamantul, sa depuna observatii scrise si in circumstante exceptionale, sa ia parte la audienta. Un stat contractant, al carui cetatean este un reclamant intr-o cauza, poate interveni de drept. In timpul procedurii referitoare la fond, negocierile purtate in vederea asigurarii unei reglementari amiabile pot fi purtate prin intermediul Grefierului. Negocierile sunt confidentiale. Camerele hotarasc cu majoritate de voturi. Orice judecator care a luat parte la examinarea dosarului are dreptul sa anexeze la hotarare fie opinia sa separata concordanta sau disidenta, fie o simpla declaratie de disociere. Intr-un termen de trei luni de la adoptarea hotarârii de catre camera, oricare dintre parti poate cere retrimiterea cauzei in fata Marii Camere, daca prin aceasta se ridica o problema grava relativa la interpretarea sau la aplicarea Conventiei, ori a protocoalelor sale, sau o problema grava cu caracter general. O hotarare a unei camere devine definitiva la expirarea termenului de trei luni sau mai devreme daca partile declara ca nu au intentia de a cere retrimiterea cauzei la Marea Camera, ori in cazul in care colegiul de cinci judecatori a respins cererea de retrimitere in fata Marii Camere. Toate hotarârile definitive ale Curtii sunt obligatorii pentru statele parate in cauza.

Legislatia privind achizitia de terenuri in Romania de catre straini

de

In Romania post aderare se observa o reticenta a notarilor publici de a incheia contracte prin care cetatenii staini si apatrizii, persoane juridice straine, dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania, comenteaza avocatul Coltuc Marius Vicentiu, pentru ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro. „Problema este destul de spinoasa pentru ca tot mai multe firme doresc sa investeasca in Romania si sa devina si proprietare pe terenuri”, explica acesta. Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane.

Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru si persoana juridica nerezidenta, constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Sediul materiei prezentului material este legea nr 312/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1008/14.11.2006. (1) Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz: a) cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru, care isi stabilesc resedinta in Romania; b) apatrizi cu domiciliul in Romania. (3) Cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru isi dovedesc calitatea de fermier care desfasoara activitati independente cu documente emise/eliberate de autoritatile competente din statul membru sau de provenienta. Apatrizii cu domiciliul in Romania fac dovada acestei calitati cu atestatul eliberat, in acest sens, de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Destinatia terenurilor agricole, padurilor si a terenurilor forestiere nu poate fi schimbata pe durata perioadei de tranzitie de catre persoanele prevazute la alin. (2). Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor terte: (1) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate. (2) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru. In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European; stat tert – orice alt stat decat statele membre; rezident – strainul care are drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, persoana juridica straina care are cel putin un sediu secundar pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; fermier care desfasoara activitati independente – orice persoana fizica care desfasoara activitate agricola sau silvica, in vederea realizarii de produse agricole vegetale ori animale, precum si de depozitare si prelucrare a produselor obtinute din activitatea proprie sau care desfasoara o activitate in vederea realizarii de produse lemnoase si nelemnoase ale fondului forestier, asa cum sunt definite de legea in vigoare. „Legea este destul de clara si ar fi bine sa fie respectata”, mai spune avocat Coltuc Marius Vicentiu.

Aspecte procedurale privind alegerile pentru Parlamenul European

de

In conditiile in care Romania pregateste pentru perioada urmatoare primele alegeri pentru Parlamentul European, Cabinetul Avocat Coltuc Marius Vicentiu (www.coltuc.ro) a realizat pentru www.SMARTfinancial.ro un material de prezentare a aspectelor procedurale privind aceste alegeri. Membrii din Romania in Parlamentul European sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile prezentei legi.

Mandatul membrilor din Romania in Parlamentul European este de 5 ani. Cetatenii romani care fac parte din urmatoarele categorii – judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organica – nu pot fi alesi ca membri din Romania in Parlamentul European. Listele electorale sunt permanente si speciale. Alegatorii resortisanti sunt inscrisi in listele electorale permanente. Dispozitiile Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu modificarile si completarile ulterioare, privind listele electorale permanente se aplica in mod corespunzator. Alegatorii comunitari care, in conformitate cu prevederile prezentei legi, au drept de vot sunt inscrisi, la cerere, de catre primarul unitatii administrativ-teritoriale in care au resedinta sau domiciliul, intr-o lista electorala speciala. Cererea prevazuta la alin. (3) se depune cu cel putin 60 de zile inaintea alegerilor insotita de un document valabil de identitate sau de orice alt asemenea document care atesta identitatea, precum si de o declaratie oficiala, pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, din statul membru de origine, pe ale carei liste electorale acesta este inscris; c) mentiunea ca isi exercita dreptul de vot numai in Romania; d) mentiunea ca nu este lipsit, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, de dreptul de vot in statul membru de origine. In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), primarul unitatii administrativ-teritoriale respective inainteaza cererea, insotita de declaratia pe propria raspundere, Autoritatii Electorale Permanente. In termen de 15 zile de la inregistrarea cererii prevazute la alin. (3), Autoritatea Electorala Permanenta hotaraste asupra indeplinirii conditiilor prevazute de lege de catre alegatorul comunitar privind exercitarea dreptului de a alege membri din Romania in Parlamentul European. In cazul in care alegatorul comunitar indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege, Autoritatea Electorala Permanenta comunica primarului unitatii administrativ-teritoriale hotararea sa pentru inscrierea solicitantului in listele electorale speciale prevazute la alin. (3). Comunicarea este insotita de o dovada pe baza careia solicitantul isi poate exercita dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, la orice sectie de votare organizata pentru aceste alegeri. Autoritatea Electorala Permanenta informeaza institutiile cu responsabilitati similare din statul membru al Uniunii Europene al carui cetatean este ca acestuia i s-a acordat dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European. Primarul respinge cererea de inscriere in listele electorale speciale in baza raspunsului negativ al Autoritatii Electorale Permanente in cazul in care, in urma verificarilor efectuate potrivit art. 11 alin. (1), se constata neindeplinirea cerintelor prevazute la alin. (4) lit. d). Solutia data de primar poate fi contestata potrivit dispozitiilor Legii nr. 373/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Alegatorii comunitari care nu mai indeplinesc cerintele prezentei legi se radiaza din listele electorale speciale de catre primarul localitatii pe raza careia isi au resedinta sau domiciliul, in baza comunicarii scrise din partea Autoritatii Electorale Permanente. Pentru a-si exercita dreptul de a fi ales ca membru din Romania in Parlamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizatii a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, unei aliante politice, aliante electorale ori ca independent, o persoana eligibila comunitar este obligata ca, pe langa actele necesare candidatilor care sunt cetateni romani, sa prezinte Biroului Electoral Central documente valabile care sa ateste identitatea, precum si o declaratie oficiala pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a) cetatenia si adresa la care solicitantul locuieste pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, in statul membru de origine, pe ale carei liste electorale este inscris; c) mentiunea ca nu candideaza pentru obtinerea unui mandat de parlamentar european in alt stat membru al Uniunii Europene. Persoanele eligibile comunitar, care candideaza in cadrul alegerii membrilor din Romania in Parlamentul European, trebuie sa prezinte, odata cu propunerea de candidatura, un certificat in traducere oficiala, eliberat de autoritatea competenta din statul al carui cetatean este, care sa ateste ca nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales in acel stat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Biroul Electoral Central respinge prin hotarare, in 24 de ore de la depunere, propunerile de candidaturi care nu sunt insotite de certificatul prevazut la alin. (2). In termen de 24 de ore de la inregistrare, Biroul Electoral Central inainteaza catre Autoritatea Electorala Permanenta o copie a propunerii de candidatura insotita de o copie a declaratiei pe propria raspundere, in vederea informarii statului membru de origine asupra intentiei persoanei eligibile comunitar de a candida la alegerile organizate pentru desemnarea membrilor din Romania in Parlamentul Europei Propunerile de candidaturi pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European se depun si se inregistreaza la Biroul Electoral Central cel mai tarziu cu 60 de zile inainte de ziua de referinta. Listele de candidati pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European trebuie intocmite astfel incat sa asigure reprezentarea ambelor sexe. Numarul de candidati de pe fiecare lista poate fi cu maximum 10 mai mare decat numarul mandatelor repartizate Romaniei in Parlamentul European. Sectiile de votare se organizeaza dupa cum urmeaza: a) in localitatile urbane, cate o sectie de votare la 1.000-2.000 de locuitori; b) in comune, cate o sectie de votare la 500-2.000 de locuitori; se organizeaza sectii de votare, de regula, in fiecare sat; pot fi organizate sectii de votare si in satele sau in grupurile de sate cu populatie de pana la 500 de locuitori.

Pensiunile turistice – organizare & facilitati pentru dezvoltarea turismului rural

de

Pensiunile turistice sunt, conform definitiei, structuri turistice amplasate in mediul rural, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie. Legea nr. 187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural se aplica si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor comerciale, detinatoare de pensiuni turistice sau pensiuni agroturistice.

Intr-un material pus la dispozitia ziarului financiar exclusiv electronic www.SMARTfinancial.ro de catre Cabinetul de Avocatura Coltuc Marius Vicentiu, reprezentantii acestuia au subliniat facilitatile prevazute de lege pentru pensiunile turistice. Principalele avantaje sunt acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la racordarea la reteaua electrica, la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, precum si la reteaua de distribuire a gazului metan, asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, în colaborare cu asociatiile profesionale, prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice în materiale de promovare turistica si în actiuni de promovare întreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale Ministerului Turismului. In plus: includerea în programele institutiilor de învatamânt cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si pensiunilor agroturistice; scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii, a pensiunii turistice sau a pensiunii agroturistice; plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice si a gazului metan, respectiv la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicatii utilizate în cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agroturistice; acordarea de credite cu dobanda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; dobanda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobânzii de pe piata bancara. Persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale, sunt obligate sa-si mentina obiectul de activitate, clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice pe toata perioada în care beneficiaza de facilitatile prevazute în prezenta ordonanta. In cazul in care pensiunile turistice sau pensiunile agroturistice, care beneficiaza de scutirea impozitului pe venit, respectiv pe profit, isi inceteaza activitatea într-o perioada mai mica decât dublul perioadei de scutire, acestea au obligatia de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru întreaga perioada de scutire. Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii gratuite, precum si asigurarea sumelor necesare acordarii de credite cu dobanda preferentiala, se vor face din Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului, în limitele prevazute de Ministerul Turismului.

Unele facilitati acordate pensiunilor

de

Pensiunile turistice reprezinta tot mai mult o atractie pentru romanul mediu interesat sa demareze o afacere cu bani putini dar cu potential de dezvoltare ridicat. Care sunt insa avantajele unei astfel de afaceri sau facilitatile de care beneficiaza potentialii beneficiari?

Un raspuns in acest sens incearca sa ofere avocatul Marius Vicentiu Coltuc (www.coltuc.ro). Pensiunile turistice sunt structuri turistice amplasate in mediul rural, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie. Prevederile legii nr. 187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural se aplica si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilor comerciale, detinatoare de pensiuni turistice sau pensiuni agroturistice, amplasate in satele sau in comunele, care apartin de orase sau municipii, conform legii. Facilitati acordate pensiunilor -acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii, la racordarea la reteaua electrica, la reteaua de alimentare cu apa si canalizare, precum si la reteaua de distribuire a gazului metan; – asistenta tehnica de specialitate, sub toate formele, din partea Ministerului Turismului, in colaborare cu asociatiile profesionale; – prezentarea gratuita a ofertei turistice a pensiunilor turistice si agroturistice in materiale de promovare turistica si in actiuni de promovare intreprinse de birourile de informare turistica din tara si din strainatate ale Ministerului Turismului; – includerea in programele institutiilor de invatamant cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si pensiunilor agroturistice; – scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv pe profit, pe o perioada de 10 ani din momentul clasificarii, a pensiunii turistice sau a pensiunii agroturistice; – plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice si a gazului metan, respectiv la tariful pentru persoane fizice, a serviciilor de telecomunicatii utilizate in cadrul pensiunilor turistice si al pensiunilor agroturistice; – acordarea de credite cu dobanda preferentiala pe o perioada de maximum 10 ani pentru dezvoltarea si/sau modernizarea capacitatilor de cazare; dobanda suportata de beneficiarii creditelor va reprezenta 50% din nivelul dobanzii de pe piata bancara. Persoanele fizice, asociatiile familiale si societatile comerciale, sunt obligate sa-si mentina obiectul de activitate, clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice pe toata perioada in care beneficiaza de facilitatile prevazute in ordonanta. In cazul in care pensiunile turistice sau pensiunile agroturistice, care beneficiaza de scutirea impozitului pe venit, respectiv pe profit, isi inceteaza activitatea intr-o perioada mai mica decat dublul perioadei de scutire, acestea au obligatia de a vira la bugetul de stat sau la bugetele locale impozitul pe venit, respectiv pe profit, calculat pentru intreaga perioada de scutire.” Acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestarile de servicii gratuite, precum si asigurarea sumelor necesare acordarii de credite cu dobanda preferentiala, se vor face din Fondul special pentru dezvoltarea si promovarea turismului, in limitele prevazute de Ministerul Turismului.

Coruptie nesanctionabila penal in domeniul bancar, avertizeaza Casa de avocatura Coltuc

de

Decizia parlamentului – Legea 69-2007 – de a dezincrimina anumite infractiuni bancare prevazute de legea 78/2000 (legea pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie) constituie practic o forma de coruptie nesanctionabila penal, considera reprezentantii Casei de avocatura Coltuc, citati de ziarul financiar electronic www.SMARTfinancial.ro.

„Dupa cum se stie, dobanda variaza in funtie de tipul de credit ales, fiecare persoana care contracteaza un credit fiind obligata sa faca dovada cumpararii bunului pentru care a fost acordat creditul, prin diverse documente eliberate in urma achizitionarii bunului in cauza”. „Pana in momentul de fata, persoanele care incalcau normele bancare atat prin achizitionarea creditelor si folosirea lor in alte scopuri cat si prin alte metode (atat personalul bancar cat si clientii bancii) erau sanctionate prin executare silita, amenda penala si chiar prin inchisoare de la 5 la 15 ani, in urma descoperirii faptei de catre organul de control (audit). Cu alte cuvinte Legea 69/2007 da mana libera la inselatorii, faptele de coruptie se vor pedepsii conform acestei legi cu o simpla amenda contraventionala, persoanalul fiind in acest mod impins la incalcarea legii”. „Acest amendament adus legii 78/2000 va determina cresterea numarului de fraude si implicit falimentarea bancilor care nu sunt bine inchegate pe piata romaneasca. In cazul acesta pentru ce mai e nevoie de norme bancare daca ofiterii de credite sunt dispusi ca in urma unei anumite sume sa faca favoruri clientilor, bazandu-se pe faptul ca auditul verifica numai o parte din dosare si ca nu vor fi descoperiti, de ce mai e nevoie de audit daca in urma descoperirii fraudei, inculpatul se va alege cu o simpla amenda iar cazierul acestuia va fi nepatat?”, arata oficialii Casei de avocatura Coltuc.

Utilitatea SAPARD in domeniul agricol

de

Din punct de vedere terminologic SAPARD insemna Programul special de Pre- aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala .Acest program a fost creat special de Uniunea Europeana pentru a sprijini si pregati aderarea tarilor din Europa de Est pentru integrarea deplina la politica agricola comunitara.

Ceea ce trebuie precizat de la inceput este faptul ca programul SAPARD nu ofera un avans, ci,acesta ofera posibilitatea de rambursare pentru cheltuielile utile facute.Deci,beneficiarul acestui program va demara investitia din surse proprii si va primi ulterior un ajutor financiar din partea SAPARD de maxim 50 % din valoarea eligibila a proiectului. Concret,ceea ce trebuie sa faca un potential beneficiar este sa intocmesca un proiect conform cerintelor programului sis a-l depuna , in vederea evaluarii la Birourile regionale de implementare a programului SAPARD. Daca respecta criteriile de eligibilitate,el va fi supus unei proceduri de selectie,iar daca a fost selectat,va incheia un contract de finantare. In vederea demararii acestui program s-au demarat o serie de masuri de investitii. Astfel,masura 1.1 poarta denumirea “Imbunatatirea prelucrarii si marketingului produselor agricole si piscicole” -masura 2.1. “Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale” -masura 3.1. “Investitii in exploatatiile agricole” – masura 3.4” Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice” L-am enumerat pe cele care au incidenta cu domeniu agricol. Astfel, pentru masura 1.1. potentialii beneficiari sunt: 1.societatile comerciale cu capital privat iar pentru sectorul vinificatie:asociatiile, grupuri de producatori si societatile agricole private Finalitatea masurii este evidentiata in urmatoarele sectoare de activitate: carne,produse lactate,legume,fructe,cartofi ,zahar si plante textile Legea se refera la valoarea exigibila a proiectului care este pentru acesta masura de minim 30000 euro si maxim 4.000.000 euro. Beneficiarul trebuie daca vrea sa utilizeze acesta masura sa aibe ab initio minimul de 30.000 euro. Ajutorul acordat de SAPARD este nerambursabil, dar el nu poate depasi 50% sau 30% din valoarea totala a proiectului. O problema foarte des intalnita este aceea ca O problema des intalnita este aceea ca agricultorii cred ca suma initiala trebuie sa le apartina si sa fie in numerar.Dar,Agentia SAPARD vine in sprijinul acestora prin incheierea unui protocol in vederea cofinantarii cu societati pe care le gasiti pe site-ul agentiei(www.sapard.ro) si care pot cofinanta proiectul dvs. Programul SAPARD este unul foarte ambitios ,eficient,dar el trebuie inteles si aplicat corect.

Stimularea investiţiilor în agricultură

de

Sediul materiei : legea 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura În vederea stimulării investiţiilor efectuate în agricultură şi în sectoarele de procesare, depozitare, conservare şi valorificare a produselor, precum şi în alte sectoare legate de specificul activităţilor agricole, se constituie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale Fondul pentru creditarea investiţiilor în agricultură, denumit în continuare fond.

Fondul se constituie din alocaţiile aprobate prin bugetul de stat cu această destinaţie la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi se reconstituie din sumele rambursate şi din dobânzile plătite de către instituţiile de credit, potrivit prezentei legi. Beneficiarii sunt : a) producători agricoli individuali înregistraţi în Registrul exploataţiilor agricole; b) asociaţii agricole familiale, asociaţii de producători agricoli, grupuri de producători şi cooperative agricole, constituite conform legislaţiei în vigoare; c) societăţi agricole private, respectiv asociaţii agricole cu personalitate juridică, constituite conform legislaţiei în vigoare; d) societăţi comerciale cu capital privat, constituite conform legislaţiei în vigoare. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca beneficiarii: a) să înfiinţeze sau să dezvolte activităţi de exploatare agricolă, precum şi de procesare, conservare, depozitare şi valorificare a produselor; b) să propună un plan de afaceri fezabil, prin care să demonstreze că investiţiile sunt necesare, oportune şi eficiente, plan care să fie întocmit cu sprijinul instituţiei care acordă creditul şi să fie acceptat de aceasta. Conditiile de garantie sunt foarte permissive si se vorbeste de o acoperire in natura, in produsele agricultorilor Astfel,creditele acordate potrivit prevederilor prezentei legi pot fi garantate de fondurile de garantare şi/sau de către împrumutat prin: certificate de depozit, garanţii reale pe animale, maşini şi utilaje agricole, ipotecă asupra clădirilor şi terenurilor agricole, plantaţiilor sau orice alte garanţii agreate de instituţiile de credit. Costul privind întocmirea documentaţiilor de acordare a creditelor se suportă din fond şi nu va putea depăşi 3% din volumul creditelor acordate. Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, precum şi cele provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate în anul în curs se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile prezentei legi Obligatiile beneficiarilor acestor fonduri sunt: – sa nu schimbe destinatia fondurilor pentru care au fost acordate. – Sa ramburseze in termenul stabilite de lege aceste sume Sumele neutilizate din fond la finele fiecărui an, precum şi cele provenite din rambursări de credite şi plăţi de dobânzi la creditele acordate în anul în curs se reportează în anul următor şi se utilizează pentru acordarea de noi credite, în condiţiile prezentei legi Este un prim pas in vederea ajutarii reale a agricultorilor pentru a rezista unei piete comunitare esxtrem de competitive Din punctual de vedere al specialistului de drept precizez ca aceste stimulente financiare sunt eficiente atata timp cat ele sunt folosite potrivit finalitatii lor. Asteptam sa vedem daca mentalitatea romanilor s-a schimbat si daca investitiile vor avea sorti de izbanda.

Procedura speciala administrativa in dreptul vamal

de

Articolul 264 din Legea 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei prevede ca orice persoana are dreptul de a formula actiune impotriva deciziilor care o privesc direct si personal(drepturile si interesele legitime),date de autoritatea vamala cu privire la aplicarea reglementarilor vamale.

