GHID COMPLET DE ADOPTIE COPIL IN ROMANIA : 2016

 

 

 

GHID COMPLET DE ADOPTIE COPIL IN ROMANIA

 

Scris de avocat Coltuc Marius Vicentiu

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

GHID COMPLET DE ADOPTIE COPIL IN ROMANIA

 

Scris de avocat Coltuc Marius Vicentiu

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

 

Guvernul aprobat, miercuri (16.09.2015), un proiect de lege prin care procedura de adoptie atat in cazul adoptiilor interne, cat si al celor internationale se simplifica, iar persoanele care adopta un copil vor putea beneficia de un concediu de acomodare de trei luni, platit cu 3.300 lei lunar.

 

Legea propune o serie de dispozitii procedurale care sa permita finalizarea unei adoptii pentru toate cele trei etape – declararea adoptabilitatii, incredintarea in vederea adoptiei si incuviintarea adoptiei intr-o perioada mai scurta de timp

 

Astfel, termenul de apel in instanta judecatoreasca va fi redus de la 30 de zile la 10 zile, iar primul termen de judecata va fi in 15 zile de la inregistrarea cererii. In plus, pentru judecarea cererilor de incredintare in vederea adoptiei, nu va mai fi necesara citarea partilor, fiind evitata o durata mare de timp pentru solutionarea dosarelor.

Prin adoptarea acestui proiect sunt reglementate si situatiile in care parintii biologici, legal citati de catre instanta judecatoreasca, refuza sa se prezinte la doua termene fixate de catre instanta, neprezentarea lor fiind apreciata drept refuz abuziv de a consimti la adoptie, fapt ce va conduce la declararea copilului ca fiind adoptabil. Adoptia poate fi stabilita si in cazul in care parintii/rudele care au putut fi gasite declara ca nu doresc sa se ocupe de copil, insa ulterior refuza sa semneze declaratiile care ar permite copilului sa fie declarat adoptabil.

„Pe de o parte, rudele numai pana la gradul IV ale copilului care ar putea avea grija de acesta si care ar putea fi consultate spre a fi intrebate daca doresc sa-l ingrijeasca pe copil atunci cand parintii l-au abadonat sunt cautate pentru un termen numai de sase luni, nu un an cum se proceda pana acum.

Posibilitatile ca parintele sa refuze abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie, dar in acelasi timp nici sa doreasca sa-l ingrijeasca in familia lui sunt reduse si limitate, copilul este declarat adoptabil atunci cand managerul de caz a constatat ca trebuie sa fie declarat adoptabil nu numai pentru o perioada de un an asa cum era pana acum, ci pana la implinirea varstei de 14 ani, putand fi continuata aceasta adoptabilitate dupa 14 ani numai cu acordul copilului sau numai in cazul in care dupa 14 ani exista o solicitare de adoptie pentru acest copil”, a explicat, miercuri, Gabriela Coman, presedinte Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptii.

Pe de alta parte, acolo unde va fi necesar, o comisie rogatorie se poate deplasa la domiciliul parintelui pentru luarea consimtamantului acestuia, insa termenul in care acestia isi pot retrage declaratiile conform carora nu doresc sa ingrijeasca minorul a fost redus de la 60 la 30 de zile. O alta situatie reglementata de prezentul proiect este aceea in care, daca dupa o perioada de 6 luni de la instituirea masurilor de protectie speciala, parintii si rudele copilului de pana la gradul al patrulea nu sunt gasite, pot fi demarate procedurile de adoptie.

Mai mult, termenul de 2 ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat, astfel incat, la obtinerea acestui statut, ca urmare a deciziei unei instante de judecata, acesta va fi valabil pana la incuviintarea adoptiei sau pana ce copilul implineste varsta de 14 ani. Termenele vor fi reduse si in cazul adoptiilor internationale, un copil fiind eligibil pentru o astfel de adoptie dupa o perioada de un an de la deschiderea procedurii, si nu dupa doi ani, asa cum se intampla in prezent.

O noutate reglementata prin acest proiect de lege vizeaza acordarea unui concediu de acomodare, cu o durata de maximum 90 de zile si a unei indemnizatii lunare pe durata incredintarii in vederea adoptiei, oricaruia dintre sotii familiei adoptatoare, care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit.

Valoarea indemnizatiei va fi raportata la indicatorul social de referinta (ISR) si va fi in cuantum de 6,8 ISR. Aceasta ar insemna circa 3.330 lei pe luna. Valoarea indicatorului social de referinta este in prezent de 500 de lei. Concediul se acorda in cazul adoptiei unui copil cu varsta mai mare de doi ani, intrucat in cazul copiilor de pana la doi ani, sunt incidente dispozitiile privind concediul si indemnizatia lunara privind cresterea copilului.

De asemenea, persoanele care doresc sa adopte un copil vor avea dreptul la timp liber in limita a 40 de ore pe an pentru efectuarea evaluarilor impuse de obtinerea atestatului si realizarea potrivirii practice. Timpul liber se va acorda fara afectarea drepturilor salariale.

„Parintele care doreste sa adopte va beneficia fata de angajator de 40 de ore fara a ii fi socotite absenta de la servicu, de 40 de ore libere in care poate face orice demersuri legate de pregatirea documetatiei si de drumurile pe care le face la Directia pentru Protectia Copilului, atunci cand isi depune actele pentru a fi atestata ca familie adoptatoare”, a aratat Gabriela Coman.

O alta masura prevede prelungirea valabilitatii atestatului de familie adoptatoare de la un an la 2 ani.

In privinta realizarii potrivirii teoretice, aceasta va fi efectuata in mod obligatoriu la nivel local, de catre fiecare directie generala de asistenta sociala si protectia copilului. Responsabilul de caz va accesa lista tuturor adoptatorilor inregistrati cu atestate valabile, care au fost identificati ca fiind corespunzatori pentru nevoile copilului.

In cazul adoptiilor internationale, copilul va fi declarat eligibil, conform noului act normativ, la numai un an de la deschiderea procedurii, si nu dupa doi ani, asa cum se intampla in prezent.

Intrarea in vigoare a legii se va realiza intr-un termen de patru luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, moment estimat ca fiind in cursul anului 2016.

……..

Potrivit Legii 233/2012, pot adopta persoanele rude de pana la gradul al IV-lea cu copilul pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne, familiile in care cel putin unul dintre soti este si cetatean roman sau cetatenii straini, daca au statutul de sot al parintelui natural al copilului a carui adoptie se solicita.

Este obligatoriu ca cererea persoanei sau familiei care solicita adoptia internationala sa fie insotita de actul din care sa rezulte ca exista garantiile ca are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent in statul primitor. De asemenea, copilul care va fi adoptat trebuie sa aiba fata de adoptator si rudele acestuia aceeasi situatie legala ca cea a unui copil biologic.

Persoanele care vor solicita adoptarea unui copil vor fi obligate sa locuiasca in Romania cel putin 30 de zile consecutiv, pentru a intari relatia cu acesta.

Pot fi adoptati international numai copiii pentru care nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie cu resedinta in Romania intr-un interval de doi ani.

Noua Lege a adoptiei instituie termene precise in care un copil poate deveni adoptabil. Astfel, un copil poate fi declarat adoptabil daca dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti, precum si rudele pana la gradul IV ale acestuia nu pot fi gasite sau nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea lui in familie.

De asemenea, un copil poate fi declarat adoptabil daca parintii si rudele lui pana la gradul IV declara in scris ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea acestuia si in termen de 60 zile nu si-au retras aceasta declaratie sau daca minorul a fost inregistrat din parinti necunoscuti. In acest caz, adoptia se stabileste in maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere al copilului.

Modificarile aduse Legii 273/2004 mai prevad ca parintele minor care a implinit 14 ani sa-si poata exprima consimtamantul la adoptia copilului, asistat de catre ocrotitorul sau legal.

De asemenea, pentru adoptia copilului nascut in afara casatoriei a fost reglementata o conditie speciala. Astfel, filiatia copilului fata de tata trebuie confirmata prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologica ADN, pentru a elimina adoptiile ilegale care s-au practicat in ultimii ani, uneori chiar la recomandarea oamenilor din sistem.

In noua lege au fost extinse exceptiile in care poate interveni o noua adoptie a unui copil deja adoptat.

„Se reglementeaza adoptia succesiva in cazul in care copilul adoptat are un singur parinte, necasatorit, iar acesta se afla intr-o relatie stabila si convietuieste cu o persoana de sex opus, necasatorita, care nu este ruda cu acesta pana la gradul al IV-lea, si declara prin act autentic notarial, ca noul adoptator a participat direct si nemijlocit la cresterea si ingrijirea copilului, pentru o perioada neintrerupta de cel putin cinci ani”, potrivit actului normativ care intra in vigoare sambata.

Referitor la activitatile post-adoptie, s-a reglementat posibilitatea ca, in afara de directia de la domiciliul solicitantului, aceste activitati sa poata fi realizate si de catre organisme private, precum si de catre cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale de asistenta sociala si/sau de psihologie care au incheiat conventii cu Oficiul (acestea sunt prezentate mai jos, in comentarii).

De asemenea, directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului sunt obligate ca, in termen de trei luni de la data intrarii in vigoare a legii, sa revizuiasca planul individualizat de protectie a copiilor aflati in cadrul sistemului de protectie speciala si sa stabileasca adoptia ca finalitate.

Noua legislatie prevede si reducerea la zece zile a termenelor in care vor fi judecate cazurile care intra sub incidenta Legii adoptiei, precum si a termenelor de redactare si comunicare a hotararilor pronuntate in aceste cauze.

Criterii pentru adoptie

In temeiul art. 293 alin. (2) din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 8 alin. (3) din Legea nr. 274/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, secretarul de stat al Oficiului Roman pentru Adoptii emite prezentul ordin:

Procedura adoptiei

Modele ale formularelor, instrumentelor si alte documente

Oficiul Roman pentru Adoptii a publicat in M. Of. 245 Ordinul Nr. 552/2012 privind aprobarea modelului-cadru al atestatului de persoana sau familie apta sa adopte, precum si a modelului si continutului unor formulare, instrumente si documente utilizate in procedura adoptiei.

PASII NECESARI:

Proiectul de lege privind adoptiile internationale

Cuplurile stabilite in strainatate vor putea adopta un copil, daca unul din soti are cetatenie romana, in termen de doi ani de cand copilul a fost declarat adoptabil. Aceste sunt principalele prevederi ale legii privind regimul adoptiilor internationale, adoptate de Senatul Romaniei.

Potrivit legii nou adoptate, parintii adoptivi sunt obligati sa ii informeze pe copii ca nu sunt parintii lor naturali, iar barbatii care recunosc un copil din afara casatoriei sunt obligati sa faca testele ADN.

Nu vor putea adopta copii persoanele care au fost condamnate pentru o infractiune impotriva familiei, savarsita cu intentie si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri. Interdictia se aplica si persoanelor care doresc sa adopte singure, ai caror soti sunt bolnavi psihic sau au handicap mintal.

Ce este adoptia?

Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

In cursul procedurii adoptiei trebuie respectate, in mod obligatoriu, urmatoarele principii:

  • principiul interesului superior al copilului;
  • principiul cresterii si educarii copilului intr-un mediu familial;
  • principiul continuitatii in educarea copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica;
  • principiul informarii copilului si luarii in considerare a opiniei acestuia in raport cu varsta si gradul sau de maturitate;
  • principiul celeritatii in indeplinirea oricaror acte referitoare la procedura adoptiei.

Cine poate adopta?

Pot adopta numai persoanele care au capacitate deplina de exercitiu si care sunt cu cel putin 18 ani mai in varsta decat cel pe care doresc sa il adopte. Persoanele cu boli psihice si handicap mintal nu pot adopta.

Pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca poate incuviinta adoptia chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptatori este mai mica de 18 ani, dar in nici o situatie, mai putin de 15 ani.

Cine poate fi adoptat?

Copilul poate fi adoptat pana la implinirea varstei majoratului civil. Persoana majora poate fi adoptata numai daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii sale.

Adoptia intre frati este interzisa. Adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau fosti soti sunt interzise.

Consimtamantul la adoptie

Persoanele care trebuie sa consimta la adoptie sunt urmatoarele:

  • parintii firesti; daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator;
  • parintele sau parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului; consimtamantul reprezentantului legal este obligatoriu in acest caz;
  • tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi sub interdictie, in conditiile legii;
  • copilul care a implinit varsta de 10 ani;
  • adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare; in cazul adoptiei copilului si de catre sotul adoptatorului, consimtamantul trebuie exprimat de catre sotul care este deja parinte adoptator al copilului.

Nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau efectuarii unei contraprestatii, indiferent de natura acesteia, fie ea anterioara sau ulterioara.

Atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare

Evaluarea garantiilor morale si a conditiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare se face, pe baza solicitarii lor, de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul acestora si trebuie sa aiba in vedere:

  • personalitatea, starea sanatatii si situatia economica a adoptatorului sau familiei adoptatoare, viata familiala, conditiile de locuit, aptitudinea de educare a unui copil;
  • motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte;
  • motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei doi soti solicita sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;
  • impedimente de orice natura relevante pentru capacitatea de a adopta.

Pe baza rezultatelor evaluari, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare decide, in termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de evaluare de catre adoptator sau familia adoptatoare, daca acesta sau acestia sunt sau nu apti sa adopte. In cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia va elibera atestatul de persoana sau familie apta sa adopte.

Atestatul eliberat de directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoareeste valabil pentru o perioada de un an. Valabilitatea acestui atestat poate fi prelungita anual in urma unei solicitari de reinnoire din partea adoptatorului sau familiei adoptatoare, cu conditia sa fie respectate aceleasi criterii care au stat la baza acordarii sale initiale.

In cazul unui rezultat nefavorabil al evaluarii, adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul sa solicite directiei, in termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatului, reevaluarea. Rezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la tribunalul de la domiciliul adoptatorului.

Obtinerea atestatului nu este necesara in urmatoarele cazuri:

  • pentru adoptia persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii;
  • pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.

Deschiderea procedurii adoptiei

Inainte de a sesiza instanta judecatoreasca cu privire al deschiderea procedurii adoptiei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul copilului efectueaza demersuri pentru reintegrarea copilului in familie sau, dupa caz, pentru plasamentul copilului in familia extinsa sau substitutiva.

Incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca:

  • planul individualizat de protectie stabileste necesitatea adoptiei interne;
  • parintii copilului sau, dupa caz, tutorele isi exprima consimtamantul la adoptie.

