Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Dosare DNA 2012 – 2013

de

Luni, 7 ianuarie, pe site-ul DNA a fost postat un buletin de presa privind cauzele finalizate de catre procurorii institutiei pe parcursul lunii decembrie a anului 2012.In cadrul buletinului informativ se arata:

“Biroul de Informare si Relatii Publice a intocmit o sinteza a cauzelor finalizate de procurorii anticoruptie in luna decembrie 2012, referitoare la infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, altele decat cele deja mediatizate prin intermediul comunicatelor de presa, in care procurorii au constatat prejudicii in valoare totala de aproximativ 2.592.440 euro.”

Condamnări definitive

12 decembrie 2012 18 hotărâri judecătorești, 32 inculpați condamnați
07 decembrie 2012 Fraudare fonduri APIA 41.000 euro
07 decembrie 2012 Viceprimar municipiu 4 ani închisoare
04 decembrie 2012 Director fabrică 6 ani închisoare
29 noiembrie 2012 Şef secţie penitenciar Rahova

 

Avocat penal hackeri -Explozie de Criminalitate Informatica in 2012!

de

Crimnalitatea informatica este reglementata
de legea 161/2003 conform careia:

A) Constituie infractiune (art. 42 alin.(1)) ” accesul fara drept la un sistem informatic “. Fapta este mai grava daca ” este savarsita in scopul obtinerii de date informatice ” (alin. (2)). De asemenea, fapta prevazuta de alin. (1) sau (2) are o gravitate sporita daca ” este savarsita prin incalcarea masurilor de securitate ” (alin. (3)).

Obiectul juridic special al acestei infractiuni il constituie relatiile sociale referitoare la securitatea sistemelor informatice, fie ca sunt de interes si utilitate publica, fie ca apartin sferei de interes privat.

Obiectul material al infractiunii il constituie chiar sistemul informatic atacat (prin “sistem informatic” se intelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate sau aflate in relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic).

Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana fizica ce intruneste conditiile de varsta si responsabilitate, prevazute de legea penala.

Infractiunea este susceptibila de participatie penala in toate formele sale – coautorat, instigare si complicitate.

Subiectul pasiv este persoana fizica sau juridica careia i s-a cauzat in acest mod un prejudiciu.

Latura obiectiva. Elementul material prin care se realizeaza infractiunea consta intr-o actiune si anume, “accesul fara drept” la un sistem informatic.

Pentru existenta infractiunii, fapta trebuie comisa “fara drept” si trebuie sa fie indreptata impotriva unui “sistem informatic”, asa cum este el definit de art. 35 alin. (1) lit. a). Pentru existenta variantei agravante, este necesara indeplinirea unei conditii legate de scopul savarsirii infractiunii, si anume, “pentru obtinerea de date informatice” (art. 35 alin. (1) lit. d)).

“Prin date informatice se intelege orice reprezentare a unor fapte, informatii sau concepte intr-o forma care poate fi prelucrata printr-un sistem informatic. In aceasta categorie se include si orice program informatic care poate determina realizarea unei functii de catre un sistem informatic”. Fapta reprezinta o gravitate deosebita daca a fost savarsita prin incalcarea masurilor de criminalitate . Prin “masuri de securitate”, se intelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate, cu ajutorul carora accesul la un sistem informatic este restrictionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori).

Prin “acces” intelegem “a programa, a executa un program, a intercepta, a instrui, a comunica cu …, a depozita/arhiva/stoca) in …, a recupera date din sau in oricare alta folosinta a unei surse oferita de computere, incluzand date sau programe pentru computere, sisteme de computere, retele de computere sau baze de date”.

Legea precizeaza sfera persoanelor care actioneaza “fara drept”, adica persoane care se afla in una din urmatoarele situatii: nu sunt autorizate in temeiul legii sau al unui contract, depasesc limitele autorizarii, nu au permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente potrivit legii sa o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic, ori de a desfasura cercetari stiintifice sau de a efectua orice alta operatiune intr-un sistem informatic.

Urmarea imediata consta intr-o stare de pericol generata prin accesul nepermis la un sistem informatic si chiar printr-o paguba de natura materiala, daca in urma acelui acces s-au produs titularului sistemului informatic prejudicii.

Raportul de cauzalitate rezulta ex re .

Latura subiectiva – fapta poate fi savarsita prin intentie directa sau indirecta.

Forme –infractiunea este susceptibila de tentativa, care se pedepseste (art. 47).

Modalitati – fapta poate fi savarsita printr-o multitudine de modalitati faptice.

Sanctiuni: fapta prevazuta de alin. (1) se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cea prevazuta la alin. (2) se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, iar varianta cea mai grava se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

avocat dna-Dragnea şi complicii săi bagă procurorii în anchetă

de

Pe măsură ce DNA strânge probe solide împotriva baronului PSD, Parlamentul se pregătește să-i tragă la răspundere pe procurori. DNA a început urmărirea penală împotriva a 67 de persoane, în total

Preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi ale judeţelor Teleorman, Vrancea şi Gorj – 49 de persoane -, au fost puşi sub acuzare de către procurorii DNA în dosarul secretarului general al PSD, Liviu Dragnea. Procurorii spun că aceştia ar fi înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsificate. Alţi 18 membri ai PSD sunt acuzaţi că s-au înscris, la referendum, ca observatori din partea Asociaţiei „Ţara Noastră”.

Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 au declarat, mincinos, contrariul. PSD-iştii deghizaţi în observatori ar fi comunicat, în fiecare oră, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenţa la vot în secţiile respective. Rapoartele erau trimise către numărul 1855, care era parte dintr-un sistem IT controlat de Liviu Dragnea. Astfel, baronul PSD ştia în timp real care este prezenţa la vot.

Un exemplu de fraudă, în judeţul Teleorman, este înregistrat la secţia de votare nr. 167 din Turnu Măgurele. Deşi nu este o zonă turistică, aici s-a bătut recordul la turism electoral. Astfel, în timp ce pe listele electorale permanente au votat doar şase persoane, pe listele suplimentare au votat la referendum 800 de „turişti”.

Presiuni asupra Justiţiei

În timp ce ancheta DNA avansează rapid, senatorii fac zid în jurul celor urmăriţi penal de procurori şi au decis înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă care să îi verifice tocmai pe procurorii ce au instrumentat dosarele de fraudă. Conform PSD-istului Toni Greblă, inclusiv Laura Codruţa Kovesi şi Daniel Morar vor fi obligaţi să dea socoteală. Şi Victor Ponta a dezavuat, din nou, anchetele procurorilor.

Mehedinţi, fraude de top

Seria preşedinţilor de secţii de votare puşi sub acuzare pentru fraude electorale la referendum a fost deschisă de judeţul Mehedinţi. PSD-istul Adrian Duicu (foto), preşedintele CJ Mehedinţi, a reuşit să-şi ducă judeţul pe locul doi pe ţară la prezenţa la vot.

Cei trei preşedinţi de secţii de votare, din Drobeta Turnu-Severin, Orşova şi Gârla Mare, ar fi crescut fraudulos numărul de voturi prin întocmirea unor liste electorale de alegători care conţinea menţiuni false şi ar fi tolerat turismul electoral.

 

Probleme la plati online cu cardul

de

Teoretic, clientii pot solicita oricand bancii care le-a emis cardul rambursarea banilor, daca au fost victima unei fraude online, daca nu au primit produsele comandate sau daca acestea sunt deteriorate.

„Posesorul cardului trebuie doar sa prezinte bancii emitente o dovada a tranzactiei, cum ar fi confirmarea comenzii online primite de la comerciant pe e-mail“, spune Catalin Cretu, general manager Romania, Visa Europe.

Practic insa, exista o serie de limitari si departajari. Separatia se leaga, in primul rand, de sumele pe care bancile sunt dispuse sa le ramburseze in cazul unei tranzactii online nereusite sau al unei fraude. Astfel, cele mai accesibile plati ramburs (chargeback) sunt in limita a 100 de lire sterline (circa 550 de lei).

Hackerul Tinkode, ridicat de DIICOT pentru ca a spart serverele Armatei americane

de

Razvan Manole Cernacianu, de 20 de ani, a fost identificat de autoritatile judiciare americane, impreuna cu cele romane, ca fiind hackerul TinKode. Acesta este suspectat ca atacat serverele Armatei Statelor Unite, ale NASA (National Aeronautics and Space Administration) si Pentagonului (sediul central al Departamentului Armatei).

„Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Structura Centrala efectueaza cercetari fata de o persoana in varsta de 20 de ani, din municipiul Timisoara, sub aspectul savarsirii infractiunilor de acces fara drept la sisteme informatice, prin incalcarea masurilor de securitate si in scopul obtinerii de date informatice, transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic si perturbarea grava a functionarii unui sistem informatic”,se arata intr-un comunicat dat publicitatii de DIICOT.

Hackerul ar fi accesat fara drept mai multe servere apartinand armatei americane, pentru a obtine date confidentiale. Datele au fost copiate si transferate in mod neautorizat in propriul sistem informatic. Ulterior, tanarul a divulgat datele respective prin intermediul unui jurnal tip blog si pe un site web.

Conform DIICOT, „invinuitul a compromis si server-ul web apartinand National Aeronautics and Space Administration (NASA). In sarcina invinuitului se mai retine ca a accesat in mod neautorizat, lansand atacuri informatice asupra sistemului informatic si paginii de web apartinand Guvernului SUA, respectiv Departamentului de Aparare – Pentagon”.

Cercetarile sunt realizate cu sprijinul ofiterilor de politie judiciara din cadrul DCCO, in timp ce suportul tehnic si de informatii este asigurat de catre DOS

23 persoane acuzate de frauda informatica au fost eliberate

de

Operatiunea in care acestia au fost arestati este recunoscuta de catre Procurorul-Sef al DIICOT, Codrut Olaru, drept cea mai importanta operatiune derulata in materia criminalitatii informatice pana in momentul de fata.

Dupa efectuarea a peste 117 perchezitii domiciliare pe raza mai multor municipii, la sediul DIICOT au fost aduse aproximativ 90 de persoane fata de care s-a inceput urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor de frauda informatica, constituirea unui grup infractional organizat si inselaciune in conventii cu consecinte deosebit de grave.

Cele trei grupari transfrontaliere au produs un prejudiciu de pana la 20 miilioane de dolari, insumand un numar de 1.000 victime.

Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, in sarcina inculpatilor s-a retinut ca, in perioada anilor 2009-2011, prin postarea unor anunturi fictive de vanzare a unor bunuri inexistente in realitate (autoturisme, motociclete, ambarcatiuni usoare, produse electronice), au indus si mentinut in eroare mai multi cumparatori on-line, in cadrul platformelor de comert electronic www.eBay.com si www.craigslist.org, carora le-au fost transmise informatii false cu privire la realitatea anunturilor, modalitatea de achizitie, plata produselor si identitatea vanzatorului. Sumele de bani platite de persoanele inselate au fost colectate din strainatate (cel mai adesea de pe teritoriul SUA) cu folosirea de identitati false de catre membrii grupului si mai apoi retransmise in Romania prin intermediul transferurilor rapide.