Dreptul de a formula actiune poate fi exercitat: -1. initial,in fata autoritatii vamale care a emis decizia contestata. -2.ulterior,in fata instantei de contecios administrative competente Se pune intrebarea fireasca: acesta procedura ierarhica,administrativa este obligatorie sau nu, pentru ca legea nu prevede in mod expres acest lucru. Cu alte cuvinte ,in dreptul vamal exista o procedura prealabila administrativa ca in dreptul administrativa sau nu? Pentru a raspunde la aceste intrebari trebuie sa stabilim mai intai ca normele de drept vamal sunt imperative si de stricta interpretare,iar pe de alta parte o analiza sistematica a textelor sus-mentionate,ar duce la concluzia,fireasca ca acesta procedura este obligatorie. Legea se refera la autoritatea vamala care a emis decizia,textual foloseste cuvantul “initial”, dupa care “ulterior” se adreseaza instantei. Asadar,daca o persoana vatamata in drepturile si interesele sale legitime s-ar adresa direct intantei de judecata,acesta ar respinge actiunea ca inadmisibila. Pentru a nu deveni o simpla arma de suspendare a executarii, legea prevede , ca principiu, ca actiunea exercitata nu este suspensiva de executare ope legis. Totusi, sunt reglementate si unele exceptii: – autoritatea vamala suspenda , total sa partial ,executarea cand are motive intemeiate sa considere ca decizia contestata nu respecta reglementarile vamale( se refera la incalcarile evidente ale legii) sau ca s-a produs un prejudiciu irecuperabil persoanei vatamate. – – cand decizia contestata priveste aplicarea drepturilor de import- export, suspendarea executarii acestei decizii se face cu conditia existentei sau constituirii unei garantii. Dupa cum se poate observa ,legea da autoritatii vamale importante prerogative . In corelatie cu intrega legislatie administrative,existenta unei jurisdictii administrative prestabilite sesizarii instantei de judecata,oblige persoana fizica sau juridical ce se considera vatamata in drepturile sale sa parcurga acesta procedura, si, in egala masura,organul aminiastrativ,vamal sa resolve correct si deplin contestatia sau plangerea si sa restabileasca legalitatea atunci cand a fost incalcata. Deci, exista o limita superiaoara reglante,in speta,instanta de judecata. Acesta norma speciala,a dreptului vamal se completeaza conform articolului 266 di Codul vamal , cu dispozitiile privitoare la solutionarea contestatiilor existente in Legea conteciosului administrative. Toate precizarile de mai sus nu se aplica actiunilor formulate in scopul anularii sau modificarii unei decizii luate de autoritatea vamala in temeiul legii penale. Articol 2 Sanctionarea unor fapte savarsite de cetatenii romani pe teritoriul altor state Sediul materiei:Codul penal cu referire la articolul 4,O.U.G. nr.112/2001 In acest articol voi incerca sa raspund unor intrebari care su aparut o data cu excluderea regimului vizelor in cadrul Spatiului Schengen. Acestea sunt: – daca un cetatean roman savarseste in strainatate o infractiune care este legea aplicabila( in limbaj comun dupa ce lege se judeca)? – care sunt infractiunile savarsite? – Ce alte sanctiuni apar o data cu savrsirea unor infractiuni? Pentru a raspunde la prima intrebare trebuie precizate prevederile articolului 4( 11 in noul cod penal)-“ legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean roman sau o persoana fara cetatenie care are domiciul in tara “ Noul cod penal adauga si o conditie de incriminare si anume: fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita. Deci daca un cetatean roman savarseste in strainatate o infractiune se va aplica legea romana. Dar, lucrurile nu sunt intotdeauna asa de simple. Codul penal roman prevede ca dispozitiile articolului 4( 11) se aplica daca nu se dispune altfel printr-o conventie internationala la care Romania este parte. Prioritatea are conventia internationala si apoi legea interna. Infractiunile care sunt comise sunt extreme de variate , prevazute fie de Codul penal sau de dispozitii speciale. Astfel , O.U.G. 112/2001 prevede ca intrarea sau iesirea dintr-un stat prin trecerea ilegala a frontierei acestuia, savarsite de catre un cetatean roman sau de persoana fara cetatenie care domiciliaza pe teritoriul Romaniei se pedepseste cu inchisoare de la trei luni la doi ani. Daca fapta este savarsita in scopul sustragerii de la executarea unei pedepse , pedeapsa este de 6 luni la 3 ani. Initierea sau constituirea unei asocieri in scopul savarsirii unei infractiuni sau aderarea sub orice forma a unei astfel de asocieri se pedepseste cu inchisoarea de la 3 ani la 10 ani. Ca o sanctiune subsidiara cetateanul roman condamnat( sub. n.) in temeiul acestor infractiuni I se refuza eliberarea pasaportului sau , dupa caz , i se suspenda dreptul de folosire a acestuia pe o perioada de cinci ani. O precizare importanat trebuie facuta: daca s-a aplicat masura suspenderii nu exonereaza pe faptutor de raspunderea penala.Deci, daca un cetatean roman este returnat in tara el nu a scapat , ci urmeaza sa fie judecat de organelle judiciare romane. Toate infractiunile mai sus-mentionate se urmaresc si se judeca cu urgenta, potrivit dsipozitiilor Codului de procedura penala referitoare la urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante. Lelea 216/1998 asa cum a fost completata si modificata, prevede ca impotriva cetatenilor romani returnati in baza acordurilor de readmisie Directia de pasapoarte si formatiunile sale teritoriale pot supenda, temporar, dreptul de folosire a pasaportului pe o perioada cuprinsa intre 6 luni si trei ani. Persoanele sanctionate nu se pot prezenta la nici unul din punctele de trecere a frontierei , intrucat nu au dreptul de a parasi tara, aflandu-se pe lista persoanelor restrictionate.

Reglementarea domeniului transporturilor in spatiul comunitar european

de

Regulamentul CE 561 – 2006 privind reglementarea domeniului transporturilor in spatiul comunitar a intrat in vigoare pe data de 11 aprilie 2007.

Regulamentul va armoniza prevederile legale din statele membre si va contribui la imbunatatirea sigurantei traficului, se precizeaza in comunicatul CE. Celelalte articole aduc mai multe noutati notabile – modificarea exceptarilor pe categorii de vehicule de la aplicarea reglementarilor privind echiparea cu tahografe si utilizarea acestora si modificarea timpilor de conducere, odihna si pauze, dupa cum urmeaza: – timpul de odihna zilnica se poate fractiona in cel mult doua perioade, prima de cel putin 3 ore neintrerupte, iar a doua de cel putin 9 ore neintrerupte; – perioada de odihna saptamanala de 45 ore neintrerupta, poate fi redusa (indiferent de locatie) la cel putin 24 ore consecutive, cu compensare printr-o perioada echivalenta de odihna luata in intregime inainte de sfarsitul celei de-a treia saptamani urmatoare; – perioada de odihna zilnica de 11 ore neintrerupte poate fi redusa la cel putin 9 ore neintrerupte de cel mult trei ori intre oricare doua perioade de odihna saptamanala, fara a mai fi necesara compensare; – pauza de cel putin 45 minute se poate inlocui cu o pauza de cel putin 15 minute urmata de o pauza de cel putin 30 minute (ultima pauza este obligatoriu de minim 30 minute); – in situatia vehiculelor conduse de echipaje, timpul de odihna zilnica va fi de cel putin noua ore in fiecare interval de timp de cel mult 30 ore; – in cazul transportului international de calatori, nu se mai admite amanarea odihnei saptamanale dupa a 12-a zi. In cazul utilizarii noilor vehicule, echipate cu tahograf digital, deoarece in Romania inca nu au fost autorizate ateliere pentru calibrarea acestor tahografe si nici nu sunt inca disponibile cardurile pentru acestea, intreprinderile de transport care utilizeaza astfel de autovehicule au urmatoarele obligatii: calibrarea tahografului la un atelier autorizat dintr-un stat membru in CE, daca acesta nu este calibrat din fabricatia vehiculului; instruirea soferilor ca pana la obtinerea cardurilor sa procedeze conform lit. a si b ale alin. (4) al art. 26 din Regulamentul CE 561/2006 referitor la situatia inexistentei cardului: a) la inceputul zilei de lucru soferul va imprima un raport al activitatii vehiculului, pe care isi va inscrie numele in clar, numarul permisului de conducere, semnatura, precum si perioadele de lucru, timp la dispozitie si de odihna desfasurate anterior in ziua respectiva; b) la sfarsitul zilei de lucru, se va imprima un raport care va contine perioadele de timp inregistrate de echipament, raport pe care soferul isi va inscrie numele in clar, numarul permisului de conducere si semnatura. In cazul vehiculelor conduse de doi sau mai multi soferi, rapoartele sus mentionate vor fi imprimate la fiecare schimbare a soferilor la postul de conducere. Conform legislatiei in vigoare (Legea nr. 466/2003, cu modificarile si completarile ulterioare), la controlul in trafic, soferii au obligatia prezentarii acestor inregistrari pentru saptamana in curs si ultima zi lucrata anterior (inclusiv raportul imprimat la momentul controlului), iar operatorii de transport au obligatia de a arhiva inregistrarile timp de doi ani si de a le prezenta la control la cererea autoritatilor.

Strainii si terenurile din Romania

de

Sediul materiei: legea nr 312/2005, publicata in M.Of. partea I nr 1008/14.11.2006 n Romania post aderare se observa in domeniu o reticenta a notarilor publici de a incheia contracte prin care cetatenii staini si apatrizii, persoanele juridice straine dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania.

Problema este destul de spinoasa pentru ca tot mai multe firme doresc sa investeasca in Romania si sa devina si proprietare pe terenuri. Dar haideti sa vedem si dispozitii legale Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si pentru persoanele juridice romane. Cetateanul unui stat membru nerezident in Romania, apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru, precum si persoana juridica nerezidenta, constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare, respectiv sedii secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (1) Cetateanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania, precum si persoana juridica constituita in conformitate cu legislatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere la implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica fermierilor care desfasoara activitati independente si sunt, dupa caz: a) cetateni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru, care isi stabilesc resedinta in Romania; b) apatrizi cu domiciliul in Romania. (3) Cetatenii statelor membre sau apatrizii cu domiciliul intr-un stat membru isi dovedesc calitatea de fermier care desfasoara activitati independente cu documente emise/eliberate de autoritatile competente din statul membru sau de provenienta. Apatrizii cu domiciliul in Romania fac dovada acestei calitati cu atestatul eliberat, in acest sens, de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. (4) Persoanele prevazute la alin. (2) dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere in aceleasi conditii cu cele aplicabile cetatenilor romani, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. (5) Destinatia terenurilor agricole, padurilor si a terenurilor forestiere nu poate fi schimbata pe durata perioadei de tranzitie de catre persoanele prevazute la alin. (2). Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini, apatrizii si persoanele juridice apartinand statelor terte (1) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, in conditiile reglementate prin tratate internationale, pe baza de reciprocitate. (2) Cetateanul strain, apatridul si persoana juridica apartinand statelor terte nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditii mai favorabile decat cele aplicabile cetateanului unui stat membru si persoanei juridice constituite in conformitate cu legislatia unui stat membru. Notiuni ale legii In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: a) stat membru – orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European; b) stat tert – orice alt stat decat statele membre; c) rezident – strainul care are drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei sau, dupa caz, persoana juridica straina care are cel putin un sediu secundar pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii; d) fermier care desfasoara activitati independente – orice persoana fizica care desfasoara activitate agricola sau silvica, in vederea realizarii de produse agricole vegetale ori animale, precum si de depozitare si prelucrare a produselor obtinute din activitatea proprie sau care desfasoara o activitate in vederea realizarii de produse lemnoase si nelemnoase ale fondului forestier, asa cum sunt definite de legea in vigoare. Legea este destul de clara si ar fi bine sa fie respectata.

Constituirea unei persoane fizice autorizate si asociatii familiale in domeniu agricol

de

Sediul materiei: Legea nr. 300/2004 din 28/06/2004 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 29/06/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent, care se aplica si in doemniul agricol Subiectii legii Pot desfasura activitati economice in mod independent sau in cadrul asociatiilor familiale persoanele fizice care indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

a) au implinit varsta de 18 ani, in cazul persoanelor fizice ce solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent si a persoanelor fizice care au initiativa constituirii asociatiei familiale, respectiv varsta de 16 ani, in cazul membrilor asociatiei familiale; b) starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia; c) au calificarea – pregatire profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala -, necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizatia; d) nu au fost condamnate penal prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal; e) indeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor si cerintele reglementarilor specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata Procedura administrativa In vederea emiterii autorizatiei pentru desfasurarea de activitati economice in mod independent sau in cadrul unei asociatii familiale, trebuie sa se asigure la primaria competenta o documentatie care va cuprinde: a) cerere-tip; in cazul asociatiei familiale trebuie sa contina semnaturile tuturor membrilor asociatiei; b) rezervarea denumirii la oficiul registrului comertului; c) certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecarui membru al asociatiei familiale, in original. Cetatenii straini neinregistrati fiscal in Romania au obligatia sa prezinte o declaratie pe propria raspundere autentificata, din care sa rezulte ca nu au datorii fiscale si ca nu au savarsit fapte de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal, sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala; d) copii de pe actele de identitate; e) in cazul desfasurarii activitatii in contextul dreptului de stabilire – actele din care sa rezulte domiciliul sau resedinta; f) certificatul medical pentru persoana fizica, respectiv pentru fiecare membru al asociatiei familiale, prin care se atesta ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia, eliberat de medicul de familie sau de o unitate sanitara; g) declaratia-tip pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor, precum si reglementarile specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata; h) copii de pe documentele prevazute la art. 7, care dovedesc pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala, pentru desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizarea. (2) In cazul in care pentru practicarea unor activitati economice, ocupatii sau meserii sunt prevazute, prin acte normative, cerinte de pregatire profesionala si/sau de atestare specifice, persoana fizica sau, dupa caz, reprezentantul asociatiei familiale trebuie sa depuna dovada indeplinirii cerintelor respective. (3) In cazul in care activitatea economica pentru care se solicita autorizarea nu necesita calificare, persoana fizica nu va prezenta dovada pregatirii sau experientei profesionale prevazute la alin. (1) lit. h). Procedura de inregistrare in registrul comertului In vederea eliberarii certificatului de inregistrare, primariile au obligatia sa ia masurile necesare pentru a asigura obtinerea cazierului fiscal si dovada rezervarii denumirii firmei necesare pentru eliberarea si depunerea autorizatiei, in copie certificata, la oficiul registrului comertului. (2) Depunerea autorizatiei in copie certificata de oficiul registrului comertului se realizeaza in termen de maximum 3 zile de la eliberarea acesteia. (3) In cazul in care transmiterea documentelor prevazute la alin. (1) se face prin posta, taxele postale aferente sunt suportate din taxa de eliberare a autorizatiei. (4) Prin exceptie de la dispozitiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inregistrarea in registrul comertului a comerciantilor persoane fizice si asociatii familiale se face numai pe baza autorizatiei emise de primari. (5) In termen de 7 zile lucratoare de la primirea documentelor transmise de primarie, oficiul registrului comertului va emite si va transmite catre primarie certificatul de inregistrare. (6) Data comunicarii certificatului de inregistrare catre comerciant va fi transmisa de catre primarii organelor fiscale competente din structura teritoriala a Ministerului Finantelor Publice, pentru evidenta fiscala. (7) Transmiterea se face in scris, nominal, in intervalul cuprins intre prima si a cincea zi a fiecarei luni, pentru luna anterioara.

Imobile preluate abuziv in Romania

de

In luna aprilie 2007 a intrat in vigoare HG nr. 250/2007,care cuprinde si normele metodologice privind aplicarea unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Departamentul litigii Noutatile aduse de aceasta legislatie:

1.Se delimiteaza foarte clar obiectul legii.Astfel, imobilele care au fost prelaute abuziv in perioada legii vor fi considerate preluate in mod abuziv, indiferent daca plecarea s-a facut la cerere sau ilicit si indiferent daca au fost acordate despagubiri sau nu pentru acesta preluare.

2.Din reglementarea anterioara rezulta o alta prevedere noua. Nu se mai face distinctie intre immobile preluate ca sanctiune si cele care au fost preluate ca urmare a cererii de plecare. Este o prevedere noua,echitabila subliniaza av.Coltuc Marius,titularul Casei de avocatura Coltuc.

3. Se prevad si anumite modele de solutionare ,asa numitele exempli gratia. a) – daca locuinta respectiva nu a fost instrainata de stat catre o terta persoana, se va dispune restituirea in natura, cu obligatia respectarii drepturilor chiriasilor prevazute de lege si, dupa caz, cu obligatia rambursarii de catre persoana indreptatita a despagubirii primite, actualizate cu coeficientul de actualizare prevazut de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 184/2002; b) daca locuinta respectiva a fost instrainata legal catre o terta persoana, se vor acorda persoanei indreptatite celelalte masuri reparatorii prevazute de lege.

Subantrepriza in domeniul constructiilor. Autorizatia de constructie

de

Activitatea de constructii este una deosebit de complexa,presupunand munca calificata a unui mare numar de specialisti(instalatori,electrician,zidar,etc.).

Astfel, cu ocazia incheierii unui contract de antrepriza(sau usual prestari-servicii) in constructii , o serie de societati comerciale nu au personalul complex sus- mentionat. In acesta situatie antreprenorul general(cel care incheie contractul de antrepriza principal) recurge la incheierea cu fiecare in parte-instalator,electrician,etc.- aunui contract de antrepriza, creand ceea ce numeste subantrepriza in domeniul constructiilor. De la inceput trebuie facuta o precizare:Legea aplicabila- contractul incheiat completat ca drept comun cu dispozitiile Codului Civil, stipuleaza ca un contract de subantrepriza este permis in lipsa de stipulatie contrara conventionala.Deci, art.1489-1490 C.Civ. arata ca in raporturile dintre antreprenor si subantreprenor se aplica regulile de la contractul de antrepriza generala, subantreprenorul avand rolul in aceste raporturi juridice de antrepenor. Partile intr-un contract de antrepriza sunt antreprenorul( prestatorul in limbajul comun) si clientul. In situatia nerspectarii unor clause contractuale si, ivirii,astfel a unei stari de litigiu,clientul nu poate actiona direct pe subantreprenor, ceea ce poate face este sa se indrepte impotriva antrepenorului general, pentru ca a incheiat contractul cu el si are o relatie contractuala stabilita.Antreprenorul raspunde la randul sau, fata de client pentru toate lucrarile executate de subantreprenori,dar si de pagubele create de acestia. O subliniere trebuie facuta; subantreprenorii nu sunt prepusi si,deci, antreprenorul nu raspunde pe baza art.1000 alin.3 C.Civ. de faptele ilicite cauzatoare de prejudicii tertilor.Dar,si reciproca este valabila- clientul nu raspunde pentru faptele antreprenorului sau subntreprenorului( Francisc Deak, Tratat de drept civil). Actiunea directa a lucratorilor. Art.1488 C.Civ.- lucratorii intrebuintati la efectuarea unei anumite lucrari pot cere datoriile lor direct de la client, dar cu precizarea ca o pot face numai daca clientul in momentul cererii(nu alt moment) s-ar gasi dator catre antreprenor.Este o exceptie extreme de utila.Daca nu ar exista acest text legal lucratorii ar trebui sa-l actioneze pe client in calitatea de creditori ai antreprenorului, intrucat intre acestia nu exista o legatura contractuala. Ce insemna acest lucru; daca ar exista in momentul cererii mai multi creditori ai antreprenorului, lucratorii ar veni in concurs cu acestia si astfel ar trebui sa suporte consecintele insovabilitatii . Deci, exista posibilitatea ca acestia sa primeasca foarte putin sau chiar nimic.Este o masura de ocrotire stabilita expres si limitative de Codul Civil. Autorizatia de constructie Sediul principal al materiei Legea 50/1991 modificata si completata Ca o masura ab initio la o lucrare de constructie se prevede existenta unei autorizatii. Legea precizeaza ca acesta nu se elibereaza atata timp cat situatia juridical nu este definitivata(mai multe personae au pretentii asupra terenului sau constructiei respective) In toate cazurile mai inainte de a incepe executarea,reconstituirea, extinderea unor constructii trebuie sa existe autorizatia de constructii. Exista si exceptii- reparatiile, zugravelile care nu au implicatii asupra structurii de rezistenta , unde legea nu prevede acesta autirizatie. Lucrarile de constructii pot fi realizate numai de personae fizice autorizate sau societati comerciale de specialitate, care au, deci, in obiectul de activitate lucrari de contructii. Fara a trata procedura de obtinerea utorizatiilor trebuie spus ca autorizarea constructiilor este un atribut exclusiv al organului administrativ, instanta daca este sesizata nu se poate substitui acesteia pentru a da o hotarare care sa tina locul autorizatiei, ci doar poate oblige pe calea contenciosului administrativ la emiterea ei, daca toate conditiile legale sant indeplinite.