Incredintarea in vederea adoptiei

Adoptia nu poate fi incuviintata de catre instanta judecatoreasca decat dupa ce copilul a fost incredintat pentru o perioada de 90 de zile persoanei sau familiei care doreste sa-l adopte, astfel incat instanta sa poata aprecia, in mod rational, asupra relatiilor de familie care s-ar stabili daca adoptia ar fi incuviintata.

Incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in urmatoarele cazuri:

  • pentru adoptia persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii;
  • pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv;
  • pentru adoptia copilului pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta a fost plasat la adoptator sau la familia adoptatoare, iar masura plasamentului dureaza de cel putin 90 de zile;
  • pentru adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 90 de zile de la data instituirii tutelei.

In perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei, directia de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmareste evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si persoana sau familia careia i-a fost incredintat, intocmind in acest sens rapoarte bilunare. La sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei, directia intocmeste un raport final referitor la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, pe care il comunica instantei competente in vederea solutionarii cererii de incuviintare a adoptiei.

Daca pe durata perioadei de incredintare in vederea adoptiei directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare constata neadaptarea copilului cu persoana sau familia adoptatoare ori existenta oricaror alte motive de natura sa impiedice finalizarea procedurii de adoptie, sesizeaza de indata instanta judecatoreasca, in vederea revocarii sau, dupa caz, prelungirii masurii incredintarii.

Incuviintarea adoptiei

Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare in situatia adoptiei persoanei majore de catre familia care a crescut-o in timpul minoritatii si cel al adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv.

In toate celelalte cazuri cererea de incuviintare a adoptiei putand fi introdusa fie de catre adoptator sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul acestora, la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute pentru adoptia copilului aflat in una dintre situatiile urmatoare:

  • a fost deschisa procedura adoptiei interne si copilul a fost plasat la adoptator sau la familia adoptatoare, iar masura plasamentului dureaza de cel putin 90 de zile;
  • adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 90 de zile de la data instituirii tutelei.

Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de urmatoarele acte:

  • certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata;
  • certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica;
  • atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
  • hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei;
  • certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, in copie legalizata;
  • certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata;
  • cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare;
  • certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris;
  • documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, in masura in care nu s-a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului.

Directia in a carei raza teritoriala domiciliaza persoana sau familia adoptatoare va avea obligatia de a depune rapoartele finale pana cel mai tarziu cu 5 zile inaintea termenului la care a fost citata pentru judecarea cauzei, precum si, dupa caz, de a da instantei judecatoresti orice relatii necesare pentru solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Instanta judecatoreasca va admite cererea de incuviintare a adoptiei numai daca, pe baza probelor administrate, si-a format convingerea ca adoptia este in interesul superior al copilului. In termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat adoptia, directia care a participat la judecarea cererii de incuviintare a adoptiei va instiinta in scris parintii firesti despre aceasta.

Monitorizarea post-adoptie

Directia de la domiciliul copilului va urmari si va intocmi rapoarte trimestriale cu privire la evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si parintii sai adoptivi pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei.

Conditii de autorizare

Organismele private romane care solicita autorizarea in vederea desfasurarii de servicii si activitati in domeniul adoptiei interne trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  • a) sa fie persoane juridice romane, fara scop lucrativ, constituite in conditiile legii;
  • b) sa aiba inscris in statut desfasurarea de activitati in domeniul adoptiei si in domeniul protectiei drepturilor copilului;
  • c) scopul si obiectul de activitate, inscrise in statut, sa fie in conformitate cu prevederile legislatiei romane;
  • d) sa dispuna de resursele materiale necesare pentru desfasurarea activitatilor a caror autorizare o solicita sau sa demonstreze capacitatea de a atrage resursele necesare;
  • e) sa aiba relatii contractuale pe perioada pentru care se solicita autorizatia cu cel putin 3 specialisti, absolventi ai invatamantului universitar cu diploma de licenta – unul in specializarea asistenta sociala, unul in specializarea psihologie si unul in drept sau stiinte juridice;
  • f) persoanele din conducerea organismului privat, precum si cele prevazute la lit. e) sa nu fi fost condamnate definitiv pentru o infractiune savarsita cu intentie si pentru care nu a intervenit reabilitarea;
  • g) sa aiba proceduri/metodologii de lucru adecvate si conforme cu principiile si prevederile legale in materia adoptiei, precum si proceduri de evaluare periodica a satisfactiei beneficiarilor;
  • h) sa aiba prevazuta in regulamentele proprii obligativitatea pastrarii conficdentialitatii de catre persoanele angajate si colaboratori a datelor si informatiilor la care au acces referitoare la copiii adoptati, adoptatori si parintii firesti;
  • i) sa asigure masurile necesare in vedeea protectiei datelor si informatiilor prevazute la lit. h).

Procedura de autorizare

In vederea obtinerii autorizatiei, organismele private vor depune o cerere insotita de urmatoarele documente:

  • a) actul constitutiv si statutul, in copie legalizata sau certificata;
  • b) incheierea judecatoreasca prin care s-a admis cererea de inscriere in Registrul asociatiilor si fundatiilor sau, dupa caz, in Registrul federatiilor a organismului privat;
  • c) regulamentul intern al organismului privat solicitant;
  • d) lista personalului care va realiza activitatile in domeniul adoptiei, insotita de cv-urile acestora, diplomele de studii si contractele in baza carora isi vor desfasura activitatea; diplomele de studii si contractele se depun in copie legalizata sau certificata;
  • e) documentele prevazute de lege pentru exercitarea profesiei, in cazul persoanelor prevazute la art. 5 lit. e);
  • f) angajamentul personalului din conducerea organismului privat, al persoanelor angajate, precum si al colaboratorilor, care au acces la date si informatii referitoare la copiii adoptati, adoptatori, parintii firesti si rudele biologice ale adoptatului, cu privire la pastrarea confidentialitatii acestor date;
  • g) document de prezentare a organismului privat care sa cuprinda si descrierea activitatilor planificate si a metodologiilor/procedurilor de lucru utilizate;
  • h) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor din conducerea organismului privat, precum si ale persoanelor prevazute la art. 5 lit. e);
  • i) declaratia reprezentantului legal al organismului privat prin care se obliga sa prezinte Oficiului raportul anual de activitate in vederea reinnoirii autorizatiei, precum si rapoarte periodice, la cererea acestuia;
  • j) angajamentul reprezentantului legal de a informa Oficiul cu privire la schimbarile in urma carora conditiile de autorizare nu mai sunt indeplinite, in maximum 15 zile de la data la care a luat cunostinta de producerea acestora.

Oficiul va solutiona cererea de eliberare a autorizatiei in termen de 30 de zile de la data inregistrarii cererii. In situatia in care documentatia depusa nu este completa, solicitantul este informat de catre Oficiu, in termen de maximum 10 zile de la inregistrarea cererii, in vederea completarii documentelor.

Analizarea cererii si a documentatiei depuse se realizeaza de catre persoanele desemnate prin ordin al presedintelui Oficiului, care intocmesc un raport ce contine propunerea privind eliberarea autorizatiei sau respingerea cererii de autorizare. Autorizatia este valabila pentru o perioada de un an de la data emiterii. Ordinul privind eliberarea autorizatiei sau respingerea cererii de autorizare se transmite solicitantului in maximum 5 zile lucratoare de la data emiterii lui.

Legislatie

  • HG 350/2012pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004privind regimul juridic al adoptiei si a Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului de coordonare de pe langa Oficiul Roman pentru Adoptii
  • Ordin nr. 550/2012privind aprobarea criteriilor pe baza carora se realizeaza potrivirea teoretica.Criterii pentru adoptii
  • ORDIN Nr. 552/2012privind aprobarea modelului-cadru al atestatului de persoana sau familie apta sa adopte, precum si a modelului si continutului unor formulare, instrumente si documente utilizate in procedura adoptiei
  • HG 233/2012privind serviciile si activitatile ce pot fi desfasurate de catre organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei interne, precum si metodologia de autorizare a acestora
  • Legea nr. 49/2009privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 102/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei
  • Legea 274/2004 republicata 2010privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii
  • Legea nr. 273/2004 republicata in 2009 privind regimul juridic al adoptiei. Legea adoptiei
  • OUG nr. 102/2008ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei

 

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus marţi în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 273/2004 privind procedura adopţiei

Proiectul de act normativ, elaborat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), urmăreşte să simplifice procedura de adopţie şi să ofere soluţii legislative care să asigure o mai bună funcţionare a actualului sistem de adopţii.

Documentul propune revizuirea cadrului normativ în materia adopţiei, introducând dispoziţii menite să asigure celeritate în dobândirea statutului de copil adoptabil, dispoziţii destinate flexibilizării procedurii de evaluare a adoptatorilor şi susţinerii demersurilor de adopţie ale acestora, măsuri referitoare la realizarea potrivirii copilului cu o familie adoptatoare, dispoziţii procedurale speciale care să permită soluţionarea mai rapidă de către instanţa judecătorească a cauzelor pe care le presupune finalizarea unei adopţii, dar şi noi măsuri în adopţia internaţională.

Astfel, proiectul reglementează situaţia în care părinţii biologici legal citaţi de către instanţa judecătorească refuză să se prezinte pentru exprimarea consimţământului la adopţie, la două termene fixate de către instanţă.

„În această situaţie, instanţa are posibilitatea de a aprecia neprezentarea ca fiind un refuz abuziv al părinţilor biologici de a consimţi la adopţie şi poate declara copilul adoptabil fără consimţământul lor”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Procedura adoptiei interne si internationale prezentata pentru ziare.com de Casa de avocatura Coltuc

In cazul copiilor pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari si este implinit termenul de 2 ani ulterior caruia acestia pot fi adoptati international, initierea potrivirii teoretice pentru procedura adoptiei internationale este realizata de catre Oficiu in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

In cadrul Normelor Metodologice de aplicare a Legii 273/2004 cuprinse in anexa HG 350/2012 se arata, printre altele, ca:

In sensul prezentelor norme metodologice, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) parinte firesc, familie extinsa, adoptator, familie adoptatoare si stat primitor – potrivit definitiilor prevazute la art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata;

b) manager de caz – profesionistul care asigura coordonarea activitatilor de asistenta sociala si protectie speciala desfasurate in interesul superior al copilului, avand drept scop elaborarea si implementarea planului individualizat de protectie, planului de recuperare pentru copiii cu dizabilitati si a planului de reabilitare si/sau reintegrare sociala pentru copiii abuzati, neglijati si/sau exploatati;

c) responsabil de caz – asistentul social din cadrul compartimentului de adoptii si postadoptii desemnat pentru copilul al carui plan individualizat de protectie are ca finalitate adoptia interna, respectiv pentru adoptator/familia adoptatoare;

d) compartiment de specialitate – compartimentul de adoptii si postadoptii infiintat potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 329/2010 privind unele masuri de eficientizare a activitatilor in domeniul adoptiei;

e) autoritate centrala – autoritatea desemnata de catre fiecare stat contractant al Conventiei asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale, incheiata la Haga la 29 mai 1993, ratificata prin Legea nr. 84/1994, cu modificarile ulterioare (Conventia de la Haga), insarcinata cu ducerea la indeplinire a obligatiilor impuse de aceasta conventie;

f) autoritatea straina competenta – orice autoritate/institutie straina, alta decat cea prevazuta la lit. e), prin intermediul careia se obtin documente si informatii necesare instrumentarii cererilor de adoptie internationala;

g) organizatia straina acreditata – organismul privat acreditat de catre statul primitor in conformitate cu legislatia acestui stat si autorizat de Oficiul Roman pentru Adoptii, denumit in continuare Oficiul, sa desfasoare activitati in domeniul adoptiei internationale;

h) organism privat autorizat – persoana juridica romana, fara scop patrimonial/lucrativ, legal constituita, autorizata de Oficiu si care a incheiat conventii de colaborare cu directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului, denumite in continuare directii, sa presteze/desfasoare servicii si activitati in cadrul procedurii adoptiei interne;

i) persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie – tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, dupa caz, alte persoane care au convietuit/convietuiesc cu copilul, daca acestia s-au implicat direct si nemijlocit in ingrijirea si educarea lui, iar copilul a dezvoltat relatii de atasament fata de ei;

j) persoana de referinta pentru copil – persoana cu care copilul este familiarizat, in prezenta careia se simte in securitate si fata de care a dezvoltat o relatie de incredere.

Pe parcursul procedurilor de adoptie copilul este incurajat si sustinut in exprimarea opiniei sale, aceasta fiind consemnata si luata in considerare, in functie de varsta si de gradul sau de maturitate.

In realizarea tuturor demersurilor care vizeaza adoptia copilului se urmaresc:

a) asigurarea continuitatii in viata copilului, mentinerea relatiilor personale ale acestuia, daca acest lucru nu contravine interesului lui superior, si pastrarea obiectelor personale semnificative;

b) facilitarea despartirii copilului de persoanele de referinta si asigurarea unei tranzitii usoare in familia adoptatorului.

Responsabilul de caz din cadrul compartimentului de specialitate este obligat ca pe parcursul procedurilor de adoptie sa ofere copilului informatii si explicatii clare si concrete, potrivit varstei si gradului sau de maturitate, referitoare la durata si etapele procesului de adoptie. In acest demers, responsabilul de caz este obligat sa colaboreze cu persoana/persoanele de referinta pentru copil, precum si cu managerul de caz, informandu-i cu privire la demersurile derulate in cadrul procedurii.

Exprimarea consimtamantului la adoptie

Directia asigura persoanelor care isi exprima consimtamantul in procedura de adoptie informarea si consilierea prealabila adecvata, prin intermediul compartimentului de specialitate.

Informarea si consilierea copilului cu privire la exprimarea consimtamantului se pot realiza si de catre organismele private autorizate in situatiile in care copilul beneficiaza de o masura de protectie speciala dispusa in conditiile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare, la un asistent maternal angajat al acestora sau, dupa caz, la un serviciu rezidential al organismului privat.

Consimtamantul la adoptie nu poate fi exprimat in locul parintilor firesti/tutorelui de catre curator, mandatar sau o alta persoana imputernicita in acest sens.

Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare in vederea obtinerii atestatului in cadrul procedurii adoptiei interne

Persoanele care isi exprima intentia de a adopta se pot adresa, pentru obtinerea informatiilor referitoare la documentatia necesara, demersurile si durata procedurilor adoptiei interne, directiilor sau organismelor private autorizate.