In documentarea informativ-operativa a cauzei, procurorii DIICOT au colaborat cu ofiterii US Secret Service si FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti.

Sursa: Agerpres

Grup infractional specializat in contrafacerea bancnotelor anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Brasov si Biroul Teritorial Satu Mare au procedat la destructurarea a doua importante grupuri infractional organizate specializate in contrafacerea si punerea in circulatie

 

de bancnota romaneasca si alte valute straine.

In acest scop, pe raza municipiului Brasov sunt in curs de derulare un numar de 18 la locuintele celor 19 membri ai gruparii, in vederea retinerii acestora si a ridicarii mijloacelor materiale de proba. Documentarea probatorie realizata pana la aceasta data a stabilit ca inculpatii falsificau cu predilectie, bancnote din cupiura de 100 RON, 50 EURO, lei moldovenesti si, posibil yuani chinezesti.

Anterior, la data de 19 iulie 2011, pe raza judetului Satu Mare au fost depistati in flagrant inculpatii VINT GEORGEL-ANDREI, BOROS OTTO-ANDREI, NEGREA SEBASTIAN-VIOREL, VIDREAN CLAUDIU si BICAZAN DOINA- MANUELA, in timp ce puneau in circulatie mai multe bancnote din cupiura de 50 EURO si 100 forinti.

In urma perchezitiilor domiciliare efectuate la locuintele inculpatilor au fost ridicate aparatura electronica, substante si alte instrumente folosite la contrafacerea bancnotelor.

Urmare a propunerii formulate de procurorii D.I.I.C.O.T., cei 5 inculpati au fost arestati preventiv pentru 29 de zile, de catre Tribunalul Satu Mare, pentru savarsirea infractiunilor de aderare si sprijinire a unui organizat in vederea savarsirii de infractiuni, prev. si ped. de art. 7 din Legea 39/2003, falsificare de moneda, prev si ped. de art. 282 alin. 2 C.p. si art. 284 C.p., inselaciune prev. si ped. de art.  215 alin. 2 C.p.

Operatiunile au fost realizate impreuna cu ofiteri de politie judiciara din cadrul B.C.C.O. Brasov si S.C.C.O. Satu Mare.

Sursa:

DIICOT: 90 de persoane, urmarite penal pentru o frauda de 20 milioane de dolari anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) – Structura Centrala, Serviciul Teritorial Craiova si Biroul Teritorial Gorj au efectuat peste o suta de perchezitii in vederea destructurarii unui grup de hackeri, fata de 90 de

 

 

persoane fiind inceputa urmarirea, informeaza DIICOT. Frauda comisa se ridica la aproximativ 20 milioane dolari.

Procurorii urmaresc astfel destructurarea a trei grupuri infractionale organizate, specializate in comiterea de fraude informatice pe site-urile de comert electronic. In acest scop, se efectueaza un numar de 117 perchezitii domiciliare pe raza municipiilor Bucuresti, Craiova, Tg. Jiu, Timisoara, Ramnicu-Valcea, Zimnicea, Alexandria, Resita si Pitesti, in vederea retinerii membrilor grupurilor infractionale si a ridicarii mijloacelor materiale de proba.

Conform DIICOT, in sarcina inculpatilor s-a retinut ca in perioada anilor 2009-2011, prin postarea unor anunturi fictive de vanzare a unor bunuri inexistente in realitate, precum autoturisme, motociclete, ambarcatiuni usoare, produse electronice), au indus si mentinut in eroare mai multi cumparatori on-line, in cadrul platformelor de comert electronic www.eBay.com si www.craigslist.org, carora le-au fost transmise informatii false cu privire la realitatea anunturilor, modalitatea de achizitie, plata pretului, identitatea vanzatorului.

Sumele de bani aferente pretului platit de victime au fost colectate din strainatate, cel mai adesea de pe teritoriul SUA, cu folosirea de identitati false de catre membrii grupului si mai apoi retransmise in Romania prin intermediul transferurilor rapide catre persoane afiliate grupului cu acest scop.

In aceasta modalitate au fost induse in eroare aproximativ 1000 de victime, prejudiciul total ridicandu-se la aproximativ 20 milioane de dolari.

Urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor de frauda informatica a fost inceputa fata de 90 de persoane care urmeaza a fi conduse la sediul DIICOT.

Procurorii DIICOT au colaborat cu ofiterii US Secret Service si FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucuresti in vederea documentarii cauzei.

Licitatiile false organizate pe internet, cele mai intalnite cazuri de criminalitate informatica anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Seful serviciului de Combatere a Criminalitatii Informatice din cadrul Inspectoratul General al Politiei Romane (), , a declarat la un seminar pe tema securitatii tranzactiilor cu cardul, ca cele mai intalnite cazuri de sunt licitatiile false organizate

 

 pe internet, urmate de furturile de la ATM-uri si de cele prin scheme de phishing.

Potrivit reprezentantului IGPR, anul trecut, a fost rezolvat unul din cinci cazuri de crima informatica.

Sursa: EVZ

30 de persoane au fost trimise in judecata pentru savarsirea de infractiuni informatice anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Bucuresti au dispus trimiterea in judecata a 30 de inculpati, avand varste cuprinse intre 19 si 42 de ani, urmare a destructurarii unui grup infractional organizat,

 

specializat in savarsirea de .

In fapt, se retine ca, in perioada octombrie 2009 – februarie 2010, inculpatii , recidivist si au constituit un grup infractional organizat, la care au aderat peste 40 de persoane, in scopul savarsirii de infractiuni informatice, prin atacuri asupra unor sisteme informatice si prin folosirea frauduloasa a datelor informatice, obtinand in acest mod beneficii materiale substantiale.

Inculpatii au accesat fara drept sisteme informatice apartinand furnizorilor de servicii telefonie prin Internet din tari precum Romania, Rusia, China, Australia, Peru, prin folosirea unui program scanner in scopul obtinerii datelor ( user si parola pentru contul Voip) si au initiat apeluri de pe conturile VoIP catre numerele cu suprataxa din tari precum Austria, Zimbabwe, Bulgaria, Somalia.

Pentru apelarea numerelor cu suprataxa, membrii gruparii au obtinut bonusuri, in functie de numarul de minute si valoarea apelului pe minut (cu titlu de exemplu, la un tarif de 1 euro/ minut, castigul era de 0,10 euro).

In cursul lunii februarie 2010, liderii gruparii, inculpatii Zlate Catalin si Ciuvat Cristian au constituit o societate comerciala, avand sediul in Belize, si au incheiat direct contracte cu detinatori de numere cu suprataxa, obtinand astfel un procent mult mai mare din valoarea apelului, prin eliminarea intermediarilor.

Totodata, inculpatii au utilizat aceasta societate in scopul disimularii originii ilicite a sumelor de bani rezultate din activitatea infractionala desfasurata.

Membrii gruparii au efectuat, in maniera descrisa, milioane de apeluri catre numere cu suprataxa din diverse state.

Valoarea totala a prejudiciului creat este de 11.000.000 de USD. Din aceasta suma, peste 500.000 USD reprezinta beneficiul realizat de catre inculpatii trimisi in judecata.

In sarcina inculpatilor, procurorii D.I.I.C.O.T. au retinut savarsirea infractiunilor de initiere, constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat prev. de art. 7 alin. 1,3 din Legea nr. 39/2003, spalare de bani prev. de art. 23 alin. 1 lit. a,b,c din Legea nr. 656/2002 , acces fara drept la un sistem informatic in scopul obtinerii de date informatice prin incalcarea masurilor de securitate prev. de art. 42 alin. 1 2,3 din Legea nr. 161 /2003 , detinerea fara drept a unui program informatic in scopul savarsirii uneia din infractiunile prev. de art. 42 – 45, prev. de art. 46 alin.2 din Legea nr. 161/2003 si cauzarea unui prejudiciu patrimonial prin introducerea de date informatice in scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Cauza a fost trimisa spre competenta solutionare Tribunalului Bucuresti.

Sursa:

Grup infractional specializat in fraude cu carti de credit, destructurat anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova au efectuat 8 perchezitii domiciliare in municipiul Craiova(6), municipiul Bucuresti(1), Zimnicea(1), in vederea destructurarii unui grup infractional organizat, specializat in savarsirea de si

 

 

de credit.

In fapt, se retine ca liderul grupului infractional organizat, invinuitul  , confectiona aparatura de skimming, destinata montarii la bancomate din tara si strainatate, in scopul obtinerii frauduloase a datelor de pe cardurile bancare.

Invinuitii Posulescu Adrian, si Poenaru Covaci Junior vindeau aparatura de skimming  la pretul de 3000 euro/ dispozitiv sau o inchiriau in schimbul unui procent de 50% din numerele de card obtinute in mod fraudulos.

La data de 18 mai 2011, invinuitul Ganescu Decebal Simion a fost depistat in flagrant delict, in municipiul Craiova, avand asupra sa un dispozitiv de skimming confectionat artizanal.

Invinuitii Ganescu Decebal-Simion, Capotescu Gheorghe Laurentiu, Posulescu Adrian si Poenaru Covaci Junior au fost condusi la sediul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism in vederea audierii.

Cercetarile au fost efectuate  impreuna cu ofiteri din cadrul  B.C.C.O. Craiova si lucratori din cadrul SPIR.

Suportul tehnic si informativ a fost asigurat de catre S.O.S. Craiova si S.R.I.- Dolj.    

Sursa: DIICOT

Membrii unui grup infractional specializat in infractiuni informatice trimisi in judecata precizeaza Casa de avocatura Coltuc

de

Procurorii – Serviciul Teritorial Oradea au dispus trimiterea in judecata a 11 inculpati, membri ai unui grup infractional organizat transnational, specializat in savarsirea de si

 

 

.

In fapt, se retine ca, in perioada 2008 – 2010, membrii gruparii au actionat pe teritoriul Romaniei, Austriei, Ungariei, Germaniei, Olandei, Italiei, Sloveniei si folosind echipamente software si hardware in vederea falsificarii de instrumente de plata electronica, respectiv cu ajutorul numerelor de cont si a celorlalte date de identificare ale titularilor acestora, obtinute in mod ilegal din Statele Unite ale Americii, au falsificat mai multe sute de carduri bancare, cu ajutorul carora au efectuat diverse operatiuni frauduloase, respectiv achizitii de bunuri, retrageri de numerar si au achitat valoarea unor servicii publice.

Valoarea prejudiciului este de aproximativ 300.000 euro.

Liderii grupari au fost identificati ca fiind inculpatii PORCAR TIBERIU, zis „TIBI” si CIOCIRLAN DAN, zis „CIOCHI” sau „GRASU”, acesta din urma detinand, fara drept droguri de risc si de mare risc.