Cum sunt ajutati tinerii din Romania anului 2007?

de

In acest articol voi incerca foarte succinct sa evidentiez cum ajuta statul roman pe un tanar student in Romania daca acesta vrea sa deschida o afacere Cadrul legislativ: Hotarare nr. 166 din 13/02/2003, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 114 din 24/02/2003, privind acordarea unor facilitati fiscale studentilor care doresc sa infiinteze o afacere proprie Sfera de aplicare a Legii:

a) taxele si tarifele pentru operatiunile de inmatriculare efectuate de Oficiul National al Registrului Comertului prin oficiile registrului comertului de pe langa tribunale, tarifele pentru operatiunile efectuate de Biroul unic din cadrul oficiilor registrului comertului, precum si tarifele pentru serviciile de asistenta prestate de oficiile registrului comertului la inregistrarea constituirii comerciantilor; b) taxele si tarifele pentru autorizarea functionarii comerciantilor, solicitate la constituire; c) taxele si tarifele pentru obtinerea de la administratia publica locala a autorizatiei de desfasurare a unor activitati economice in mod independent; d) taxele pentru publicarea, in extras, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii de inmatriculare pronuntate de judecatorul-delegat la Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal; e) taxele de timbru pentru activitatea notariala, aferente actelor in cazul carora este prevazuta obligativitatea incheierii acestora in forma autentica: cand printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren; cand forma juridica a societatii comerciale implica raspunderea nelimitata a asociatilor sau a unora dintre ei pentru obligatiile sociale; cand societatea comerciala se constituie prin subscriptie publica. Conditiile pentru a beneficia de scutiri Pentru a beneficia de scutirile de la plata taxelor si tarifelor prevazute la art. 1, studentul care infiinteaza o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) urmeaza cursurile unei forme de invatamant superior de lunga sau de scurta durata la o institutie de invatamant superior acreditata; b) este cel putin in anul II de studiu si a promovat toate obligatiile prevazute de senatul universitatii; c) nu a depasit varsta de 30 de ani. (2) Cererea de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantului va cuprinde, in mod obligatoriu, si actul doveditor emis de institutia de invatamant superior acreditata, din care sa rezulte ca studentul fondator indeplineste conditiile prevazute la alin. (1). Studentii pot constitui o societate comerciala in conditiile legii si ale prezentei hotarari, individual sau impreuna cu alti studenti care indeplinesc cerintele prevazute de art. 2. (2) Facilitatile prevazute de prezenta hotarare se acorda o singura data, pentru constituirea unei singure firme. (1) In cazul in care, in perioada de pana la 3 ani de la inmatriculare, intervine cesionarea sau instrainarea partiala ori totala, prin orice modalitate, a partilor sociale sau a actiunilor detinute la societatile comerciale constituite in conditiile prezentei hotarari, societatea comerciala are obligatia restituirii integrale a sumelor reprezentand taxe si tarife, prevazute la art. 1, pentru care s-a acordat scutire de plata. (2) Oficiul registrului comertului de pe langa tribunal este obligat ca la primirea cererii de inregistrare a mentiunii de cesiune sa solicite dovada privind plata sumelor pentru care s-a acordat scutire, la nivelul taxelor si tarifelor in vigoare la data efectuarii platii. Din punctul de vedere al juristului eu cred ca este o norma extreme de saraca si ar trebui imbunatatita si cu alte legi prin care sa se dea o sansa tinerilor din Romania

Procedura de recunoastere a hotararilor straine

de

Sediul materiei: Legea nr.105/1992 privind raporturile de drept international privat Hotararile straine, pronuntate in alte procese decat cele privitoare la statutul civil al persoanelor( starea civila, casatorie, adoptie, etc.) sunt recunoascute in Romania, sub rezerva indeplinirii cumulative a urmatoarelor conditii:

1.hotararea este definitiva potrivit statutului unde a fost pronuntata 2.instanta care a pronuntat-o a avut competenta sa judece procesul 3.sa existe reciprocitate Daca una dintre a aceste conditii nu este indeplinita,hotararea straina nu poate fi recunoscuta si nici executata in Romania. Mai mult hotararea,desi,constata unele stari de fapt nu se pot folosi ca probe in procesul din Romania. Articolul 168 din Legea nr.105/1992 prevede trei cazuri cand recunoasterea paote fi refuzata si anume: a) hotararea este rezultatul unei fraude comise in strainatate b) hotararea incalca ordinea publica de drept international privat roman c) procesul a fost solutionat intre aceleasi parti,printr-o hotarare ,chiar nedefinitiva ,a instantelor romane sau se afla in curs de judecata in fata acestora, la dat sesizarii intantei straine. Daca aceste conditii pozitive sunt indeplinite,respectiv lipsesc conditiile de exceptie,atunci se trece la procedura recunoasterii. Legea 105/1992 distinge doua situatii procedurale: A.calea principala B.calea incidentala A. Procedura incepe printr-o cerere adresat Tribunalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul sau sediul cel care a refuzat recunoasterea hotararii straine.Dupa acest moment toate dispozitiile Codului de procedura civila roman aplicabile devin eficiente. Cererea trebuie sa cuprinda: – copia hotararii straine – dovada caracterului definitiv -copia dovezii de inmanare a citatiei si a actului de sesizare – orice alt act care sa probeze ca hotararea straina indeplineste conditiile enuntate la inceputul acestui articol Toate aceste acte trebuie sa fie insotite de traduceri autorizate si vor fi apoi supralegalizate(competenta Curtilor de Apel,unde se gasesc si detaliile privind procedura si taxele aferente acestui demers) In cadrul procedurii de judecata se acorda termen de judecata cand se vor cita partile din hotararea ce se vrea a fi recunoscuta in Romania. De cele mai multe ori avocatul reprezinta partea si ,deci, nu este necesara prezenta efectiva a partilor.Mai mult,partile nu se vor cita daca paratul(din strainatate) afost de acord cu admiterea actiunii. B.Apare in situatia cand in Romania este un proces pe rol(pendente)si in cadrul caruia se invoca exceptia puterii de lucru judecat,intemeiata pe hotararea straina.Pentru a rezolva exceptia se verifica regularitatea hotararii straine si indeplinirea conditiilor cumulative ale recunoasterii hotararii.Instanta pronunta o incheiere interlocutorie care nu poate fi atacata separat cu apel sau recurs,ci, numai o data cu apelul impotriva hotararii (cererii principale)date in procesul respectiv.

Contestatiile formulate in materie fiscala in anul 2007

de

In anul 2007 se observa o crestere alarmanta a contestatiilor in materie fiscala printre cause am putea enumera: folosirea gresita a softului de administratiile financiare, greselile umane,reaua credinta a functionarului etc.

S-a ajuns la o cifra alarmanta, precizeaza reprezentatii Casei de avocatura Coltuc, de aproape 85 % din deciziile de impunere sa fie gresite. Sediul materiei Codul de procedura fiscala Cine poate face contestatie? Impotriva titlului de creanta, precum si impotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, in conditiile legii. Este indreptatit la contestatie numai cel care considera ca a fost lezat in drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia. Baza de impunere si impozitul, taxa sau contributia stabilite prin decizie de impunere se contesta numai impreuna. Forma si continutul contestatiei Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde: a) datele de identificare a contestatorului; b) obiectul contestatiei; c) motivele de fapt si de drept; d) dovezile pe care se intemeiaza; e) semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul persoanelor juridice. Dovada calitatii de imputernicit al contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit legii. Obiectul contestatiei il constituie numai sumele si masurile stabilite si inscrise de organul fiscal in titlul de creanta sau in actul administrativ fiscal atacat, cu exceptia contestatiei impotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal. Contestatia se depune la organul fiscal, respectiv vamal, al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru. Termenul de depunere a contestatiei Contestatia se va depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii. In cazul in care competenta de solutionare nu apartine organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestatia va fi inaintata de catre acesta, in termen de 5 zile de la inregistrare, organului de solutionare competent. Retragerea contestatiei Contestatia poate fi retrasa de contestator pâna la solutionarea acesteia. Organul de solutionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renuntarea la contestatie. Prin retragerea contestatiei nu se pierde dreptul de a se inainta o noua contestatie in interiorul termenului general de depunere a acesteia. Competenta de solutionare a contestatiilor. Decizia de solutionare Organul competent Contestatiile formulate impotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum si a titlurilor de creanta privind datoria vamala se solutioneaza dupa cum urmeaza: a) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite la nivelul directiilor generale unde contestatorii au domiciliul fiscal sau, dupa caz, de catre organul fiscal stabilit la art. 33 alin. (3); b) contestatiile formulate de marii contribuabili, care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, precum si accesorii ale acestora, al caror cuantum este sub 5 miliarde lei, se solutioneaza de catre organele competente constituite in cadrul respectivelor directii generale de administrare a marilor contribuabili; c) contestatiile care au ca obiect impozite, taxe, contributii, datorie vamala, accesoriile acestora, al caror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai mare, precum si cele formulate impotriva actelor emise de organe centrale se solutioneaza de catre organe competente de solutionare constituite la nivel central. Contestatiile formulate impotriva altor acte administrative fiscale se solutioneaza de catre organele fiscale emitente. Contestatiile formulate de cei care se considera lezati de refuzul nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal se solutioneaza de catre organul ierarhic superior organului fiscal competent sa emita acel act. Solutionarea contestatiei In solutionarea contestatiei organul competent va verifica motivele de fapt si de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestatiei se face in raport de sustinerile partilor, de dispozitiile legale invocate de acestea si de documentele existente la dosarul cauzei. Solutionarea contestatiei se face in limitele sesizarii. Organul de solutionare competent pentru lamurirea cauzei poate solicita punctul de vedere al directiilor de specialitate din minister sau al altor institutii si autoritati. Prin solutionarea contestatiei nu se poate crea o situatie mai grea contestatorului in propria cale de atac. Decizia privind solutionarea contestatiei se comunica contestatorului, persoanelor introduse, in conditiile art. 43, precum si organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta.

Infiintarea unei structuri sportive in Romania

de

Legislatie aplicabila:

1.Legea nr. 69/2000 a educatiei fizice si sportului, publicata in Monitorul Oficial nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare;

2.Hotararea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere in aplicare a dispozitiilor Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 578 din 14 septembrie 2001; 3.Hotararea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Sport, publicata in Monitorul Oficial nr. 497 din 9 iulie 2003; 4.Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundati In sensul Legii nr.69/2000 a educatiei fizice si sportului, sunt considerate structuri sportive: a) asociatiile sportive; b) cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societati comerciale, unitatile de invatamant cu program sau profil sportiv, palatele si cluburile copiilor si elevilor;; c) asociatiile judetene si ale municipiului Bucuresti, pe ramuri de sport; &n bsp; d) ligile profesioniste; e) federatiile sportive nationale; f) Automobil Clubul Roman, pentru activitatea de automobilism sportiv si karting sportiv; g) alte organizatii sportive nationale. Cluburile sportive persoane juridice de drept privat fara scop lucrativ Se pot infiinta numai in ramurile de sport recunoscute in Romania. In conditiile Ordonantei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii Clubul este o asociatie, persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial. Potrivit Legii educatiei fizice si sportului nr.69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Clubul este o structura sportiva, club sportiv de drept privat, fara scop lucrativ, persoana juridica nonprofit. In consecinta, este obligatoriu ca in denumirea persoanei juridice sa apara denumirea de club, tinand cont ca asoc iatiile sportive sunt structuri sportive fara personalitate juridica, iar asociatiile nu sunt structuri sportive. Clubul se poate constitui ca o structura monosportiva sau polisportiva. Cluburile sportive au regim propriu de administrare si de gestionare a bugetului si a patrimoniului, aprobat de adunarile generale ale acestora, in conditiile legii. Cluburile sportive se supun in fiecare an verificarilor financiare, potrivit legii. In cazul dizolvarii unui club sportiv, patrimoniul sau net va fi indreptat spre realizarea unor activitati sportive, Adunarea generala urmand sa stabileasca destinatia sa concreta, cu respectarea prevederilor art. 60 din Ordonanta Guvernului nr.26/2000 si statutului propriu. Cluburile sportive, vor respecta prevederile specifice din normele si regulamentele federatiilor nationale din ramura de sport respectiva. Scopul Clubului il constituie desfasurarea de activitati sportive intr-una sau mai multe ramuri de sport, respectiv selectionarea, initierea si pregatirea de sportivi in acest domeniu, participarea la competitii sportive interne si internationale, precum si alte activitati conexe acestora. Obiectivele Clubului decurg si din reglementarile federatiilor sportive nationale, precum si din statutele si regulamentele federatiilor sportive internationale. Cluburile sportive nu pot avea in scopul pentru care s-au infiintat, activitati apartinand altor domenii de activitate. Cluburile pot infiinta sectii pe ramura de sport. Cluburile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului clubului. Cluburile sportive pot desfasura orice alte activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice. In vederea dobandirii personalitatii juridice asociatii incheie actul constitutiv si statutul in forma autentica sau atestata de avocat. Actul constitutiv are rolul de a consfinti dorinta fondatorilor de a crea o asociatie anume. Statutul descrie asociatia si precizeaza principalele reguli dupa care aceasta lucreaza. Statutul unui club sportiv persoana juridica de dr ept privat fara scop lucrativ cuprinde urmatoarele elemente: – datele de identificare a asociatilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora; – exprimarea vointei de asociere si a scopului propus; – denumirea clubului – sediul clubului – durata de functionare al clubului pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dup a caz, pe termen nedeterminat; – patrimoniul initial al asociatiei. Activul patrimonial, in valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei (sau la data reorganizarii, dupa caz), este alcatuit din aportul in natura, caz in care forma autentica e obligatorie si/sau in bani al asociatilor; – explicitarea scopului si a obiectivelor clubului; – nominalizarea expresa a sectiilor pe ramura de sport; – drepturile si indatoririle membrilor; – cerintele si procedura de dobandire si de pierdere a calitatii de membru; – regimul de disciplina pentru membrii clubului: recompense si sanctiuni, conditiile de acordare a acestora; – categoriile de resurse patrimoniale ale clubului; – atributiile organelor de conducere, administrare si control ale clubului; – insemnele si culorile; – destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii clubului; – semnaturile asociatilor. Actul constitutiv va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii: datele de identificare a asociatilor (acestia pot fi si persoane juridice): numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora; exprimarea vointei de asociere si a scopului propus; denumirea asociatiei ; sediul asociatiei; durata de functionare a asociatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat; patrimoniul initial al asociatiei. Activul patrimonial, in valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei (sau la data reorganizarii, dupa caz), este alcatuit din aportul in natura, caz in care forma autentica e obligatorie si/sau in bani al asociatilor; componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei; persoana sau persoanel e imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice sau modificare, completare a statutului initial, dupa caz; semnaturile asociatilor. Clubul se constituie din 3 sau mai multe persoane care alcatuiesc adunarea generala, organul suprem de conducere al asociatiei. Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din componenta sa. Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice. Consiliul director poate imputernici una sau mai multe persoane cu functii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt straine de asociatie, pentru a exercita urmatoarele atributii : – incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei; – indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala. Controlul financiar intern este asigurat de un cenzor. Daca numarul asociatilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie, care poate fi o persoana din afara asociatiei. In cazul in care nu exista obligatia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociati care nu este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control. Pentru cluburile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri, din care majoritatea este formata din asociati. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii. La autentificarea actului constitutiv si a statutului se va prezenta dovada eliberata de Ministerul Justitiei privind disponibilitatea denumirii sau refuzul motivat al eliberarii acesteia.

Firmele care angajeaza elevi si studenti, in perioada vacantelor, au avantaje financiare

de

Sediul materiei: Lege nr. 72/2007 privind stimularea incadrarii in munca a elevilor si studentilor Angajatorul care incadreaza in munca elevi si studenti pe perioada vacantelor beneficiaza de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din salariul minim brut pe tara garantat in plata, pentru fiecare elev si student – articolul 1 al legii.

Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj. Perioada maxima de acordare a stimulentului financiar este de 60 de zile lucratoare intr-un an calendaristic. Diferenta dintre stimulentul financiar lunar acordat conform celor de mai sus si salariul realizat se suporta de catre angajator din fonduri proprii. Stimulentul financiar se acorda la cererea angajatorului din bugetul asigurarilor pentru somaj. Diferenta dintre stimulentul financiar lunar acordat conform art. 1 si salariul realizat se suporta de catre angajator din fonduri proprii. In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, impreuna cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Educatiei si Cercetarii vor supune aprobarii, prin hotarare a Guvernului, normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.

Le-am dat biletele steliştilor! Era păcat să nu citească mesajele galeriei noastre

de

Acţionarul celor de la Dinamo, Vasile Turcu, a declarat că echipa din Ghencea a primit până la urmă biletele solocitate, deşi au trimis un fax prin care anunţau că renunţă la ele.

„A fost un comunicat din partea Stelei, dar s-au răzgândit. Becali a dorit să nu fie spectatorii stelişti la meci. Până la urmă s-au dat cele 600 de bilete. Care era farmecul să nu vină steliştii? Galeria noastră s-a pregătit special pentru acest meci, le-au pregătit mesaje, ce farmec mai avea dacă nu le arătau coregrafiile colegilor de la ‘Steaua‘”, a spus Turcu la sport.ro.

Si tata daca i-ar antrena m-as bucura la infrangerile lor

de

In emisiunea Fanatik Show din aceasta seara Cristi Borcea si-a exprimat convingerea ca Dinamo poate castiga sambata seara, pronosticand un 3-1, prin golurile lui Niculae, Danciulescu si Tamas.

Referitor la schimbarea de antrenor de la steaua, Borcea a declarat: „Nu ma intereseaza pe mine asta. Eu nu vreau steaua pe locul 4-5, eu vreau steaua retrogradata. Orice rezultat nefavorabil al lor ma bucura. Asa am fost crescut. Si tata daca ar atrena steaua tot asta le-as dori.”

10 ştiri despre marele derby Dinamo – Steaua

de

Vă prezentăm cele mai importante ştiri înaintea marelui derby de sîmbătă, dintre Dinamo şi Steaua. De la primele jucătorilor pînă la declaraţii şi prognoza meteo.


1. Steaua n-a plătit 100.000 de euro la U Cluj, Dorinel în pericol de a sta în tribună
2. Hagi rememorează duelurile dinainte de 1989
3. Prognoza meteo la ora meciului: 14-15 grade, cer înnorat
4. Prima lui Dinamo: 12.500 de euro, de patru ori mai mare decît a Stelei
5. Dănciulescu: „Poate nu vom face spectacol, dar vom învinge”
6. Au mai rămas doar 3000 de bilete pentru derby
7. Marius Niculae: „Dinamo e Chelsea a României”
8. Steaua n-a mai bătut în Ştefan cel Mare de 4 ani. Atunci marca actualul dinamovist, Andrei Cristea
9. Rednic are doar două victorii din 13 meciuri în faţa Stelei, ambele ca antrenor al lui Dinamo
10. Dorinel: „Vreau să lucrez în linişte, cred că Gigi Becali mă va lăsa în pace”

Steaua: „Vrem biletele!” Dinamo: „Le-am vîndut!”

de

După ce Gigi Becali a renunţatr la cele 676 de tichete pentru propria galerie, Dinamo le-a scos la vînzare, iar aseară, steliştii au solicitat că vor să vină cu galerie în Ştefan cel Mare

Derby-ul României a început deja de ieri, cu două zile înainte de fluierul de start al arbitrului Deaconu. Motivul? Cele 676 de bilete care trebuiau să ajungă în posesia galeriei Stelei, conform protocolului de reciprocitate, dar care, în cele din urmă au ajuns la suporterii dinamovişti. Cum s-au derulat ieri evenimentele?

Ieri după-prînz: Steaua a renunţat la bilete. După ce Gigi Becali spusese miercuri că nu mai are nevoie de fani la derby-ul cu Dinamo, ieri în jurul orei 15:00, şefii din Ghencea au anunţat în scris clubul din Ştefan cel Mare: „Nu venim cu galerie organizată la partida de sîmbătă, nu ne mai reţineţi cele 676”.
Ieri, ora 17:00: Dinamo anunţă Jandarmeria. Luînd act de poziţia Stelei, dinamoviştii au trimis un fax către Jandarmerie în care au scris că cele 676 de bilete vor fi scoase imediat la vînzare pentru că au fost refuzate de cei din Ghencea.

Ieri, ora 17:00: Dinamo anunţa Jandarmeria. Luînd act de poziţia Stelei, dinamoviştii au trimis un fax către Jandarmerie în care au scris că cele 676 de bilete vor fi scoase imediat la vînzare pentru că au fost refuzate de cei din oficialii clubului din Ghencea.

Aseară, ora 19:00: Steaua s-a răzgîndit. Situaţia s-a răsturnat cu 180 de grade după ce şefii galeriei din Ghencea s-au văzut cu Becali şi după ce au avut o şedinţă. „Mi-au spus că vagabonzii sînt cei din Peluza Sud, aşa că am zis să ne împăcăm”, a spus Becali. Steaua a nunţat imediat pe site-ul oficial că vrea cele 676 de bilete şi că „vom avea galerie la dinamo conform ROAF”.

Aseară, ora 20:00: „Am vîndut biletele”. Replica lui Dinamo? A venit din partea directorului de imagine, Ionel Culina: „Ne-au spus că le-au refuzat şi noi le-am scos la vînzare. Acum, steliştii mai au două variante. Una: să se ducă la dinamovişti acasă, să sune la sonerie şi să-i implore să le vîndă bilete. A doua: le asigurăm celor din galeria Stelei în cadru civilizat posibilitatea să vadă meciul pe un ecran gigant pe stadionul Icsim, din apropierea arenei din Ştefan cel Mare”.

Piţurcă n-a fost botezat cu toată apa

de

Scriitorul Fănuş Neagu vorbeşte din nou într-un interviu despre fotbal, după cinci ani. «Fănuş Neagu (stînga) a găsit metafore şi pentru stelişti precum Ion Alexandrescu şi Bumbescu»

O expediţie fantastică între fotbalul de ieri şi cel de azi cu maestrul metaforelor sportive

Săptămîni întregi au durat insistenţele pe lîngă maestrul Fănuş Neagu pentru a accepta o discuţie pe teme fotbalistice! După patru decenii de cronică sportivă, renunţase în 2003 la a mai scrie despre sport, după umilitorul România – Danemarca 2-5, „am făcut-o 40 de ani, cît să mai scriu?”, iar sănătatea şubredă l-a împins să se ocupe atent de firul vieţii sale. Are 76 de ani şi acum îşi petrece o mare parte din vreme într-o garsonieră a Spitalului Elias, unde cărţile, însemnările şi jurnalele sale, aşezate ordonat la capătul patului, au cîştigat spaţiul în dauna peisajului medical, cu suporturile pentru perfuzii ori cutiile cu medicamente. Fănuş nu mai e muntele de om de pe vremuri, dar vocea baritonală şi simţul ascuţit al metaforei instantanee i-au rămas neatinse.