Informatiile prevazute la alin. (1) vizeaza:

a) conditiile de fond ale adoptiei – interdictii la adoptie, conditii de varsta, conditiile exprimarii consimtamantului;

b) constientizarea faptului ca adoptia presupune identificarea de catre institutiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum si eventualele consecinte in situatia incercarilor de eludare a procedurilor de adoptie;

c) obligatiile ce le revin in cadrul procedurii de adoptie, precum si situatiile de retragere/incetare a valabilitatii atestatului;

d) caracteristicile copiilor adoptabili si modalitatea prin care un copil devine adoptabil in Romania;

e) etapele procedurii de adoptie interna, inclusiv mentionarea duratei acestora (evaluarea in vederea obtinerii atestatului, potrivirea dintre copil si adoptator/familia adoptatoare, incredintarea in vederea adoptiei, incuviintarea adoptiei, monitorizarea postadoptie);

f) documentele necesar a fi anexate la cererea de eliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare si institutia competenta in solutionarea acestei cereri;

g) indicarea unor surse suplimentare de informare si documentare, inclusiv precizarea datelor de contact ale asociatiilor de parinti adoptatori si ale altor resurse din comunitate.

Furnizarea informatiilor prevazute la alin. (2) este insotita in mod obligatoriu de inmanarea unui material cuprinzand o lista cu principalele acte normative incidente in adoptie si documentele necesare pentru depunerea cererii de eliberare a atestatului.

Casa de avocatura Coltuc este specializata in dosare de adoptie

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Romania are 67.000 de copii abandonati anunta Casa de avocatura Coltuc

Din anul 2009, Oficiul Roman pentru Adoptii este condus de catre secretarul de stat Bogdan Adrian Panait. Acesta este specializat in domeniul protectiei copilului si cunoaste indeaproape problematica

adoptiilor, precum si modificarile care au fost realizate de-a lungul ultimilor ani in privinta adoptiilor internationale. O perioada de timp Romania a sistat aceste adoptii, in urma Ordonantei de Guvern din 2001, apoi s-a revenit prin alte memorandumuri asupra unor proceduri. La ora actuala, adoptiile internationale au avut parte de o deschidere prin facilitatile oferite de modificarile recente, facute de Guvern. Din 2005 pana in 2009 s-au facut in jur de 60 de adoptii nationale de catre cetateni straini.

Cu toate acestea, exista probleme destul de mari si acum, viziunea functionarului public la nivelul directiilor din cadrul primariilor de sector fiind una inchistata, impiedicata in interpretari ale legii care nu fac decat sa submineze interesul copilului. Pentru a lamuri aceste aspecte, Lumeajustitiei.ro a realizat un interviu cu seful Oficiului Roman pentru Adoptii.

Dle secretar de stat, la aceasta ora Romania are un instrument prin care poate oferi copiilor abandonati aflati in sistemul de protectie speciala, sansa unei familii, a unei vieti decente si a unui viitor asigurat. Cat de importante sunt noile modificari ale Legii adoptiilor si ce ar trebui sa aiba in vedere functionarul public care se ocupa in mod direct de punerea in aplicare a acestora?

Legea, impreuna cu Hotararea de Guvern care a fost aprobata ieri, de punere in aplicare a legii sunt finalul unei etape. Etapa care a inceput cu infiintara unui corp de control si cu o alta hotarare de Guvern care prevedea infiintarea, la nivelul fiecarei directii de asistenta sociala din tara a unei structuri specializata in adoptii si postadoptii. Prin infiintarea acestei structuri, am urmarit infiintarea unui sistem de adoptii si profesionalizarea lui, pentru ca am impus ca aceasta structura sa fie formata din 2 asistenti sociali, 2 psihologi si un jurist. Oficiul Roman pentru Adoptii (ORA) si-a luat astfel obligatia ca, in curs de doi ani, sa pregateasca si sa elaboreze o curicula de formare pentru fiecare profesie in parte. Mentionez ca la sfarsitul acestei etape, fiecare structura de adoptie si postadoptie va fi acreditata de catre ORA, in asa fel incat sa ne convingem ca aceste structuri vor functiona la standardele minime pe care noi le cerem. Pe de alta parte, prin modificarea de lege noi am urmarit in principal cresterea numarului de copii adoptabili in sistem, imbunatatirea etapelor pe care trebuie sa le parcurga o familie ca sa poata sa adopte copii si scurtarea termenelor, si deci, marirea numarului de adoptii. Am avut in vedere si cetatenii romani care au resedinta obisnuita in alte state. Ei pot sa adopte acum copii din Romania in sistemul adoptiei internationale. Toate lucrurile acestea ne fac sa speram ca in urmatorii doi ani numarul de adoptii in Romania probabil se va dubla. Practic, ajungand undeva la 2.000-2500 de adoptii anual. Pe de alta parte, legea prevede ca atunci cand un copil sta in sistem mai mult de un an de zile, este neglijat de catre familia lui acel copil poate sa fie declarat adoptabil. Speram ca in acest fel sa racordam mai bine legislatia romaneasca la acordurile internationale pe care le-am semnat si care se refera la faptul ca cel mai bine pentru un copil este sa creasca intr-o familie atunci cand parintii naturali l-au abandonat.

Cati copii abandonati se afla in centre de plasament la aceasta ora? Ce ne puteti spune despre situatiile copiilor care au fost dati in asistenta maternala, dar a caror procedura de adoptie nu este inceputa nici acum? Care sunt problemele care blocheaza si acum demararea procedurilor in cazurile in care copii abandonati, aflati in plasament sunt de mai bine de un an adoptabili, si cu toate acestea, parintii provizorii” intampina mari greutati?

In momentul de fata in sistem sunt 67.000 de copii, dintre care peste 19.000 sunt in asistenta maternala, 23.000 sunt in centre de plasament si alti 20.000 in alte forme de protectie. Din pacate, masura de asistenta maternala din punctul meu de vedere a fost inteleasa gresit. Cand eram secretar de stat la Autoritatea Nationala pentru Ocrtirea Drepturilor Copilului, am finalizat un proiect de lege care limita asistenta maternala la circa 2 ani sau 3 ani pentru copii cu handicap, pentru ca asistenta maternala trebuie sa fie de scurta durata, o masura tranzitorie, pana la gasirea unei decizii de lunga durata. Deci, ea poate sa pregateasca copilul pentru doua situatii, pentru reintoarcerea in familia naturala sau pentru adoptie. Din pacate, desi legea era finalizata, ea nu a fost transmisa mai departe la Guvern de cei care au venit dupa mine si in momentul de fata suntem in aceeasi situatie, in care un copil sta in asistenta maternala mai mult de 6 ani. Si practic, acesti copii vor fi foarte greu de reintegrat in familie sau foarte greu de adoptat. Se poate spune ca intr-o oarecare masura asistenta maternala este o forma mascata de adoptie. Sunt cazuri in care se creeaza exista o legatura foarte puternica intre copil si asistentul maternal si sunt foarte multe cazuri in care asistentul maternal atunci cand se pune problema adoptiei sau reintegrarii in familie, acesta doreste sa adopte copilul. Din pacate, sunt destul de multe cazuri cand copiii din sistemul de protectie au parinti necunoscuti, linie–linie (in dreptul mamei si tatalui) pe certificatul de nastere, sunt circa 400 de asemenea cazuri, de copii care nu au avut niciodata deschiderea adoptiei, nu au fost niciodata declarati adoptabili. Mai mult decat atat, de foarte multe ori, masi ales in ultima vreme, am vazut in presa ca in multe maternitati sunt copii parasiti, sunt cazuri in care stau in maternitate mai mult de un an de zile, ceea ce nu e normal, pentru ca directiile nu au destui asistenti maternali ca sa poata sa ii preia. Daca acesti copii ar fi declarati adoptabili, aceste situatii ar fi eliminate, sigur ca beneficiul copiilor ar fi enorm, pentru ca durata prelungita de stationare intr-o maternitate ii creeaza copilului grave disfunctionalitati afective fata de o persoana de referinta. Oricat de bine ar fi ingrijiti in sistem, in maternitate sau la asistentul maternal, lipsa acestei persoane-parinte, care de regula ar trebui sa fie mama, duce la tare majore pe viitor.

Daca tot a venit vorba despre astfel de copii, pe ale caror certificate este linie atat la mama cat si la tata, deci ei se poate spune ca sunt ai nimanui in sensul ca nimeni nu le-a revendicat nasterea, am vrea sa va intrebam daca cunoasteti un caz de genul acesta care se afla spre rezolvare la Directia pentru protectia copilului din cadrul Primariei sector 1. Este vorba de o fetita de un an si jumatate, data in plasament unei familii care mai are inca doi copii crescuti prin adoptie, din Romania, si care se impotmolesc la ora actuala in deschiderea procedurii de adoptie, de o atitudine inchistata intr-un proces deschis pentru filiatia fata de mama, in care parat este Directia pentru protectia copilului Sector 4 si parat aceeasi directie din Primaria Sector 1 care a cerut instantei anularea acestui certificat al copilului. Ce ne puteti spune despre acest caz si daca cunoasteti cum s-a putut ajunge la o astfel de situatie in care nimeni nu vede pana la urma acest interes primordial al copilului, in ecuatia adoptiei? De ce aceasta tergiversare de aproape un an de zile in acest caz?

Da, cunoastem cazul, familia a venit si la noi in audienta, e vorba de un copil adoptabil, o fetita care poate sa fie adoptata, exista clar o legatura puternica intre ea si familia care vrea s-o adopte. Fetita e un copil care, din nastere, are probleme de sanatate, familia care vrea s-o adopte i-a oferit dragoste si asistenta medicala de specialitate si poate face acest lucru si pe viitor. In mod nejustificat, cei de la directia din cadrul Primariei Sector 1 intarzie declararea copilului ca adoptabil, copilul este fiica unei mame care nu are o adresa stabila, este cunoscuta de circa 10 ani ca o consumatoare de droguri, si credem ca avand in vedere si starea sanatatii ei, nu intelegem practic, de ce Sectorul 1 ingreuneaza acest proces, pentru ca ar fi in beneficiul copilului ca ea sa fie cat mai repede adoptata. Noi am facut mai multe demersuri pe langa Sectorul 1 pe acest subiect, cei care se ocupa, asistentii sociali care se ocupa de adoptii au dat aviz pozitiv ca acest copil sa fie declarat adoptabil si consider ca este in beneficiul copilului ca acest lucru sa se intample cat se poate de repede. Din pacate, a trecut mai mult de o jumatate de an si lucrurile nu s-au schimbat. Am cerut toate documentele copilului sa vedem daca acesta poate sa fie declarat adoptabil sau nu, am avut cateva discutii cu asistentii socieali care se ocupa de caz, am discutat cu directorul Directiei de la Sectorul 1 in cateva randuri, am discutat si cu directorul de la sectorul 4, cei de la sectorul 4 au dat tot sprijinul in acest demers. Asa ca nu intelegem de ce Sectorul 1 nu actioneaza mai repede in beneficiul copilului. Cei de la Directia pentru protectia Copilului Sector 1 au motivat ca atata vreme cat se cunoaste numele mamei de la spital, in opinia lor, certificatul ar trebui anulat si trecut numele mamei in acest document. Numai ca in ciuda tuturor demersurilor facute si de cei de la Sectorul 4, aceasta mama consumatoare de droguri nu a fost gasita. In astfel de cazuri, intr-o atare situatie, nu se poate sta la infinit sa se caute o mama care nu si-a facut niciodata aparitia, nu a fost gasita in ciuda tuturor demersurilor facute de cei de la politia comunitara si de cei de la Evidenta populatiei, asa ca dosarul poate fi inaintat instantei pentru deschiderea procedurii de adoptie, la Judecatoria Sector 1.

Lumea Justitiei

Criterii de adoptie conform noii legi!

Criteriile utilizate in potrivirea teoretica a copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare la nivelul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului, prevazute in anexa nr. 2.

 

 

Pentru aplicarea criteriilor prevazute la art. 1 se aproba modelul si continutul urmatoarelor documente utilizate in procedura de potrivire:

  • Fisa-cadru cuprinzand criteriile si informatiile cu privire la copil necesare in realizarea potrivirii teoretice la nivelul Oficiului Roman pentru Adoptii, prevazuta in anexa nr. 3;
    • Fisa-cadru cuprinzand criteriile si informatiile cu privire la persoana/familia adoptatoare necesare in realizarea potrivirii teoretice la nivelul Oficiului Roman pentru Adoptii, prevazuta in anexa nr. 4;
    • Fisa sintetica de potrivire teoretica la nivelul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului, prevazuta in anexa nr. 5;
    • Raportul intocmit ca urmare a parcurgerii procedurii de potrivire, prevazut in anexa nr. 6.

    Criterii de potrivire pentru copil:

    • Existenta unor frati/surori adoptati/adoptate/adoptabili/adoptabile
    • Existenta unei rude pana la gradul al IV-lea care doreste sa adopte copilul
    • Viata de familie cu un adoptator/o familie adoptatoare, cu o durata de cel putin 6 luni
    •  Judetul de domiciliu
    • Varsta
    • Originea etnica
    • Sexul
    • Limba
    • Starea de sanatate si nivelul de dezvoltare

    Criterii de potrivire pentru persoana/familia adoptatoare:

    • Adoptia unui copil care este fratele/sora biologic/biologica al/a copilului pentru care se realizeaza potrivirea teoretica
    • Gradul de rudenie cu copilul pentru care se realizeaza potrivirea teoretica
    • Viata de familie cu copilul adoptabil, cu o durata de cel putin 6 luni
    • Numarul copiilor inscrisi in atestat
    • Judetul de domiciliu
    • Varsta copilului pe care il poate adopta persoana/familia
    • Etnia copilului pe care persoana/familia doreste sa il adopte
    • Sexul copilului pe care persoana/familia il poate adopta
    • Limba vorbita in familie
    • Capacitatea de a raspunde nevoilor unui copil cu o anumita stare de sanatate/un anumit nivel de dezvoltare

Continut noua lege adoptiei-Legea 233/2011

Art. I. – Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, cu modificarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 3, literele c)-e), k) si p) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„c) adoptie interna – adoptia in care atat adoptatorul sau familia adoptatoare, cat si adoptatul au resedinta obisnuita in Romania;
d) adoptie internationala – adoptia in care adoptatorul sau familia adoptatoare si copilul ce urmeaza sa fie adoptat au resedinta obisnuita in state diferite, iar, in urma incuviintarii adoptiei, copilul urmeaza sa aiba aceeasi resedinta obisnuita cu cea a adoptatorului;
e) atestat – documentul eliberat, in conditiile prezentei legi, care certifica existenta abilitatilor parentale ale solicitantului, precum si indeplinirea garantiilor morale si conditiilor materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului;
k) familie extinsa – rudele copilului pana la gradul al patrulea inclusiv;
p) stat primitor – statul in care are resedinta obisnuita adoptatorul sau familia adoptatoare in cazul adoptiei internationale si in care se deplaseaza adoptatul in urma incuviintarii adoptiei.”