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au cooperat in acesta cauza cu autoritatile judiciare competente din Germania, Slovenia si Austria.

Pentru asigurarea recuperarii prejudiciului, procurorii D.I.I.C.O.T. au instituit sechestru asigurator asupra mai multor imobile (cladiri si terenuri) apartinand liderilor grupurilor infractionale organizate.

Dosarul cauzei a fost trimis spre competenta solutionare Tribunalului Bihor.

Sursa: DIICOT

Frauda informatica. 25 de persoane audiate anunta Casa de avocatura Coltuc

de

In urma a 42 de perchezitii domiciliare efectuate de procurorii DIICOT – BIROUL TERITORIAL VALCEA, la data de 24 martie 2011, pe raza judetelor Valcea, Olt, Dolj si Sibiu, precum si a municipiului Bucuresti, in doua cauze

 

 penale ce au vizat destructurarea a doua grupuri infractionale organizate specializate in criminalitatea informatica.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, 25 persoane au fost audiate la sediul parchetului, fiind luate masurile legale ce se impun, fiind cercetati pentru savarsirea infractiunilor de  acces fara drept la sisteme informatice, detinere fara drept a unei parole, cod de acces sau data informatica, frauda informatica, inselaciune calificata in conventii, spalare de bani si constituire a unui grup infractional organizat.

In perioada 2008 – 2009, impreuna cu alte persoane, invinuitii s-au constituit in doua grupuri infractionale organizate, unul coordonat de fratii L.I.S. si L.C.V., iar celalalt de catre invinuitul D.M.M., care au elaborat si au pus in practica un plan de inselare a cetatenilor straini ce apelau la site-urile electronice pentru achizitionarea unor produse, plan constand in efectuarea de operatiuni tip phishing, acces fara drept la sisteme informatice prin incalcarea masurilor de securitate, demararea procedurilor de licitatie in numele utilizatorului legitim al contului sustras care avea o activitate pozitiva pe cont, determinarea victimelor sa transfere banii in conturi bancare controlate de ei sau prin mandate postale in Italia, iar in final operatiuni de repatriere a banilor si de impartire a lor in functie de intelegerea initiala si de rolul detinut de fiecare dintre invinuiti in structura gruparii.

Primul grup, coordonat de fratii L.I.S. si L.C.V., posta pe internet in principal licitatii fictive avand ca obiect vanzarea de telefoane, avand avantajul cunoasterii limbii italiene, indruma victimele sa transfere banii in Italia prin mandat postal pe numele unei persoane cu identitate falsa, iar celalalt grup si anume cel coordonat de invinuitul D.M.M. convingea partile vatamate sa transfere banii in conturi bancare deschise in tara si in strainatate pe numele unor complici, bani reprezentand avansul la pretul convenit pentru transferul proprietatii asupra unui tractor, ale carui caracteristici, parametri si imagine erau reproduse tot de pe internet.

In cea de-a doua cauza s-a retinut ca persoanele cercetate aveau ca modalitate de operare obtinerea, prin phishing, a datelor cartilor de credit ale mai multor cetateni straini pe care le foloseau ulterior pentru a cumpara/inchiria domenii de internet, in vedrea lansarii de pagini false de curierat bunuri. S-a stabilit ca, in prima faza, autorii intrau in contact pe internet cu potentialii clienti, carora le ofereau spre vanzare diverse bunuri pe care nu le detineau, indrumandu-i sa le transfere contravaloarea acestora prin Western Union, Money Gram sau cont bancar. Dupa ce plata era efectuata datele transferurilor erau transmise prin mesaje telefonice intermediarilor si, mai departe, altor participanti din strainatate, ce se ocupau cu retragerea banilor, folosindu-se de acte si identitati false. Retrimiterea in tara a acestor sume se realiza cu ajutorul altor persoane, fiecare membru al retelei avand sarcini bine precise.

Prejudiciul cauzat de membrii celor doua grupuri infractionale organizate prin savarsirea faptelor retinute in sarcina lor este de peste 300.000 de euro.

Anunt Casa de avocatura Coltuc:DIICOT: 42 de perchezitii in Valcea, Dolj, Olt, Sibiu, Bucuresti

de

Procurorii – Biroul Teritorial Valcea au efectuat 42 de perchezitii domiciliare la data de 24.03.2011 pe raza judetelor Valcea, Olt, Dolj, si Sibiu, precum si a municipiului Bucuresti, in doua cauze penale ce au vizat

 

 

 

destructurarea a doua grupuri infractionale organizate specializate in .

Cu aceasta ocazie s-a dispus aducerea a 25 de invinuiti la sediul parchetului in vederea audierii lor si a luarii masurilor legale ce se impun, acestia fiind cercetati pentru savarsirea infractiunilor de , detinere fara drept a unei parole, cod de acces sau data informatica, frauda informatica, inselaciune calificata in conventii, spalare de bani si constituire a unui grup infractional organizat, fapte prev. si ped. de art. 26 din Codul penal rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal, art. 26 din Codul penal rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 si 5 din Codul penal, cu aplic art. 41 alin. 2 din Codul penal, art. 23 lit. a, b si c din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. 2 din Codul penal si art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a si b din Codul penal.

Actele de urmarire penala efectuate in primul dosar au relevat faptul ca, in perioada 2008 – 2009, impreuna cu alte persoane, invinuitii s-au constituit in doua grupuri infractionale organizate, unul coordonat de fratii L.I.S. si L.C.V., iar celalalt de catre invinuitul D.M.M., care au elaborat si au pus in practica un plan de inselare a cetatenilor straini ce apelau la site-urile electronice pentru achizitionarea unor produse, plan constand in efectuarea de operatiuni tip phishing, prin incalcarea masurilor de securitate, demararea procedurilor de licitatie in numele utilizatorului legitim al contului sustras care avea o activitate pozitiva pe cont, determinarea victimelor sa transfere banii in conturi bancare controlate de ei sau prin mandate postale in ITALIA, iar in final operatiuni de repatriere a banilor si de impartire a lor in functie de intelegerea initiala si de rolul detinut de fiecare dintre invinuiti in structura gruparii.

Elementele de specificitate care diferentiaza cele doua grupuri infractionale organizate constau in faptul ca primul grup, respectiv cel coordonat de fratii L.I.S. si L.C.V., ce posta pe internet in principal licitatii fictive avand ca obiect vanzarea de telefoane, avand avantajul cunoasterii limbii italiene, indruma victimele sa transfere banii in ITALIA prin mandat postal pe numele unei persoane cu identitate falsa, iar celalalt grup si anume cel coordonat de invinuitul D.M.M. convingea partile vatamate sa transfere banii in conturi bancare deschise in tara si in strainatate pe numele unor complici, bani reprezentand avansul la pretul convenit pentru transferul proprietatii asupra unui tractor, de regula, marca FENDT 410 – Vario ale carui caracteristici, parametri si imagine erau reproduse tot de pe internet.

De asemenea, in cea de-a doua cauza, s-a retinut ca persoanele cercetate aveau ca modalitate de operare obtinerea, prin phishing, a datelor cartilor de credit ale mai multor cetateni straini pe care le foloseau ulterior pentru a cumpara/inchiria domenii de internet, in vedrea lansarii de pagini false de curierat bunuri. S-a stabilit ca, in prima faza, autorii intrau in contact pe internet cu potentialii clienti, carora le ofereau spre vanzare diverse bunuri pe care nu le detineau, indrumandu-i sa le transfere contravaloarea acestora prin Western Union, Money Gram sau cont bancar. Dupa ce plata era efectuata datele transferurilor erau transmise prin mesaje telefonice intermediarilor si, mai departe, altor participanti din strainatate, ce se ocupau cu retragerea banilor, folosindu-se de acte si identitati false. Retrimiterea in tara a acestor sume se realiza cu ajutorul altor persoane, fiecare membru al retelei avand sarcini bine precise.

Prejudiciul cauzat de membrii celor doua grupuri infractionale organizate prin savarsirea faptelor retinute in sarcina lor este de peste 300.000 de euro.

Cauzele au fost instrumentate de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Biroul Teritorial Valcea, impreuna cu lucratorii IGPR – SCCO VÂLCEA SI SIPI VÂLCEA, la actiune participand si lucratorii BCCO PITESTI, BCCO CRAIOVA, SCCO OLT, SCCO SIBIU si BCCO BUCURESTI, precum si efective din cadrul Brigazii Speciale de Interventie a Jandarmeriei “Vlad ?epes” si al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Valcea.

Sursa:

DIICOT a destructurat un grup organizat specializat in infractiuni cu carti de credit anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Procurorii – Serviciul Teritorial Craiova au procedat la destructurarea unui grup infractional organizat, constituit din 13 invinuti, specializat in savarsirea de .

 

 

In fapt, se retine ca membrii grupului procurau dispozitive de copiere frauduloasa a datelor de pe cardurile bancare, dispozitivele urmand a fi utilizate pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Aparatura de skimming urma a fi expediata intr-un colet, prin disimularea acesteia in dispozitive receiver tip DIGI TV.

Procurorii D.I.I.C.O.T. au efectuat 11 perchezitii domiciliare, in mun. Craiova si in judetul Dolj, ocazie cu care au fost ridicate dispozitive de skimming.

Cercetarile au fost efectuate impreuna cu ofiteri de politie din cadrul B.C.C.O. Craiova, cu suportul tehnic si informativ al DOS, SOS, SIPI Craiova si cu sprijinul jandarmilor din cadrul BMJ Craiova.

La sediul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au fost conduse 9 persoane, in vederea audierii.

In sarcina inculpatilor se retine savarsirea infractiunilor prev. de de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 si art. 25 din Legea nr.365/2002 privind comertul electronic.

Sursa: DIICOT

Daniel P.retinut pentru infractiuni informatice

de

Politistii valceni din cadrul Biroului Urmariri au reusit identificarea si retinerea unei persoane, pe numele careia era emis un .

 

 

 

Politisti din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Valcea l-au depistat, in urma schimbului de date si informatii prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul C.C.P.I.-I.G.P.R., pe Daniel P., de 24 de ani, din municipiul Ramnicu Valcea, persoana urmarita international de autoritatile germane, pentru comiterea unor .

Tanarul a fost retinut pentru 24 de ore, in baza unei Ordonante emisa de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti si urmeaza a fi prezentat instantei de judecata in vederea demararii procedurilor de extradare.

Sursa: MAI

Fenomenul criminalitatii informatice in Romania in 2011

de

Statisticile oficiale ne pot oferi informatii cu privire la criminalitatea legala, nu si la criminalitatea reala, fiind binecunoscut faptul ca in cazul acestui tip de infractiuni cifra neagra a criminalitatii ajunge la rate foarte mari, tocmai

 

 

datorita faptului ca infractiunile informatice nu sunt in general raportate.

Raportul DIICOT din 2007 face vorbire despre 364 de cazuri rezolvate, inregistrandu-se o crestere de 100% fata de anul 2006.