– Maestre, cu ce v-ar plăcea să începem o discuţie despre fotbal?
– Cu ce aş vrea eu să începem, nu-mi dau voie doctorii: cu un pahar de vin!

– Cum se împacă vinul cu performanţa în sport?
– Cu mici excepţii, sportivii sînt oameni cumpătaţi. Iubesc şi păcatele boiereşti, în special cel al petrecerii, pentru că ţin de bucuria vieţii. Au existat jucători care au abuzat, or fi şi acum din ăştia tineri!, dar vinul nu distruge dacă ştii să te împrieteneşti cu el şi să-l alegi pe acela care merită să-i spui dumneavoastră. Aşa l-am învăţat eu pe Cornel Dinu, cînd l-am cunoscut, împreună cu Ion Băeşu, sub o boltă de viţă încărcată de struguri.

„Pe Dinu l-am cunoscut sub o boltă de viţă”

– De ce pe vremea dumneavoastră, fotbaliştii intrau în cercurile actorilor, ale artiştilor, iar acum evadează în manele?
– Era o viaţă mai patriarhală, intelectuală. Lumea nu gonea bezmetic după bani. Lumea de azi s-a scrîntit. Noi aveam valorile poeziei, ale prieteniei, ale drumeţiilor în lumea calmă a naturii. Ce frumos era bulevardul Magheru înainte de a fi inundat de şuvoaiele astea de maşini şi de o gălăgie fără sfîrşit! Bucureştiul era un oraş plin de romantism, un oraş al petrecerilor de seară, al viorilor. Sportivii de azi trăiesc mult sub nivelul intelectual al celor de odinioară, chiar dacă au posibilitatea să înveţe limbi străine şi au acces la un flux informaţional nemaipomenit.

– De Cornel Dinu vă leagă o prietenie trainică, îi sînteţi şi naş.
– Dinu e un tip spumos, spontan, are un nemaipomenit simţ al replicii. Mi l-a scos în cale, în taina unei seri, întîmplarea de care am amintit. Băeşu, spre deosebire de mine, susţinea că ne-am cunoscut pe trepte la hotel „Nord”, iar doctorul Conţi Bărbulescu înainta versiunea: „La Atlantic, vizavi de CC”. E un prieten desăvîrşit!

În salon intră o asistentă: „Maestre, o prăjitură cu vişine?”. Fănuş o săgetează: „Nu, nu, o vişinată era mai bună!”

– Îl mai vedeţi pe Dinu antrenînd vreodată?
– În veci nu va mai antrena! S-a format ca un comentator excelent şi nu cred că ar mai avea răbdarea să se înhame la o treabă migăloasă. E greu să te adaptezi mereu la minţile unor manelişti. E imposibil pentru Dinu.

„Galeria lu’ Rapid a fost membră de partid! Cu cotizaţie!”

– Ce vă mai spune Rapidul de azi? Mai e cel de care v-aţi îndrăgostit în tinereţe?
– Rapidul de azi arată ca un mărfar plin de grohotiş. Nu opreşte nici în gările mari, nici în gările mici. Se duce direct în prăpastie. Hai să-ţi citesc un pasaj din ce am scris cînd s-au împlinit 50 de ani de la înfiinţarea clubului: „Rapidul e o taină cu ochii de fum, o gîlceavă veselă, zîmbetul ce-ţi răsare în colţul buzelor cînd mergi cu familia la fotograf”. Rapidul de care vorbesc eu însemna acea lume care tînjea să iasă din mahala la oraş o dată pe săptămînă, sîmbăta sau duminica. Era vremea romanţei şi a lăutarului de taină. Acum e vremea manelelor! Dă-mi voie să-ţi spun că eu sînt cel care a pus în gura lui Rică Răducanu cugetarea „Noi cu braţe ca oţelul vom culege muşeşelul şi tot eu l-am îmbogăţit cu duioasa romanţă „Mamă, dacă mă iubeşti / Vino sus la Văcăreşti”. Am făcut această paranteză pentru a le spune băieţilor din galeria Rapidului de azi care susţin sus şi tare că „galeria lu’ Rapid n-a fost membră de partid”!, că nu ştiu ce vorbesc.

– Păi asta neagă unul dintre sloganele fundamentale ale fanilor!
– Vreţi adevărul? Staţi cuminţi, copii cu chica lungă, şi nu vă mai daţi porumbei crescuţi în turn de catedrală, pentru că atît eu, cît şi părinţii voştri, am fost guguştiuci pe aceeaşi cracă de salcîm. Vă asigur că nimeni sau aproape nimeni din cartierul ăla de lîngă şină n-a avut stofă de martir anticomunist. Întrebaţi-i drept în faţă pe scumpii voştri tătici şi bunici : aţi fost, bre, membri ai PCR? Eu, unul, sînt în stare să jur pe amintirea lui Popa Metru, care a slujit la biserica Maicii Domnului din gară, că 99% vor înclina pe jumătate capul. Şi eu, şi ei am fost membri de partid pînă pe 22 decembrie ’89, cu cotizaţia la zi. Asta nu înseamnă că Rapidul, dacă voia să cîştige campionatul în cutare sau cutare an, avea vreo putere. Putere aveau Steaua şi Dinamo. Dacă nu mă credeţi pe mine, întrebaţi-l pe prietenul George Copos!

– V-a relaxat un pic povestea asta cu „uite Peseiro, nu e Peseiro”?
– Nu mă pricep la bani, la măsluirile milionarilor, dar întîmplarea cu antrenorul ţine parcă de ochiul dracului. Acolo se joacă pe bani mulţi, milioane de dolari, habar n-am cum or fi arătînd!, şi mă doare inima că Rapidul nu va mai trăi nopţile de vis pe care i le dăruiam noi după fiecare victorie. Şi, pe urmă, nu-mi place deloc Taher! Aşa să spui! Nu ţine de Şeherezada şi nici de minunatul parfum din deşertul Arabiei. O să-i chem pe Tamango, pe Liţă Dumitru, pe avocatul Puiu Ionescu şi o să-i întreb: „Cine-i, mă, Taher ăsta?!”.

„Goian să se caţere pe scara de mătase la o iubită”

– Meciul cu Franţa l-aţi văzut?
– Da! Şi la vîrsta mea am voie să înjur doar cînd văd ceva mizerabil, cum s-a întîmplat în repriza a doua cu Franţa. La 2-0, eram sigur că vom fi nefericiţi! Îmi pare rău că trebuie să-i dau dreptate acestui mare spirit numit Titu Maiorescu: „Celula valahă nu rezistă!”. Românului îi e frică de bine! Pentru mine, meciul ăsta cu Franţa o să rămînă doar cu gestul prostesc al lui Goian, care, după gol, s-a căţărat pe zidul tribunei în loc să se urce pe treptele balamucului sau pe scara de mătase la o iubită. N-are un bob de minte! Dacă avea, rămînea acolo pe gard, că tot n-o să fie în formaţie la meciul cu Serbia, în care nu-mi pun mari speranţe, fiindcă jucăm prost. Avem o echipă posacă şi pierdută!

– Poate e doar imaginea selecţionerului!
– Nu sînt nici prieten, nici duşman cu Piţurcă. Eu l-am înjurat pe profesorul Angelo Niculescu în aproape o sută de articole pentru ideea blestemată a temporizării. După aproape 30 de ani, la meciul România – Franţa, în care n-am tras un şut la poartă, am avut o revelaţie năucitoare.

– Care?
– Piţurcă e asul de treflă din mîneca lui Angelo Niculescu, pe care ni l-a azvîrlit peste timp pe masă. Această epifanie m-a făcut să cad în genunchi pe duşumele şi să strig cu glasul împăratului Iulian Apostatul: „M-ai înfrînt, galileene!”.

Discuţia se întrerupe. Fănuş răspunde la telefon. E o greşeală: „Doamnă, aici e un spital! Nu v-aş invita!”

– Unde rămăsesem? Aa, la Piţurcă! În ochii publicului, el va rămîne pe veci un tip întunecat. Sîntem un popor tolerant şi vesel, nu ne place întunecimea! În felul lui, trebuie că e de ispravă, nu mă îndoiesc, dar îl strică afişul. Nu e om de poster. Domn’e, băiatul ăsta nu e botezat cu toată apa! E botezat doar cu juma’ de apă!

– Ce jucători din „naţionala” de azi vă plac?
– Aş spune Mutu şi Chivu, poate Lobonţ, dar m-am lămurit că n-au comportament de cavaleri, asemeni jucătorilor de odinioară. M-am înfuriat teribil cînd au aruncat cu pietre după ziarişti şi au zis vorbe de ocară despre nevestele lor. Orice om civilizat îşi scoate pălăria în faţa unei doamne! Am avut un soi de repulsie şi de dezgust, noroc că m-au răzbunat lituanienii.

„Dragomir ştie bine mersul lumii”

– Antrenorii din noul val?
– Ştiu că din cauza oraşului Copenhaga nu-l voi pomeni niciodată pe Dorinel Munteanu şi atunci parcă n-aş mai pomeni nici un nume.

– Dar Dan Petrescu?
– Da, uite, chiar e un băiat care poate face performanţă, dar nu ştiu ce-i cu el de nu se poate stăpîni la nici un meci! Am auzit că e şi un tip rasat, dar ce face acolo pe bancă e de neînchipuit!

– Pe Dragomir îl ştiţi de atîta amar de vreme. Trec anii şi tot şeful preşedinţilor rămîne!
– A îmbătrînit puţin! Om de mare farmec! Vine din satul mamei marelui Bălcescu, Zinca. Mitică a făcut povestea vieţii niţel mai frumoasă. Am trăit împreună zile fantastice la Mediterana. Cunoaşte bine mersul lumii! Am văzut acum că se ciondăneşte cu Lupescu şi cu Prunea, dar să se spele pe cap între ei, să nu mă ia pe mine de arbitru!

– Maestre, cum încheiem?
– Cu un distih: „Îmi place seara asta în declin / Un măr, o carte, un pahar de vin”.

„M-au acuzat unii că m-am vîndut Rapidului. Da, le-am spus, m-am vîndut Rapidului pe două găleţi de cărbuni şi o mînă de traverse”

„Unde sînt oare suporterii de altădată ai Rapidului, care dormeau pe stadion şi puneau urechea pe gradene să asculte cum creşte iarba călcată de Nicky Dumitriu?”

„L-am lăudat pe Hagi, dar unul e harul jucătorului, altul al antrenorului. Nu se poate egala geniul lui de pe gazon. I-aş fi dorit să rămînă la 25 de ani şi să fie mereu fotbalist”

„Mi-e teamă să vorbesc despre cariera de antrenor a lui Lăcătuş. Să nu m-audă vreun zeu păgîn şi să-i pună piedică! Îi urez să califice Steaua, deşi parcă e imposibil după meciul ăla tîmpit cu Bayern”

„Cînd s-au prăpădit Dobrin şi Dumitrache, m-am simţit ruinat. Poveştile cu ei le-aş spune doar între dealurile Huşilor, sub măgura Odobeştilor, în mreaja unei seri de toamnă”

„Trei oameni respect pentru ce fac în fotbal: Paszkany, Gigi Becali şi Porumboiu. Să ne scuturăm de petalele negre şi să vedem că ei bagă bani şi-şi trăiesc viaţa lîngă echipă!”

„În România avem stadioanele pe care le merită naţionala de azi. Nici nu mai ai unde să faci o arenă, că toate maidanele au devenit fortăreţe ale capitalismului vremelnic”

„Nu vreau să denunţ arbitrii”
Amintiri despre un amic din tinereţe: „Aveam un prieten arbitru, care, atunci cînd eram studenţi, mi-a spus că visul lui e să conducă un meci al Rapidului ca să-i dea două penaltyuri. Şi-a împlinit dorinţa, cu două 11 metri gratuite! Nu vreau să-l denunţ, dar ştiu multe despre arbitri. Sînt prieten cu Porumboiu, un om foarte corect. La fel, Crăciunescu! Danciu? A fost el corect? Da, în prietenie a fost corect! Erau unii care-şi lăsau haina în vestiar şi-i ziceau preşedintelui: «Vezi că am 10.000 în buzunar, să nu-mi dispară!»”.

„Cronică sportivă din spirit de aventură”
Ce l-a împins pe Fănuş spre cronica sportivă? Explică resorturile: „Tinereţea, spiritul de aventură, boema şi posibilitatea de a ieşi în lume. Cînd eram un frumos nebun, precum Dinu, Dobrin, Dumitrache, Tamango, mi-a plăcut atmosfera specială din sport. Scriitorii care au deschis tradiţia spre cronică sportivă au fost Camil Petrescu şi Ionel Teodoreanu, între cele două războaie, chiar marele George Călinescu, apoi a urmat generaţia mea, alături de Eugen Barbu, Băeşu, Mazilu, Cosaşu, Alex Căpraru la Cluj. Cultivam ceea ce în destinul neamului se cheamă limba română”.

Îi place de Semedo
Fănuş Neagu despre străinii care au invadat fotbalul românesc: „Sînt pentru importuri de jucători, dar valoroşi. Îmi place mult Semedo, dar şi vreo doi, trei de la Cluj. Semedo m-a cucerit cu pofta lui de joc, parcă visează cînd e pe teren! Culio? A făcut două meciuri formidabile cu Roma şi Chelsea, dar dacă e mediocru în al treilea nici n-o să mai ştim cum îl cheamă”.

Trei volume sportive
În afara cronicilor sportive scrise în ziare şi reviste timp de peste 40 de ani, Fănuş Neagu are şi trei cărţi cu tematică fotbalistică. „Cronici de carnaval” (1972) şi „Întîmplări aiurea şi călătorii oranj” (1987) sînt volume de publicistică, iar „Cronici afurisite” (1977) reuneşte tabletele sportive ale scriitorului din „Scînteia Tineretului” şi „Luceafărul”.

Distribuitorii de medicamente, pusi din nou la zid!

de

Au castigat in disputa cu Ministerul Sanatatii, dar au ajuns in vizorul Consiliului Concurentei.

Asociatia importatorilor si cea a distribuitorilor de medicamente sunt verificate de inspectorii institutiei care le banuiesc ca, pe perioada crizei, s-au inteles sa nu mai livreze pastile catre spitale si farmacii.

O asemenea practica este anticoncurentiala, iar blocajul ar fi putut pune in pericol comertul cu produse farmaceutice intre tarile Uniunii Europene.

Cei din Consiliul Concurentei tin sa precizeze ca investigatia a fost declansata din oficiu. Pana acum, reprezentantii celor doua asociatii nu au facut niciun comentariu.

Intre doua nu-l ploua, dar nici bine nu ii e!

de

Dragostea-i mare si oarba, jura cu mana pe inima un tanar de 24 de ani din Iasi acuzat de bigamie. La doua saptamani dupa nunta, mireasa a plecat in Italia de unde i-a transmis ca ar fi divortat.

A crezut-o si n-a cercetat. Cand a aflat ca este liber domnul s-a indragostit din nou si a mers cu iubita la starea civila. Au trait asa fericiti cu acte un an, pana cand autoritatile au aflat ca barbatul este casatorit de doua ori. Prima nevasta l-a mintit, se pare in legatura cu divortul.

Luata la intrebari de fostul ei sot, Vasilica prima nevasta a lui Adrian sustine ca nu i-ar fi spus niciodata ca a divortat. Adrian s-a ales cu dosar penal pentru bigamie si risca doi ani de inchisoare.

Carmen actuala sotie spune insa ca va ramane alaturi de barbatul ei, orice ar fi. Cei doi au impreuna un copil de un an, iar femeia este insarcinata.

Ce credeti despre aceasta situatie?

Camin studentesc din Iasi, adevarat focar de infectie!

de

In fiecare an, reprezentantii Ministerului Educatiei promit nu numai renovarea caminelor studentesti, ba chiar construirea unora noi, moderne, dupa “standarde europene”.

Dar vine toamna, moment in care se numara nu numai bobocii, ci si gunoaiele, mizeria de nedescris, camerele de camin cladite dupa model Hiroshima si baile purtatoare de infectii. Si lista ar putea fi continuata de oricine a fost nevoit sa treaca prin calvarul unei studentii petrecute la camin.

Este si cazul unui vizitator stirileprotv.ro, care ne-a si trimis imagini ale conditiilor inumane in care sunt nevoiti sa traiasca studentii din Tudor Vladimirescu din Iasi.

“Nu avem apa (nici calda, nici rece). Mergem la toaleta si dus in caminele alaturate. Nu ne putem spala nici macar vasele. Am ajuns la capatul rabdarii, nu mai suportam conditiile proaste,” a marturisit acesta.

Tu locuiesti in camin? Te “bucuri” de aceleasi conditii? Raspunde AICI!

Sfarsit de an tumultos: vom fi loviti de greve si proteste sindicale!

de

Acesta este raspunsul dat Guvernului, care a hotarat sa amane majorarea salariilor cu 50% pentru profesori, pana in 1 aprilie 2009. In prima faza liderii din educatie anunta greve de avertisment, care ar putea culmina cu o greva generala. Asadar o forma dura de protest la care ar putea participa inclusiv medicii si functionarii publici. Singurii care se opun, sunt sindicalistii de la BNS si Cartel Alfa.

Chiar daca nu si-au anuntat inca actiunile finale, greva este agreata si de celelalte doua federatii din invatamant: Alma Mater si Federatia Educatiei Nationale.

Insa daca toti cei care au anuntat ca intra in greva vor face acest lucru, aproximativ 40% dintre bugetarii din Romania isi inceteaza activitatea.

Daca insa ne referim la cele trei mari domenii din care fac parte cei mai inversunati, adica invatamant, sanatate si administratie publica, situatia sta cu totul altfel: aproape 90% dintre profesori, peste jumatate dintre angajatii din sanatate, jumatate dintre functionarii publici toti sunt obligati sa asigure o treime din activitate.

la scoala se duc nu fac ore in spitale se asigura doar urgentele ghiseele sunt inchise.

Videanu: nu sunt afectat de criza, averea mea e in lumea araba

de

Prim-vicepresedintele PDL Adriean Videanu spune ca este un om fericit pentru ca afacerile sale nu sunt afectate de criza economica mondiala intrucat mare parte din productia sa se adreseaza pietei arabe, care este „in plina expansiune”. Intrebat daca, in calitate de om de afaceri, a fost afectat de criza economica mondiala, fostul primar al Capitalei a delarat pentru Mediafax ca din cauza crizei s-a constatat o diminuare a cererii produselor sale pe piata interna, insa acest lucru nu i-a afectat afacerile intrucat peste 85% din productie se indreaptă catre piata araba.

„Acolo e piata mea. Pentru ce inseamna piata romaneasca, s-au redus comenzile la jumatate. Eu sunt intr-o piata care nu este afectata de criza, ba din contra, sunt intr-o expansiune extraordinara”, a mai declarat Adriean Videanu.

Blaga: Acum in Romania este un guvern PSD dat in franciza lui Tariceanu

de

Secretarul general al PDL, Vasile Blaga, a declarat la Pitesti, la lansarea candidatilor PDL din judetul Arges pentru alegerile parlamentare ca in acest moment in Romania „este un guvern PSD dat in franciza lui Tariceanu”.

„Aceasta este situatia in Romania acum iar eu nu cred ca oamenii vor sa mai voteze anul acesta oameni precum domnii Hrebenciuc sau Fenechiu. Este momentul ca populatia sa aleaga binele de rau, iar eu sunt sigur ca vom avea intr-o luna un guvern competent si responsabil care sa lucreze pentru binele tarii, iar noi, democrat-liberalii, suntem garantia”, a mai declarat Vasile Blaga.

Lansarea candidatilor PDL Arges a avut loc la Sala Sporturilor din Pitesti, in prezenta a aproximativ trei mii de membri si simpatizanti ai democrat-liberalilor, la eveniment fiind prezenti si Emil Boc, Theodor Stolojan si Adriean Videanu.

Tariceanu discuta vineri cu Isarescu si economisti despre criza financiara

de

Premierul Calin Popescu Tariceanu se va intalni la Guvern, cu specialisti in domeniul economic pentru a analiza posibilele efecte ale crizei economice globale asupra Romaniei. La intalnire este invitat sa participe si guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu.

Reuniunea consultativa era programata pentru ora 13.00, la Palatul Victoria.

Tariceanu a anuntat, saptamana trecuta, ca intentioneaza ca, in aceasta perioada, sa se intalneasca lunar cu reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei si cu specialisti in economie, pentru a analiza situatia financiara pe baza datelor Institutului National de Statistica si Comisiei Nationale de Prognoza si a dispune „masuri pe cale de consecinta”.

CNSAS nu va mai avea dreptul de a da verdicte de politie politica

de

Dupa ce in februarie Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala activitatea CNSAS, senatorii au adoptat miercuri un proiect de lege prin care Colegiul va putea sa-si continue activitatea, fara a da verdict de politie politica.

Astfel, CNSAS va putea doar constata calitatea de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia, fara a mai putea da verdict de politie politica, acest lucru revenindu-i in totalitate justitiei.