2. Dupa articolul 3 se introduc doua noi articole, articolele 31 si 32, cu urmatorul cuprins:
„Art. 31. –
In intelesul prezentei legi, prin resedinta obisnuita in Romania a adoptatorului/familiei adoptatoare se intelege situatia:
a) cetatenilor romani sau cetatenilor romani cu multipla cetatenie, dupa caz, care au domiciliul in Romania, care au locuit efectiv si continuu pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de atestare; la stabilirea continuitatii nu sunt considerate intreruperi absentele temporare care nu depasesc 3 luni si nici cele determinate de sederea pe teritoriul altui stat ca urmare a existentei unor contracte de munca impuse de derularea unor activitati desfasurate in interesul statului roman, precum si ca urmare a unor obligatii internationale asumate de Romania;
b) cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene/Spatiului Economic European sau strainilor care au drept de rezidenta permanenta ori, dupa caz, drept de sedere permanenta pe teritoriul Romaniei. Art. 32. – In intelesul prezentei legi, prin resedinta obisnuita in Romania a copilului se intelege situatia:
a) copiilor cetateni romani cu domiciliul in Romania care au locuit efectiv si continuu pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de incuviintare a adoptiei;
b) copiilor cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene si ai statelor membre ale Spatiului Economic European sau straini care au drept de rezidenta permanenta ori, dupa caz, drept de sedere permanenta pe teritoriul Romaniei si care au locuit in mod efectiv si continuu pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare introducerii cererii de incuviintare a adoptiei.”

3. Dupa articolul 7 se introduce un nou articol, articolul 71, cu urmatorul cuprins:
„Art. 71. – (1) Doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie
(2) Cu toate acestea, o noua adoptie poate fi incuviintata atunci cand:
a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; in acest caz, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adoptii;
b) adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv;
c) copilul adoptat are un singur parinte, necasatorit, iar acesta se afla intr-o relatie stabila si convietuieste cu o persoana de sex opus, necasatorita, care nu este ruda cu acesta pana la gradul al patrulea, si declara prin act autentic notarial ca noul adoptator a participat direct si nemijlocit la cresterea si ingrijirea copilului pentru o perioada neintrerupta de cel putin 5 ani
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) lit. c), dispozitiile legale privitoare la adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv, precum si cele privitoare la nume, domiciliu, drepturile si obligatiile dintre parinti si copii, exercitarea autoritatii parintesti, drepturile succesorale, actele de identitate aplicabile pentru copilul nascut in afara casatoriei cu filiatia stabilita fata de ambii parinti se aplica in mod corespunzator
(4) Ori de cate ori prin prezenta lege sau prin alte dispozitii legale se face trimitere la situatia copilului adoptat de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv, trimiterea se considera a fi facuta si la situatia prevazuta la alin. (2) lit. c)
(5) Conditia vizand existenta relatiei stabile si a convietuirii se verifica de catre instanta judecatoreasca investita cu judecarea cererii privind incuviintarea adoptiei si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.”

4. Dupa articolul 13 se introduc doua noi articole, articolele 131 si 132, cu urmatorul cuprins:
„Art. 131. – (1) Persoana care a fost condamnata definitiv pentru o infractiune contra persoanei sau contra familiei, savarsita cu intentie, precum si pentru infractiunea de trafic de persoane sau trafic si consum ilicit de droguri nu poate adopta
(2) Persoana ori familia al carei copil beneficiaza de o masura de protectie speciala sau care este decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta
(3) Interdictia se aplica si persoanelor care doresc sa adopte singure, ai caror soti sunt bolnavi psihic, au handicap mintal sau se gasesc in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) si (2)
(4) Copilul din afara casatoriei, recunoscut de tata pe cale administrativa, precum si copilul a carui paternitate a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca prin care s-a luat act de recunoasterea de catre tata sau care consfinteste invoiala partilor, fara a se fi cercetat temeinicia cererii, pot fi adoptati de catre sotia tatalui numai daca filiatia este confirmata prin rezultatul expertizei realizate prin metoda serologica ADN
(5) In cazul adoptiei copilului de catre sotia celui care a recunoscut copilul nascut in afara casatoriei, instanta judecatoreasca va admite cererea de incuviintare a adoptiei numai daca paternitatea este confirmata prin rezultatul expertizei filiatiei prevazute la alin. (4). Cheltuielile determinate de efectuarea expertizei sunt suportate de catre adoptator. In situatia in care adoptatorul nu dispune de resursele financiare necesare, acestea vor fi suportate din bugetul de stat. Art. 132. –
(1) Instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa isi dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile legii, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta
(2) Se poate considera refuz abuziv de a consimti la adoptie si situatia in care, desi legal citati, parintii firesti sau, dupa caz, tutorele nu se prezinta in mod repetat la termenele fixate pentru exprimarea consimtamantului.”

5. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 14. – Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, tutorele acestuia trebuie sa consimta la adoptie in mod liber si neconditionat, numai dupa ce au fost informati in mod corespunzator asupra consecintelor exprimarii consimtamantului si asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine, ca urmare a incuviintarii adoptiei. Directia in a carei raza teritoriala locuiesc in fapt parintii firesti sau, dupa caz, tutorele este obligata sa asigure consilierea si informarea acestora inaintea exprimarii consimtamantului la adoptie si sa intocmeasca un raport in acest sens.”

6. Dupa articolul 14 se introduc trei noi articole, articolele 141-143, cu urmatorul cuprins:
„Art. 141. – Nu poate fi adoptat copilul ai carui parinti firesti nu au implinit 14 ani. Art. 142. – Parintele minor care a implinit 14 ani isi exprima consimtamantul asistat de catre ocrotitorul sau legal. Art. 143. –
(1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantiile morale, precum si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului
(2) Indeplinirea garantiilor si conditiilor prevazute la alin. (1), precum si existenta abilitatilor parentale se certifica de catre autoritatile competente prin eliberarea atestatului prevazut la art. 19 alin. (4), cu ocazia evaluarii realizate potrivit prevederilor prezentei legi.”

7. La articolul 18, teza a II-a a alineatului (2) se abroga.

8. La capitolul III, titlul sectiunii 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„SECTIUNEA 1 Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare in vederea obtinerii atestatului”

9. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 19. – (1) Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare reprezinta procesul prin care se realizeaza identificarea abilitatilor parentale, se analizeaza indeplinirea garantiilor morale si a conditiilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare, precum si pregatirea acestora pentru asumarea, in cunostinta de cauza, a rolului de parinte
(2) Odata cu evaluarea prevazuta la alin. (1) vor fi analizate si caracteristicile psihologice, sociale si medicale ale celorlalti membri ai familiei sau altor persoane care locuiesc impreuna cu solicitantul, precum si opinia acestora cu privire la adoptie
(3) Evaluarea se realizeaza pe baza solicitarii adoptatorului sau familiei adoptatoare de catre directia de la domiciliul acestora si trebuie sa aiba in vedere:
a) personalitatea si starea sanatatii adoptatorului sau familiei adoptatoare, viata familiala, conditiile de locuit, aptitudinea de crestere si educare a unui copil;
b) situatia economica a persoanei/familiei, analizata din perspectiva surselor de venit, a continuitatii acestora, precum si a cheltuielilor persoanei/familiei;
c) motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte;
d) motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei 2 soti solicita sa adopte un copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere;
e) impedimente de orice natura relevante pentru capacitatea de a adopta
(4) In cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia va elibera atestatul de persoana sau familie apta sa adopte, care se constituie ca anexa la dispozitia directorului general/executiv al directiei
(5) Modelul-cadru al atestatului de persoana sau familie apta sa adopte, precum si modelul si continutul unor formulare, instrumente si documente utilizate in procedura adoptiei se aproba prin ordin al secretarului de stat al Oficiului
(6) Atestatul eliberat de directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare este valabil pentru o perioada de un an. Valabilitatea acestui atestat se prelungeste de drept pana la incuviintarea adoptiei, in situatia in care a fost introdusa pe rolul instantei judecatoresti cererea de incredintare in vederea adoptiei, precum si in situatia in care persoana/familia atestata are deja incredintati, in vederea adoptiei, unul sau mai multi copii
(7) Valabilitatea atestatului se prelungeste la solicitarea persoanei/familiei, prin dispozitia directorului general/executiv al directiei, pana la incuviintarea adoptiei, in situatia in care s-a finalizat procedura de potrivire si a fost intocmit raportul privind potrivirea practica dintre copil si familia adoptatoare
(8) Atestatul poate fi retras in urmatoarele situatii:
a) in situatia in care se constata faptul ca persoana/familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informatii false cu ocazia realizarii evaluarii;
b) cand se constata faptul ca nu mai sunt indeplinite conditiile in baza carora a fost eliberat atestatul;
c) in situatia in care se constata implicarea directa a persoanei/familiei atestate in identificarea unui copil potential adoptabil; aceasta dispozitie nu se aplica in situatia in care se constata ca persoana/familia atestata este ruda pana la gradul al patrulea cu copilul;
d) la propunerea Oficiului, atunci cand constata ca eliberarea atestatului a fost in mod vadit netemeinica sau nelegala;
e) la cererea motivata a persoanei sau familiei atestate
(9) Valabilitatea atestatului inceteaza de drept:
a) ca urmare a expirarii;
b) ca urmare a modificarii configuratiei familiei atestate, prin decesul unuia dintre membrii familiei sau prin divort;
c) in cazul casatoriei sau decesului persoanei atestate;
d) dupa incuviintarea adoptiei, odata cu ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti de incuviintare a adoptiei, cand atestatul si-a produs in integralitate efectele pentru care a fost eliberat.”

10. Dupa articolul 19 se introduc sapte noi articole, articolele 191-197, cu urmatorul cuprins:
„Art. 191. – (1) In situatia in care solicitantul locuieste in fapt la adresa de resedinta, solutionarea cererii de evaluare se realizeaza de catre directia in a carei raza teritoriala domiciliaza acesta
(2) Directia in a carei raza teritoriala isi are stabilita resedinta solicitantul are obligatia de a furniza directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza solicitantul datele necesare in vederea realizarii evaluarii, la solicitarea acesteia.
Art. 192. – (1) Rezultatele evaluarii prevazute la art. 19 se consemneaza intr-un raport final de evaluare a capacitatii de a adopta a solicitantului, care contine si propunerea privind eliberarea sau neeliberarea atestatului. Raportul se intocmeste in maximum 120 de zile de la depunerea cererii de evaluare si se comunica solicitantului
(2) In cazul unui rezultat favorabil al evaluarii, directia emite dispozitia privind eliberarea atestatului
(3) In cazul unui rezultat nefavorabil al evaluarii, adoptatorul sau familia adoptatoare poate formula contestatie in termen de 5 zile lucratoare de la comunicarea raportului prevazut la alin. (1)
(4) In cazul in care rezultatul evaluarii nu este contestat in termenul prevazut la alin. (3), directia emite dispozitia privind neeliberarea atestatului.
Art. 193. – (1) Contestatia prevazuta la art. 192 alin. (3) se depune si se inregistreaza la directia care a realizat evaluarea, aceasta avand obligatia ca, in termen de 5 zile lucratoare de la inregistrarea contestatiei, sa o transmita spre solutionare Oficiului. Contestatia se transmite insotita de copia dosarului persoanei/familiei in cauza
(2) Contestatia se solutioneaza de catre Oficiu in termen de 30 de zile de la inregistrare.
Art. 194. – (1) In solutionarea contestatiei, Oficiul analizeaza documentatia transmisa de catre directie, solicita orice alte date/documente suplimentare relevante pentru solutionarea acesteia de la directie, contestatar sau de la alte persoane fizice ori juridice sau poate dispune efectuarea unor verificari proprii asupra cazului
(2) In situatia in care Oficiul apreciaza contestatia ca fiind intemeiata, formuleaza in atentia directiei urmatoarele recomandari si propuneri:
a) completarea procesului de evaluare cu noi informatii sau documente relevante;
b) realizarea unei noi evaluari sociale si/sau psihologice de catre cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale care au incheiat conventii cu Oficiul;
c) eliberarea atestatului in situatiile in care se constata ca sunt indeplinite conditiile legale de eliberare a acestuia si propunerea cuprinsa in raportul prevazut la art. 192 alin. (1) este in mod vadit netemeinica sau nelegala
(3) Oficiul poate respinge contestatia formulata ca fiind nefondata, tardiva sau introdusa de o persoana fara calitate ori neimputernicita sa formuleze contestatie
(4) Rezultatul solutionarii contestatiei se comunica atat directiei, cat si contestatarului.
Art. 195. – (1) In urma comunicarii rezultatului solutionarii contestatiei de catre Oficiu, directia poate decide urmatoarele:
a) mentinerea propunerii formulate in raportul prevazut la art. 192 alin. (1) si emiterea dispozitiei privind neeliberarea atestatului;
b) completarea procesului de evaluare cu noi informatii sau documente relevante;
c) realizarea unei noi evaluari sociale si/sau psihologice, in conditiile prevederilor art. 194 alin. (2) lit. b);
d) eliberarea atestatului
(2) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) si c), in emiterea dispozitiei privind eliberarea/neeliberarea atestatului se vor lua in considerare concluziile rezultate ca urmare a noilor evaluari sociale sau psihologice realizate.
Art. 196. – In cazul in care se realizeaza o noua evaluare in conditiile art. 195 alin. (1) lit. c), costurile implicate de aceasta se suporta de catre contestatar.
Art. 197. – Dispozitia privind neacordarea/retragerea atestatului de persoana/familie apta pentru adoptie poate fi atacata, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la instanta competenta in materia adoptiei de la domiciliul adoptatorului.”

11. La articolul 20, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„a) pentru adoptia persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu;”.

12. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22. – (1) Planul individualizat de protectie, astfel cum este acesta reglementat de Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile ulterioare, are ca finalitate adoptia interna daca:
a) dupa instituirea masurii de protectie speciala a trecut un an si parintii firesti ai copilului si rudele pana la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi gasite ori nu colaboreaza cu autoritatile in vederea realizarii demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului in familie;
b) dupa instituirea masurii de protectie speciala, parintii si rudele copilului pana la gradul al patrulea care au putut fi gasite declara in scris ca nu doresc sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului si in termen de 60 zile nu si-au retras aceasta declaratie. Directia are obligatia inregistrarii acestor declaratii, precum si a celor prin care parintii si rudele pana la gradul al patrulea revin asupra declaratiilor initiale;
c) copilul a fost inregistrat din parinti necunoscuti. In acest caz, adoptia ca finalitate a planului individualizat de protectie se stabileste in maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere al acestuia
(2) In termenul prevazut la alin. (1) lit. a), directia are obligatia sa faca demersurile necesare identificarii si contactarii parintilor firesti/rudelor copilului pana la gradul al patrulea, sa ii informeze periodic pe acestia asupra locului in care se afla efectiv copilul si asupra modalitatilor concrete in care pot mentine relatii personale cu copilul, precum si asupra demersurilor necesare in vederea reintegrarii sau integrarii.”

13. Dupa articolul 22 se introduc doua noi articole, articolele 221 si 222, cu urmatorul cuprins:
„Art. 221. – (1) In situatia copilului pentru care s-a instituit plasamentul la o ruda pana la gradul al patrulea, planul individualizat de protectie poate avea ca finalitate adoptia interna numai in situatia in care a trecut minimum un an de la data instituirii masurii de protectie si managerul de caz apreciaza ca este in interesul copilului deschiderea procedurii adoptiei interne
(2) In situatia copilului care a implinit varsta de 14 ani, planul individualizat de protectie poate avea ca finalitate adoptia interna numai daca exista acordul expres al copilului in acest sens si interesul copilului justifica deschiderea procedurii de adoptie interna.
Art. 222. – (1) Dosarul copilului pentru care s-a stabilit adoptia interna, ca finalitate a planului individualizat de protectie, se transmite compartimentului de adoptii si postadoptii din cadrul directiei, in vederea luarii in evidenta a cazului si sesizarii instantei judecatoresti de la domiciliul copilului, pentru deschiderea procedurii adoptiei interne
(2) Directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul va sesiza instanta judecatoreasca de la domiciliul copilului pentru incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne in termen de 30 de zile de la luarea in evidenta a cazului de catre compartimentul de adoptii si postadoptii
(3) Judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adoptiei interne a copilului se face cu citarea parintilor firesti ai copilului sau, dupa caz, a tutorelui si a directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului.”

14. Articolul 23 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 23. – (1) Incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face numai daca:
a) planul individualizat de protectie are ca finalitate adoptia interna;
b) sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 22 sau, dupa caz, cele prevazute la art. 221;
c) parintii copilului sau, dupa caz, tutorele isi exprima consimtamantul la adoptie, in conditiile legii. Dispozitiile art. 132, precum si prevederile legale care reglementeaza situatiile speciale privind consimtamantul parintilor se aplica in mod corespunzator
(2) Directia are obligatia sa faca dovada efectuarii corespunzatoare a demersurilor prevazute la art. 22 alin. (2)
(3) In situatia copilului pentru care s-a instituit tutela, incuviintarea deschiderii procedurii adoptiei interne se face la solicitarea directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul, numai daca instanta constata indeplinirea conditiei prevazute la alin. (1) lit. c) si apreciaza ca deschiderea procedurii adoptiei interne este in interesul superior al copilului
(4) In cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adoptiei interne, in dispozitivul hotararii judecatoresti se va face mentiune despre constatarea existentei consimtamantului ambilor parinti, al unui singur parinte, al tutorelui sau, dupa caz, despre suplinirea consimtamantului in conditiile art. 132 si se va incuviinta deschiderea procedurii adoptiei interne
(5) Hotararea judecatoreasca irevocabila prin care instanta admite cererea directiei produce urmatoarele efecte:
a) drepturile si obligatiile parintesti ale parintilor firesti sau, dupa caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se suspenda si vor fi exercitate de catre presedintele consiliului judetean sau, dupa caz, de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala domiciliaza copilul;
b) drepturile si obligatiile parintesti exercitate la momentul admiterii cererii de catre presedintele consiliului judetean, primarul sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala domiciliaza copilul sau, dupa caz, de tutore se mentin
(6) Efectele hotararii judecatoresti prevazute la alin. (5) inceteaza de drept daca, in termen de 2 ani de la data ramanerii irevocabile a hotararii, directia nu a identificat o persoana sau o familie corespunzatoare pentru copil
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), efectele hotararii se prelungesc pana la incuviintarea adoptiei, in cazul copiilor cu parinti necunoscuti, precum si in cazul in care s-a finalizat procedura de potrivire practica si a fost intocmit raportul de potrivire practica
(8) In situatia prevazuta la alin. (6), directia este obligata sa revizuiasca planul individualizat de protectie a copilului si sa solicite instantei judecatoresti, in functie de finalitatea acestuia, incuviintarea unei noi proceduri de deschidere a adoptiei.”

15. La articolul 24, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 24. – (1) Daca, ulterior ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de deschidere a procedurii adoptiei, dispare cauza care, potrivit legii, a facut imposibila exprimarea de catre unul dintre parinti a consimtamantului la adoptie, impotriva hotararii se poate face cerere de revizuire.”

16. La articolul 26, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(2) Efectuarea unei noi anchete sociale care sa vizeze situatia actuala a parintilor firesti, precum si potentialul de reintegrare a copilului in familia biologica este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale si intocmirea raportului sunt de competenta directiei in a carei raza teritoriala locuieste parintele firesc
(3) Dispozitiile art. 132 sunt aplicabile in mod corespunzator.”

17. Articolul 27 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 27. –
In cazul in care, dupa suspendarea prevazuta la art. 25, parintele care s-a aflat in imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul se opune adoptiei si nu sunt motive pentru aplicarea prevederilor art. 132, cererea de incredintare a copilului in vederea adoptiei sau, dupa caz, de incuviintare a adoptiei se repune pe rol la solicitarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului si se respinge.”

18. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 29. – Dispozitiile prezentei sectiuni nu sunt aplicabile in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv si in cazul adoptiei persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu.”

19. Dupa articolul 29 se introduce o noua sectiune, sectiunea a 21-a, cuprinzand articolele 291-294, cu urmatorul cuprins: „SECTIUNEA a 21-a Potrivirea dintre copil si persoana/familia adoptatoare

Art. 291. –  (1) Potrivirea este o etapa premergatoare incredintarii in vederea adoptiei prin care se identifica si selecteaza cea mai potrivita persoana/familie atestata ca fiind apta sa adopte, care raspunde nevoilor identificate ale copilului si se stabileste compatibilitatea dintre copil si persoana/familia adoptatoare
(2) Potrivirea se realizeaza acordandu-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse si altor persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie pentru o perioada de minimum 6 luni, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior
(3) Procesul de potrivire include o componenta teoretica si una practica.
Art. 292. – (1) Potrivirea teoretica se initiaza de Oficiu pentru copiii aflati in evidenta sa si care urmeaza sa fie incredintati in vederea adoptiei, prin identificarea si selectarea din Registrul national pentru adoptii a persoanelor/familiilor atestate care raspund in cea mai mare masura nevoilor copiilor
(2) Lista persoanelor/familiilor prevazute la alin. (1) se transmite de Oficiu pentru continuarea demersurilor de potrivire directiei de la domiciliul copilului
(3) Selectia celei mai potrivite persoane/familii care urmeaza sa parcurga etapa potrivirii practice se realizeaza de catre compartimentul de adoptii si postadoptii din structura directiei, numai din lista prevazuta la alin. (2).
Art. 293. – (1) Metodologia de potrivire teoretica si practica dintre copil si persoana/familia atestata ca apta sa adopte se elaboreaza de catre Oficiu si se aproba prin hotarare a Guvernului
(2) Criteriile pe baza carora se realizeaza potrivirea teoretica se elaboreaza de catre Oficiu si se aproba prin ordin al secretarului de stat al acestuia.
Art. 294. – (1) La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adoptii si postadoptii din cadrul directiei intocmeste un raport de potrivire, in care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilitatii dintre copil si persoana/familia adoptatoare, precum si propunerea vizand sesizarea instantei judecatoresti pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei
(2) Dupa intocmirea raportului de potrivire, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului sesizeaza, in maximum 5 zile, instanta judecatoreasca pentru incredintarea copilului in vederea adoptiei. Cererea de incredintare in vederea adoptiei adresata instantei va fi insotita in mod obligatoriu de lista prevazuta la art. 292 alin. (2).”

20. Articolele 31 si 32 se abroga.

21. La articolul 33, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
„(3) Hotararile prin care se solutioneaza cererile de incredintare in vederea adoptiei sunt executorii de la data pronuntarii
(4) Directia de la domiciliul adoptatorilor are obligatia ca, in termen de 5 zile de la punerea in executare a hotararii prin care s-a dispus incredintarea in vederea adoptiei, sa transmita o copie a acestei hotarari autoritatilor competente sa elibereze documentele de calatorie pentru adoptat.”

22. La articolul 34, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„ Art. 34. – (1) Incredintarea in vederea adoptiei nu este necesara in urmatoarele cazuri:
a) pentru adoptia persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu;
b) pentru adoptia copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv;
c) pentru adoptia copilului pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne si acesta se afla in plasament la unul dintre sotii familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel putin 2 ani;
d) pentru adoptia copilului de catre tutorele sau, daca au trecut cel putin 2 ani de la data instituirii tutelei.”

23. La articolul 35, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Dreptul de a reprezenta copilul in actele juridice sau, dupa caz, de a incuviinta actele pe care acesta le incheie, precum si dreptul de a administra bunurile copilului se exercita de catre presedintele consiliului judetean sau primarul sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana sau familia careia i-a fost incredintat copilul in vederea adoptiei. Dreptul de administrare poate fi delegat, in mod exceptional, catre persoana sau familia careia i s-a incredintat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, in interesul copilului, care vor fi expres mentionate in cuprinsul documentului prin care se acorda delegarea.”

24. La articolul 36, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(3) In situatiile prevazute la art. 34 alin. (1) lit. c) si d), directia are obligatia sa realizeze un raport cu privire la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori, ce va fi transmis instantei de judecata investite cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.”

25. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 38. –
Daca, in situatia prevazuta la art. 37 alin. (1), instanta judecatoreasca dispune revocarea masurii incredintarii, se reia procesul de potrivire.”

26. Articolul 40 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 40. – (1) Cererea de incuviintare a adoptiei poate fi introdusa direct de catre adoptator sau familia adoptatoare in situatia adoptiei persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu si, in cazul adoptiei copilului, de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv. In toate celelalte cazuri cererea de incuviintare a adoptiei va fi introdusa fie de catre adoptator sau familia adoptatoare, fie de catre directia de la domiciliul acestora la sfarsitul perioadei de incredintare in vederea adoptiei sau, dupa caz, la implinirea termenelor prevazute pentru adoptia copilului aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 34 alin. (1) lit. c) si d)
(2) Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de urmatoarele acte:
a) certificatul de nastere al copilului, in copie legalizata;
b) certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, eliberat de catre unitati publice nominalizate de catre directia de sanatate publica;
c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
d) hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei;
e) certificatele de nastere ale adoptatorului sau ale sotului si sotiei din familia adoptatoare, in copie legalizata;
f) certificatul de casatorie al adoptatorului sau al sotilor din familia adoptatoare, in copie legalizata;
g) cazierul judiciar al adoptatorului sau, dupa caz, al fiecarui membru al familiei adoptatoare;
h) certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista caruia este inscris;
i) hotararea judecatoreasca irevocabila de deschidere a procedurii adoptiei interne a copilului;
j) raportul de consiliere si informare a parintilor firesti in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc;
k) documentul care consemneaza rezultatul expertizei pentru confirmarea filiatiei fata de tata, realizata prin metoda serologica ADN, in cazul adoptiei copilului de catre sotia parintelui firesc atunci cand copilul a fost recunoscut de tata pe cale administrativa, precum si in cazul in care paternitatea copilului a fost stabilita prin hotarare judecatoreasca prin care s-a luat act de recunoasterea de catre tata sau care consfinteste invoiala partilor, fara a se fi cercetat temeinicia cererii;
l) declaratia notariala pe propria raspundere prevazuta la art. 71 alin. (2) lit. c).”

27. La articolul 41, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
Art. 41. – (1) Judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei se face cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a directiei care a solicitat deschiderea procedurii adoptiei interne si a persoanei ori familiei adoptatoare
(2) Judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei persoanei care a dobandit capacitate deplina de exercitiu se face cu citarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare si a adoptatului, iar judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv se face cu citarea adoptatorului si a parintilor firesti ai adoptatului.”

28. La articolul 42, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(3) Instanta poate invita, la aceeasi data, directia competenta potrivit art. 222 alin. (2) si directia competenta potrivit art. 40 alin. (1)
(4) In cazul in care parintii se prezinta personal in fata instantei si isi exprima refuzul de a mai consimti la adoptie, instanta suspenda solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. Declaratia parintilor firesti impreuna cu incheierea de suspendare se comunica directiei competente potrivit art. 222 alin. (2), care va formula o cerere de revizuire a hotararii de deschidere a procedurii adoptiei. Dispozitiile art. 24 si 25 se aplica in mod corespunzator.”

29. La articolul 43, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) In termen de 5 zile de la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a incuviintat adoptia, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului va instiinta, in scris, parintii firesti despre aceasta, precum si autoritatile romane competente sa elibereze documentele de identitate sau de calatorie pentru adoptat.”
30. Articolul 44 se abroga.

31. Articolul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 45. – (1) Adoptia internationala a copilului cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana/familie cu resedinta obisnuita in strainatate poate fi incuviintata numai pentru copiii care se afla in evidenta Oficiului si numai in urmatoarele situatii:
a) adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare este ruda pana la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost incuviintata deschiderea procedurii adoptiei interne;
b) adoptatorul sau unul dintre sotii familiei adoptatoare este si cetatean roman;
c) adoptatorul este sot al parintelui firesc al copilului a carui adoptie se solicita
(2) Adoptia prevazuta la alin. (1) lit. b) este permisa numai pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adoptiei interne si nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu resedinta obisnuita in Romania sau una dintre persoanele prevazute la alin. (1) lit. a), intr-un termen de 2 ani de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adoptiei interne.”