Raportul  privind starea Justitiei din 2008 ne dezvaluie faptul ca in cursul anului 2008 au fost solutionate de catre DIICOT un numar de 340 de cauze privind criminalitatea informatica, in scadere cu 6,59% fata de anul anterior.

Statisticile Politiei din primele 7 luni ale lui 2009 arata ca au fost finalizate cercetarile in 56 de cazuri, fiind trimise in judecata 269 de persoane, din care 167 aflate in stare de arest preventiv.

Se poate spune, asadar, ca infractiunile informatice inregistreaza o crestere constanta, dar sigura, in timp ce fraudele informatice si infractiunile cu carti de credit ocupa primele pozitii in totalul infractiunilor instrumentate de anchetatorii romani, pornografia infantila comisa prin sisteme informatice, o infractiune ce face obiectul a numeroase initiative la nivel Uniunii Europene, Consiliului Europei sau Organizatiei Natiunilor Unite, fiind mai putin prezenta in cadrul faptelor comise de infractorii informatici romani.

Romania nu mai este doar o tara sursa a furtului de identitate savarsit prin mijloace electronice (phishing, skimming etc.). incepand cu anul 2005 cand s-a inregistrat primul atac phishing asupra Bancii Nationale Romane, atacurile de acest gen s-au inmultit, conform datelor furnizate de Politie inregistrandu-se prejudicii reale (intr-un comunicat recent al Politiei Romane referitor la un atac phishing desfasurat asupra unei banci romanesti se vorbeste despre un prejudiciu estimat de 800.000 lei), ceea ce semnifica implicit ca au existat persoane care au cazut victime ale acestui tip de inginerie sociala. Se observa, asadar, o reorientare catre „piata interna”, Romania nemaifiind o furnizoare de criminalitate informatica, ci transformandu-se si intr-o tinta a acesteia.

Ultimii ani au relevat prezenta din ce in ce mai pregnanta a grupurilor criminale organizate care au caracter transnational, existand o anumita specializare a acestora si anumite locatii predilecte unde acestia actioneaza. Un exemplu recent este cel al retelei de falsificatori de carduri care au reusit sa cloneze aproximativ 15.000 de carduri, prejudiciul estimat fiind de aproximativ 6,5 milioane euro. A fost nevoie de actiunea coordonata a autoritatilor din Romania, Republica Italiana, Marea Britanie si Olanda, pentru a destructura aceasta retea, actiune finalizata cu 36 de arestari (25 in afara Romaniei si 11 in Romania). Aceasta evolutie transnationala implica, asadar, necesitatea unei cooperari rapide si eficiente intre statele implicate, iar aceasta cooperare nu poate avea loc in absenta unui cadru legislativ adecvat intern, dar si international, care sa faciliteze cooperarea.

Un roman este judecat in SUA pentru o megaescrocherie

de

Dupa ce a intrat ilegal in Statele Unite in 2004 si a mai fost condamnat anterior la 27 de luni de inchisoare, pentru conspiratie, fraude informatice si cu , un roman este judecat in Statele Unite, pentru o

 

 

megaescrocherie online, in urma careia 1.100 de persoane au pierdut 2,7 milioane de dolari.

Bucuresteanul Adrian Ghinghina (33 de ani) este una din cele 12 persoane care au organizat licitatii online false, pe site-uri precum , Craiglist si AutoTrader.com, pentru obiecte scumpe cum ar fi masini, motociclete si rulote, transmite Yahoo News.

Procurorii din Chicago, unde este judecat romanul, spun ca acesta actiona ca un “colector de bani”.

Romanul a pledat vinovat pentru sapte capete de acuzare, printre care cele de si conspiratie. El risca o pedeapsa maxima de 20 de ani de inchisoare, plus 250.000 de dolari amenda.

Tribunalul Northern District, din statul Illinois, se va pronunta pe 9 mai 2011.

Cum proceda

1. a deschis conturi bancare in mai multe orase americane, utilizand documente de identitate false

2. le instruia pe victime, prin e-mail sau telefon, sa vireze banii prin Western Union sau transfer bancar, catre conturile controlate de el

3. romanul pastra intre 20 si 40 la suta din banii virati de victime, restul fiind trimis asociatilor sai, dintre care multi erau din Romania

4. niciunul din cei pagubiti nu a primit vreun bun de la Ghinghina si “banda” sa

Sursa: Gandul

DIICOT a destructurat o grupare specializata in fraude informatice anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Procurorii – Biroul Teritorial Valcea au destructurat un grup infractional organizat, constituit din 26 de invinuiti, specializat in savarsirea infractiunilor de si

 

 

grave.

In fapt, se retine ca invinuitii accesau site-uri specializate in tranzactii on-line, oferind spre vanzare bunuri pe care in realitate nu le detineau. De regula accesul la aceste site-uri se facea prin crearea de conturi de utilizator, folosind datele de inregistrare ale altor persoane ori date ale cardurilor bancare apartinand acestora.

Astfel se realiza disimularea identitatii si se crea perceptia eronata cu privire la activitatea de utilizator legitim.

Victimele erau determinate prin manopere de inducere in eroare sa transfere diferite sume cu titlu de pret al bunului oferit spre vanzare, garantie sau taxe de livrare sau asigurare.

Valoarea totala a prejudiciului creat depaseste suma de 100.000 de euro, fiind identificate 100 de parti vatamate, cetateni straini.

Cercetarile au fost efectuate impreuna cu ofiteri de politie din cadrul SCCO Vilcea, BCCO Pitesti, BCCO Craiova, SCCO Sibiu si SCCO Hunedoara, precum si lucratori din cadrul B.S.I.J. “Vlad Tepes” si I. J. J. Valcea.

Sursa: DIICOT

Ion Laurentiu Vladut, fiul adjunctului comandatului Politiei municipiului Calafat, a fost luat pe sus de mascati în aceasta dimineata.

de

Procurorii DIICOT Craiova au perchezitionat în aceasta dimineata opt locuinte din Banie si din Dolj.În urma descinderilor au fost retinute sase persoane, suspectate de falsificare de instrumente electronice de plata. Printre acestea se gasesc si Ion Laurentiu Vladut si sotia acestuia, Sorina, considerati capii retelei. Din locuinta acestora a fost ridicata aparatura electronica folosita la clonarea de carduri. „Tinerii sunt în acest moment la

 

 

 audieri. Au actionat în Italia, iar toata aparatura era transportata acolo. Deocamdata nu se stie valoarea prejudiciului“, a spus Adrian Gluga, procuror-sef în cadrul DIICOT Craiova.

În colimator de mai bine de un an

Falisificatorii de carduri se aflau în atentia procurorilor de mai bine de un an. Oamenii legii le-au interceptat telefoanele, reusind astfel sa afle informatii despre modul de operare al retelei de carderi.

Tatal lui Ion Laurentiu, Victor Vladut, este adjunct al sefului Politiei municipiului Calafat, fost ofiter în cadrul Biroului pentru Combaterea Crimei Organizate Craiova. În martie 2007, a fost declarat politist de onoare, dupa ce a reusit sa prinda un spargator de banci austriac, dat în urmarire generala.

Sursa: Adevarul

Iustin Covei, fiul judecatorului Covei, eliberat

de

Magistratii Tribunalului Bucuresti au decis ca printisorul asa cum a fost numit Iustin Covei în Craiova sa fie eliberat sub control judiciar. Tânarul a devenit faimos în Banie pentru scandalurile în care a fost implicat. La un moment dat, pe numele sau existau cel putin sapte dosare penale, printre capetele de acuzare numarându-se conducerea unui autoturism pe drumurile publice fara permis, vatamare corporala, distrugere, ultraj contra

 

 

 bunelor moravuri sau tulburarea ordinii publice.

Iustin Covei a fost luat pe sus de mascatii din locuinta bunicilor. Vecinii au declarat atunci ca, baiatul a fost tot timpul un copil-problema. Noapte de noapte, persoane dubioase intrau în casa acestuia, de unde carau apoi geamantane mari si negre.

În momentul în care a fost arestat Iustin Covei, a declarat un singur lucru: „Au gasit un laborator de prajituri acasa la mine“. Pe lânga Iustin Covei au mai fost trimisi în judecata , Jean Marin Mihaila – zis Marius, Dragos Dumitrescu – zis Baronul, Adrian Abagiu, Dan-Mihail Bârca – zis Mita, Andrei Sandu, Marius-Francisc Danca, Petrel Halanei, Sergiu-Nicusor Dumitriu, Eman Vatamanita, Ionel Trânca – zis Bizu sau Hermano, Ionel Calin – zis Nixon, Florin Nicolae Dirivan – zis Fulgerica, Alin Andrei Sosa, Sorin Costel Buruiana. În stare de libertate sunt judecati Ionut Laurentiu Tuta – zis Ionica, Mihai Adrian Tâstea – zis Tuc si Tudor Rada. Toti sunt acuzati de constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infractional organizat, specializat în savârsirea de infractiuni informatice – fabricarea si detinerea de echipamente în vederea falsificarii instrumentelor de plata electronica, efectuarea de operatiuni financiare în mod fraudulos, punerea în circulatie a instrumentelor de plata electronica falsificate, accesul fara drept la un sistem informatic prin încalcarea masurilor de securitate, falsificarea si punerea în circulatie a instrumentelor de plata electronica.

Sursa: Adevarul

11 bărbaţi din Constanţa, suspectaţi că se ocupau cu clonarea de carduri şi efectuarea de retrageri neautorizate anunta Casa de avocatura Coltuc

de

La data de 28 Iulie, poliţişti ai S.C.C.O. Neamţ din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, în cooperare cu Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, B.C.C.O. Constanţa, Gruparea Mobilă

 

 de Jandarmi Constanţa, Gruparea Mobilă de Jandarmi Bacău, Serviciul pentru Intervenţii Rapide Neamţ, cu sprijinul specialiştilor D.G.I.P.I., sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T – Biroul Teritorial Neamţ, au organizat în Constanţa o acţiune pentru destructurarea unei grupări de criminalitate informatică.

Poliţiştii au efectuat nouă percheziţii domiciliare, în urma cărora au ridicat unităţi de calcul şi suporturi de stocare a datelor, precum şi alte componente şi dispozitive destinate acestui gen de infracţionalitate.

În cadrul acţiunii poliţiştii au depistat 11 bărbaţi din Constanţa, cu vârste cuprinse între 21 şi 29 de ani, care sunt suspectaţi că, în perioada 2008 – 2010, au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat, care se ocupa cu copierea de date de pe carduri aparţinând unor persoane fizice şi imprimarea acestora pe carduri blank. După ce se realiza acesta primă etapă, suspecţii extrageau în mod neautorizat numerar de pe instrumentele de plată astfel clonate. Până în prezent, prejudiciul dovedit este de aproximativ 90.000 de lei şi 7.000 USD.

Totodată, prin phishing, cei 11 suspecţi au colectat date informatice confidenţiale (coduri numerice personale, numere de cont, numere de card, coduri PIN) pe care le-au imprimat pe carduri blank, după care au deschis conturi bancare prin care transferau importante sume de bani din conturile părţilor vătămate. Sumele de bani erau retrase de la ATM – uri şi împărţite între membrii grupării.

Suspecţii au fost reţinuţi pe bază de ordonanţă de reţinere, de către procurorul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat, falsificare de instrumente de plată electronică, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică şi accesare, fără drept, a unui sistem informatic.

Samir Sprânceana, ridicat de procurorii DIICOT pentru fraude cu carduri bancare anunta aparatorul Casa de avocatura Coltuc

de

Craioveanul Samir Sprânceana a fost ridicat de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), fiind suspectat de fraude cu carduri bancare, au declarat marti pentru

Mediafax surse judiciare.

Samir Sprânceana, care intentiona sa iasa din tara, a fost ridicat la Timisoara, alaturi de alte trei persoane, au precizat sursele citate.

Craioveanul Samir Sprânceana si alti cinci complici ai acestuia au fost acuzati într-un dosar penal pentru rambursari ilegale de TVA. Acestia au fost acuzati de procurorii DIICOT de înselaciune, complicitate la înselaciune, evaziune fiscala, fals în înscrisuri sub semnatura privata, uz de fals, fals în declaratii, spalare de bani si crima organizata.

Sprânceana si complicii sai ar fi constituit un grup infractional organizat cu scopul obtinerii de rambursari ilegale de TVA. În baza unor documente false, grupul infractional ar fi solicitat si obtinut, în perioada iulie 2003 – octombrie 2004, aproximativ 660 de miliarde de lei prin intermediul mai multor societati.

Sursa: Mediafax

DIICOT l-a trimis, luni, în judecată, pe Iustin Covei

de

Astfel, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Iustin Covei, zis „Pralea” sau „Copilu'”, Jean Marin Mihăilă, zis „Marius”, Dragoş

Dumitrescu, zis „Baronul”, Adrian Abagiu, Dan-Mihail Bârcă zis „Miţă”, Andrei Sandu, Marius-Francisc Dancă, Petrel Hălănel, Sergiu-Nicuşor Dumitriu,  Eman Vătămăniţă,  Ionel – Marius Trâncă zis Bizu sau Hermano, Ionel Călin, zis „Nixon” sau „Călin Ionel”, Florin Nicolae Dirivan zis

„Fulgerică”, Alin-Andrei ,  Sorin-Costel Buruiană, toţi în stare de arest preventiv şi Ionuţ-Laurenţiu Tuţă, zis „Ionică”,  Mihai-Adrian   zis „Ţuc” şi Tudor Rada, în stare de libertate.

Conform comunicatului remis, luni,  „în sarcina acestora s-a reţinut săvârşirea infracţiunilor de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea de infracţiuni informatice – fabricarea şi deţinerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, punerea în circulaţie a instrumentelor de plată electronică falsificate, accesul fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, falsificarea şi punerea în circulaţie a instrumentelor de plată electronică”.

În fapt, cercetările efectuate au relevat faptul că în Craiova existau patru grupări infracţionale, cu legături între ele, care îşi derulau activitatea infracţională atât în România, cât şi în străinătate.

Un hacker roman a spart sistemul de securitate pentru plata prin card pe care o companie american

de

Pagubele produse de roman se ridica la mai mult de un milion de dolari din conturi, scrie Wired.com. Procedeul consta in copierea datelor de pe banda magnetica a cardurilor, iar detaliile erau trimise pe o adresa de mail din

Romania. Actiunea hackerului a fost facilitata de faptul ca firma care le montase pusese aceleasi nume de utilizator si parola pentru toate cele 200 de firme in care a fost folosit PCAnywhere.

Sursa: Ziare.com

Actiune de amploare în mai multe orase, pentru prinderea unor faslificatori de carduri

de

Iustin Covei, fiul unui judecator la Curtea de Apel Craiova, se pare ca este implicat într-una din aceste retele de falsificatori.Procurorii au descoperit trei retele de falsificatori de carduri. Perchezitiile au început la Craiova, unde

 

s-ar afla capii gruparii.

Membrii acestor retele falsificau si fabricau dispozitive de citire de carduri si de informatii de pe carduri. Acestea erau montate pe ATM-uri din tari din Orientul Îndepartat, precum Iordania si Tunisia. În aceste tari erau obtinute informatii despre acestea carduri. Apoi cardurile erau clonate în România, urmând ca ulterior alti membrii ai reteleleor sa scoata bani dupa aceste carduri. Prejudiciul este enorm, anchetatorii estimând sume de mai multe zeci de milioane de euro.

De asemenea au loc perchezitii si în casa fiului judecatorului Covei, judecator la Curtea de Apel Craiova, deoarece se pare ca acesta, Iustin Covei, este implicat într-una din aceste retele. Din primele informatii se pare ca aici exista chiar un laborator de falsificare al acestor carduri.

Sursa: RTV

Dragos Dumitrescu, zis Baronu, unul dintre liderii grupurilor de falsificatori de carduri din Craiova

de

Unul dintre liderii grupurilor de falsificatori de carduri de la Craiova a reusit sa fuga în aceasta dimineata, în momentul în care procurorii DIICOT au declansat perchezitiile.

Dragos Dumitrescu, zis Baronu, în vârsta de 40 de ani, a fugit din locuinta sa situata pe strada Brestei. Baronu este considerat unul dintre cei mai importanti lideri ai clanurilor care au comandat si organizat de la începutul acestui an mai multe fraude la bancomate.

În aceste momente politistii desfasoara ample actiuni pentru retinerea lui. Dragos Dumitrescu nu figureaza ca având cazier. Din anul 2005 are un domiciliu în Statele Unite.

Sursa: RTV

Cunoscutul interlop Alen Moisin, judecat alaturi de alte 26 persoane pentru infractiuni informatice

de

Dosarul în care Alen Moisin este judecat pentru infractiuni informatice a primit un nou termen de judecata pentru data de 30 septembrie, transmite corespondentul Mediafax.  Instanta a decis, la începutul lunii septembrie,

mentinerea starii de arest preventiv pe numele lui Moisin, dupa expirarea termenului de 29 de zile.
Brigada de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog (BCCOA) Brasov l-a prins în 22 iulie pe Alen Moisin, acesta primind mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile în 4 august. La termenul de luni, Moisin a fost adus de la Penitenciarul Codlea alaturi de alti sapte complici, printre care si interlopul Valentin Teslaru, arestat în acelasi timp cu Moisin. La termenul de ieri, s-a discutat si starea de arest preventiv a trei persoane din grupul infractional: Firoiu Radu Nicolae (liderul gruparii), Manole Andone si Ghita Ciprian. Acestia au solicitat ridicarea masurii de arest preventiv si judecarea în stare de libertate, însa instanta a respins cererile acestora.

Sursa: Gardianul

Mai multe acţiuni împotriva unei reţele formate din 20 de tineri care clonau carduri bancare

de

Şi astăzi vor mai avea loc descinderi în Timişoara, Jimbolia, Iecea Mică, Cărpiniş. „Operaţiunea este în plină desfăşurare”, a declarat şeful DIICOT Timişoara, Mircea Andreş.

Se pare că membri reţelei, după ce procurau datele necesare de la complici din vestul Europei pentru clonarea cardurilor, extrăgeau banii din mai multe locuri din România. Pentru 14 dintre percheziţii s-a fi dat autorizaţie din partea judecătorilor Secţiei Penale a Tribunalului Timiş, potrivit unor surse judiciare.

 

realitatea

În primele şapte luni, au fost identificate 77 de grupări infracţionale, compuse din 447 membri, care se ocupă de criminalitate informatică

de

Potrivit IGPR, în perioada de referinţă au fost finalizate cercetările în 56 de cazuri, fiind soluţionate 364 de infracţiuni, privitor la 269 de persoane care au fost trimise în judecată, 167dintre acestea fiind reţinute sau arestate.

În privinţa bunurilor indisponibilizate, în această perioadă au fost confiscate 538 de computere, circa 270.000 euro, peste 138.000 USD, aproape 86.000 lei, 1787 cărţi de credit falsificate şi a fost pus sechestru pe 34 autoturisme şi şase imobile.

De exemplu, în perioada decembrie 2008 – aprilie 2009, au fost derulate mai multe atacuri de tip “phishing” îndreptate împotriva clienţilor unei bănci româneşti. Astfel, se realizau pagini web false care imitau secţiuni ale aplicaţiei de plăţi online existente pe site-ul original al băncii. Aceste pagini false erau trimise prin “spam” către conturile de e-mail ale mai multor mii de utilizatori de Internet din România, iar prin conţinutul lor îi determinau în mod eronat pe clienţii băncii să furnizeze datele de identificare ale conturilor bancare cu acces on-line.

Cercetările efectuate au dus la identificarea autorilor atacurilor de tip “phishing”, a persoanelor care au efectuat transferurile frauduloase de bani, a celor care au participat la ridicarea de sume de bani şi a racolatorilor acestora.  Din documentele primite de la societatea bancară şi de la victimele acestor atacuri a rezultat un prejudiciu iniţial de aproximativ 800.000 lei, informează IGPR.

Potrivit Poliţiei, în urma activităţilor poliţiştilpr Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, sub coordonarea procurorului din cadrul DIICOT – Structura Centrală, au fost identificate două grupuri organizate formate din 45 de suspecţi. Aceştia au vârste cuprinse între 18 si 39 de ani şi locuiesc în judeţele Constanţa şi Bihor. În cauză s-a început urmărirea penală faţă de 35 de suspecţi.

IGPR mai arată, în comunicat, s-a stabilit că infractorii care provin din judeţele vestice şi sud-vestice ale României (Satu Mare, Bihor, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt şi Teleorman) preferă să-şi desfăşoare activităţile infracţionale în Franţa.

Infractorii din judeţele aflate în Moldova (Suceava, Iaşi, Bacău) folosesc, ca ţări de desfăşurare a activităţilor, Marea Britanie şi Germania. Germania apare ca ţară preferată şi pentru cei din judeţul Braşov. Două dintre ţările unde desfăşoară activităţi infracţionale din domeniul criminalităţii informatice cetăţenii români sunt Spania şi Italia. Majoritatea celor care comit astfel de fapte provin din judeţele Vâlcea, Argeş, Constanţa şi Municipiul Bucureşti.
Sursa: REALITATEA.NET

cerere de liberare provizorie sub control judiciar (art. 160 ind.2 C.p.p.)

de

DISPUNE: Respinge ca nefondate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpaţii Ratcu Cristian, Vîrlan Marius şi Lazăr Alin. Obligă pe fiecare inculpat la câte 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariu avocat oficiu în cuantum de 300 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei. Cu recurs în 24 ore de la pronunţare pentru părţile prezente şi de la comunicare pentru părţile lipsă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 iunie 2009.

