Dreptul procesual fiscal

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

de

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

ANAF: afost modificat contul in care se plateste impozitul pentru unele categorii de venit

de

In Monitorul Oficial 619/29.08.2012 a fost publicat Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1235/22.08.2012 pentru modificarea si completarea Ordinului nr. 1294/2007 privind impozitele, contributiile si alte sume reprezentand creante fiscale, care se platesc de contribuabili intr-un cont unic.

Potrivit acestui act normativ, creantele fiscale: „Impozit pe veniturile din drepturi de autor si drepturi conexe, definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 13^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare” si „Impozit pe veniturile rezultate din activitati profesionale desfasurate in baza contractelor/ conventiilor incheiate potrivit Codului civil” care nu au fost achitate de contribuabili pana la data intrarii in vigoare a prezentului ordin (29.08.2012) se vor achita in continuare in contul 20.47.01.01 „Sume incasate pentru bugetul de stat in contul unic, in curs de distribuire”.

De asemenea, in acest ordin, a fost publicat nomenclatorul obligatiilor fiscale datorate bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale, care se platesc in contul unic 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurarilor sociale si fondurilor speciale, in curs de distribuire”.

majorare cifra afaceri- tva-modificare cod fiscal

de

Plata TVA: un avantaj sau un dezavantaj?

Dreptul de achitare a taxei pe valoarea adaugata de catre firme este vazut de catre avocatii specializati atat ca avantaj cat si ca un dezavantaj.

„Faptul ca pretul facturat de intreprinderile mici (situate sub plafonul de scutire) catre consumatorii finali nu include TVA reprezinta in mod clar un avantaj competitiv, chiar in conditiile in care aceste companii nu vor beneficia de dreptul de deducere pentru TVA aferenta achizitiilor de materie prima, stocurilor si costurilor fixe. Principial, acest avantaj se poate traduce fie prin practicarea unor preturi finale mai mici decat competitorii – platitori de TVA, fie prin marje comerciale mai mari la vanzarea unor produse similare. In primul caz, de castigat vor avea si consumatorii finali, prin achizitia unor produse mai ieftine, nepurtatoare de TVA. Totusi, cred ca accesul mai larg la regimul de scutire TVA pentru companiile aflate sub plafonul de 220.000 de lei anual nu va avea amploarea necesara pentru a conduce la scaderea vizibila a preturilor (prin jocul liber al cererii si ofertei) in industriile unde categoria IMM este bine reprezentata (cum ar fi productia si serviciile agricole, anumite sectoare productive si de servicii). De aceea, mai degraba, scutirea de TVA va reprezenta doar un mic ajutor in cresterea profitabilitatii pentru intreprinderile mici si asigurarea sustenabilitatii acestora in lupta cu companiile mai mari, potentiale beneficiare ale unor economii de scala si acces la resurse mai mari”, considera Alexandru Cristea.

In schimb, Dinu Petre, partener la Cunescu, Balaciu & Asociatii apreciaza ca scutirea de la plata TVA doar pare a fi avantajoasa. „Ridicarea plafonului aparent reprezinta un beneficiu pentru contribuabil, dar trebuie privita si cealalta fata a TVA: taxa si plata taxei e un beneficiu acordat companiilor pentru ca plata TVA vine intotdeauna cu posibilitatea de a deduce TVA la achizitii si atunci, automat, contribuabilul se muta din sfera persoanelor fizice in sfera IMM, care devin beneficiari finali si devin platitori integrali ai TVA la achizitiile pe care le fac. Aparent, a plati TVA e o sarcina dar, in acelasi timp este si un beneficiu”, a afirmat Petre, recent, in cadrul unei intalniri cu jurnalisti.

Cum s-a modificat Codul fiscal in 2012

de

Prin aceasta ordonanta de urgenta, Guvernul clarifica si prevederile privind tranzactiile efectuate de un contribuabil inactiv. Pana acum, tranzactiile efectuate de un/cu un contribuabil inactiv nu erau luate in considerare.

Odata cu noile modificari, insa, firmele inactive nu mai au dreptul sa deduca cheltuielile si taxa pe valoarea adaugata aferenta unor operatiuni realizate pe perioada de inactivitate, dar au obligatia de plata a oricarui impozit prevazut de Codul fiscal pe aceeasi perioada.

De asemenea, beneficiarii care cumpara bunuri/servicii de la un contribuabil inactiv nu mai au drept de deducere a cheltuielilor si a TVA, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita.

Totodata, actul normativ introduce noi alineate la art. 11 din Codul fiscal, prin care se stabileste ca persoanele impozabile, pentru care autoritatea fiscala a anulat inregistrarea in scopuri de TVA, nu vor avea dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor de bunuri/servicii, dar vor avea obligatia de plata a TVA in situatia in care desfasoara activitati economice in perioada in care nu sunt inregistrati in scopuri de TVA. De asemenea, beneficiarii care cumpara bunuri/servicii de la acesti contribuabili nu vor avea posibilitatea deducerii TVA, cu exceptia achizitiilor de bunuri efectuate in cadrul procedurii de executare silita.

 

ANAF prefera sa vireze diferentele de dupa regularizare în conturi bancare

de

44415

În declaratia privind venitul realizat în anul 2007, Anca M. a specificat ca diferenta de impozit sa îi fie virata pe cardul de salariu, emis de Raiffeisen Bank.

 Ulterior, a primit o înstiintare de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) care o informa ca suma îi va fi restituita prin mandat postal, fara a fi indicata însa perioada în care îi vor fi returnati banii sau un numar de telefon de contact.