32. Articolul 46 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 46. – Cererea de incuviintare a adoptiei se transmite instantei judecatoresti de catre Oficiu dupa finalizarea demersurilor administrative prealabile prevazute in prezentul capitol.”

33. Articolul 47 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 47. – (1) Adoptia internationala are efectele prevazute de lege si presupune deplasarea copilului pe teritoriul statului primitor, in urma incuviintarii adoptiei de catre instanta judecatoreasca romana
(2) Efectele adoptiei internationale, precum si efectele in cazul anularii adoptiei internationale asupra cetateniei adoptatului sunt prevazute de Legea cetateniei romane nr. 21/1991, republicata.”

34. Articolul 48 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 48. – (1) In cazul adoptiilor internationale in care adoptatul are resedinta obisnuita in strainatate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are resedinta obisnuita in Romania, cererile de adoptie ale solicitantilor se transmit autoritatilor straine competente, numai prin intermediul Oficiului
(2) Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare in situatia prevazuta la alin. (1) se realizeaza potrivit prevederilor sectiunii 1 a cap. III.”

35. La articolul 49, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 49. – (1) Cererile persoanelor sau familiilor care au resedinta obisnuita pe teritoriul altui stat, parte a Conventiei de la Haga, si care doresc sa adopte un copil din Romania sunt transmise Oficiului prin intermediul autoritatii centrale competente din statul respectiv sau al organizatiilor sale acreditate.”

36. La articolul 51 alineatul (1), literele c)-e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„c) cazierele judiciare ale persoanelor care doresc sa adopte si al sotului care nu se asociaza la adoptie;
d) raportul medical intocmit separat pentru fiecare adoptator si, dupa caz, raportul medical privind bolile psihice ale sotului care nu se asociaza la adoptie;
e) actul din care sa rezulte ca exista garantiile ca adoptatul are posibilitatea sa intre si sa locuiasca permanent in statul primitor, precum si ca adoptatul are fata de adoptator si rudele acestuia aceeasi situatie legala ca si aceea a unui copil biologic al adoptatorului.”

37. Dupa articolul 51 se introduc patru noi articole, articolele 511-514, cu urmatorul cuprins:
„Art. 511. – (1) Selectia si potrivirea copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare cu resedinta obisnuita in strainatate se realizeaza de catre Oficiu, in conformitate cu metodologia elaborata de acesta si aprobata prin hotarare a Guvernului
(2) Persoana sau familia selectata are obligatia sa se deplaseze in Romania si sa locuiasca efectiv pe teritoriul tarii pentru o perioada de cel putin 30 de zile consecutive, care vor fi utilizate in scopul relationarii cu copilul
(3) La expirarea termenului prevazut la alin. (2), directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului va intocmi si va transmite Oficiului un raport cu privire la relationarea dintre copil si persoana sau familia selectata.
Art. 512. – Oficiul va notifica autoritatilor centrale competente sau organizatiilor acreditate din statul primitor selectarea adoptatorului sau familiei adoptatoare.
Art. 513. – Odata cu notificarea prevazuta la art. 512, Oficiul va solicita autoritatii centrale competente sau organizatiei acreditate din statul primitor sa ii comunice urmatoarele:
a) acordul adoptatorului sau familiei adoptatoare cu privire la selectia prevazuta la art. 511;
b) acordul cu privire la continuarea procedurii de adoptie. Art. 514. – Prevederile art. 512 si 513 lit. a) nu se aplica in situatiile prevazute la art. 45 alin. (1) lit. a) si c).”

38. La articolul 52, alineatele (1) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„Art. 52. – (1) Cererea de incuviintare a adoptiei, insotita de documentele prevazute la art. 49-51 si art. 511 alin. (3), se inainteaza de catre Oficiu instantei judecatoresti
(4) Oficiul are obligatia de a se asigura ca adoptatul va beneficia in tara straina de aceeasi situatie legala ca si aceea a unui copil biologic al adoptatorului; la pronuntarea asupra cererii de incuviintare a adoptiei instanta judecatoreasca va avea in vedere si documentul care atesta indeplinirea acestei obligatii.”

39. Articolul 53 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 53. – Pe baza hotararii judecatoresti irevocabile de incuviintare a adoptiei, Oficiul elibereaza, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, in termen de 5 zile, un certificat care atesta ca adoptia este conforma cu normele Conventiei de la Haga.”

40. Articolul 54 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 54. – Deplasarea adoptatului din Romania in statul in care adoptatorul sau familia adoptatoare are resedinta obisnuita este posibila numai atunci cand hotararea de incuviintare a adoptiei este irevocabila. Adoptatul se deplaseaza numai insotit de adoptator sau de familia adoptatoare, in conditii de siguranta corespunzatoare nevoilor adoptatului.”

41. Articolul 55 se abroga.


42. La articolul 56, alineatul (5) se abroga.

43. Dupa articolul 57 se introduc doua noi articole, articolele 571 si 572, cu urmatorul cuprins:
„Art. 571. – Persoanele adoptate au dreptul de a-si cunoaste originile si propriul trecut si beneficiaza de sprijin in realizarea demersurilor vizand contactarea parintilor firesti sau a rudelor biologice. Art. 572. –
(1) Persoanele adoptate au dreptul sa solicite si sa obtina informatii care atesta adoptia, precum si informatii cu caracter general vizand traseul institutional si istoricul personal care nu dezvaluie identitatea parintilor firesti. Dezvaluirea adoptiei poate fi facuta numai in cazul persoanelor care au dobandit capacitate deplina de exercitiu
(2) Parintii firesti sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obtine informatii cu caracter general vizand persoana adoptata numai daca exista acordul expres al acesteia sau, dupa caz, al persoanei sau familiei adoptatoare
(3) Furnizarea informatiilor prevazute la alin. (1) se realizeaza de catre Oficiu.”

44. La articolul 58, alineatele (1), (3) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

„Art. 58. – (1) Adoptatorii sunt obligati sa informeze gradual copilul ca este adoptat, incepand de la varste cat mai mici, cu sprijinul specialistilor din cadrul compartimentului de adoptii si postadoptii al directiei
(3) Identitatea parintilor firesti ai adoptatului poate fi dezvaluita inainte de dobandirea de catre acesta a capacitatii depline de exercitiu numai pentru motive medicale, de catre Oficiu, la cererea oricaruia dintre adoptatori, a adoptatului, sotului sau descendentilor acestuia ori a reprezentantului unei institutii medicale sau a unui spital
(5) Instanta citeaza directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului, Oficiul, precum si orice alta persoana a carei ascultare poate fi utila pentru solutionarea cererii si va putea admite cererea daca, potrivit probelor administrate, constata ca accesul la informatiile solicitate nu este daunator integritatii psihice si echilibrului emotional ale solicitantului si daca adoptatul in cauza a beneficiat de consiliere adecvata.”

45. La articolul 58, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
„(6) Persoanele adoptate care detin informatii asupra identitatii parintilor firesti se pot adresa direct Oficiului pentru realizarea demersurilor vizand contactarea parintilor firesti sau a rudelor biologice.”

46. Dupa articolul 58 se introduc doua noi articole, articolele 581 si 582, cu urmatorul cuprins:
„Art. 581. – Metodologia privind accesul adoptatului la informatii vizand originile sale si propriul trecut, precum si accesul parintilor firesti sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informatii cu caracter general vizand persoana adoptata se elaboreaza de Oficiu si se aproba prin hotarare a Guvernului. Art. 582. – Informatiile relevante referitoare la adoptie, la originea copilului, in special cele cu privire la identitatea parintilor firesti, precum si datele asupra istoricului medical al copilului si familiei sale se pastreaza minimum 50 de ani de la data ramanerii irevocabile a hotararii de incuviintare a adoptiei.”

47. Dupa articolul 63 se introduce un nou articol, articolul 631, cu urmatorul cuprins:
„Art. 631. – Adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a anularii ori a constatarii nulitatii sale, in conditiile legii.”

48. Articolul 64 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 64. – Cauzele privind incetarea adoptiei se judeca cu citarea:
a) adoptatorului sau, dupa caz, a familiei adoptatoare;
b) adoptatului care a dobandit capacitate deplina de exercitiu;
c) directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului si a Oficiului.”

49. Articolul 66 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 66. – Hotararile judecatoresti privitoare la incetarea adoptiei, ramase irevocabile, se comunica Oficiului de catre directie in vederea efectuarii mentiunilor necesare in Registrul national pentru adoptii.”

50. La articolul 67, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 67. –
(1) Instantele judecatoresti romane sunt competente sa judece cererile prevazute de prezenta lege daca cel putin una dintre parti are resedinta obisnuita in Romania
(2) Instantele judecatoresti romane sunt exclusiv competente sa judece cererile prevazute de prezenta lege daca copilul care urmeaza a fi adoptat are resedinta obisnuita in Romania si este cetatean roman sau apatrid.”

51. La articolul 69, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

„(2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile. Hotararea judecatoreasca se redacteaza si se comunica partilor in maximum 10 zile de la pronuntare.”

52. Dupa articolul 69 se introduce un nou articol, articolul 691, cu urmatorul cuprins:
„Art. 691. –
Oficiul actioneaza pentru apararea drepturilor si interesului superior al copiilor ce fac obiectul procedurilor de adoptie, scop in care poate introduce cereri si poate formula aparari in toate cauzele ce intra sub incidenta prezentei legi.”

53. La articolul 70, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„(2) La judecarea cererii referitoare la deschiderea procedurii adoptiei interne a copilului, a cererii de incredintare in vederea adoptiei, a cererii de desfacere a adoptiei, precum si a cererii privind nulitatea adoptiei, ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie, iar la incuviintarea adoptiei copilului care a implinit varsta de 10 ani acestuia i se va solicita consimtamantul.”

54. La articolul 70, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
„(21) In cazul in care ascultarea copilului nu este obligatorie, acestuia i se solicita opinia, in masura in care este posibil.”

55. La articolul 71, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Registrul contine datele referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare, cu cetatenie fie romana, fie straina, precum si cele referitoare la copiii pentru care a fost deschisa procedura adoptiei interne, pentru cei pentru care a fost pronuntata o hotarare judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei, de incuviintare a adoptiei, de desfacere a adoptiei sau de declarare a nulitatii acesteia.”

56. Articolul 72 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 72. – (1) In scopul intocmirii si organizarii de catre Oficiu a evidentei prevazute la art. 71, directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului transmite Oficiului copii ale urmatoarelor documente:
a) hotararea judecatoreasca prin care s-a incuviintat deschiderea procedurii adoptiei nationale;
b) hotararea judecatoreasca de incredintare in vederea adoptiei;
c) hotararea judecatoreasca de incuviintare a adoptiei;
d) hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii sau, dupa caz, de desfacere a adoptiei;
e) dispozitia privind eliberarea/neeliberarea atestatului si, dupa caz, atestatul;
f) raportul final de evaluare a capacitatii de a adopta a solicitantului;
g) raportul final de inchidere a cazului prevazut la art. 722 alin. (3);
h) alte documente necesare organizarii evidentei prevazute la art. 71, care se stabilesc prin ordin al secretarului de stat al Oficiului
(2) Documentele prevazute la alin. (1) lit. a)-d) se transmit in termen de 5 zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti, cele prevazute la lit. e) si f) in termen de 5 zile de la data emiterii dispozitiei, iar raportul final prevazut la lit. g) in termen de 5 zile de la intocmire
(3) Documentul prevazut la alin. (1) lit. e) va fi insotit de toate informatiile cu privire la persoanele sau familiile pentru care s-a emis atestatul
(4) In cazul adoptiei persoanei majore, precum si in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv, sentintele de incuviintare a adoptiei se comunica din oficiu de catre instanta competenta si Oficiului.”

57. Dupa articolul 72 se introduce un nou capitol, capitolul VIII1, cuprinzand articolele 721-726, cu urmatorul cuprins: „CAPITOLUL VIII1 Monitorizare si activitati postadoptie