La fel sunt toate dosarele respinse

 

 

Poliţiştii nemţeni au reţinut doi tineri pentru criminalitate informatică

de

„În bagajele celor doi au fost găsite componente ale unor dispozitive artizanale dedicate copierii datelor de identificare a cardurilor magnetice, disimulate în interiorul unui aparat foto şi un laptop în care erau instalate

programe informatice, destinate folosirii echipamentelor de citire şi scriere a cardurilor cu bandă magnetică”, au declarat marţi ofiţeri din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Neamţ.

Potrivit acestora, în urma percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa unuia dintre cei doi reţinuţi, au mai fost identificate şi alte componente ale unor dispozitive artizanale care puteau fi folosite în acest fel de criminalitate.

Procurorii DIICOT Neamţ au emis o ordonanţă de reţinere a celor doi tineri, în vârstă de 23 şi 39 de ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituiere de grup infracţional organizat, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice, efectuare de operaţiuni financiare cu mijloace de plată în mod fraudulos şi accesarea fără drept a unui sistem informatic. Cei doi tineri vor fi prezentaţi Tribunalului Neamţ cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Sursa: NewsIn

Imagini din timpul perchezitiilor domiciliare din Alexandria

de

Procurorii DIICOT însoţiţi poliţişti, jandarmi, dar şi de doi agenţi americani de la Secret Service, au descins, în această dimineaţă, în locuinţele mai multor persoane din Capitală şi din judeţul Teleorman, suspectate de

 

criminalitate informatică, licitaţii frauduloase pe eBay şi fraude bancare

Atentie se vor mai face descinderi de acest gen!

 

vezi aici

Evolutia celui mai mare dosar de criminalitate informatica din Teleorman

de

Admite cererea. Dispune scutirea av.P.M.S. de plata amenzii judiciare aplicată prin încheierea nr.20/C din 14.05.2009 pron.de Trib.TR. Fără cale de atac. Pron.în şedinţă publică azi, 2.06.2009.Termenul 02.06.2009

 

S-a dispus prelungirea duratei de arestare preventiva pe inca 30 de zile

 

 

 

Casa de avocatura Coltuc despre stadiu dosarului 37\D\P\2006 aflat la Parchetul Teleorman

de

Ieri seara in dosarul 37\D\P\2006 aflat la Parchetul Teleorman s-au facut 6 arestari preventive.Printre inculpatii arestati: Modjo,Serban,Lazar si altii.Singura persoana cercetata in libertate Catiru Dorel asistata de catre av.Coltuc Marius Vicentiu.

 

In zilele urmatoare se vor face si alte arestari.

 

www.coltuc.ro

 

Procedura de efectuare a inregistrarilor intr-un dosar de criminalitate informatica?

de

Art. 911: Conditiile si cazurile de interceptare si inregistrare a convorbirilor  sau  comunicarilor  efectuate  prin  telefon  sau  prin  orice mijloc electronic de comunicare

(1) Interceptarea  si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori  prin  orice  mijloc  electronic  de  comunicare  se  realizeaza  cu  autorizarea  motivata a judecatorului,  la  cererea  procurorului  care  efectueaza  sau  supravegheaza  urmarirea penala,  in  conditiile  prevazute  de  lege,  daca  sunt  date  ori  indicii  temeinice  privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea  si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de  fapt ori pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata.

(2) Interceptarea  si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon ori  prin  orice  mijloc  electronic  de  comunicare  pot  fi  autorizate in  cazul  infractiunilor contra sigurantei nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum  si in cazul infractiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede sau alte valori,  in cazul infractiunilor prevazute  de  Legea  nr.   78/2000  pentru  prevenirea, descoperirea si  sanctionarea faptelor  de  coruptie,  cu  modificarile  si  completarile  ulterioare,   in  cazul  unor  alte infractiuni  grave  ori  al  infractiunilor  care  se  savarsesc  prin  mijloace  de  comunicare electronica. Dispozitiile alin. 1 se aplica in mod corespunzator.

(3) Autorizatia se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile,  in camera de consiliu, de presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care  efectueaza  sau  supravegheaza  urmarirea  penala.  in  lipsa  presedintelui  instantei autorizatia se da de catre judecatorul desemnat de acesta.

(4) Autorizatia poate fi reinnoita, inainte sau dupa expirarea celei anterioare,  in aceleasi conditii,  pentru  motive  temeinic  justificate,  fiecare  prelungire  neputand  depasi  30  de zile.

(5) Durata  totala  a  interceptarilor  si  inregistrarilor  autorizate,  cu  privire  la  aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi 120 de zile.

(6) Inregistrarea convorbirilor dintre avocat  si partea pe care o reprezinta sau o asista in proces nu poate fi folosita ca mijloc de proba decat daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau informatii concludente  si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. 1 si 2.

(7) Procurorul dispune incetarea  imediata  a  interceptarilor  si  inregistrarilor  inainte  de expirarea duratei autorizatiei daca nu mai exista motivele care le-au justificat, informand despre aceasta instan ta care a emis autoriza tia.

(8) La  cererea  motivata  a  persoanei  vatamate,  procurorul  poate  solicita  judecatorului autorizarea  interceptarii  si  inregistrarii  convorbirilor  ori  comunicarilor  efectuate  de aceasta  prin  telefon  sau  orice  mijloc  electronic  de  comunicare,  indiferent  de  natura infractiunii ce formeaz a obiectul cercetarii.

(9) Autorizarea interceptarii si a inregistrarii convorbirilor sau comunicarilor se face prin incheiere motivata, care va cuprinde: indiciile concrete si faptele care justifica masura; motivele   pentru   care   stabilirea   situatiei de fapt sau identificarea ori  localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult  intarziata; persoana, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; perioada pentru care sunt autorizate interceptarea  si inregistrarea.

Art. 912:  Organele care efectueaza interceptarea si inregistrarea

(1) Procurorul procedeaza personal la interceptarile si inregistrarile prevazute in art. 911 sau  poate  dispune  ca  acestea  sa  fie  efectuate  de  organul  de  cercetare  penala. Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari sunt obligate  sa  pastreze  secretul  operatiunii  efectuate,  incalcarea  acestei  obligatii  fiind pedepsita potrivit Codului penal.

(2) In caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii prevazute in art. 911  alin. 1, 2 si 8 ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala, procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, cu titlu provizoriu, prin ordonanta motivata,  inscrisa  in  registrul  special  prevazut  in  art.  228  alin.  1 1,  interceptarea  si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durata de cel mult 48 de ore.

(3) In termen de 48 de ore de la expirarea termenului prevazut  in alin. 2, procurorul prezinta   ordonanta,   impreuna   cu   suportul   pe   care   sunt   fixate   interceptarile   si inregistrarile  efectuate   si  un  proces-verbal  de  redare  rezumativa  a  convorbirilor, judecatorului  de  la  instanta  careia  i-ar  reveni  competenta  sa  judece  cauza  in  prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea  penala,  in  vederea  confirmarii.  Judecatorul  se  pronunta  asupra  legalitatii  si temeiniciei ordonantei in cel mult 24 de ore, prin  incheiere motivat a data in camera de consiliu. In cazul in care ordonan ta este confirmat a, iar procurorul a solicitat prelungirea autorizarii,  judecatorul   va   dispune   autorizarea   pe  mai   departe   a   interceptarii   si inregistrarii, in conditiile art. 911  alin. 1-3 si 8. Daca judecatorul nu confirma ordonanta procurorului, va dispune  incetarea de  indata a interceptarilor  si inregistrarilor, iar cele efectuate vor fi  sterse sau, dup a caz, distruse de catre procuror,  incheindu-se in acest sens un proces-verbal care se comunica in copie instantei.

(4) Convorbirile  sau  comunicarile  interceptate  si  inregistrate  care  nu  privesc  fapta  ceformeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor  se  arhiveaza  la  sediul  parchetului,  in  locuri  speciale,  in  plic  sigilat,  cu asigurarea confidentialitatii, si pot fi transmise judecatorului sau completului  investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia. La solutionarea definitiva a cauzei, acestea vor fi  sterse sau, dupa  caz, distruse  de catre procuror,  incheindu-se  in acest sens un proces-verbal.

(5) Convorbirile  sau  comunicarile  interceptate  si  inregistrate  pot  fi  folosite  si  in  alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art. 911 alin. 1 si 2.

Art. 913:  Certificarea inregistrarilor

(1) Convorbirile  sau  comunicarile  interceptate  si  inregistrate  care  privesc  fapta  ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea participantilor sunt redate integral intr-un proces-verbal de procuror sau de lucratorul din cadrul politiei judiciare delegat de procuror,  in care se mentioneaza autorizatia data pentru efectuarea acestora,  numarul  ori  numerele  posturilor  telefonice  sau  alte  date  de  identificare  a legaturilor intre care s-au purtat convorbirile ori comunicarile, numele persoanelor care le-au purtat, daca sunt cunoscute, data  si ora fiecarei convorbiri ori comunicari in parte si numarul de ordine al suportului pe care se face imprimarea.

(2) Procesul-verbal   este certificat   pentru autenticitate de catre procurorul   care efectueaza   sau  supravegheaza   urmarirea   penala  in  cauza.   Daca   savarsirea  unor infractiuni   are   loc   prin   convorbiri   sau   comunicari   care   contin secrete   de   stat, consemnarea se face in procese-verbale separate, iar dispozitiile art. 97 alin. 3 se aplica in mod corespunz ator. Corespondentele in alta limba decat cea romana sunt transcrise in limba romana, prin intermediul unui interpret.

(3) La  procesul-verbal  se  ataseaza,  in  plic  sigilat,  o  copie  a  suportului care  contine inregistrarea  convorbirii.  Suportul  original  se  pastreaza  la  sediul  parchetului,  in  locuri speciale,  in plic sigilat,  si va fi pus la dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. Dup a sesizarea instantei, copia suportului care contine inregistrarea convorbirii  si copii de pe procesele-verbale  se  pastreaza  la  grefa  instan tei,  in  locuri  speciale,  in  plic  sigilat,  la
dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei.

(4) La prezentarea materialului de urmarire penala, procurorul este obligat sa prezinte invinuitului sau inculpatului procesele-verbale in care sunt redate convorbirile
inregistrate si sa asigure, la cerere, ascultarea acestora.

(5) Daca in cauza s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata, procurorul este obligat sa  instiinteze  despre  aceasta  persoana  ale  carei  convorbiri  sau  comunicari  au  fost interceptate si inregistrate. Suportul pe care sunt imprimate convorbirile  inregistrate se arhiveaza   la   sediul   parchetului, in   locuri   speciale, in   plic   sigilat,   cu   asigurarea confidentialitatii,   si   se   pastreaza   pana   la   implinirea   termenului   de   prescriptie   a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei, cand se distrug, incheindu-se proces-verbal in acest sens.