Noul proiect de lege va mentine categoriile de demnitari pe care CNSAS ii verifica din oficiu, incepand cu presedintele statului, parlamentarii, prefectii, terminand cu persoanele cu functii de conducere din directiile judetene de sanatate sau din companiile nationale.

Totodata, preotii vor putea fi verificati de CNSAS, doar la cererea cultului respectiv.

Basescu: „Educatia creeaza infrastructura umana a unei tari”

de

In conferinta de presa tinuta de Traian Basescu joi, acesta face apel la sindicalisti si ii roaga sa amane protestele pana dupa alegeri. Presedintele incepe declaratia printr-un exercitiu de imaginatie: Romania vazuta in viitor, in anii 2020. Tara noastra ar fi una cu o forta de munca slab calificata, oamenii ar veni din mediul rural la orase ca sa gaseasca asistenta medicala, ar fi o tara in care rata natalitatii a scazut ingrijorator; aceasta ar fi proiectia Romaniei daca nu se stabilesc corect prioritatile.

Ne aflam insa intr-o realitate care poate fi modificata, iar presedintele incearca sa insiste asupra lucrurilor care trebuie modificate. Pentru ca Romania sa nu se transforme in ultima tara din UE, trebuie facuta reforma in sanatate, in educatie dar si in zona de stimulare a natalitatii.

Presedintele roaga cetatenii sa intre pe site-ul prezidential pentru a citi mai multe informatii despre reformele care se doresc a fi facute in sanatate si in educatie. Pentru functionarea curenta a Romaniei trebuie facuta reforma si in administratie, o reforma a sistemului birocratic a devenit o prioritate majora.

Romania nu isi mai poate permite sa ofere cresteri salariale majore fara reforma, ecuatia salvatoare fiind reforma contra salarii. Presedintele asigura inca o data populatia ca pentru marirea salariilor exista resurse.

Traian Basescu face un apel catre sindicate si ii roaga pe sindicalisti sa-si amane miscarile sindicale de protest din noiembrie, pentru ca grevele anuntate ar modifica alegerile.

Performanta a scazut in toate sectoarele bugetare: administratie, sanatate, educatie, iar prin reforma se doreste ridicarea standardelor.

UE a fost de acord sa ofere anual Romaniei pentru dezvoltarea infrastructurii cate un milion de euro, de asemenea UE va cotiza si in domenii precum agricultura sau minerit. Romania are resursa de dezvoltare asigurata, trebuie numai sa intindem mana si sa o accesam. 32 de miliarde care trebuie cheltuiti pana in 2012, iar daca nu vor fi cheltuiti ii vom pierde, si tocmai pentru acest fapt trebuie accelerata cheltuirea lor.

Presedintele Basescu a atins si subiectul crizei economice, mentionand faptul ca bancile pot privi cu incredere la stat in conditiile in care vor intampina dificultati, dar mai ales trebuie facut un parteneriat intre stat si banci pentru depasirea situatiei de criza. Cu toate acestea Romania va fi afectata de criza, insa se va putea trece cu usurinta peste acest hop cu inteligenta si precautie.

Privind toate aceste aspecte, Traian Basescu este optimist cu privire la situatia viitoare a Romaniei. Rezerva valutara a Romaniei este de 27 de miliarde de euro, ceea ce ne face sa avem un oarecare confort, la aceasta suma se adauga si cele 100 de tone de aur. Ca atare, Romania are toate conditiile sa nu fie afectata consistent de criza.

Razboiul dus nu este cu agentiile de rating, ci cu noi insine, pentru ca avem resurse ca la anul sa avem o crestere economica destul de mare. Insa nu vom reusi sa trecem cu bine peste criza daca nu va fi o stransa legatura intre politicile fiscale si politicile economice. Vom incheia anul cu o inflatie de 6,7%, iar anul viitor vom avea o crestere economica de 8% fata de PIB. Anul acesta deficitul de cont curent va fi cu 0,2-0,3% mai mic decat cel de anul trecut.

Traian Basescu isi incheie declaratia asigurandu-i pe profesori ca legea va fi adoptata imediat ce se va instala noul guvern.

Puse la respect cu pumnul: 50 de romance omorate in bataie de soti!

de

Cruzime, bestialitate, brutalitate sunt cuvintele care stau in spatele celor 9372 de femei care au avut curajul sa rupa tacerea sutelor de pumni primiti.

Intr-un an, 50 dintre aceste femei nu au mai putut sa-si spuna tragedia: au murit fara a mai fi ajutate!

Asa arata ultima statistica cu privire la violenta in familie, un subiect omniprezent in societatea noastra, despre care s-a vorbit pentru prima oara in Romania in 1995, dar care a devenit unul dezbatut in special dupa 2000, ajungand in cele din urma sa treaca de la spatiul discutiilor pe agenda formala a institutiilor guvernamentale.

In februarie 2003 a fost infiintata Coalitia Nationala a ONG-urilor Implicate in Programe privind Violenta asupra Femeilor, si asta pentru ca informatiile primite erau deosebit de concrete: in decursul unui an aproape un milion de femei suportasera in mod frecvent violenta in familie sub diverse forme; in jur de jumatate de milion de copii cu varste de pana la 14 ani asistasera in mod frecvent la scene de violenta fizica intre parinti, peste 80% din numarul victimelor nu au apelat la nici o institutie pentru rezolvarea situatiei in care se aflau.

Cercetarea a dovedit ca 14,3% din intreaga populatie adulta a tarii, respectiv 17,8% dintre femei au declarat ca au fost de-a lungul vietii victime ale unui tip sau altul de violenta in familie.

In prezent in Romania exista numai 12 adaposturi in care femeile s-ar putea refugia dupa ce au fost agresate, chiar daca conform standardelor europene aceste adaposturi ar trebui sa existe in fiecare judet.

Se pare ca suntem tara in care legile sunt votate cu ochii si urechile acoperite, fara ratiune si fara a privi folosul cetateanului; in cazul in care o femeie a fost agresata de propriul sot si apeleaza la ajutorul politiei, oamenii legii nu pot decat sa vina, sa constate agresiunea si sa ii dea o amenda agresorului. Urmarea: femeia poate fi din nou batuta pentru „cadoul” facut sotului.

Amploarea pe care a luat-o fenomenul in ultima perioada a ridicat mai multe semne de intrebare autoritatilor care se gandesc sa introduca ordinul de restrictie, iar in cazurile foarte grave se va recurge chiar la evacuarea din casa, pe o perioada determinata, a agresorului.

Alina plugaru la Carcotasi

de

Camera ascunsa (farse)

de

Trafic cu tigari

de

Moartea pe motocicleta

de

Super faza

de

Cea mai tare faza
Vezi mai multe video Haioase »

Super voce

de

VOCE INCREDIBILA LA 9 ANI
Vezi mai multe video din Incredibil »

Cele mai tari clipuri

de

CELE MAI TARI CLIPURI COMICE=)):))
Vezi mai multe video Haioase »

O blonda

de

BLONDA !
Vezi mai multe video Haioase »

Despre arabi

de

FAZE HAIOASE CU ARABI !
Vezi mai multe video Haioase »

Cea mai tare farsa

de

Cea mai tare farsa pe care ati vazut-o
Vezi mai multe video din Incredibil »

Sarituri incredibile

de

INCREDIBILE SARITURI !
Vezi mai multe video din Incredibil »

Cea mai tare tzeapa …

de

TZEAPA ! :))
Vezi mai multe video Haioase »

Super tareeeee …

de

PENALA ! :))
Vezi mai multe video Haioase »

Saracia romanilor

de

Saracia romanilor…
Vezi mai multe video din Incredibil »

Testul betivului in Codul Rutier: Si o bere ar putea fi penala!

de

Noul Cod Rutier, trimis catre Parlament de Politia Rutiera, propune introducerea „testului betivului” pentru determinarea starii de ebrietate a soferului.

Odata cu introducerea notiunii de stare de ebrietate, soferii bauti vor putea fi trasi la raspundere penala chiar daca alcoolemia este sub limita legala, si mai ales daca reflexele lor sunt grav afectate de alcool.

Testul presupune ca soferii sa incerce sa-si atinga varful nasului cu mana sau sa mearga in linie dreapta pentru a demonstra ca nu sunt afectati de bautura, relateaza Adevarul.

In prezent, conducerea pe drumurile publice de catre o persoana care are o alcoolemie de peste 0,80 grame/litru alcool in sange este pedepsita cu inchisoare de la unu la cinci ani. In plus, ei se aleg doar cu amenda si cu permisul suspendat pentru 90 de zile.

Spre deosebire de imbibatia alcoolica, ce nu poate fi stabilita decat prin mijloace tehnice, diagnosticul clinic al starii de ebrietate se bazeaza pe modul de comportare.

Soferii afectati de consumul de alcool nu-si tin echilibrul sau au dificultati de vorbire, sunt confuzi si dezorientati.

Proiectul de modificare a Codului Rutier a fost inaintat inca din primavara acestui an, dar dezbaterile pe aceasta tema au fost amanate din cauza campaniei electorale si a vacantei parlamentarilor.

Politia Rutiera mai are si alte propuneri de modificari, cum ar fi sanctionarea ca infractiune a punerii in circulatie pe drumurile publice atat a autovehiculelor, cat si a vechiculelor neinmatriculate sau neinregistrate.

Criza auto mondiala!

de

Criza din industria auto mondiala de trista anvergura, poate sa afecteze serios si industria constructoare de masini ,inclusiv pe orizontala,implicand mii de angajati!

Vestea fuziunii iminente intre GM si Chrysler a dus la numeroase speculatii, dar a creat, in acelasi timp, si numeroase analize pertinente.

O firma de consultanta din Michigan a realizat un studiu prin care se concluzioneaza ca o unificare intre cei doi giganti auto ar duce la disponibilizarea a 25-35 de mii de angajati numai in SUA! Cea mai afectata regiune ar fi Michigan, unde sunt concentrate mai multe fabrici ale celor doua companii auto.

In aceste conditii, numai in aceasta zona 18-25 de mii de oameni ar ramane fara locul de munca. Firma de consultanta a aratat ca in cazul fuziunii preconizate, pierderile colaterale ar fi mult mai importante decat in cazul in care compania Chrysler ar da faliment.

Grupul Chrysler are in acest moment 49.000 de angajati si asigura pensia pentru inca 125.000 de oameni.

SOFERII ROMANI AU INTRAT IN UE!

de

Pentru ca am intrat in Europa, se poarta si la noi sondajele pe cele mai diverse teme. Astfel, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii arata intr-un studiu ca 96,3% dintre conducatorii auto (procent apropiat de cel din multe tari europene!) considera ca au un comportament preventiv la volan, insa marea lor majoritate au recunoscut ca… incalca deseori regulile de circulatie. Surprinzator de sinceri, romanii intervievati au recunoscut chiar… ca au condus masina dupa ce au baut!

De exemplu, o cincime dintre respondenti afirma ca depasesc frecvent cu 10-20 de km/h limita legala de viteza pe autostrazi sau pe drumurile nationale si aproximativ o treime dintre ei conduc peste limita admisa atat in localitati, cat si in afara acestora. Motivele invocate de soferii care apasa prea tare pedala de acceleratie sunt conditiile de trafic care permit acest lucru, faptul ca se grabesc sau doar pentru ca si… ceilalti conducatori auto o fac.

In acelasi timp, unii dintre conducatorii auto au sustinut ca pot consuma anumite cantitati de alcool fara ca aceasta sa le afecteze performanta la volan sau ca au condus sub influenta alcoolului in situatii considerate de risc minim.

Potrivit studiului, tinerii sub 25 de ani sunt cei mai imprudenti la volan, aproximativ 40% dintre ei considerand ca traficul aglomerat necesita efectuarea unor manevre riscante, iar circa 25% sunt de acord ca pentru a ajunge la timp se pot incalca unele reguli de circulatie!

Studiul privind atitudinile in trafic ale conducatorilor auto a fost realizat in primul trimestru din 2008, pe un esantion reprezentativ de 1.207 soferi activi, cu varste de pana la 70 de ani.

Ajutor rutier in Europa

de

Autocluburile europene, partenere ale ACR in cadrul FIA (Federatia Internationala a Automobilului), asigura automobilistilor romani, la prezentarea legitimatiei de membru ACR, asistenta permanenta (tehnica, medicala, juridica) si Ajutor Rutier, asa cum o face si ACR pentru turistii auto straini, pe toate drumurile si soselele din Romania, in baza unor clauze de reciprocitate.

Dar este de ajuns si un apel telefonic la Centrala de Alarma a ACR (sau la cea din tara respectiva) si automobilistul ramas in pana este „reperat” de catre echipajele de Ajutor Rutier si depanat in circa 30-40 de minute. Cum se stie, incepand din aceasta vara, taxa convorbirilor roaming pe mobil s-a redus la aproape jumatate, asa incat este mai comod sa apelezi din strainatate direct Centrala de Alarma ACR (0040/745-382715 si 0040/722-382715 sau pe telefon fix: 004021/222 22 22).

De ce este bine sa se apeleze din strainatate, prin telefon mobil, direct Centrala de Alarma ACR?

In primul rand pentru ca membrii ACR astfel identificati pot explica… in romaneste locul exact unde au ramas in pana si ce defectiuni auto au, pentru ca operatorii romani sa poata apela simultan la clubul auto partener din tara respectiva! Pentru membrul ACR exista astfel o consemnare dubla a apelului telefonic pentru Ajutorul Rutier solicitat, ACR implicandu-se direct in rezolvarea „problemei” propriului membru, asa cum fac si cluburile partenere pentru membrii proprii, atunci cand acestia se afla in Romania.

Masinile mai vechi de 7 ani vor fi verificate in fiecare an

de

Masinile cu o vechime mai mare de 7 ani vor fi verificate in fiecare an, nu o data la doi ani, cum se intampla in prezent. Aceasta este propunerea facuta de RAR (Registrul Auto Roman) Agentiei Nationale pentru Mediu, Primariei Capitalei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului si Ministerului Economiei si Finantelor.

Este vorba de asa-numita verificare verde, care se refera numai la verificarea emisiilor de gaze arse. Nu are legatura cu ITP-ul (inspectia tehnica periodica, aceasta ramanand sa fie efectuata tot la 2 ani, ca si pana acum , ne-a declarat Flavius Campeanu, director tehnic RAR. Noi, ca logistica si personal, suntem pregatiti. Urmeaza ca autoritatile sa vada daca este fezabila sau nu propunerea noastra , a precizat Campeanu la conferinta Mediafax talks about Auto Industry . Masura a fost propusa de RAR in urma unor studii realizate de aceasta institutie, care arata ca vehiculele mai vechi de 7 ani se depreciaza rapid si nu se mai incadreaza in norma de poluare la care au fost fabricate. Astfel, devin foarte poluante. Conditiile de aplicare de la acea data erau nepotrivit calculate fata de starea parcului auto din Romania de la acea vreme, plus ca masura nu facea diferentierea intre Euro 2, care abia fusese impus, si cele mai vechi sau cu norma de poluare mai slaba .

Dacia incepe productia de masini cu transmisie automata

de

Automobile Dacia va incepe productia de automobile cu transmisie automata la inceputul anului viitor. Noul tip de cutie de viteze va fi disponibila optional pentru vehiculele de pasageri.

Oficialii Dacia au declarat la conferinta Mediafax ca testeaza diverse solutii pentru a adapta gama Dacia la noile standarde de poluare Euro 5, care vor deveni obligatorii din septembrie 2009 pentru toti producatorii auto care comercializeaza automobile in Uniunea Europeana. Lucram la cateva solutii tehnice, cum ar fi software-ul care gestioneaza motorul, si la tratamentul gazelor de evacuare , spun reprezentantii producatorului autohton de masini. Trecerea gamei Dacia la motorizari Euro 5 nu va atrage in mod obligatoriu o marire a pretului vehiculelor, conducerea Dacia argumentand ca nu exista disponibilitate din partea clientilor sa plateasca suplimentar pentru un automobil conform Euro 5.

Permise auto

de

ELIBERAREA PERMISULUI DE CONDUCERE (in urma examenului sau in cazul obtinerii altor categorii)

Documente necesare:

  • Actul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Chitanta de plata a contravalorii noului permis de conducere (C.E.C. sau B.C.R.);
  • Permisul de conducere vechi, in original (in cazul adaugarii altor categorii)

ELIBERAREA UNUI DUPLICAT AL PERMISULUI DE CONDUCERE (in cazul pierderii, furtului, deteriorarii)

Documente necesare:

  • Actul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Nota de inregistrare care atesta publicarea pierderii permisului la Monitorul Oficial al Romaniei;
  • Chitanta de plata a contravalorii noului permis de conducere ( C.E.C. sau B.C.R.)�- 45 RON;
  • Fisa tip a detinatorului permisului de conducere, dactilografiata si semnata cu negru, in dreptunghiul special destinat;
  • Fisa de consultatii medicale pentru conducatorii de autovehicule, tip A(B), completata la o unitate sanitara abilitata (policlinica, centru medical, etc.), in cazul in care data eliberarii permisului este mai veche de un an.

PRESCHIMBAREA PERMISULUI DE CONDUCERE

Documente necesare:

  • Actul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Fisa tip a detinatorului permisului de conducere, dactilografiata si semnata cu negru, in dreptunghiul special destinat.
  • Chitanta de plata a contravalorii noului permis de conducere (C.E.C. sau B.C.R.);
  • Permisul de conducere vechi (original si copie);
  • Fisa medicala de consultatii pentru conducatorii de autovehicule completata (tip B);
  • Copia certificatului de casatorie sau a hotararii judecatoresti de divort (in cazul schimbarii numelui)

PRESCHIMBAREA PERMISULUI DE CONDUCERE EMIS DE ALTE STATE

Documente necesare:

  • Permisul de conducere eliberat de autoritatile straine, in original si traducerea legalizata a acestuia;
  • Actul de identitate al solicitantului B.I./C.I./adeverinta, (original si copie)�in cazul cetatenilor cu domiciliul in Romania;
  • Pasaportul si legitimatia de sedere temporara/carnetul de identitate, in cazul cetatenilor straini cu resedinta/domiciliul in Romania;
  • Fisa tip a detinatorului permisului de conducere, dactilografiata si semnata cu negru, in dreptunghiul special destinat.
  • Chitanta de plata a contravalorii noului permis de conducere
  • Fisa medicala de consultatii pentru conducatorii de autovehicule completata;
  • Avizul psihologic;
  • Certificatul de cazier judiciar;
  • Declaratia notariala a solicitantului din care sa rezulte ca permisul de conducere depus la preschimbare este autentic si ca titularul acestuia un mai poseda alt permis de conducere national, romanesc sau strain, precum si mentionarea altor permise avute anterior;
  • Cerere care sa continanumele si prenumele solicitantului, resedinta din Romania si numarul permisului de conducere care urmeaza a fi preschimbat;
  • Fotografii tip P.C..

PRESCHIMBAREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE VECHI CU CEL MODEL NOU

de

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului, (nu este necesara in mod obligatoriu folia de secretizare)
  • Fisa de inmatriculare dactilografiata si semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Vechiul certificat de inmatriculare si anexa acestuia (se primesc si solicitarile in care inspectia tehnica periodica este expirata, caz in care nu se inscrie nimic in anexa noului certificat de inmatriculare)
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

ELIBERAREA UNUI DUPLICAT AL CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului (nu este necesara in mod obligatoriu folia de secretizare)
  • Fisa de inmatriculare dactilografiata si semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Vechiul certificat de inmatriculare deteriorat. In cazul furtului ori pierderii certificatului de inmatriculare este necesara dovada de publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a declararii nulitatii.
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice in termen de valabilitate. In lipsa acesteia se poate da curs solicitarii fara a se inscrie nimic in anexa noului certificat de inmatriculare.
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

ELIBERAREA UNUI NOU CERTIFICAT DE INMATRICULARE (in urma modificarii unor date despre proprietar sau vehicul)

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie)
  • Fisa de inmatriculare dactilografiata si semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice). Pentru modificarile care se refera la schimbarea domiciliului in cadrul aceluiasi judet sau la schimbarea motorului cu altul de o capacitate cilindrica diferita, fisa va fi vizata de organele fiscale.
  • Vechiul certificat de inmatriculare si anexa acestuia cu dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice in termen de valabilitate. In lipsa inspectiei tehnice periodice valabile se poate da curs solicitarii fara a se inscrie nimic in anexa noului certificat de inmatriculare.
  • Documentul care atesta modificarea datelor fata de cele inscrise in vechiul certificat de inmatriculare, respectiv:
    • actul de identitate pentru modificarea datelor persoanelor fizice (nume, prenume, domiciliu)
    • succesiune notariala in cazul atribuirii vehiculului unui membru al familiei defunctului
    • adresa din partea persoanei juridice insotita de documente justificative privind modificarea denumirii/sediului sau formei de organizare
    • Cartea de identitate a vehiculului avand inscrise de catre R.A.R. modificarile privind vehiculul
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

ELIBERAREA UNUI NOU CERTIFICAT DE INMATRICULARE (la solicitarea schimbarii numarului de inmatriculare)

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie)
  • Fisa de inmatriculare dactilografiata si semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice).
  • Placile si vechiul certificat de inmatriculare si anexa acestuia cu dovada de efectuare a inspectiei tehnice periodice in termen de valabilitate. In lipsa inspectiei tehnice periodice valabile se poate da curs solicitarii fara a se inscrie nimic in anexa noului certificat de inmatriculare.
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

EXAMINAREA PENTRU OBTINEREA PERMISULUI DE CONDUCERE

de

Persoana care solicita examinarea pentru obtinerea permisului de conducere trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  1. sa aiba varsta de cel putin 18 ani, cu urmatoarele exceptii:
    • cel putin 16 ani, pentru subcategoriile A1 si B1;
    • cel putin 21 de ani, pentru categoriile D, D+E, Tb si Tv si subcategoriile D1 si D1+E;
  2. sa fie apta din punct de vedere medical si psihologic pentru conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor din categoriile si subcategoriile pentru care solicita examinarea;
  3. sa faca dovada absolvirii cel putin a cursurilor primare, precum si a pregatirii teoretice si practice, realizata prin cursuri organizate de unitati autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care solicita examinarea;
  4. sa faca dovada ca domiciliaza sau ca are resedinta pe raza de competenta a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor Bucuresti unde solicita sa fie examinata.

Persoana condamnata prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru comiterea unei infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, talharie, ultraj sau furtul unui autovehicul poate fi admisa la examenul pentru obtinerea permisului de conducere sau a brevetului de conducator, in conditiile prevazute la art. 103 alin. (1) lit. a) si b) din O.U.G. 195/2002.

Dosarul de examinare trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:

  • cerere-tip;
  • fisa de scolarizare care contine datele de stare civila ale candidatului, forma de pregatire teoretica si practica realizata de unitatile autorizate pentru categoriile sau subcategoriile pentru care se solicita examinarea, completata prin dactilografiere si semnata de candidat, pe care se aplica o fotografie color a acestuia in spatiul special destinat;
  • fisa medicala;
  • fisa detinatorului permisului de conducere, completata prin dactilografiere si semnata de solicitant;
  • avizul psihologic;
  • certificatul de cazier judiciar, in termenul de valabilitate (pentru cetatenii straini cu resedinta sau domiciliul in Romania, acesta se elibereaza de Inspectoratul General al Politiei Romane);
  • copia documentului de identitate;
  • document justificativ din care sa rezulte ca solicitantul a urmat o forma de invatamant;
  • chitanta de plata a taxei de examinare;
  • copia permisului de conducere, in cazul persoanelor care solicita obtinerea unei noi categorii (subcategorii);
  • dovada ca solicitantul a absolvit un curs de legislatie rutiera si conduita preventiva organizat de o unitate autorizata si copia hotararii judecatoresti de condamnare, ramasa definitiva, in cazul persoanelor care solicita examinarea pentru obtinerea unui nou permis de conducere in locul celui anulat.

Radiere auto

de

RADIEREA LA SCHIMBAREA PROPRIETARULUI (vehicul instrainat)

Documente necesare:

  • Cerere tip
  • Cartea de identitate a vehiculului in care este inscris fostul proprietar
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare pentru fostul proprietar si semnaturile fostului si actualului proprietar
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare semnat de fostul proprietar
  • Placile cu numere de inmatriculare. Acestea nu se mai retin daca vehiculul se reinmatriculeaza la aceeasi formatiune teritoriala si placile raman pe vehicul, ne fiind pastrate de fostul proprietar, iar noul proprietar nu a solicitat alte placi, la rand sau preferential
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA LA SCHIMBAREA DOMICILIULUI IN ALT JUDET

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare de la fostul domiciliu/sediu
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Actul de identitate (buletin, adeverinta sau cartea de identitate) care atesta schimbarea domiciliului in cazul persoanelor fizice sau hotarare judecatoreasca, lege, ordonata, HG, care atesta schimbarea sediului in cazul persoanei juridice
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA IN CAZUL EXPORTULUI

Aceasta operatiune de radiere se efectueaza numai simultan cu inmatricularea temporara pentru export. Se excepteaza cazurile in care vehiculul este deja exportat si se prezint dovada exportului sau a unei inmatriculari in strainatate.

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Daca vehiculul este deja exportat, se solicita un document care atesta exportul vehiculului (document vamal romanesc de export, document strain vamal de import, document de inmatriculare in strainatate sau alte inscrisuri oficiale straine din care rezulta exportul ori inmatricularea in strainatate). Se poate da curs radierii si fara cartea de identitate a vehiculului, certificatul de inmatriculare si placi, daca se face dovada ca acestea au fost retinute de autoritatile straine
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA IN CAZUL DEZMEMBRARII VEHICULELOR

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Document care atesta dezmembrarea vehiculului
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA LA CEREREA PROPRIETARULUI

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare pentru proprietar
  • Cerere/adresa a proprietarului prin care se solicita radierea la cerere, insotita de copia unui document care atesta detinerea unui garaj/curte/teren/parcare unde va fi depozitat vehiculul respectiv
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare

RADIEREA IN CAZUL FURTULUI

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Document emis de politie care atesta furtul vehiculului in tara sau strainatate, in urma cu cel putin trei luni
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

RADIEREA CA URMARE A UNEI HOTARARI JUDECATORESTI

Documente necesare:

  • Cerere
  • Cartea de identitate a vehiculului, daca este mentionata in certificatul de inmatriculare
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare
  • Hotarare judecatoreasca ramasa definitiva care impune in mod expres radierea din circulatie a unui vehicul
  • Trei exemplare completate ale certificatului de radiere
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Certificatul de inmatriculare
  • Placile cu numarul de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.

Numere provizorii

de

Documente necesare:

  • Cerere de solicitare a autorizarii provizorii a circulatiei, conform anexei
  • Copia dovezii de efectuare a asigurarii obligatorii
  • Taxa de autorizare provizorie (C.E.C. sau trezorerie)
  • Chitanta de plata a contravalorii autorizatiei de circulatie provizorie
  • Copii ale actelor de provenienta si proprietate
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Autorizatie de circulatie eliberata de administratorul drumului public pentru vehiculele care sunt agabaritice sau depasesc masele maxime stabilite pentru drumurile din Romania
  • Contravaloarea placilor cu numere provizorii
  • Copia declaratiei vamale de tranzit sau declaratiei vamale pentru calatori pentru vehiculele de provenienta straina uzate care se afla inainte de prima inmatriculare in Romania. In lipsa acestora se solicita o copie a pasaportului persoanei care a introdus vehiculul in Romania in care este mentionat vehiculul respectiv. Daca nu se pot prezenta nici unul dintre aceste documente este necesara o declaratie notariala cu privire la imprejurarile in care acel vehicul a intrat in Romania, cu specificarea punctului vamal si a persoanei care l-a introdus.
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARI AUTO

de

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL NOU – INDIGEN

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie);
  • Cerere tip;
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice);
  • Copia tichetului de asigurare;
  • Copia actului de proprietate asupra vehiculului;
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata;
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare;
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare;
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie
    • copia actului de identitate al delegatului
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL NOU – IMPORTAT

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie);
  • Cerere tip;
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice);
  • Copia tichetului de asigurare;
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc), certificatul si placile cu numere de inmatriculare eliberate de autoritatile straine, daca vehiculul a intrat pe roti in tara.
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata;
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare;
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare;
  • Chitanta sau declaratia vamala de import definitiv (copie legalizata avand aplicat timbrul sec al notarului);
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului;
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL UZAT – IMPORTAT

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie);
  • Cerere tip;
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice).
  • Copia tichetului de asigurare.
  • Certificatul de autenticitate sau, dupa caz, nota de identificare;
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc), certificatul si placile cu numere de inmatriculare eliberate de autoritatile straine, daca vehiculul a intrat pe roti in tara.
  • Chitanta sau declaratia vamala de import definitiv (copie legalizata avand aplicat timbrul sec al notarului);
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie)
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL UZAT (indigen/indigenizat)

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie), pe care este inscrisa radierea din circulatie;
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Copia tichetului de asigurare
  • Certificatul de autenticitate sau, dupa caz, nota de identificare;
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc)
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE PERMANENTA VEHICUL INSTRAINAT PRIN HOTARARE JUDECATOREASCA

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie), pe care este inscrisa radierea din circulatie
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice). In lipsa semnaturii fostului proprietar se accepta documentele de instrainare (copii xerox) privind executarea silita prin executori judecatoresti
  • Copia tichetului de asigurare
  • Certificatul de autenticitate sau, dupa caz, nota de identificare;
  • Document de proprietate, respectiv hotararea judecatoreasca, procesul verbal de sechestrare si cel de vanzare prin licitatie publica
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE TEMPORARA (vehicul destinat exportului)

Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie) si radierea din circulatie, daca vehiculul a mai fost inmatriculat in Romania
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Copia tichetului de asigurare
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc)
  • Copia asigurarii internationala tip carte verde
  • Certificatul si placile cu numere de inmatriculare straina, daca vehiculul provine din strainatate si nu a mai fost inmatriculat in Romania.
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE TEMPORARA (vehicul deja inmatriculat temporar, acelasi detinator)

Documente necesare:

  • Cerere de inmatriculare (model tipizat);
  • Actul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Cartea de identitate a vehiculului (original si copie);
  • Fisa de inmatriculare vizata la „Directia de Impozite si Taxe Locale” de sector (fisa trebuie semnata de solicitant/stampilata in cazul pers. juridice la rubrica „OBSERVATII”);
  • Document care atesta dobandirea proprietatii asupra vehiculului (factura, contract de vanzare-cumparare, etc.) � original si copie;
  • Asigurare obligatorie de raspundere civila auto (original si copie);
  • Dovada de plata a contravalorii taxei de inmatriculare auto;
  • Dovada de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare (talon auto);
  • Tichet care atesta efectuarea verificarii tehnice a vehiculului (ITP), in termen de valabilitate;
  • Dovada de efectuare a formalitatilor vamale de import temporar, fara a avea termenul limita expirat (original). In cazul persoanelor juridice este necesara si o copie legalizata la notar public a declaratiei vamale de import temporar;
  • Vechiul certificat de inmatriculare si placile cu numar de inmatriculare aferente;
  • Delegatie in cazul pers. juridice + copie B.I. delegat;
  • Alte acte necesare pentu clarificarea unor situatii particulare;
  • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

INMATRICULARE TEMPORARA (vehicul nou/uzat importat temporar)

IMPORTANT!

Acest tip de inmatriculare se efectueaza doar pentru persoanele fizice care au domiciliul in strainatate si resedinta in Romania sau pentru persoanele juridice care importa temporar astfel de vehicule.Documente necesare:

  • Cartea de identitate a vehiculului avand aplicata folia de secretizare (original si copie)
  • Fisa de inmatriculare cu viza circumscriptiei financiare. Fisa de inmatriculare trebuie semnata de proprietar (si stampilata in cazul pers. juridice)
  • Copia tichetului de asigurare
  • Copia documentului de proprietate (factura, contract de vanzare � cumparare, etc), certificatul si placile cu numere de inmatriculare eliberate de autoritatile straine, daca vehiculul a intrat pe roti in tara.
  • Dovada de plata a taxei de inmatriculare (C.E.C., trezorerie) – chitanta sau ordin de plata
  • Chitanta de plata a contravalorii certificatului de inmatriculare
  • Documentul de identitate al solicitantului (original si copie);
  • Certificatul de autenticitate sau, dupa caz, nota de identificare;
  • Chitanta sau declaratia vamala de import temporar (copie legalizata avand aplicat timbrul sec al notarului). In locul acestui document, pentru un singur vehicul cu masa totala maxima mai mica de 3.500 kg, se poate depune un certificat de inmatriculare permanenta sau temporara strain, al carui titular este persoana care solicita inmatricularea in Romania. Pentru strainii studenti in Romania certificatul de inmatriculare trebuie sa fie emis in tara in care isi au domiciliul.
  • Contravaloarea placilor cu numere de inmatriculare
  • In cazul in care detinatorul, nu se poate prezenta la ghiseu, acesta poate fi reprezentat de catre o alta persoana, pe baza unei procuri notariale speciale.
  • Pentru solicitarile persoanelor juridice, mai sunt necesare si urmatoarele acte:
    • adresa inregistrata de solicitare, cu indicarea delegatului autorizat sa depuna si sa ridice documentele de circulatie;
    • copia actului de identitate al delegatului;
    • copia certificatului de inregistrare eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului.
    • pentru entitati ca societati civile, profesionale de avocati, birouri de notari publici, precum si alte asemenea entitati, trebuie sa se prezinte pe laga documentele de inmatriculare si certificatul de cod fiscal.

Atributii ale unor ministere si ale altor autoritati ale administratiei publice

de

Art. 122.
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului are urmatoarele atributii:
a) ia masuri pentru mentinerea permanenta In stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza;
b ) ia masuri pentru instalarea, aplicarea si Intretinerea mijloacelor de semnalizare rutiera, precum si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei pe drumurile din administrarea sa, cu respectarea standardelor In vigoare;
c) autorizeaza efectuarea lucrarilor In zonele de siguranta si protectie a drumurilor din administrarea sa, verifica modul de executare si respectarea termenelor stabilite;
d) stabileste conditiile tehnice si metodologia de omologare si certificare a echipamentelor, pieselor de schimb si materialelor de exploatare pentru vehicule;

e) autorizeaza Infiintarea si functionarea statiilor de inspectie tehnica periodica, supravegheaza si controleaza activitatea acestora si atesta personalul care efectueaza inspectia tehnica periodica;
f) stabileste norme metodologice si organizeaza pregatirea, examinarea si atestarea profesionala a instructorilor si profesorilor de legislatie In domeniul pregatirii candidatilor pentru obtinerea permisului de conducere, In conditiile legii;
g) stabileste conditiile tehnice si metodologice de omologare pentru circulatia pe drumurile publice a vehiculelor, de inspectie tehnica periodica, de certificare a autenticitatii, de identificare, precum si de verificare tehnica In trafic a vehiculelor;
h) autorizeaza Infiintarea si functionarea scolilor pentru pregatirea conducatorilor de autovehicule si tramvaie;
i) stabileste norme obligatorii privind organizarea si desfasurarea transporturilor rutiere si controleaza respectarea acestora;
j) elaboreaza reglementari specifice In domeniul transporturilor rutiere;
k) omologheaza vehicule pentru circulatie;
l) certifica si/sau omologheaza echipamentele, piesele de schimb si materialele de exploatare pentru vehiculele fabricate In tara sau importate;
m) autorizeaza agentii economici care desfasoara activitati de reparatii, de reglari, de modificari constructive, de reconstructie a vehiculelor, precum si de dezmembrare a acestora;
n) asigura efectuarea certificarii autenticitatii sau a identificarii vehiculelor rutiere, In vederea Inmatricularii acestora;
o) asigura eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere;
p) stabileste normele metodologice si organizeaza pregatirea si examinarea conducatorilor auto, In vederea obtinerii certificatelor de atestare profesionala.

Art. 123.
Ministerul Apararii are urmatoarele atributii:
a) Indruma, supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice a vehiculelor apartinand acestui minister si controleaza respectarea de catre conducatorii de vehicule din subordine a regulilor de circulatie;
b ) coopereaza cu politia rutiera pentru realizarea actiunilor de Insotire a coloanelor oficiale militare, precum si a vehiculelor din parcul propriu;
c) Inregistreaza vehiculele din parcul propriu si tine evidenta acestora;
d) pregateste personalul din subordine pentru conducerea vehiculelor ministerului si autorizeaza personalul didactic din scolile de pregatire a conducatorilor auto din sistemul propriu, In vederea obtinerii permisului de conducere;
e) organizeaza si executa inspectia tehnica periodica a vehiculelor din unitatile aflate In subordinea sa;
f) elaboreaza, Impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, norme privind conditiile In care pot circula pe drumul public vehiculele speciale de lupta din parcul propriu;
g) elaboreaza, Impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, norme privind controlul circulatiei autovehiculelor apartinand Ministerului Apararii si Insotirea coloanelor militare.

Art. 124.
Ministerul Educatiei si Cercetarii are urmatoarele atributii:
a) asigura, prin programa scolara, educatia rutiera a prescolarilor si elevilor din Invatamantul preuniversitar;
b ) asigura, In unitatile de Invatamant specializate, pregatirea cursantilor In vederea obtinerii permisului de conducere;
c) Indruma, coordoneaza si controleaza, prin inspectoratele scolare, activitatea de educatie rutiera In unitatile de Invatamant, inclusiv de pregatire si de perfectionare a cadrelor didactice desemnate sa execute astfel de activitati;
d) asigura materialul didactic pentru laboratoarele de educatie rutiera si parcurile-scoala proprii de circulatie.

Art. 125.
Ministerul Sanatatii Publice are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza norme referitoare la examinarea medicala a candidatilor la examenul pentru obtinerea permisului de conducere si a conducatorilor de vehicule;
b ) stabileste masurile ce trebuie luate de unitatile sanitare, In scopul prevenirii accidentelor de circulatie generate de cauze medicale;
c) elaboreaza norme privind examinarea medicala si psihologica, recoltarea si analiza probelor biologice In vederea stabilirii alcoolemiei, consumului de produse sau substante stupefiante ori de medicamente cu efecte similare de natura sa influenteze comportamentul conducatorilor de vehicule;
d) stabileste semnul distinctiv ce se aplica pe ambalajul medicamentelor contraindicate conducerii vehiculelor;
e) stabileste si certifica continutul truselor medicale de prim ajutor.

Art. 126.
Comisia pentru Supraveghere a Asigurarilor Impreuna cu politia rutiera Intocmesc programe de preventie rutiera si Indruma, coordoneaza si controleaza modul de aplicare a acestora. Fondurile necesare desfasurarii acestor programe se asigura de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor Impreuna cu societatile de asigurare autorizate.

Art. 127.
(1) In scopul coordonarii unei strategii unitare, multidisciplinare In domeniul sigurantei circulatiei rutiere, In subordinea Guvernului functioneaza Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera*).
(2) Atributiile Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

___________ *) In prezent, potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 437/1995 privind Infiintarea Consiliului Interministerial pentru Siguranta Rutiera, acesta este organ consultativ al Guvernului, care asigura conceptia de ansamblu si coordonarea pe plan national a activitatilor privind Imbunatatirea fluentei circulatiei si sigurantei rutiere.

Art. 128.
(1) Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii:
a) iau masuri pentru mentinerea permanenta In stare tehnica buna a drumurilor pe care le administreaza, precum si pentru iluminarea corespunzatoare a acestora, conform legii;
b ) iau masuri pentru instalarea, aplicarea si Intretinerea mijloacelor de semnalizare rutiera si a echipamentelor destinate sigurantei circulatiei, conform standardelor In vigoare, tinand evidenta acestora;
c) Intocmesc si actualizeaza planurile de organizare a circulatiei pentru localitatile urbane si iau masuri pentru realizarea lucrarilor ce se impun In vederea asigurarii fluentei si sigurantei traficului, precum si a reducerii nivelurilor de emisii poluante, cu avizul politiei rutiere;
d) stabilesc reglementari referitoare la regimul de acces si circulatie, stationare si parcare pentru diferite categorii de vehicule, cu avizul politiei rutiere;
e) iau masuri pentru amenajarea de trotuare si drumuri laterale pentru circulatia pietonilor, vehiculelor cu tractiune animala, a tractoarelor, de piste pentru biciclete, precum si de benzi destinate exclusiv transportului public de persoane pe drumurile pe care le administreaza, cu avizul politiei rutiere;
f) Inregistreaza si tin evidenta vehiculelor nesupuse Inmatricularii;
g) iau masuri pentru ridicarea si depozitarea, In spatii special amenajate, a autovehiculelor, remorcilor, caroseriilor sau subansamblurilor acestora, devenite improprii din punct de vedere tehnic pentru a circula pe drumurile publice, abandonate sau parasite pe domeniul public;
h) iau masuri pentru asigurarea spatiului si depozitarii vehiculelor cu tractiune animala, depistate circuland pe drumurile publice pe care le este interzis accesul;
i) sprijina activitatile organizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de Ministerul Administratiei si Internelor pentru educatia rutiera a elevilor.
(2) Proiectele de sistematizare a localitatilor, de reglementare a circulatiei, precum si a drumurilor publice din interiorul si din afara acestora, elaborate de autoritatile publice locale, vor fi avizate de seful politiei rutiere a judetului, municipiului Bucuresti sau, dupa caz, al politiei rutiere din Inspectoratul General al Politiei Romane.

Art. 129.
(1) Ministerul Administratiei si Internelor si autoritatile administratiei publice locale iau masuri pentru popularizarea regulilor de circulatie In randul tuturor persoanelor care folosesc drumurile publice si In acest scop vor prevedea In planurile anuale fondurile necesare.
(2) In unitatile de Invatamant prescolar, primar si gimnazial obligatoriu se desfasoara cel putin o ora de educatie rutiera pe saptamana, pe parcursul anului scolar.
(3) Mass-media poate sprijini actiunile Ministerului Administratiei si Internelor si ale autoritatilor administratiei publice locale In legatura cu popularizarea regulilor de circulatie pe drumurile publice.
(4) Politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane se va implica In realizarea programelor de siguranta rutiera, stabilite de Comisia Economica pentru Europa a Organizatiei Natiunilor Unite.

Art. 130.
Orele de educatie rutiera din institutiile de Invatamant prescolar, primar si gimnazial se desfasoara potrivit programei aprobate prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Circulatia autovehiculelor in traficul international

de

Art. 82.
(1) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In Romania pot trece frontiera de stat pe drumurile publice, daca Indeplinesc conditiile cerute pentru a fi admise In circulatia internationala, iar conducatorii lor poseda permis de conducere valabil, conform prevederilor Conventiei asupra circulatiei rutiere, Incheiata la Viena la 8 noiembrie 1968 si ratificata de Romania prin Decretul nr. 318/1980.

(2) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In alte state pot trece frontiera de stat si pot circula pe drumurile publice din Romania, daca Indeplinesc conditiile tehnice prevazute In conventia mentionata la alin. (1), dar numai In perioada cat sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.

(3) Pentru a conduce un autovehicul pe teritoriul Romaniei, persoanele care sunt titulare ale unui permis de conducere eliberat Intr-un stat care nu este membru al Conventiei asupra circulatiei rutiere, prevazute la alin. (1), trebuie sa posede si permis de conducere international.
(4) Autovehiculele si remorcile Inmatriculate In alte state, detinute de persoane care au sediul sau domiciliul In Romania, pot fi conduse pe drumurile publice pe o perioada de maximum 90 de zile de la introducerea acestora In tara, daca sunt asigurate pentru cazurile de raspundere civila ca urmare a pagubelor produse prin accidente de circulatie.
(5) Persoanele care si-au stabilit resedinta In Romania pot sa Isi Inmatriculeze autovehiculele sau remorcile la autoritatea competenta din zona de resedinta.
(6) Autovehiculele Inmatriculate In statele care nu sunt semnatare ale Conventiei asupra circulatiei rutiere prevazute la alin. (1) sunt obligate sa poarte In partea din spate semnul distinctiv al statului care a efectuat Inmatricularea.

Art. 83.
(1) Persoanele care domiciliaza In alte state, aflate temporar In Romania, pot conduce autovehicule pe drumurile publice daca poseda permis de conducere valabil, conform modelelor stabilite In Conventia asupra circulatiei rutiere, prevazuta la art. 82 alin. (1), sau a carui valabilitate este recunoscuta pe baza de reciprocitate.
(2) Persoanele cu domiciliul In Romania care poseda permise de conducere nationale eliberate de autoritatile statelor membre ale Conventiei asupra circulatiei rutiere au dreptul sa conduca autovehicule pe drumurile publice cel mult 90 de zile de la intrarea lor In tara.
(3) Persoanele care si-au stabilit resedinta In Romania pot sa Isi preschimbe permisul de conducere obtinut In alt stat semnatar al Conventiei asupra circulatiei rutiere Intr-unul romanesc, la autoritatea competenta din zona de resedinta.
(4) Preschimbarea permiselor de conducere nationale emise de autoritatile straine cu documente similare romanesti se efectueaza In conditiile stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Scandal intre actionarii de la SC Lotus SA

de

Mai mulţi acţionari ai SC Lotus SA care deţin trei complexuri comerciale în municipiul Târgu Jiu, Parâng, Romarta şi Păltiniş, s-au certat „la cuţite” şi s-au ameninţat reciproc,  în urma schimbării directorului societăţii.

Poliţişti şi agenţi de la o firmă de pază au încercat să calmeze spiritele încinse. Încă de azidimineaţă, de la ora 6, Florin Mircescu, acţionar la SC Lotus şi o parte dintre acţionari s-au certat pe scaunul de director, deţinut, până ieri, de Ovidiu Caragea. Om de afaceri, Florin Mircescu s-a judecat ani buni cu şeful societăţii Litua, şi în cele din urmă, instanţa i-a dat câştig de cauză lui Mircescu. Chiar şi cu actele doveditoare în mână, Florin Mircescu a fost acuzat de Caragea şi alţi acţionari că ar fi falsificat actele şi că ar fi dat judecătorilor şpagă.

Mai mult, doi jurnalişti, unul de la postul nostru de radio şi altul de la cotidianul local „Impact în Gorj” au fost agresaţi verbal şi fiizic de către bodyguard-ul  lui Caragea, pus de fiica acestuia, Dana Caragea.
Deşi susţine că deţine acţiuni la SC Lotus SA, magazinul de pantofi al omului de afaceri Florin Mircescu a fost scos din Complexul Comercial Parâng, deşi acesta plătea o chirie de dublă faţă de alţi chiriaşi. Câteva luni mai târziu, maşina şi curtea locuinţei directorului Ovidiu Caragea au fost incediate, poliţiştii neaflând, încă, făpturitorul. În data de 7august s-a întrunit Adunarea Generală a Acţionarilor care a hotărât revocarea membrilor Consiliului de Administraţie şi alegerea unui nou Consiliu de Administraţie. Acest document a ajuns la Camera de Comerţ care a admis hotărârea luată şi a emis un certificat de înregistrare după ce judecătorul delegat a constat că sunt îndeplinite cerinţele legale.

Potrivit legii, în termen de 15 zile de la hotărârea luată, fostul director al SC Lotus SA Targu Jiu, Ovidiu Caragea, poate să facă recurs. Fostul director al SC Lotus, Ovidiu Caragea, susţine că Florin Mircescu nu are niciun drept la SC Lotus, deoarece doar nevasta acestuia este acţionar al firmei.

Ovidiu Caragea şi Zoia Tănase, un alt acţionar, au făcut o afacere de aproape 12 miliarde de lei vechi. În urmă cu câţiva ani, Ovidiu Caragea a fost cercetat, de procurori pentru inchirierea ilegala a Complexului Paltinis, unei societati comerciale ce apartinea chiar vicepreşedintelui Consiliul de Administratie, Zoia Tănase. Astfel,  Zoia Tănase a aprobat, alaturi de  şeful său Caragea, fară a-i informa pe ceilalti cinci membri ai Consiliului, din aceea perioada, că firma ei închiriază SC Lotus SA spatiul cunoscut ca en-gross-ul Paltiniş. În urma acestei tranzacţii,  Lotus a pierdut aproximativ 12 miliarde de lei vechi.

La rândul lor, soţii Tănase au subînchiriat complexul comercial Paltiniş altei firme din Târgu-Jiu.

Complex comercial gigant nascut in plin scandal de coruptie

de

Lucrarile la complexul comercial gigant Era, care va fi amenajat intre SC Antibiotice SA si Metro, incep in plin scandal de coruptie izbucnit in Franta ● Acuzatiile de trafic de influenta aduse lui Nicolae Vacaroiu si presedintelui senatului francez, Christian Poncelet par sa se invarta in jurul proiectului gigant Era ● Pe o suprafata de 37 de hectare vor fi construite 7 supermarketuri – Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture Shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici ● Numai ca, pentru terenul din zona in care se construieste au fost eliberate titluri de proprietate si de Primaria Miroslava, dar si de Primaria municipiului Iasi, ajungandu-se intr-o situatie litigioasa ● In acest complex vor lucra circa 2.500 de persoane


 Un complex comercial gigant se naste in plin scandal de coruptie in care este implicat si brand-ul Carrefour. Muncitorii toarna fundatia celui mai mare complex comercial construit vreodata in Moldova, in timp ce la Paris si Bucuresti se discuta despre un scandal de coruptie in care este implicat presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu si presedintele senatului francez, Christian Poncelet. Vacaroiu este acuzat ca ar fi intervenit la rugamintea lui Poncelet, pentru a se construi la Iasi un supermarket Carrefour. Presa a precizat ca ar fi vorba de supermarketul care se construieste in cartierul Metalurgie, dar se pare nu a fost exclusa nici varianta ca s-ar intervenit pentru hipermarketul din proiectul Era. Asta, deoarece pentru terenul aflat pe sesul Bahluiului unde se ridica complexul Era se lupta in instantele de judecata zeci de persoane. Mai exact in jurul anului 2000, Agentia Domeniilor Statului a predat Primariei Miroslava cateva sute de hectare de teren, intre SC Antibiotice SA si Metro in vederea retrocedarii. Se pare ca o parte din suprafata predata se afla insa si pe teritoriul municipiului Iasi. De aceea s-a ajuns in situatia in care au fost eliberate titluri de proprietate atat de Primaria Miroslava cat si de Primaria Iasi. O importanta suprafata de teren a fost retrocedata Episcopiei Romano Catolice, care s-a judecat ulterior cu zeci de persoane pentru a pastra proprietatea asupra terenului. Se pare ca litigiile pentru suprafetele respective nu s-au finalizat, dar lucrarile de constructii in zona continua. „Noi, investitorii, am cumparat ceva mai mult teren, dar suprafata centrului comercial nu include nici o parcela aflata in litigiu. Suprafata cu pricina este aflata in dreapta drumului de acces spre complex”, a declarat Nicolae Danciu, director al firmei Ermes Holding, firma care investeste in proiectul Era.

Proiect de 100 milioane Euro

Avand in vederea dimensiunea scandalului, deoarece sunt implicati presedintii camerelor superioare ale parlamentului din Franta si Romania nu trebuie sa fie neglijata si dimensiunea afacerii pentru care ar fi trebuit sa se intervina. Carrefour va construi un supermarket in Complexul Era intre SC Antibiotice SA si Metro. Valoarea totala a investitiei va fi de 100 milioane Euro. Pe o suprafata de 37 de hectare vor fi construite 7 supermarketuri, Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici. In acest complex vor lucra circa 2.500 de persoane. „In urma cu un an si jumatate cand au venit la Iasi, am anuntat presa. Este un teren privat, pot face ce doresc. Vor face o pasarela care va intra in patrimoniul primariei”, a declarat primarul Gheorghe Nichita.
Managerul proiectului recunoaste ca primaria s-a comportat ireprosabil, firma obtinand toate autorizatiile intr-un timp foarte scurt, tinand cont ca de obicei activitatea primariei este caracterizata de birocratie. „Autoritatile locale au fost sensibile la o astfel de investitie si au aprobat autorizatiile in termenele legale. Am inceput demersurile din mai anul trecut, iar pana in decembrie le-am avut pe toate. Am avut nevoie de circa zece avize de la Caile Ferate Romane (CFR). Avizele de mediu le-am obtinut direct de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau”, a declarat Radu Gadea, managerul de proiect al ESP.

Ce inseamna Era Shopping Park?

Era Shopping Park (ESP) este un proiect al Ermes Holding SRL, fiica mai marelui Omilos Group. Terenul din zona Pacurari a fost cumparat de catre Ermes Holding SRL prin SC Eurisko Real Estate Consulting Bucuresti, agentul exclusiv ESP. La randul sau, Eurisko a cumparat terenul de la SC Terra Real Estate Development SRL Iasi, al carei patron este Eusebiu Siminiceanu. Acesta a cumparat terenul de la Episcopia Catolica si de la cativa mici proprietari privati. „Singura firma care are teren in proprietate este Carrefour, restul avand teren inchiriat. Acesta a fost cumparat de la Episcopia Romano-Catolica si de la alti cativa mici proprietari privati”, a spus Eusebiu Siminiceanu, patronul SC Terra Real Estate Development SRL Iasi, firma care a vandut terenul catre SC Eurisko Real Estate Consulting Bucuresti.
Desi in ultimii ani la Iasi au aparut mai multe hypermarketuri, reprezentantii investitorii sustin ca vor avea succes. „Iasul este o piata noua unde pot fi atrasi investitori care vor profita de faptul ca nu exista o mare competitie in domeniu. Chiar daca acest oras nu este la acelasi nivel de dezvoltare ca Bucurestiul, credem ca ESP va avea succes. Aici nu vor veni numai oameni din Iasi, ci din intreaga regiune”, a declarat Andreas Chimarrides, reprezentant Omilos Group Romania. Complexul va avea o suprafata totala de 367.119 metri patrati, din care suprafata construita insumeaza 77 de mii de metri patrati, diferenta constand in parcari si alte amenajari exterioare. „Este cel mai mare complex comercial din oras si va fi terminat in maxim 36 de luni. Au obtinut PUZ, precum si o autorizatie din partea celor de la Apele Romane si a CFR, pentru construirea unei pasarele aeriene”, a declarat Daniel Todirica, seful Biroului de Control Urbanism din cadrul Primariei municipiului Iasi.
Primaria a eliberat autorizatia de constructie in luna decembrie a anului trecut. Sefii Ermes Holding declara ca fondurile necesare pentru acest proiect o reprezinta sursele proprii, dar si imprumuturi din banci. „Omilos Group este «mama» Ermes Holding Bucuresti. Reprezentanta din capitala pune in practica proiectele Omilos pentru tara noastra. Investitia totala se ridica la circa o suta de milioane Euro. Banii provin din surse proprii plus imprumuturi din banca”, a declarat Nicolaie Danciu, directorul pentru Romania al SC Ermes Holding SRL. Acesta crede ca proiectul se va finaliza in primavara anului urmator. Proiectul are mai multe faze de constructie. Primele magazine care se vor deschide sunt Carrefour si Praktiker. „Proiectul are trei faze. Prima data se vor deschide Carrefour si Praktiker. In etapa a doua va urma deschiderea Era Mall si a 170 de magazine de marime medie. A treia faza se va adresa copiilor. Planurile inca nu sunt finalizate, deci mai pot aparea modificari”, a adaugat Nicolaie Danciu.

Cai de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei

de

Art. 118

(1) Impotriva procesului -verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria in a carei raza de competenta a fost constatata fapta.

(2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.

(3) Dovada inregistrarii plangerii depuse la judecatorie in termenul prevazut la alin. (1) se prezinta de contravenient la unitatea de politie din care face parte agentul constatator, care va efectua mentiunile in evidente si ii va restitui permisul de conducere.

(4) in termen de 15 zile de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care instanta a respins plangerea impotriva procesului -verbal de constatare a contraventiei, contravenientul este obligat sa se prezinte la serviciul politiei rutiere careil are in evidenta pentru a preda permisul de conducere.

(5) Neprezentarea contravenientului in termenul prevazut la alin. (4), in mod nejustificat, atrage majorarea cu 30 de zile a duratei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce.

Art. 119

In cazul in care fapta unui conducator de autovehicul sau tramvai a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, instanta de judecata investita cu solutionarea cauzei va cita unitatea de politie din care face parte agentul constatator, partile implicate in eveniment si societatea de asigurare.

Art. 120

(1) Procesul-verbal neatacat in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia ori, dupa caz, a ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a respins plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.

(2) Procesele-verbale ale cetatenilor straini sau ale cetatenilor romani cu domiciliul sau, dupa caz, rezidenta normala in strainatate, devenite titlu executoriu, se comunica de catre politia rutiera pe raza careia s-a produs fapta, Inspectoratului General al Politiei Romane.

(3) Politia rutiera din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane comunica in scris Inspectoratului General al Politiei de Frontiera, in cel mult 6 luni de la primirea titlului executoriu, numele si prenumele contravenientului, numarul pasaportului si al procesului- verbal de constatare a contraventiei, precum si suma datorata, pentru a fi luate in evidenta si a fi conditionata intrarea pe teritoriul Romaniei a contravenientului.

Art. 121

(1) – abrogat

(2) Executarea sanctiunii contraventionale complementare se prescrie in acela si termen in care se prescrie sanctiunea contraventionala principala.

Infractiuni si pedepse prevazute in noul cod rutier

de

Art. 84
Nerespectarea dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice, care intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, atrage raspunderea penala si se sanctioneaza potrivit prezentei ordonante de urgenta.

Art. 85

(1) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neinmatriculat sau neinregistrat, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 3 ani.

(2) Punerea in circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu numar fals de inmatriculare sau de inregistrare se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(3) Tractarea unei remorci neinmatriculate sau neinregistrate ori cu numar fals de inmatriculare sau de inregistrare se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare au fost retrase sau a unui vehicul inmatriculat in alt stat, care nu are drept de circulatie in Romania, se pedepseste cuinchisoare de la 6 luni la 2 ani.

Art. 86

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cuinchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau al carei permis i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i -a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule in Romania se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (2) se sanctioneaza si persoana care incredinteaza cu stiinta un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) sau unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta alcoolului sau a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Art. 87

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o imbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur in sange se pedepseste cu
inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se afla sub influenta unor substante ori produse
stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.

(3) Substantele sau produsele stupefiante, precum si medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice, iar lista acestora se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(4) Daca persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) efectueaza transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se afla in procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa esteinchisoare de la 2 la 7 ani.

(5) Refuzul, impotrivirea ori sustragerea conducatorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat, in vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cuinchisoare
de la 2 la 7 ani.

Art. 88

(1) Recoltarea probelor biologice se face in unitatile de asistenta medicala autorizate sau in institutii medico-legale si se efectueaza numai in prezenta unui reprezentant al politiei rutiere.

(2) Stabilirea concentratiei de alcool sau a prezentei in organism de substante ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face in institutiile medico- legale autorizate, in conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii
Publice.

(3) Stabilirea prezentei alcoolului in aerul expirat sau testarea preliminara a prezentei in organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

(4) Stabilirea concentratiei de alcool in aerul expirat se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.

(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata de politistul rutier cu un mijloc tehnic certificat si depistata ca avand o concentratie de pana la 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, poate solicita acestuia sa i se recolteze probe biologice de catre unitatile sau institutiile medicale prevazute la alin. (1), in vederea stabilirii imbibatiei de alcool in sange.

(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata cu un mijloc tehnic certificat ca avand o concentratie de peste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, este obligata sa se supuna recoltarii probelor biologice sau testarii cu un mijloc tehnic omologat si verificat
metrologic.

(7) Conducatorilor de autovehicule sau tramvaie, testati in trafic cu un mijloc tehnic certificat, care indica prezenta, in produsele biologice, a unor substante sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, li se recolteaza obligatoriu
probe biologice.

Art. 89

(1) Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto, aflat in procesul de instruire, sau de examinatorul autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat intr-un accident de circulatie in urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, faraincuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei, se pedepseste cuinchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si fapta oricarei persoane de a modifica starea locului sau de asterge urmele accidentului de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, fara acordul echipei de cercetare la fata locului.

(3) Nu constituie infractiune fapta conducatorului de vehicul care, in lipsa altor mijloace de transport, elinsu si transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara in masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul deinmatriculare sau inregistrare a vehiculului condus, consemnate intr-un registru special, daca seinapoiaza imediat la locul accidentului.

(4) Nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului fapta conducatorului autovehiculului cu regim de circulatie prioritara, daca acesta anunta deindata politia si dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, in vedereaintocmirii documentelor de constatare.

(5) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.

Art. 90

(1) Fapta conducatorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat in procesul de instruire, ori a examinatorului autoritatii competente, aflat in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pana la recoltarea probelor biologice ori pana la testarea cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic sau pana la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezentei acestora in aerul expirat, se pedepseste cuinchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Nu constituie infractiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de circulatie si pana la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, in cazul in care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.

Art. 91

Neindeplinirea de catre unitatea de asistenta medicala autorizata care a efectuat examenul de specialitate a obligatiei de a comunica politiei rutiere faptul ca o persoana a fost declarata inapta pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, daca s-a produs un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afectiunilor medicale ale conducatorului de vehicul, se pedepseste cu amenda.

Art. 92

(1) Fapta savarsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce in stare de neintrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila se pedepseste cuinchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de
autoritatile competente, de natura sa induca in eroare participantii la trafic.

(3) Organizarea sau participarea, in calitate de conducator de vehicul sau de animale, laintreceri neautorizate pe drumurile publice se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza blocarea cu intentie a drumului public, daca se pune in pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic.

(5) Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumurilor publice a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani.

Art. 93

(1) indeplinirea defectuoasa sau neindeplinirea atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica periodica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice de catre persoanele care au asemenea atributii, daca din cauza starii tehnice a vehiculului s -a produs un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane, se pedepseste conform legii penale.

(2) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor avand urme de avarii, fara documentele de constatare eliberate de politia rutiera sau, dupa caz, de societatile din domeniul asigurarilor, se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(3) Nu constituie infractiunea prevazuta la alin. (2) repararea autovehiculelor avand urme de accident, in baza atestarii validitatii constatarii amiabile de accident.

Art. 94

(1) Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public si amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare in zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata in conditiile legii, se pedepsesc cuinchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si persoana care nu respecta conditiile stabilite  in autorizatia de constructie, eliberata in conditiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, in cazul constructiilor amplasate in zona
acestuia.

(3) Persoana autorizata de administratorul caii ferate care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata se pedepseste cuinchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza si persoana autorizata de catre administratorul unui drum public sau de catre executantul unei lucrari pe partea carosabila, care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s -a produs un accident de circulatie din care au rezultat victime omenesti sau pagube materiale.

Dispozitii generale privind conducatorii auto

de

Art. 20

(1) Pentru a conduce un autovehicul pe drumurile publice, conducatorul acestuia trebuie
sa posede permis de conducere corespunzator si sa aiba varsta minima de 18 ani impliniti, cu exceptia celor care conduc autovehiculele din subcategoriile A1 si B1, care
trebuie sa aiba varsta minima de 16 ani impliniti.

(2) Pentru a conduce pe drumurile publice tractoare, masini si utilaje autopropulsate agricole, forestiere sau pentru lucrari, conducatorii acestora trebuie sa posede permis de conducere valabil pentru categoriile sau subcategoriile prevazute in regulament.

(3) Conducatorii de tramvaie sau vehicule care efectueaza transport public de persoane, precum si cei care conduc autovehicule cu masa maxima autorizata mai mare de 7,5 tone sau cu gabarite depasite ori care transporta produse sau substante periculoase trebuie sa aiba varsta minima de 21 de aniimpliniti.

(4) Conditiile de obtinere a permisului de conducere se stabilesc prin regulament.

Art. 21

(1) Conducatorii de autovehicule sau de tramvaie trebuie sa aiba cunostintele si indemanarea necesare conducerii si sa fie apti din punct de vedere medical si psihologic.

(2) Conducatorii de autovehicule sau de tramvaie vor fi verificati periodic din punct de vedere medical si al capacitatilor psihologice, in conditiile stabilite de reglementarile in vigoare.