Art. 721. – Monitorizarea postadoptie reprezinta etapa ulterioara incuviintarii adoptiei prin care se urmareste evolutia copilului adoptat si a relatiilor dintre acesta si parintii adoptatori in vederea integrarii depline a copilului in familia adoptatoare si identificarii precoce a eventualelor dificultati ce pot sa apara in aceasta perioada.
Art. 722. – (1) In cazul adoptiei interne, monitorizarea postadoptie se realizeaza de catre directia de la domiciliul copilului, care are obligatia intocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioada de cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei
(2) In perioada de monitorizare postadoptie, adoptatorii au obligatia de a colabora cu directia pentru a inlesni realizarea rapoartelor trimestriale si de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificarile intervenite in structura familiei
(3) La incheierea perioadei de monitorizare postadoptie, directiile intocmesc un raport final de inchidere a cazului, pe care au obligatia sa il transmita Oficiului. In situatia in care, ulterior incuviintarii adoptiei, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativa, raportul va fi insotit si de copia actului care a stat la baza schimbarii prenumelui.
Art. 723. – (1) In situatia in care adoptatorul/familia adoptatoare isi stabileste domiciliul/resedinta in raza teritoriala a altei directii decat cea care a initiat procedura de monitorizare, aceasta are obligatia de a notifica directiei in a carei raza teritoriala se afla noul domiciliu/noua resedinta a adoptatorului/familiei adoptatoare necesitatea preluarii obligatiei de monitorizare postadoptie
(2) In situatia in care adoptatorul/familia adoptatoare, impreuna cu copilul adoptat, isi stabileste domiciliul/resedinta in alta tara, directia de la domiciliul acestuia/acesteia realizeaza continuarea monitorizarii postadoptie cu sprijinul Oficiului. In aceste cazuri, la solicitarea directiei, Oficiul faciliteaza obtinerea rapoartelor trimestriale prin contactarea serviciilor sociale competente publice sau private din statul in care adoptatorul/familia adoptatoare si-a stabilit domiciliul/resedinta.
Art. 724. – (1) In cazul adoptiei internationale a copilului cu resedinta obisnuita in Romania de catre o persoana/familie cu resedinta obisnuita in strainatate, Oficiul are obligatia sa urmareasca evolutia acestuia si a relatiilor lui cu parintele sau parintii sai adoptivi cel putin 2 ani dupa incuviintarea adoptiei, prin intermediul autoritatii centrale competente sau al organizatiei acreditate ori autorizate din statul primitor
(2) In scopul indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1), Oficiul trebuie sa solicite realizarea monitorizarii postadoptie si transmiterea de rapoarte trimestriale autoritatii centrale competente sau organizatiei acreditate si autorizate din statul primitor
(3) In cazul adoptiei internationale a unui copil cu resedinta obisnuita in strainatate de catre o persoana/familie cu resedinta obisnuita in Romania, obligatia monitorizarii postadoptie revine directiei in a carei raza teritoriala locuiesc adoptatorii. Durata perioadei de monitorizare postadoptie poate fi mai mare de 2 ani, daca legea tarii de provenienta a copilului o cere. Rapoartele intocmite in aceasta perioada se vor inainta Oficiului.
Art. 725. – (1) Activitatile postadoptie se realizeaza planificat si vizeaza acordarea de suport si asistenta de specialitate adoptatului si adoptatorilor, care sa raspunda nevoilor identificate in timpul perioadei de monitorizare postadoptie sau semnalate direct de catre cei adoptati ori de catre persoana/familia adoptatoare
(2) Obligatia realizarii activitatilor prevazute la alin. (1) revine directiei de la domiciliul solicitantului. Aceste activitati pot fi realizate si de catre organisme private, precum si de catre cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale de asistenta sociala si/sau de psihologie, care au incheiat conventii cu Oficiul
(3) Modelul-cadru al conventiilor prevazute la alin. (2), precum si la art. 194 alin. (2) lit. b) se aproba prin ordin al secretarului de stat al Oficiului
(4) Activitatile postadoptie pot consta in:
a) informare si consiliere pentru copii si parinti;
b) organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacitatilor parentale;
c) constituirea de grupuri de suport pentru copii si parinti;
d) sprijinirea adoptatorilor in vederea informarii copilului cu privire la adoptia sa.
Art. 726. – (1) Pe perioada monitorizarii postadoptie, participarea la activitatile prevazute la art. 725 alin. (4) este obligatorie pentru adoptatori daca rapoartele intocmite pe aceasta perioada consemneaza o propunere motivata in acest sens. O astfel de propunere poate fi formulata in situatiile in care se apreciaza ca exista riscul compromiterii relatiei dintre parinti si copilul/copiii adoptati ori ar putea determina, in timp, esecul adoptiei
(2) In situatia in care adoptatorii, in mod nejustificat, refuza sa dea curs propunerii formulate potrivit alin. (1) sau refuza sa informeze copilul cu privire la adoptia sa, responsabilul de caz propune prelungirea perioadei de monitorizare postadoptie peste termenul minim prevazut la art. 722 alin. (1).”

58. La articolul 73, alineatele (2)-(4) se abroga.

59. La articolul 75, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(3) In situatia in care se constata nerespectarea dispozitiilor alin. (1) si (2), Oficiul este obligat sa solicite instantei judecatoresti dizolvarea persoanei juridice implicate
(4) Serviciile si activitatile care pot fi derulate de catre organismele private in cadrul adoptiei interne, precum si metodologia de autorizare a acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.”

60. Dupa articolul 75 se introduc doua noi articole, articolele 751 si 752, cu urmatorul cuprins:
„Art. 751. –
Constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza, potrivit legii, nerespectarea prevederilor art. 14 teza a II-a, art. 192 alin. (1) teza a II-a, art. 294 alin. (2), art. 43 alin. (2), art. 71 alin. (1), art. 722 alin. (3) teza I, precum si neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor prevazute la art. 36 alin. (1)-(3) si art. 722 alin. (1).
Art. 752. – (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (3);
b) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (1);
c) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 22 alin. (2);
d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 25 alin. (2);
e) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 28;
f) neindeplinirea obligatiei prevazute la art. 37 alin. (1);
g) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 722 alin. (2)
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 1.000 lei la 2.500 lei cele prevazute la lit.a), b) si g);
b) cu amenda de la 2.000 lei la 3.500 lei cele prevazute la lit.c)-f)
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoane anume desemnate din cadrul Oficiului
(4) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile si dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.”

Art. II. – (1) Cererile prevazute de Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, aflate pe rolul instantelor judecatoresti la data intrarii in vigoare a prezentei legi se solutioneaza conform dispozitiilor legale in vigoare la data introducerii acestor cereri
(2) Persoanele si familiile care la data intrarii in vigoare a prezentei legi aveau copii incredintati in vederea adoptiei pot introduce cereri pentru incuviintarea adoptiei, care se solutioneaza potrivit dispozitiilor Legii nr. 273/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege
(3) Atestatul de persoana sau familie apta sa adopte, eliberat anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, isi pastreaza valabilitatea, cu conditia ca persoana sau familia atestata sa inregistreze la directie o declaratie notariala pe propria raspundere din care sa rezulte ca a locuit efectiv si continuu pe teritoriul Romaniei in ultimele 12 luni anterioare intrarii in vigoare a prezentei legi. Neindeplinirea acestei conditii intr-un termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi atrage incetarea de drept a valabilitatii atestatului
(4) Prevederile art. 131 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile numai pentru situatiile in care stabilirea filiatiei copilului fata de tata a intervenit dupa intrarea in vigoare a prezentei legi
(5) Termenul de 2 ani prevazut la art. 45 alin. (2) din Legea nr. 273/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se calculeaza incluzand si perioadele in care copilul a avut deschisa procedura adoptiei interne anterior intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. III. – In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va revizui planul individualizat de protectie a copiilor aflati in cadrul sistemului de protectie speciala si va stabili adoptia ca finalitate a acestuia, conform dispozitiilor art. 22 si 221 din Legea nr. 273/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege.

Art. IV. – In termen de 4 luni de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul, la propunerea Oficiului Roman pentru Adoptii, va aproba prin hotarare normele metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege.

Art. V. – (1) Activitatile prevazute de Legea nr. 273/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, in sarcina directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului se realizeaza numai pe baza obtinerii autorizatiei eliberate de catre Oficiul Roman pentru Adoptii
(2) Metodologia si criteriile de autorizare se elaboreaza de catre Oficiul Roman pentru Adoptii si se aproba prin hotarare a Guvernului
(3) Prevederile alin. (1) intra in vigoare la data care va fi stabilita prin hotararea Guvernului prevazuta la alin. (2).

Art. VI. – In cuprinsul Legii nr. 273/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, precum si in cuprinsul celorlalte acte normative in vigoare din domeniul adoptiei, sintagma „secretar de stat” se inlocuieste cu termenul „presedinte”.

Art. VII. – La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) Hotararea Guvernului nr. 1.436/2004 pentru defalcarea pe categorii de cheltuieli a taxei unice si fixe aferente serviciilor efectuate de Oficiul Roman pentru Adoptii in indeplinirea procedurii de adoptie internationala pe teritoriul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 869 din 23 septembrie 2004;
b) Hotararea Guvernului nr. 1.442/2004 privind serviciile si activitatile ce pot fi desfasurate de catre organismele private romane in cadrul procedurii adoptiei interne, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 873 din 24 septembrie 2004;
c) Ordinul secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 45/2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind procedura adoptiei interne, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 306 din 7 aprilie 2004;
d) art. II – V din Hotararea Guvernului nr. 645/2009 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.433/2004 privind aprobarea structurii organizatorice, a numarului maxim de posturi si a Regulamentului de organizare si functionare ale Oficiului Roman pentru Adoptii, precum si pentru infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului consultativ al Oficiului Roman pentru Adoptii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 374 din 3 iunie 2009;
e) orice alte dispozitii contrare.

Art. VIII. – Legea nr. 274/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Adoptii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 108 din 17 februarie 2010, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Dupa articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu urmatorul cuprins:

„Art. 61. – (1) In indeplinirea atributiilor ce ii revin, Oficiul este sprijinit de un Consiliu de coordonare, denumit in continuare Consiliu, organism fara personalitate juridica care functioneaza pe langa Oficiu
(2) Consiliul este alcatuit din:
a) presedintele Federatiei Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copil;
b) presedintele Asociatiei directorilor directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului;
c) presedintele Colegiului National al Asistentilor Sociali;
d) presedintele Colegiului Psihologilor din Romania;
e) reprezentantul UNICEF in Romania
(3) Consiliul are urmatoarele atributii principale:
a) avizeaza strategia, politicile si programele elaborate de Oficiu;
b) analizeaza strategia, politicile si programele elaborate de Oficiu si formuleaza recomandari cu privire la imbunatatirea acestora;
c) formuleaza propuneri privind imbunatatirea cadrului normativ in domeniu;
d) propune primului-ministru persoana ce va fi numita in functia de presedinte al Oficiului
(4) Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului se aproba prin hotarare a Guvernului.”

2. La articolul 8, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 8. – (1) Oficiul este condus de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea Consiliului. Durata mandatului presedintelui Oficiului este de 5 ani, acesta putand fi reinnoit o singura data.”

Art. IX. – Prezenta lege intra in vigoare la 4 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia dispozitiilor art. 19 alin. (5), art. 293, art. 725 alin. (3) si ale art. 75 alin. (4) din Legea nr. 273/2004, republicata, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, care intra in vigoare in 3 zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. X. – Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 788 din 19 noiembrie 2009, cu modificarile ulterioare, precum si cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANA
Bucuresti, 5 decembrie 2011.
Nr. 233.

Noua lege le oferă şansa de a adopta şi românilor stabiliţi în străinătate.

Pâna acum, puteau adopta din România doar persoanele care aveau domiciliul aici, adopţiile internaţionale putând fi realizate doar de către rudele copilului, până la gradul al IV-lea. Noua lege schimbă criteriul după care o adopţie este calificată ca fiind naţională sau internaţională în funcţie de reşedinţa obişnuită a adoptatorului. Astfel, s-a lărgit sfera persoanelor care pot adopta internaţional şi la cetăţenii români care au reşedinţă obişnuită în străinătate. Cel puţin unul dintre cei doi soţi trebuie să fie şi cetăţean român. Ei vor urma demersurile adopţiei internaţionale, pentru că domiciliul copilului va fi mutat în altă ţară”, detaliază av.Coltuc Marius pentru evz.ro.



Copilul care va avea această şansă va fi dintre cei care nu şi-au găsit o familie în România timp de doi ani. Asta pentru că, potrivit noii legi, deschiderea procedurii adopţiei este valabilă doi ani, şi nu unul, cum se întâmpla în trecut. În plus, noua legislaţie obligă familia adoptivă să vină în România pentru a sta 30 de zile cu copilul, după care se poate încheia adopţia.

Copiii din centrele de plasament au de acum şanse mult mai mari să ajungă lângă părinţi care îi doresc

De acum, atât copiii, cât şi părinţii nu vor mai trebui să stea la „mila” instanţelor care întârziau foarte mult procedura. „Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial acum patru luni şi a intrat în vigoare pe 7 aprilie. Cele mai semnificative modificări fac referire la instituirea unor termene precise în care procedurile trebuie să se desfăşoare. Era

nevoie de aceste modificări deoarece termenele erau uneori mult prea lungi, iar unii copii nu mai ajungeau să fie adoptaţi niciodată”, a explicat Ramona Popa, reprezentant al Oficiului Român pentru
Adopţii. Până acum, activitatea ineficientă a autorităţilor a lăsat în sistem 19.000 de tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani.

Şi părinţii privesc cu ochi buni noua legislaţie. „Noua lege vine în ajutorul copiilor, dar şi al familiilor. Astfel, copiii vor deveni mai uşor adoptabili, iar părinţii vor putea să-şi întregească familia mai repede”, este de părere Dana Pluhovici, o mămică adoptivă din Bucureşti, dar şi preşedintele Asociaţiei „Ador Copiii”.

 „Reguli” noi pentru instanţe

Odată intrat în sistemul de protecţie, după ce a eşuat demersul de integrare în familia lui naturală, copilul are nevoie să fie declarat adoptabil pentru a putea fi plasat în alt cămin. Până acum nu existau termene precise în care aceste demersuri să se facă şi totul putea dura ani de zile. „Potrivit noii legi, dacă a trecut un an de la instituirea măsurii de protecţie, iar părinţii se dovedesc a fi total dezinteresaţi de reintegrarea copilului, atunci, acesta poate fi declarat adoptabil.

Copiii ai căror părinţi declară de la început că nu vor să-i crească trebuie să dea o declaraţie. După ce au trecut 60 de zile de la ultima declaraţie a părinţilor şi a rudelor până la gradul IV care au putut fi găsite, copilul va putea fi declarat adoptabil”, completează Ramona Popa. În cazul micuţilor cu părinţi necunoscuţi, se poate înainta dosarul instanţei în 30 de zile de la emiterea certificatului de naştere, pentru ca ei să fie declaraţi adoptabili.

În plus, cazurile care intră sub incidenţa legii adopţiilor vor fi judecate în maximum 10 zile. Până acum, termenele proceselor erau stabilite de judecători în funcţie de programul instanţei. Tot în 10 zile se vor redacta şi hotărârile.

Testul ADN şi retragerea atestatului

O altă noutate a legii se referă la introducerea testului ADN. Existau unele situaţii în care un bărbat recunoştea copilul unei alte femei (de regulă minoră) ca fiind al lui, iar soţia bărbatului accepta situaţia şi îl adopta. „Avem suspiciuni că, dintre cele câteva zeci de astfel de adopţii care au fost încheiate, o parte au la bază o recunoaştere în fals a paternităţii. Mai mult, o adopţie realizată în acest mod eludează etapele procesului şi poate afecta în timp atât familia adoptivă, cât şi copilul”, mai spune Ramona Popa.

O altă noutate îi priveşte pe părinţi. Atestatul de familie adoptivă poate fi retras dacă se dovedeşte că datele declarate au fost false, că au fost ascunse informaţii despre familie ori dacă se constată că membrii familiei s-au implicat direct în căutarea unui copil.

Mai mult, au fost introduse şi câteva interdicţii. Astfel, nu pot deveni părinţi adoptivi cei care au fost condamnaţi definitiv pentru infracţiuni contra persoanei sau a familiei, pentru trafic de persoane, pentru trafic şi consum ilicit de droguri. Nu pot adopta nici cei care au fost decăzuţi din drepturile părinteşti.