(6) Dupa  arhivare,  suportul  pe  care  sunt  imprimate  convorbirile   inregistrate  poate  fi consultat sau copiat  in cazul reluarii cercetarilor sau  in conditiile prevazute in art. 912 alin.  5  si  numai  de  c atre  procurorul  care  efectueaza  sau  supravegheaza  urmarirea penala, iar in alte cazuri numai cu autorizarea judecatorului.

(7) Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, achitare sau  incetare a  procesului  penal,  ramasa  definitiva,  suportul  original  si  copia  acestuia  se  arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii. Dupa arhivare, suportul pe care sunt imprimate convorbirile inregistrate poate fi consultat sau copiat numai  in conditiile prevazute in art. 912 alin. 5,
cu incuviintarea prealabil a a presedintelui instan tei.

Art. 914:  Alte inregistrari

(1) Dispozitiile art. 911-913  se aplica in mod corespunzator si in cazul inregistrarilor in mediul ambiental, localizarii sau urmaririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere.

Art. 915:  Inregistrarile de imagini

(1) Dispozitiile art. 911  si 912  se aplica in mod corespunzator si in cazul inregistrarii de imagini,  iar  procedura  de  certificare  a  acestora  este  cea  prevazuta  in  art.  913,  cu exceptia redarii in forma scrisa, dupa caz.

Art. 916:  Verificarea mijloacelor de proba

(1) Mijloacele de proba prevazute in prezenta sectiune pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu.

(2) Inregistrarile  prevazute   in  prezenta  sectiune,  efectuate  de  parti  sau  de  alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

www.coltuc.ro

 

Poate sa sa prezinte avocatul in locul meu la un proces de criminalitate informatica?

de

Nu in faza de urmarire penala.In cursul judecatii invinuitul si inculpatul, precum si celelalte parti pot fi reprezentati, cu exceptia cazurilor in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie.

 

(2) In cazurile in care legea admite reprezentarea invinuitului sau inculpatului, instanta de judecata, cand apreciaza necesara prezenta invinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

0745150894

Sint arestat preventiv intr-un dosar de criminalitate informatica.Ce fac?

de

Luati legatura cu un avocat specializat in astfel de dosare.1.Se poate face recurs in termen de 3 zile impotriva incheierii2. se poate cere revocarea masurii si inlocuirea cu obligatia de nu parasi tara sau localitatea

 

3.liberarea provizorie.Liberarea  provizorie  sub  control  judiciar  se  poate  acorda in  cazul  infractiunilor savarsite  din  culpa,  precum  si  in  cazul  infractiunilor  intentionate  pentru  care  legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani.Liberarea provizorie pe cautiune se poate acorda de instanta de judecata, atat in cursul urmaririi penale, cat si al judecatii, la cerere, cand s-a depus cautiunea si sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 1602 alin. 1 si 2.

 

Apelati la Casa de avocatura Coltuc

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

0745150894

Ce fac daca sunt oprit de Politie/Parchet prin ordonanta de retinere si apoi sunt prezentat cu propunere de arestare preventiva?

de

La fel prima reactie trebuie sa fie de a fi asistat de un avocat ales

Procedura:

 

Conditiile retinerii

Art. 143. – Masura retinerii poate fi luata de organul de cercetare penala fata de invinuit, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala.

Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, oricare ar fi limitele pedepsei cu inchisoare prevazute de lege pentru fapta savarsita.

Sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta.

Durata retinerii

Art. 144. – Masura retinerii poate dura cel mult 24 de ore.

In ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a inceput, iar in ordonanta de punere in libertate, ziua si ora la care retinerea a incetat.

Cand organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, inainteaza procurorului, inauntrul termenului prevazut in alin. 1, un referat motivat.

Obligarea de a nu parasi localitatea

 

Continutul masurii

Art. 145. – Masura obligarii de a nu parasi localitatea consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului, de procuror ori de instanta de judecata, de a nu parasi localitatea in care locuieste, fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura.

Procurorul poate lua aceasta masura prin ordonanta si numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 143 alin. 1. In cursul urmaririi penale, durata masurii prevazute in alineatul precedent nu poate depasi 30 de zile. In caz de incalcare a masurii aplicate se poate lua impotriva invinuitului sau inculpatului una din celelalte masuri preventive, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acelor masuri.

 

Art. 146:  Arestarea invinuitului in cursul urmaririi penale

(1) Daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute  in  art.  148,  procurorul,  din oficiu  sau  la  sesizarea  organului  de  cercetare penala,  cand  considera  ca  arestarea  invinuitului  este  necesara  in  interesul  urmaririi penale, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivat a de luare a masurii arestarii preventive a invinuitului.

(2) Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, intocmita de  procurorul  care  efectueaza  sau  supravegheaza  urmarirea  penala,  se  prezinta presedintelui  ori  judecatorului  delegat  de  acesta  de  la  instanta  careia  i-ar  reveni competenta  sa  judece  cauza  in  fond  sau  de  la  instanta  corespunzatoare  in  grad acesteia  in  a  carei circumscriptie  se  afla  locul  de  detinere,  locul  unde  s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

(3) La prezentarea dosarului de catre procuror, presedintele instantei sau judecatorul delegat  de  acesta  fixeaza  ziua  si  ora  de  solutionare  a  propunerii  de  arestare preventiva, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere,  in cazul  in care  invinuitul este retinut. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu, cat si procurorului, acesta din urma fiind obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a invinuitului retinut.

(4) Propunerea  de  arestare  preventiva  se  solutioneaza  in  camera  de  consiliu  de  un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

(5) Invinuitul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.

(6) Dispozitiile art. 1491 alin. 6 si ale art. 150 se aplica in mod corespunzator.

(7) Participarea procurorului este obligatorie.

(8) Dupa ascultarea invinuitului,   judecatorul,   de indata,   admite   sau   respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.

(9) Daca  sunt  intrunite  conditiile  prevazute  in  alin.  1,  judecatorul  dispune,  prin incheiere motivata, arestarea preventiva a invinuitului pe o durata ce nu poate depasi 10 zile.

(10) Totodata,  judecatorul,  admitand  propunerea,  emite,  de  urgenta,  mandatul  de arestare a  invinuitului. Mandatul cuprinde  in mod corespunzator mentiunile aratate in art. 151 alin. 3 lit. a)-c), e) si j), precum si numele si prenumele invinuitului si durata pentru care este dispus a arestarea preventiva a acestuia.

(11) Dispozitiile art. 152 alin. 1 se aplica in mod corespunzator.

(111) In  caz  de  respingere  a  propunerii  de  arestare  preventiva,  daca  sunt  intrunite conditiile prevazute de lege, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara.

(12) Impotriva incheierii se poate face recurs  in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

Art. 147:  Arestarea invinuitului la instanta de judecata

(1) Judecatorul, in situatiile aratate in partea speciala, titlul II, poate dispune arestarea invinuitului  in  cazurile  si  conditiile  prevazute  in  art.  146.  Cand  s-a  dispus  arestarea, presedintele completului de judecata emite mandatul de arestare a invinuitului.

 (2) Invinuitul  arestat  este  trimis  de   indata  procurorului  impreuna  cu  mandatul  de arestare.

Arestarea inculpatului

Art. 148:  Conditiile si cazurile in care se dispune arestarea inculpatului

(1) Masura  arestarii  preventive  a  inculpatului  poate  fi  luata  daca  sunt  intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre urmatoarele cazuri:

a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei;
a1) inculpatul a  incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile care ii revin pe durata acestor masuri;
b) exista  date  ca  inculpatul  incearca  sa  zadarniceasca  in  mod  direct  sau  indirect aflarea  adevarului  prin  influentarea  unei  parti,  a  unui  martor  sau  expert  ori  prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba;
c) exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;
d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune;
e) exista  date  ca  inculpatul  exercita  presiuni  asupra  persoanei  vatamate  sau  ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;
f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani  si exista probe ca lasarea sa  in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.

(2) In cazurile prev azute in alin. 1 lit. a)-e), masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata numai daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 4 ani.

Art. 149:  Durata arestarii inculpatului
 
(1) Durata arestarii inculpatului  in cursul urmaririi penale nu poate depasi 30 de zile, afara  de  cazul  cand  ea  este  prelungita  in  conditiile  legii.  Termenul  curge  de  la  data emiterii mandatului, cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului, iar  in cazul cand arestarea a fost dispusa in lipsa acestuia, termenul curge de la data punerii in executare a mandatului de arestare.

(2) Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramane valabil. Durata arestarii
se calculeaza potrivit dispozitiilor alineatului precedent.

Art. 1491:  Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale

(1) Procurorul,  din  oficiu  sau  la  sesizarea  organului  de  cercetare  penala,  daca  sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143  si exista vreunul dintre cazurile prevazute in art.  148,  cand  considera  ca  in  interesul  urmaririi  penale  este  necesara  arestarea inculpatului,  numai  dupa  ascultarea  acestuia  in  prezenta  aparatorului,  intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive a inculpatului.

(2) Dosarul, impreuna cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive, intocmita de  procurorul  care  supravegheaza  sau  efectueaza  urmarirea  penala,  se  prezinta presedintelui  ori  judecatorului  delegat  de  acesta  de  la  instanta  careia  i-ar  reveni competenta  sa  judece  cauza  in  fond  sau  de  la  instanta  corespunzatoare  in  grad acesteia  in  a  carei  circumscriptie  se  afla  locul  de  detinere,  locul  unde  s-a  constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

 (3) Cu  ocazia  prezentarii  dosarului  de  catre  procuror,  presedintele  instantei  sau judecatorul delegat de acesta fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de arestare preventiva, pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat sau, daca acesta este retinut, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere. Ziua si ora se comunica atat aparatorului ales sau numit din oficiu cat si procurorului, acesta din urma  fiind  obligat sa  asigure  prezenta  in  fata judecatorului a  inculpatului arestat sau retinut.

(4) Propunerea  de  arestare  preventiva  se  solutioneaza  in  camera  de  consiliu  de  un singur judecator, indiferent de natura infractiunii.

(5) Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.

(6) In cazul in care inculpatul se afla in stare de retinere sau de arestare potrivit art. 146 si din cauza starii sanatatii ori din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate  fi  adus  in  fata  judecatorului,  propunerea  de  arestare  va  fi  examinata  in  lipsa inculpatului,  in  prezenta  aparatorului,  caruia  i  se  da  cuvantul  pentru  a  formula concluzii.

(7) Dispozitiile art. 150 se aplica in mod corespunzator.

(8) Participarea procurorului este obligatorie.

(9) Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.
 

 

(10) Daca  sunt  intrunite  conditiile  prevazute  in  alin.  1,  judecatorul  dispune,  prin incheiere  motivata,  arestarea  preventiva  a  inculpatului  pe  o  durata  care  nu  poate depasi 30 de zile.
 