Art. 22

(1) Examinarea medicala se realizeaza in scopul certificarii starii de sanatate si a calitatilor fizice necesare unui conducator de autovehicul sau tramvai.

(2) Afectiunile medicale incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicule sau tramvaie se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii Publice si se aproba prin ordin al ministrului, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Examinarea medicala se realizeaza in vederea:
a) aprobarii prezentarii la examen pentru obtinerea permisului de conducere;
b) obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si de tramvaie stabiliti prin prezenta ordonanta de urgenta;
c) verificarii periodice, conform reglementarilor in vigoare.

(4) Examinarea medicala se realizeaza in unitati de asistenta medicala autorizate, existente la nivelul fiecarui judet, care au obligatia luarii in evidenta a solicitantului sau a conducatorului de autovehicul ori de tramvai de catre medicul de familie.

(5) Lista unitatilor de asistenta medicala autorizate se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului sanatatii publice, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(6) Medicul de familie, atunci cand constata ca o persoana din evidenta sa, care poseda permis de conducere, prezinta afectiuni medicale prevazute in ordinul ministrului sanatatii publice emis conform alin. (2), va solicita unitatii de asistenta, medicala autorizate examenul de specialitate necesar.  in cazul in care unitatea de asistenta medicala autorizata a stabilit ca persoana este inapta medical pentru a conduce un autovehicul sau tramvai, va comunica aceasta imediat politiei rutiere pe a carei raza teritorialai si desfasoara activitatea.

(7) Verificarea medicala se efectueaza in conditiile stabilite prin ordin al ministrului sanatatii publice, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(8) Permisul de conducere al persoanei care este declarata inapta medical sau psihologic pentru a conduce autovehicule ori tramvaie se retrage de catre politia rutiera si poate fi redobandit numai dupa incetarea motivului pentru care s -a luat aceasta masura.

(9) Avizul de apt sau inapt medical poate fi contestat doar pe baza unei expertize efectuate de institutiile medico-legale, la solicitarea si pe cheltuiala partilor interesate.


Sectiunea 2: Permisul de conducere

Art. 23

(1) Dreptul de a conduce un autovehicul sau tramvai pe drumurile publice il are numai persoana care poseda permis de conducere valabil, corespunzator categoriei ori subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, sau dovada inlocuitoare a acestuia cu drept de circulatie.

(2) Au dreptul de a conduce autovehicule sau tramvaie pe drumurile publice, in conditiile stabilite prin regulament, si persoanele care urmeaza un curs de pregatire practica, in vederea obtinerii permisului de conducere, numai in prezenta si sub supravegherea directa a unui instructor auto atestat in acest sens, precum si a examinatorului din cadrul autoritatii competente in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile prevazute de lege.

(3) Pe parcursul activitatii de pregatire practica sau de examinare in vederea obtinerii permisului de conducere, instructorul auto atestat ori, dupa caz, examinatorul impreuna cu persoana pe care o supravegheaza sau o examineaza raspund pentru incalcarea de catre aceasta a regulilor de circulatie sau, dupa caz, pentru pagubele produse tertilor ca urmare a producerii unui accident de circulatie.

(31) Pregatirea teoretica si practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere este precedata de o evaluare obligatorie a capacitatilor psihologice solicitate in activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor. Evaluarea psihologica este obligatorie in vederea obtinerii certificatului de atestare profesionala pentru conducatorii de autovehicule si de tramvaie stabiliti prin prezenta ordonanta de urgenta.

(32) Conducatorii de autovehicule sau de tramvaie, detinatori ai certificatului de atestare profesionala, vor fi evaluati periodic din punct de vedere al capacitatilor psihologice solicitate in activitatea de conducere a autovehiculelor sau tramvaielor,  in conditiile stabilite de reglementarile in vigoare.

(33) Evaluarea psihologica se efectueaza in conditiile stabilite prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, in conditiile legii, care se publica in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.

(34) Evaluarea psihologica se realizeaza in laboratoare de specialitate autorizate din cadrul institutiilor abilitate.

(35) Lista laboratoarelor de specialitate autorizate se stabileste si se actualizeaza prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(4) Persoanele care solicita prezentarea la examen pentru obtinerea permisului de conducere sau a unor noi categorii ori subcategorii ale acestuia trebuie sa indeplineasca, potrivit legii, conditiile de varsta, sa fie apte din punct de vedere medical si sa faca dovada pregatirii teoretice si practice prin cursuri organizate de unitati autorizate, potrivit legii.

(5) Pregatirea teoretica si practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere se efectueaza de catre profesori de legislatie rutiera si instructori auto atestati de autoritatea competenta, conform normelor metodologice aprobate prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, al ministrului educatiei si cercetarii si al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(6) Pot fi atestati ca profesori de legislatie sau instructori auto pentru pregatirea practica, farascolarizare si sustinerea examenului de atestare, politistii rutieri cu grad de ofiter carora le-au incetat raporturile de serviciu si care si-au desfasurat activitatea neintrerupt in ultimii 10 ani in structurile politiei rutiere.

(7) Politistii rutieri care nu au grad de ofiter pot fi atestati ca instructori auto pentru pregatirea practica, daca indeplinesc conditiile prevazute la alin. (6).

(8) Programa de invatamant pe baza careia se organizeaza cursuri de pregatire, precum si metodologia de organizare si desfasurare a cursurilor in vederea obtinerii permisului de conducere se stabilesc prin ordin comun al ministrului educatiei si cercetarii, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(9) Categoriile sau subcategoriile de vehicule pentru care este necesara obtinerea permisului de conducere, precum si conditiile concrete de obtinere a acestuia se stabilesc prin regulament.

(10) Procedura de examinare pentru obtinerea permisului de conducere se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 231

(1) Persoanele cu domiciliul sau resedinta in Romania, precum si cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene care se afla la studii in Romania pentru o perioada de cel putin 6 luni sau care au rezidenta normala in Romania pot solicita obtinerea permisului de conducere la autoritatile competente sa le examineze.

(2) Pentru scopurile prezentei ordonante de urgenta, prin rezidenta normala seintelege locul unde o persoana locuieste in mod obisnuit, adica cel putin 185 de zile intr-un an calendaristic, datorita unor legaturi personale si profesionale sau, in cazul persoanelor fara legaturi profesionale, datorita unor legaturi stranse intre acestea si locul in care locuiesc.

Art. 24

(1) Examinarea pentru obtinerea permisului de conducere  si eliberarea acestuia se realizeaza de catre autoritatea competenta pe raza careia solicitantiii si au domiciliul, resedinta ori rezidenta normala sau, in cazul celor aflati la studii in Romania potrivit art.
231 alin. (1), de catre autoritatea competenta pe raza careia se afla institutia deinvatamant.

(2) Forma si continutul permisului de conducere se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) in localitatile in care autoritatea competenta autorizeaza desfasurarea cursurilor de pregatire si sustinerea examenului pentru obtinerea permisului de conducere, acestea se pot organiza, la cerere, si in limba minoritatii nationale respective.

(4) in cazul cetatenilor straini carei si stabilesc domiciliul sau resedinta in Romania, precum si al cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene care au rezidenta normala sau care se afla la studii in Romania, examinarea la proba teoretica pentru obtinerea permisului de conducere se poate efectua, la cerere, intr-o limba de circulatie internationala.

(5) Permisul de conducere este valabil 10 ani de la data eliberarii. La schimbarea de catre titular a numelui, in cazul pierderii, furtului ori al deteriorarii, precum si la expirarea perioadei de valabilitate, permisul de conducere se preschimba fara sustinerea unui nou examen, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(6) Nu are dreptul sa se prezinte la examen pentru obtinerea permisului de conducere persoana care a fost condamnata, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, pentru o infractiune la regimul circulatiei pe drumurile publice sau pentru o infractiune de omor, lovire sau vatamare cauzatoare de moarte, vatamare corporala grava, produsa ca urmare
aincalcarii unei reguli de circulatie, cu exceptia cazurilor cand a intervenit una dintre situatiile prevazute la art. 116 alin. (1).

Art. 25

(1) Pentru conducatorii de autovehicule sau tramvaie care au o vechime mai mica de un
an de la obtinerea permisului de conducere se stabilesc prin regulament reguli suplimentare de circulatie.

(2) Autovehiculele conduse de persoanele prevazute la alin. (1) vor purta un semn distinctiv, in conditiile stabilite prin regulament.

Art. 26

Proprietarii sau detinatorii mandatati de autovehicule care efectueaza transport public de persoane sau de marfuri periculoase sunt obligati sa asigure testarea anuala a conducatorilor de autovehicule atestati profesional, in scopul insusirii corecte si al respectarii de catre acestia a dispozitiilor legale care reglementeaza circulatia pe drumurile publice.

Art. 27 – Abrogat

Art. 28

Evidenta permiselor de conducere retinute si a sanctiunilor aplicate conducatorilor de autovehicule sau tramvaie setine de catre politia rutiera, in conditii stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative.

Dispozitiile finale ale codului rutier

de

Art. 131

In desfasurarea activitatilor de prevenire a accidentelor rutiere, politia rutiera poate solicita sprijinul unor asociatii profesionale si al unor conducatori de autovehicule, care consimt sa participe voluntar la acestea, conform legii.

Art. 132

Anual se stabilesc fonduri din bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, destinate campaniilor si activitatilor de educatie rutiera.

Art. 133

(1) Modelele indicatoarelor, marcajelor  si semnalelor luminoase, precum si semnalele politistilor rutieri sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.

(2) Anexa prevazuta la alin. (1) poate fi modificata si completata prin hotarare a Guvernului, pe baza modificarilor  si completarilor aduse conventiilor si acordurilor internationale in domeniu, la care Romania este parte.

Art. 134

(1) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica incepand cu data de 1 februarie 2003. Pe aceea si data se abroga Decretul nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, cu modificarile ulterioare, republicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 49 din 28 iunie 1984, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei ordonante de urgenta.

(2) in termen de 30 de zile de la data publicarii Ministerul Administratiei si Internelor va elabora regulamentul de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

Art. 135

In termen de 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta), la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor, Guvernul va emite hotararea de modificare si completare a Hotararii Guvernului nr. 85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, denumit regulament in cuprinsul prezentei ordonante de urgenta, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 136

In termen de 90 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta, ministerele cu atributii in domeniul circulatiei pe drumurile publice vor elabora, vor aproba si vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, normele de aplicare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, dupa cum urmeaza:
a) Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 15 alin. (4), art. 23 alin. (10), art. 24 alin. (2) si ale art. 83 alin. (4);
b) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru prevederile art. 23 alin. (33) si (35) si ale art. 66 alin. (3);
c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Ministerul Administratiei si
Internelor, pentru prevederile art. 9 alin. (2) si ale art. 14 alin. (2);
d) Ministerul Sanatatii Publice, pentru prevederile art. 22 alin. (2), (5) si (7), art. 87 alin. (3), art. 88 alin. (2) si ale art. 125 lit. a);
f) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 23 alin. (5) si (8);
g) Ministerul Apararii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 123 lit. f) si g);
h) Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Administratiei si Internelor, pentru prevederile art. 130.

Conditiile privind circulatia vehiculelor si controlul acestora

de

Sectiunea 1: Conditiile  privind  circulatia  vehiculelor si  controlul acestora

Art. 7

Orice vehicul care circula pe drumurile publice trebuie sa corespunda normelor tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, protectia mediului si utilizarea conform destinatiei.

Art. 8

Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul si tramvai trebuie sa fie dotat cu trusa medicala de prim ajutor, doua triunghiuri reflectorizante si un stingator de incendiu, omologate.

Art. 9

(1) Pentru a fi inmatriculate, inregistrate sau admise in circulatie, autovehiculele, mopedele, remorcile si tramvaiele trebuie sa fie omologate in conditiile legii.

2) Categoriile de vehicule care pot fi admise in circulatie fara a fi omologate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor – Inspectoratul General al Politiei Romane, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(3) Documentul care atesta omologarea este cartea de identitate a vehiculului, eliberata in conditiile legii.

(4) Pentru a fi mentinute in circulatie, vehiculele inmatriculate se supun inspectiei tehnice periodice.

(5) Inspectia tehnica periodica se efectueaza in statii autorizate, conform legislatiei in vigoare.

(6) Pentru autovehiculele apartinand institutiilor din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, inspectia tehnica periodica se poate efectua si in statii proprii,
autorizate potrivit legii.

Art. 10

(1) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al caror termen de valabilitate a inspectiei tehnice periodice a expirat, precum si a celor neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse tertilor prin accidente de circulatie.

(2) Constatarea defectiunilor tehnice ale vehiculelor se face de catre politia rutiera, iar verificarea starii tehnice a vehiculelor aflate in trafic pe drumurile publice se face de catre
politia rutiera, impreuna cu institutiile abilitate de lege.


Sectiunea 2: inmatricularea, inregistrarea si radierea vehiculelor

Art. 11

(1) Proprietarii de vehicule sau detinatorii mandatati ai acestora sunt obligati sa le inmatriculeze sau sa le inregistreze, dupa caz, inainte de a le pune in circulatie, conform prevederilor legale.

(2) inmatricularea vehiculelor este continua, de la admiterea in circulatie pana la scoaterea definitiva din circulatie a unui vehicul din categoria celor supuse acestei conditii, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, si presupune urmatoarele operatiuni:
a) inscrierea in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a dobandirii dreptului de proprietate asupra unui vehicul de catre primul proprietar;
b) transcrierea in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul.

(3) Operatiunile prevazute la alin. (2) se realizeaza pe baza datelor de identificare ale vehiculului si ale proprietarului si conditioneaza eliberarea de catre autoritatile competente, potrivit legii, a unui certificat de inmatriculare, precum si a placutelor cu numarul de inmatriculare atribuit si transcrierile necesare in certificatul de inmatriculare si in cartea de identitate a vehiculului.

(4) in cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se inscriu in evidentele autoritatilor competente simultan cu mentionarea incetarii calitatii de titular al inmatricularii a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operatiuni si emiterea unui nou certificat de inmatriculare, noul proprietar este obligat sa solicite autoritatii competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, in termen
de 30 de zile de la data dobandirii dreptului de proprietate asupra vehiculului.

(5) Solicitantii unei operatiuni de inmatriculare a unui vehicul in evidentele autoritatilor competente, potrivit legii, trebuie sa faca dovada certificarii autenticitatii vehiculului de catre Registrul Auto Roman, in conditiile stabilite prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Certificarea autenticitatii vehiculului contine si atestarea faptului ca acesta nu figureaza in baza de date ca fiind furat.

(6) Dovada certificarii vehiculului nu se impune in cazul vehiculelor noi pentru solicitantii operatiilor deinmatriculare.

(7) Cu ocazia realizarii oricarei operatiuni privind inmatricularea unui vehicul, verificarea efectuarii inspectiei tehnice periodice si a asigurarii obligatorii de raspundere civila, respectiv a valabilitatii acestora, se poate face si pe cale informatica, in conditiile stabilite prin protocol incheiat intre autoritatea competenta din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare si Registrul Auto Roman, respectiv Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

(8) Autoritatile competente sa realizeze operatiunile de inmatriculare a vehiculelor pot incasa de la solicitanti toate taxele si tarifele stabilite potrivit legii, aferente acestor
operatiuni.

(9) Societatile abilitate sa comercializeze vehicule noi si societatile de leasing din Romania pot solicita, pe cale informatica, inmatricularea sau autorizarea provizorie pentru circulatie a vehiculelor, prin intermediul unei aplicatii informatice puse la dispozitie, in conditiile stabilite prin protocol, de catre autoritatea competenta din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor cu atributii de organizare si coordonare a activitatii de evidenta si eliberare a certificatelor de inmatriculare si a placutelor cu numere de inmatriculare.

(10) Proprietarul sau detinatorul mandatat al unui vehicul este obligat sa solicite autoritatii competente inscrierea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare a oricarei modificari a datelor de identificare a vehiculului respectiv sau, dupa caz, ale proprietarului, in termen de 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea.

Art. 12

(1) Pentru a circula pe drumurile publice, vehiculele, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana si a bicicletelor, trebuie sa fie inmatriculate ori inregistrate, dupa caz, si sa poarte placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare, cu forme, dimensiuni si continut prevazute de standardele in vigoare.

(2) Vehiculele care nu sunt supuse inmatricularii sau inregistrarii pot circula pe drumurile publice numai in conditiile prevazute prin regulament.

Art. 13
(1) Autovehiculele si remorcile se inmatriculeaza permanent sau temporar la autoritatea competenta in a carei raza teritoriala proprietariii si au domiciliul, resedinta ori sediul, in
conditiile stabilite prin reglementarile in vigoare.

(2) Autovehiculele si remorcile din dotarea Ministerului Apararii, a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si cele ale Serviciului Roman de Informatii se inregistreaza la aceste institutii si pot, dupa caz, sa fie inmatriculate in conditiile prevazute la alin. (1).

(3) Pana la inmatriculare, vehiculele prevazute la alin. (1) pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizatii speciale eliberate de autoritatea competenta.

(4) La cerere, persoanelor juridice care fabrica, asambleaza, caroseaza ori testeaza autovehicule sau remorci li se poate elibera pentru acestea autorizatii si numere pentru proba.

(5) Evidenta vehiculelor inmatriculate setine la autoritatea competenta pe raza careia proprietaruli si are domiciliul, resedinta sau sediul.

Art. 14

(1) Tramvaiele, troleibuzele, mopedele, masinile si utilajele autopropulsate utilizate in lucrari de constructii, agricole, forestiere, tractoarele care nu se supun inmatricularii, precum si vehiculele cu tractiune animala se inregistreaza de catre consiliile locale, care tin si evidenta acestora.

(2) Categoriile de vehicule care nu sunt supuse inmatricularii sau inregistrarii, precum si cele care nu se supun inspectiei tehnice periodice se stabilesc prin ordin comun al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului administratieisi
internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 15

(1) Odata cu realizarea operatiunilor de inmatriculare a vehiculului, autoritatea competenta elibereaza  proprietarului sau detinatorului mandatat un certificat de inmatriculare, conform categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, precum si placute cu numarul deinmatriculare.

(11) La cererea scrisa a proprietarului unui vehicul, in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare se poate inscrie si o alta persoana decat proprietarul, specificandu-se calitatea in care aceasta poate utiliza vehiculul, in virtutea unui drept legal. in cazul in care proprietarul vehiculului este o societate de leasing, este obligatorie mentionarea in certificatul de inmatriculare sau de inregistrare si a datelor de identificare ale detinatorului
mandatat.

(2) Autovehiculele se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii: A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr sau Tb ori in una dintre subcategoriile: A1, B1, C1, C1E, D1 sau D1E, iar tramvaiele, in categoria Tv, in conditiile stabilite in regulament.

(3) Pentru vehiculele prevazute la art. 13 alin. (2) si art. 14 alin. (1), autoritatea care le inregistreaza elibereaza proprietarilor acestora certificate si placute cu numere de
inregistrare, conform categoriei sau subcategoriei din care fac parte vehiculele respective.

(4) Forma, dimensiunile si continutul certificatului de inmatriculare si ale certificatului de inregistrare se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(5) Este interzisa punerea in circulatie a unui vehicul,inmatriculat sau inregistrat, care nu are montate placute cu numarul de inmatriculare sau de inregistrare atribuite de autoritatea competenta ori daca acestea nu sunt conforme cu standardele in vigoare, precum si in cazul in care certificatul de inmatriculare sau de inregistrare este retinut, iar dovada inlocuitoare a acestuia este eliberata fara drept de circulatie sau termenul de
valabilitate a expirat.

Art. 16

Inmatricularea, inregistrarea sau atribuirea numarului provizoriu ori pentru probe a unui vehicul se anuleaza de catre autoritatea care a efectuat -o, daca se constata ca au fost
incalcate normele legale referitoare la aceste operatiuni.

Art. 17

(1) Radierea din evidenta a vehiculelor se face de catre autoritatea care a efectua tinmatricularea sau inregistrarea doar in cazul scoaterii definitive din circulatie a acestora, la cererea proprietarului, in urmatoarele cazuri:
a) proprietarul doreste retragerea definitiva din circulatie a vehiculului si face dovada depozitarii acestuiaintr-un spatiu adecvat, detinut in conditiile legii;
b) proprietarul face dovada dezmembrarii, casarii sau predarii vehiculului la unitati specializate in vederea dezmembrarii;
c) la scoaterea definitiva din Romania a vehiculului respectiv;
d) in cazul furtului vehiculului.

(2) Radierea din evidenta a vehiculelor inregistrate, la trecerea acestora in proprietatea altei persoane, se face de catre autoritatea care a efectuat inregistrarea, la cererea
proprietarului, in conditiile legii.

(3) Este interzisa circulatia pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidenta.

(4) Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispozitie a autoritatii administratiei publice locale, fara stapan sau abandonate se radiaza din oficiu in termen de 30 de zile de la primirea dispozitiei respective.

Art. 18

in cazul pierderii, furtului, schimbarii numelui ori deteriorarii certificatului de inmatriculare sau de inregistrare, proprietarul vehiculului respectiv este obligat sa solicite autoritatii competente eliberarea unui nou certificat de inmatriculare sau de inregistrare, in conditiile stabilite de autoritatea competenta, in termen de 30 de zile de la data declararii pierderii sau furtului, de la data schimbarii numelui ori de la data constatarii deteriorarii, dupa caz.

Art. 19

Procedura inmatricularii, inregistrarii, radierii si eliberarea autorizatiei de circulatie provizorie sau pentru probe a vehiculelor se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.