Şanse pentru românii din străinătate

În condiţiile în care România interzice adopţiile internaţionale, noua lege le oferă şansa de a adopta şi românilor stabiliţi în străinătate. „Pâna acum, puteau adopta din România doar persoanele care aveau domiciliul aici, adopţiile internaţionale putând fi realizate doar de către rudele copilului, până la gradul al IV-lea. Noua lege schimbă criteriul după care o adopţie este calificată ca fiind naţională sau internaţională în funcţie de reşedinţa obişnuită a adoptatorului. Astfel, s-a lărgit sfera persoanelor care pot adopta internaţional şi la cetăţenii români care au reşedinţă obişnuită în străinătate. Cel puţin unul dintre cei doi soţi trebuie să fie şi cetăţean român. Ei vor urma demersurile adopţiei internaţionale, pentru că domiciliul copilului va fi mutat în altă ţară”, detaliază Ramona Popa.

Copilul care va avea această şansă va fi dintre cei care nu şi-au găsit o familie în România timp de doi ani. Asta pentru că, potrivit noii legi, deschiderea procedurii adopţiei este valabilă doi ani, şi nu unul, cum se întâmpla în trecut. În plus, noua legislaţie obligă familia adoptivă să vină în România pentru a sta 30 de zile cu copilul, după care se poate încheia adopţia.

Un articol mai puţin obişnuit face referire la obligativitatea părinţilor de a informa copilul că este adoptat. „Părinţii pot primi consiliere despre cum să facă acest lucru. Am introdus acest articol pentru că există şi familii care nu doresc să spună copilului că a fost adoptat, iar acest lucru încalcă dreptul lui la identitate”, completează Popa.

Până acum, adopţia succesivă era interzisă, însă acum există o excepţie. Dacă părintele adoptiv este singur, dar are o relaţie stabilă, iar partenerul dovedeşte că s-a implicat în creşterea şi îngrijirea copilului cel puţin cinci ani, cel mic poate fi adoptat şi de acesta, în baza unei declaraţii în faţa notarului.

Etapele adopţiei interne

– Întâlnirea de informare.
– Depunerea cererii de evaluare pentru obţinerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte.
– Depunerea actelor necesare, care se anexează la cererea de evaluare socială şi psihologică.
– Pregătirea pentru asumarea în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte.
– Eliberarea atestatului.
– Potrivirea copil-persoană/familie adoptatoare.
– Încredinţarea în vederea adopţiei.
– Încuviinţarea adopţiei.
– Monitorizarea postadopţie.

Lacunele legislative au măcinat nervii părinţilor

Până acum, adopţiile necesitau multă răbdare din partea părinţilor. Pe lângă neliniştea inerentă dată de apariţia unui copil, procedura interminabilă le măcina nervii oamenilor. „Eu şi soţul meu ne-am îndreptat spre adopţie în 2008 şi am depus dosarul în ianuarie 2009, iar în aprilie am primit atestatul. În septembrie am cunoscut-o pe Antonia, care avea aproape 5 ani. Certificatul Antucăi a fost eliberat abia în septembrie 2010″, îşi aminteşte Dana Pluhovici demersurile prin care a trecut în dorinţa de a adopta un copil. „Pe lângă emoţiile inevitabile, eram dată peste cap şi de termenele instanţei. Ce m-a deranjat cel mai mult a fost timpul în care a fost redactată hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei. Termenul era 22 mai şi am primit-o abia la începutul lui septembrie”, îşi aminteşte mămica.

Ea mai spune că a cunoscut cazuri mult mai nefericite, cu familii care aşteaptă atestatele chiar şi opt luni sau cu persoane cărora nu le-a fost prezentat niciun copil la mai bine de trei ani de când au primit atestat.

Dorinţa Danei de a-şi întregi familia a fost mai puternică decât piedicile sistemului, chiar dacă a trăit momente dureroase. „În primele săptămâni a fost foarte dificil. Fiind destul de mare, Antonia, care a stat cu un asistent maternal de care era ataşată, a simţit că este abandonată a doua oară şi respingea tot ce făceam eu. Îmi spunea foarte clar «Tu nu eşti mama mea!», iar dacă mă vedea că-i pregătesc de mâncare nu se atingea de ea”, povesteşte emoţionată Dana, care subliniază că acum fetiţa s-a schimbat radical şi este cu adevărat fericită.

Totul despre adoptie Romania!

  • Ce este adopţia? Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legatura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.
    Vezi art. 1 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei

 

  • Care este criteriul definitoriu pentru clasificarea adopţiei în România? Criteriul definitoriu pentru clasificarea adopţiei în România îl reprezintă domiciliul atât al adoptatorului sau familiei adoptatoare cât şi cel al adoptatului.
    Vezi art.3, lit. c si d. din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei
  • Care este procedura adopţiei in România? A. Procedura adopţiei interne
    a.) adopţia unei persoane majore ;
    Vezi art. 5, alin. 3, art. 20, lit. a, art.29, alin. 1, lit. a, art. 34, art. 35 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;

    b.) adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv (adopţia în familie) ;
    Vezi art. 20, lit. b, art. 14, art. 15, alin. 2, art. 16, alin. 2, art. 17, alin. 2 si 3, art. 20, lit. b, art. 29, lit. b, art. 34, art. 35 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;

    c.) adopţia unui copil pentru care s-a instituit o măsura de protecţie specială (plasamentul) sau pentru care s-a instituit tutela;
    • Deschiderea procedurii adopţiei interne ;
    • Încredinţarea în vederea adopţiei ;
    • Încuviinţarea adopţiei ;
    • Atestarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare ;
    Vezi Capitolul III, sectiunile 1, 2, 3, 4 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei ;

    B. Procedura adopţiei internaţionale Adopţia internaţională a copilului care are domiciliul în România poate fi încuviinţată numai în situaţia în care adoptatorul sau unul dintre soţii din familia adoptatoare care domiciliază în străinătate este bunicul copilului pentru care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei interne.
    Vezi art. 39 si Capitolul IV, sectiunile 1, 2, 3 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei

  • Care sunt actele necesare adopţiei? Actele necesare adopţiei sunt urmatoarele :
    Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte:
    a) certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată;
    b) certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică;
    c) atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare;
    d) hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare în vederea adopţiei;
    e) certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată;
    f) certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată;
    g) cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare;
    h) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris;
    i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimţământului părinţilor fireşti, în măsura în care nu s-a pronunţat anterior o hotărâre judecătorească de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne a copilului
    Vezi art. 35 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei
  • Este posibila adopţia între fraţi? Legiuitorul român a stabilit ca şi condiţie de fond faptul că adopţia între fraţi este interzisă.
    Vezi art. 8, alin. 1 din Legea nr. 273/2004 prvind regimul juridic al adopţiei

Soarta copiilor care aşteaptă o familie ar trebui să se schimbe, odată cu intrarea în vigoare a noii legi privind adopţiile

Noile modificări aduse în lege grăbesc deschiderea procedurilor de adopţie ceea ce va determina şi creşterea numărului de copii care vor avea o nouă familie.Dacă până acum erau adoptaţi, în medie 1000-1800 de copii, autorităţile speră ca noile prevederi să faciliteze adopţia a peste 2.500 de copii pe an.

 

De cele mai multe ori, procedurile greoaie făceau ca cei mici să fie declaraţi adoptabili mult prea târziu. În România aproape 40.000 de copii nu au o familie, iar jumătate dintre aceştia trăiesc în orfelinatele.
Iată principalele noutăţi

1. Copii adoptabili într-o lună

Noile modificări promit multe, în special grăbirea procesului rin care un copil este declarat adoptabil. Dacă până acum deziteresul părinţilor biologici însemna condamnarea copiilor la o lungă aşteptare, acum cei mici pot fi daţi unei familii care îi doreşte.

În cazul copiilor care înregistraţi cu părinţi recunoscuţi, micuţii vor deveni adoptabili în termen de 30 de zile de la eliberarea certificatului de naştere.Când părinţii declară în scris că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, iar rudele până la gradul patru nu au putut fi găsite, cel mic este declarat adoptabil în două luni.

De asemenea, copii pot deveni adoptabili, la un an după intituirea măsurii de protecţie specială în cazul în care atât părinţii cât şi rudele până la gradul patru nu pot fi găsite ori nu colaborează.

2. Românii din Italia, Spania, Franţa şi Israel vor putea adopta un copil în curând

Autorităţile spun că, până la jumătatea acestui an românii din afara ţării vor putea adopta un copil din România, chiar dacă nu sunt rude. Mai mult, este necesar ca doar unul dintre soţii familiei să fie cetăţean român pentru a putea înfia un copil din ţară. Trebuie doar să dovedească posibilitatea de a locui permanent în statul respectiv, dar şi să poată sta cel puţin 30 de zile în România, pentru a relaţiona cu copilul. Dosarele vor fi depuse la autorităţile acrediatate de statul român. În acest moment negocierile sunt avansate cu ţări precum Italia, Spania, Israel, dar şi Franţa.

3. Părinţii obligaţi să le spună copiilor că sunt adoptaţi

„Copii au dreptul la propria identitate”, susţin autorităţile, iar părinţii vor fi obligaţi să le spună că sunt adoptaţi. Noile prevederi impun ca cei mici să afle despre situaţia lor gradual, de la vârste mici.

4. Fără copii de închiriat

„Sistemul de adopţii nu este un sistem de leasing. Dacă nu ne place copilul îl dăm înapoi. Cei care doresc să adopte un copil trebuie să accepte rigorile impuse şi responsabilităţile care vin odată cu luarea unei astfel de hotărâri. De accea vom lua măsuri pentru a ne asigura că între familii şi copil există un grad ridicat de copatibilitate”, explică Bogdan Panait.

5. Copii repartizaţi de un soft

Prima etapă va fi verificarea teoretică a gradului de compatibilitate. Toate datele celor care îşi doresc un copil, dar şi a celor mici vor fi introduse într-un registru electronic, iar un soft, special conceput va stabili care este cea mai potrivită familie pentru un anumit copil. Astfel, se va ţine cont de solicitarea făcută de familie, în care se menţionează clar cum îşi doresc să fie copilul(vârstă, sex, etnie), dar şi de locul unde se va aface adopţia sau chiar de momentul în care a fost depusă cererea de adopţie.

Acestă potrivire teoretică va continua şi la nivelul judeţelor, urmând întâlnirea copilului cu potenţialii părinţi. Abia apoi copilul va fi încredinţat familiei în vederea adopţiei.

 

Casa de avocatura Coltuc a infiintat departamentul „Adoptii” in cadrul casei

Pe acest subiect avocatul titular Coltuc Marius Vicentiu a acordat un interviu agentiei de presa Mediafax.Pe langa infiintarea acestui departament puteti scrie si comenta pe rubrica special creata pe www.coltuc.ro/blog „Dosare noua lege adoptie”

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Ce trebuie sa cuprinda un dosar de adoptie in 2012

In medie, in Romania, un copil parasit isi gaseste adapost intr-un centru de plasament pentru sase ani. Pentru altii, forma de plasament se permanentizeaza. Iar la maturitate, tinerii parasesc sistemul un un grav handicap social, devenind in acest fel dependenti de centrul de plasament. In acest moment, in Romania sint peste 19.000 de tineri care au depasit

virsta de 18 ani, deci nu mai pot sta in centrele de plasament, si pentru care statul inca nu are vreo solutie. O parte dintre ei pleaca din sistem, dar nu au capacitatea de a se integra in societate, iar altii nici nu parasesc sistemul, devenind dependenti de aceasta forma de protectie.
Directorii generali ai directiilor de asistenta sociala si protectia copilului din tara s-au intilnit la Brasov cu reprezentantii Oficiului Roman de Adoptii, dar si cu ministrul Muncii, Claudia Boghievici. Unul dintre subiectele abordate a fost cel al legii adoptiilor care va intra in vigoare in aprilie. „Noua lege a adoptiilor va intra in vigoare pe 7 aprilie. Legea este de mult timp asteptata mai ales ca sistemul de stat este foarte aglomerat. Prin aceasta lege se va micsora numarul de zile petrecut de un copil in sistem, se va simplifica procesul de adoptie si numarul adoptiilor va creste. Se va usura procesul, iar copiii vor deveni mult mai repede adoptabili”, a explicat Ramona Popa, directorul cabinetului Secretarului de Stat in cadrul Oficiului Roman pentru Adoptii. Ea a precizat ca legea instituie termene mult mai clare si mai precise in cazul dosarelor de adoptie.

Orice copil abandonat poate fi adoptat

Noua lege va declara adoptabil orice copil ai carui parinti nu sint identificati. Dosarul copilului este inaintat instantei de adoptii la 30 de zile de la data eliberarii certificatului de nastere, copilul devenind imediat adoptabil. Pentru copiii care au parinti cunoscuti si alte rude, dar care nu doresc sa aiba grija de el, legea prevede ca dosarul de adoptie sa se finalizeze in 60 de zile de la ultima declaratie prin care se refuza responsabilitatea asupra copilului. Sint obligate sa dea declaratii toate rudele copilului, pina la gradul IV, pentru ca, potrivit legislatiei, orice copil are dreptul de a trai si a creste in familie, iar autoritatile trebuie sa faca eforturi sa integreze copilul in familie. O alta categorie de minori care devin adoptabili sint cei din centrele de plasament, acestia fiind cei mai multi copii abandonati. In cazul multora dintre ei, parintii nu sint de acord sa-i dea spre adoptie, insa legea prevede ca acesti minori sa poata fi infiati daca timp de un an parintii nu au facut nimic sa-i reintegreze in familie, nu au cooperat cu autoritatile si nu au creat nici macar premisele reintegrarii copilului in familie. Si in cazul lor, dupa un an, dosarele vor ajunge in instanta, copiii fiind declarati liberi la adoptie. „Din momentul in care copilul devine adoptabil, se va incerca mai intii o potrivire teoretica cu parinti care au certificat de parinti adoptivi, dupa care se trece la potrivirea practica. Aceasta poate dura destul de mult timp pentru ca familia si copilul trebuie sa se acomodeze”, a mai spus Ramona Popa.
In cadrul discutiilor cu ministrul s-au ridicat si alte probleme, fiecare director prezentind situatiile cu care se confrunta. „A fost vorba de o discutie informala cu sefii acestor institutii (DGASPC – n.r.). Fiecare directie in parte a comunicat ce probleme are, acestea au fost notate. Se vor constitui grupuri de lucru in cadrul ministerului care se vor ocupa de fiecare dintre acestea. S-au notat probleme legate de adoptii, contractele de munca si altele, acestea urmind sa fie solutionate pentru ca sistemul sa functioneze mai bine”, a spus Liviu Iolu, purtatorul de cuvint al Ministerului Muncii.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!