(11) Arestarea inculpatului nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei  in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. Arestarea  preventiva  a  inculpatului  se  dispune  inainte  de  expirarea  duratei  arestarii invinuitului.

(12) Dispozitiile  art.  146  alin.  10  si  111   si  ale  art.  152  alin.  1  se  aplica  in  mod corespunzator.

 (13) Impotriva  incheierii  se  poate  face  recurs, in  termen  de  24  de  ore  de  la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa.

(14) Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care procurorul pune  in miscare  actiunea  penala  inainte  de  expirarea  duratei  mandatului  de  arestare  a invinuitului. Mandatul de arestare a  invinuitului  inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului.

Art. 150:  Ascultarea inculpatului

(1) Masura arestarii inculpatului poate fi luata numai dupa ascultarea acestuia de catre procuror si de catre judecator, afara de cazul cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata ori se afla in una dintre situatiile prevazute in art. 1491 alin. 6.
 
(2) In cazul in care inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire sau de la judecata,  cand mandatul a fost emis fara ascultarea inculpatului, acesta va fi ascultat imediat ce a fost prins ori s -a prezentat.

Art. 151:  Continutul mandatului de arestare

(1) Dupa intocmirea hotararii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de la prima instanta sau, dupa caz, presedintele completului de la instanta de recurs emite de indata mandatul de arestare preventiva.

(2) Daca  prin  aceeasi  hotarare  s-a  dispus  arestarea  mai  multor  inculpati,  se  emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre ei.

(3) In mandatul de arestare trebuie sa se arate:

a) instanta care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului;
b) data si locul emiterii;
c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare;
d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevazute  in art. 70,  si codul numeric personal;
e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii;
f) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege;
g) temeiurile concrete care determina arestarea;
h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat;
j) semnatura judecatorului.

Art. 152:  Executarea mandatului
 
(1) Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un
alt exemplar il trimite organului de politie pentru a fi predat la locul de de tinere o data cu arestatul.

(2) Cand  masura  arestarii  a  fost  dispusa  in  lipsa  inculpatului  potrivit  art.  150, mandatul emis se inainteaza in dublu exemplar organului de politie, pentru executare.

(3) Organul de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat, careia ii preda un exemplar al mandatului si o conduce la judecatorul care a emis mandatul.

(31) In vederea executarii mandatului de arestare preventiva, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum  si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia.
 
(4) Judecatorul  procedeaza  la  ascultarea  inculpatului,  iar  daca  acesta  ridica  obiectii care necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de indata termen de judecata.

Negasirea persoanei mentionate in mandat 

(1) Cand  persoana  mentionata  in  mandat  nu  a  fost  gasita,  organul  insarcinat  cu executarea incheie un proces-verbal prin care constata aceasta si instiinteaza organul judiciar  care  a  emis  mandatul,  precum si  organele  competente  pentru  darea   in urmarire si in consemn la punctele de trecere a frontierei.

Prelungirea duratei arestarii in cursul urmaririi penale

(1) Arestarea inculpatului dispusa  de  instanta  poate  fi prelungita,  in cursul urmaririi penale,  motivat,  daca  temeiurile  care  au  determinat  arestarea  initiala  impun  in continuare  privarea de  libertate  sau exista  temeiuri noi care  sa  justifice  privarea de libertate.

 (2) In cazul prevazut in alin. 1, prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului poate fi dispusa de instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau
de instanta corespunzatoare in grad acesteia  in a carei circumscriptie se afla locul de detinere,  locul  unde  s-a  constatat  savarsirea  faptei  prevazute  de  legea  penala  ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

Art.  156: Propunerea  pentru  prelungirea  arestarii  dispuse  in  cursul urmaririi penale

(1) Prelungirea duratei arestarii preventive prevazute in art. 155 se dispune pe baza propunerii  motivate  a  procurorului  care,  dupa  caz,  efectueaza  sau  supravegheaza urmarirea penala.

(2) In cazul  in care procurorul supravegheaza urmarirea penala,  acesta va fi sesizat motivat  de  catre  organul  de  cercetare  penala,  in  vederea  formularii  propunerii  de prelungire, cu cel pu tin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive.

(3) Daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instantei competente.

(5) Cand  in  aceeasi  cauza  se  gasesc  mai  multi  inculpati  arestati  pentru  care  durata arestarii preventive  expira  la  date  diferite,  procurorul  care  sesizeaza  instanta pentru unul dintre inculpati va sesiza, totodata, instanta si cu privire la ceilalti inculpati.

Art. 157 – Abrogat.

Art. 158 – Abrogat.

Art.  159:  Procedura  prelungirii  arestarii  preventive  dispuse  in  cursul urmaririi penale
 
(1) Dosarul  cauzei  va  fi  depus  la  instanta,  impreuna  cu  propunerea  de  prelungire  a arestarii  preventive,   intocmita  de  procurorul  care  efectueaza  sau  supravegheaza urmarirea penala, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive, si va putea fi consultat de aparator.

 (2) Propunerea de prelungire a arest arii se solutioneaza in camera de consiliu, de un singur judecator, indiferent de natura infrac tiunii.

 (3) Inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator.

 (4) In  cazul  in  care  inculpatul  arestat  se  afla  internat  in  spital  si  din  cauza  starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului sau cand, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai  in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
 
(5) Participarea procurorului este obligatorie.

(6) In cazul in care judecatorul acorda prelungirea, aceasta nu va putea dep asi 30 de zile.

 (7) Judecatorul  solutioneaza  propunerea  si  se  pronunta  asupra  prelungirii  arest arii preventive,  in termen de 24 de ore de la primirea dosarului,  si comunica incheierea celor lipsa de la judecata in acelasi termen.

 (8) Incheierea  prin  care  s-a  hotarat  asupra  prelungirii  arestarii  poate  fi  atacata  cu recurs de procuror sau de inculpat  in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti,  sau  de  la  comunicare,  pentru cei  lipsa.  Recursul se  solutioneaza inainte  de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior  incheierii atacate.

(9) Recursul,  declarat  impotriva  incheierii  prin  care  s-a  dispus  prelungirea  arestarii preventive, nu este suspensiv de executare.

(10) Dispozitiile art. 1403  alin. 3-7 si 9 se aplica in mod corespunzator la judecarea recursului.

(11) Masura dispusa de judecator se comunica administratiei locului de de tinere, care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului.

(12) Daca  incheierea  judecatorului  de  la  prima  instanta  nu  este  atacata  cu  recurs, instanta este obligata sa restituie dosarul organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de recurs.

(13) Judecatorul  poate  acorda  si  alte  prelungiri,  fiecare  neputand  depasi  30  de  zile. Dispozitiile  alineatelor  precedente  se  aplica  in  mod  corespunzator.  Durata  totala  a arestarii preventive  in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil,  si nu mai mult de 180 de zile.

Art. 160:  Mentinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului

(1) Cand procurorul dispune, prin rechizitoriu, trimiterea  in judecata a inculpatului aflat in stare de arest, dosarul se  inainteaza instantei competente cu cel putin 5 zile inainte de expirarea mandatului de arestare sau, dupa caz, a duratei pentru care a fost dispusa prelungirea arestarii.

(2) Instanta, in camera de consiliu, procedeaza potrivit art. 3001.

 

Deci ATENTIE fiti asistat de un avocat specializat in astfel de dosare

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

0745150894

Ce fac daca sint chemat la Parchet/Politie intr-un dosar de criminalitate informatica?

de

Prima reactie trebuie sa fie de a fi aparat de un avocat ales specializat in astfel de probleme.Se va studia dosarul si impreuna se va hotari daca se impune a se da o declaratie la Pachet/ Politie sau nu.

Nu trebuie uitat ca a da declaratia este un drept si nu o obligatie

Pocedura

 

Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului

 

Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului

Art. 69. – Declaratiile invinuitului sau ale inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

Intrebari si lamuriri prealabile

Art. 70. – Invinuitul sau inculpatul, inainte de a fi ascultat, este intrebat cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenie, studii, situatia militara, loc de munca, ocupatie, adresa, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.

Invinuitului sau inculpatului i se aduce apoi la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei si i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta.

Organul de urmarire penala, inainte de a-l asculta pe invinuit, cere acestuia sa dea o declaratie scrisa personal, cu privire la invinuirea ce i se aduce.

Modul de ascultare

Art. 71. – Fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat.

In cursul urmaririi penale, daca sunt mai multi invinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fara sa fie de fata ceilalti.

Invinuitul sau inculpatul este mai intai lasat sa declare tot ce stie in cauza.

Ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.

Invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, insa se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.

Intrebari cu privire la fapta

Art. 72. – Dupa ce invinuitul sau inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este intrebat cu privire la probele pe care intelege sa le propuna.

Consemnarea declaratiilor

Art. 73. – Declaratiile invinuitului sau inculpatului se consemneaza in scris. Declaratia scrisa se citeste acestuia, iar daca cere, i se da sa o citeasca. Cand este de acord cu continutul ei, o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit.

Cand invinuitul sau inculpatul nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune in declaratia scrisa.

Declaratia scrisa este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau inculpatului ori de presedintele completului de judecata si de grefier, precum si de interpret cand declaratia a fost luata printr-un interpret.

Daca invinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut completari, rectificari sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in prezentul articol.

Ascultarea invinuitului sau inculpatului la locul unde se afla

Art. 74. – Ori de cate ori invinuitul sau inculpatul se gaseste in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmarire penala sau instanta de judecata procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se afla.

 

Atentie nu va duceti fara avocat ales pentru ca din experienta va spun ca veti fi prejudiciat

Obiectul confruntarii

Art. 87. – Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea acelor persoane, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.

Procedura confruntarii

Art. 88. – Persoanele confruntate sunt ascultate cu privire la faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic.

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoanele confruntate sa-si puna reciproc intrebari.

Declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza in proces-verbal.

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

0745150894

 

Casa de avocatura Coltuc lanseaza rubrica „Dosarele Directiei de Combatere a Criminalitatii informatice”

de

In acesta rubrica Casa de avocatura Coltuc va informeaza despre dosarele de criminalitate informatica si despre posibilitatile invinuitilor/inculpatilor de aparare

Pe rolul Parchetului de pe langa Tribunalul Alexandria exista pe rol dosarul 39/D/P/2006 avand un numar de 32 de invinuiti si inculpati.

Grupul infractional este initiat de Calin Alexandru zis Alex si Cioaca Savu Bogdan

In dosar sunt arestati preventiv un numar de 10 inculpati.

 

In lunile urmatoare se vor definitiva actele premergatoare si alte 2 dosare penale de criminalitate informatica pe zona Teleorman si 3 pe zona Valcea

 

Este o etapa de laudat a DCCI

 

Casa de avcatura Coltuc este specializata in apararea invinutilor/inculpatilor din dosare de criminalitate informatica aparand in peste 50 de dosare de acest fel

Mai multe informatii pe :

avaocat@coltuc.ro

0745150894

www.coltuc.ro