Dupa câteva luni de asteptare, Anca M. a facut un drum la administratia financiara pentru a da de urma diferentei de impozit. Acolo, surpriza, i s-a comunicat ca banii au fost transferati într-un cont bancar al Bancpost, pe care nu îl mai foloseste de cinci ani. În aceste conditii, mai putem avea certitudinea ca statul ne mai da diferenta de impozit pe venit dupa ce ne-a taxat mai mult decât trebuia?

Daca ai dovada, fiscul corecteaza greseala

Întrebati de EVZ, reprezentantii ANAF au explicat ca datele privind conturile cetatenilor sunt furnizate de banci ministerului de finante, în scopul restituirii diferentelor de impozit pe venit dupa regularizarea anuala. „În situatia în care organul fiscal detine informatii privind conturile de card de debit în lei ale contribuabililor, restituirea sumelor rezultate din regularizarea impozitului anual pe venit se face prioritar prin virament bancar”, ne-au declarat functionarii ANAF.

Sursa: EVZ

Plan de actiune impotriva fraudelor prin TVA

de

Comisia Europeana a prezentat un plan de actiune pe termen scurt cu masuri legislative destinate imbunatatirii capacitatii administratiilor fiscale de a preveni si de a detecta frauda prin TVA (in special frauda de tip „carusel”) si

 

implicit, de a recupera sumele datorate. In plus, Comisia a mai adoptat si doua masuri ce modifica Directiva TVA. Prima vizeaza prevenirea utilizarii frauduloase a

scutirilor in cazul importurilor, iar a doua, a da posibilitatea statelor membre de a-l face raspunzator pe furnizorul de bunuri de pierderea incasarilor din TVA cauzate de disparitia clientului din alt stat membru, dat fiind ca acesta nu a declarat livrarea autoritatilor responsabile. De altfel, aceasta ultima masura se refera la asa-zisa frauda „carusel”, un sistem infractional sofisticat care s-a dezvoltat in Uniunea Europeana incepand cu 1993, cand a fost eliminat controlul vamal intre statele membre. Metoda de fraudare consta in crearea unor societati in diverse state membre, care deruleaza intre ele operatiuni fictive pentru rambursarea TVA. In ultimul timp,acest tip de frauda a vizat in special Trezoreria britanica, considerata de infractori victima cea mai usoara.

 

http://www.financiarul.com/articol_18289/plan-de-actiune-european-impotriva-fraudelor-prin-tva.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Culmea ironiei!CNA le cere televiziunilor sa se amendeze singure

de

Consiliul National al Audiovizualului (CNA) are in plan sa organizeze, la începutul anului 2009, o întâlnire cu sefii televiziunilor centrale, pentru a se gasi o solutie prin care posturile sa-si sanctioneze din interior abaterile de conduita profesionala ale angajatilor lor

 

 

Aceasta întâlnire îsi va propune sa gaseasca o formula de coreglementare, în asa fel încât, pe de o parte, noi sa mergem înainte cu masurile noastre legale, cu amenzile si sanctiunile pe care le dam noi, dar în cazul unor abateri sa existe si posibilitatea de sanctionare interna, în interiorul redactiilor, astfel încât în ansamblu efectul sa fie de mai multa curatenie în programele din audiovizual”, a spus Rasvan Popescu (foto), presedintele CNA. Acesta a dat drept exemplu codurile BBC si TVR. „Televiziunea publica are un asemenea Cod si un organism care se ocupa de implementarea lui, o comisie de etica. Cred ca de la un asemenea model se poate pleca”, a explicat Popescu.

 

 

http://www.gardianul.ro/CNA-le-cere-televiziunilor-sa-se-amendeze-singure-s125546.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Modificari importante privind scutirile de TVA

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 795 din 27 noiembrie 2008, a fost publicat Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 3424 din 20 noiembrie 2008 pentru modificarea si completarea unor norme si instructiuni aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice

Potrivit modificarilor aduse Normelor de aplicare a scutirilor de taxa pe valoare adaugata pentru traficul international de bunuri, prevazute de art. 144 alin. (1) din Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2218/2006, toate operatiunile efectuate asupra bunurilor aflate in regim de antrepozit TVA sunt scutite definitiv de la plata taxei, cu exceptia operatiunilor efectuate catre ultimul cumparator care beneficiaza numai de scutire provizorie. 

Tot in acest context, se arata ca impozitarea cu TVA, fara a afecta o posibila scutire, se poate efectua numai pentru operatiunile anterioare, care erau provizoriu scutite de taxa. In masura in care la scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu se pot determina aceste operatiuni, regularizarea se face prin impozitarea cu TVA a bunurilor scoase din regimul de antrepozit de TVA, desi scoaterea bunurilor din regim fara existenta unei tranzactii comerciale nu constituie in sine o operatiune in sfera TVA. 

Modificari au suferit si Normele privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. d) si art. 199 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2220/2006, dintre care mentionam ridicarea pragului valoric de scutire de TVA si de accize la import a bunurilor continute in bagajul personal al calatorilor din tarile terte, daca acestea nu au caracter comercial, la 300 euro pe persoana, respectiv 430 euro pentru calatorii care folosesc transportul aerian sau maritim. 

De asemenea, noua reglementare oferita de Instructiunile de aplicare a scutirii de taxa pe valoarea adaugata pentru operatiunile prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a)-i), art. 143 alin. (2) si art. 144^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2222/2006 stabileste ca sunt scutite de TVA livrarile de bunuri expediate sau transportate din afara Comunitatii de catre cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau. In acest caz, scutirea de TVA se justifica de furnizorul care realizeaza livrarea cu factura sau declaratia vamala de export si cu documente din care sa rezulte ca transportul este realizat de client sau in numele sau, cum sunt: documentul de transport, comanda de cumparare, de vanzare sau documentele de asigurare. 

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro