Salariat – nu respecta perioada de preaviz dupa ce demisioneaza

Nicio persoana nu poate fi obligata sa munceasca intr-un anumit loc de munca sau sa lucreze intr-o anumita profesie, stabileste Codul muncii. In acelasi timp, munca fortata este interzisa. Astfel, salariatii sunt liberi sa demisioneze atunci cand se regasesc intr-o situatie profesionala care nu le (mai) convine. Dar, in acest caz, trebuie sa respecte o anumita perioada de preaviz, altfel risca amanarea momentului incetarii contractului de munca sau chiar sanctionarea disciplinara.

Demisia este, practic, un act unilateral de vointa prin care salariatul comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca. Iar aceasta nu trebuie sa fie acceptata sau agreata de angajator.

Totusi, chiar daca salariatul are libertatea de a demisiona, acesta nu poate sa-si sisteze activitatea odata cu notificarea in scris referitoare la incetarea contractului de munca. Potrivit Codului muncii, intr-o asemenea situatie, angajatul trebuie sa respecte o perioada de preaviz.

In timpul perioadei de preaviz, ambele parti trebuie sa respecte in continuare ce si-au asumat prin incheierea contractului individual de munca. Asta inseamna ca salariatul trebuie sa-si continue activitatea, iar angajatorul trebuie sa-l remunereze in mod corespunzator. Daca angajatul decide sa nu mai vina la serviciu, acest lucru poate duce laamanarea efectiva a datei de la care va inceta contractul.

In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Procedura de recuperare a pagubelor de la salariati. Ghid complet 2014

Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.

Procedura de recuperare a pagubelor de la salariati. Ghid complet 2014
Procedura de recuperare a pagubelor de la salariati. Ghid complet 2014

Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute si care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin.anterior nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.
1. Răspunderea patrimonială a salariatului reprezintă o varietate a răspunderii civile contractuale, având aspecte particulare generate de specificul raporturilor juridice de muncă.
2. Nu se aplică dispoziţiile răspunderii civile contractuale în cazul în care prejudiciul a fost produs de salariat printr-o faptă cu caracter infracţional. În acest caz, ca şi în situaţia…
3. În ipoteza în care fapta ilicită aflată în legătură cu munca, prin care salariatul l-a prejudiciat pe angajatorul său, este o infracţiune, este posibilă opţiunea pentru răspunderea civilă delictuală
4. Atunci când salariatul a produs angajatorului un prejudiciu printr-o faptă care constituie infracţiune, urmează a se aplica regulile răspunderii civile delictuale.
5. Nu sunt aplicabile dispozitiile art. 254 C. muncii, in cazul in care prejudiciul este urmarea unei infractiuni, iar persoana prejudiciata intelege sa alature actiunea civila celei penale.
6. În cazul în care fapta prejudiciabilă generatoare de daune morale, săvârşită de salariat, este infracţiune, salariatul va răspunde faţă de angajator în temeiul regulilor şi principiilor dreptului comun.
7. Nu intervine răspunderea patrimonială potrivit dreptului muncii, ci răspunderea patrimonială de drept comun, în cazul în care salariatul inculpat este condamnat pentru o faptă în legătură cu munca.
8. Se aplica regulile privind raspunderea patrimoniala a salariatului si in cazul raspunderii subsidiare. Astfel, raspunderea subsidiara opereaza in legatura cu raspunderea altui salariat, care a produs direct prejudiciul ori in…
9. Nu mai poate opera nici răspunderea subsidiară în cazul în care nu sunt întrunite condiţiile pentru existenţa răspunderii principale.
10. În cazul în care un salariat produce un prejudiciu angajatorului printr-o faptă penală, va răspunde, în subsidiar, pentru prejudiciul neacoperit de autorul insolvabil, şi salariatul a cărui neglijenţă

Este posibilă întreruperea concediului de odihnă?

Motivele invocate cel mai frecvent pentru a întrerupe concediul de odihnă sunt:

– intrarea salariatului în concediu medical;
– intrarea salariatei în concediul de maternitate.

În lipsa unui motiv obiectiv de întrerupere a concediului de odihnă, angajatorul poate respinge cererea salariatului de întoarcere la muncă din concediul de odihnă. Concediile de odihnă, conform prevederilor legale, se fac în baza unei programări, iar salariaţii nu ar trebui să se abată de la această programare.

Totuşi, salariaţii care se întorc mai repede din concediu, fără aprobarea angajatorului sau în lipsa unor motive obiective, nu pot fi lipsiţi de dreptul lor la zilele de concediu neefectuate întrucât aceasta ar putea fi privită ca o cale prin care se renunţă la dreptul de a efectua integral concediul de odihnă în natură. O altă posibilitate ar fi ca angajatorul să trateze această conduită ca o abatere disciplinară şi sancţionarea acesteia în consecinţă cu condiţia ca aceasta să fie prevăzută în regulamentul intern al angajatorului.

În practică există problema efectuării concediului de odihnă rămas neefectuat datorită întoarcerii premature a salariatului imediat după ce a încetat cauza de suspendare a acestuia sau ulterior la o altă dată programată. În acest sens, legislaţia specifică efectuarea acestor zile de concediu în urma unei reprogramări ulterioare.

Rechemarea salariatului de către angajator

Rechemarea nu se poate realiza nemotivat, ci doar pentru cazuri de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. Totuşi, dacă salariatul îşi exprimă acordul de a veni, nu mai este necesară invocarea unor astfel de motive. În orice caz, salariatul rechemat din concediul de odihnă nu pierde dreptul de a efectua zilele de concediu rămase.

Totodată, angajatorul poate rechema salariatul din timpul concediului de odihnă pentru interese urgente. În astfel de cazuri, legislaţia prevede că angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale (necesare în vederea revenirii la locul de muncă), precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

Totuşi, rechemarea salariatului din concediul de odihnă, în condiţiile în care, deşi au intervenit anumite probleme urgente, acestea puteau fi soluţionate prin utilizarea salariaţilor care nu se găseau la momentul respectiv în concediu de odihnă, ar putea fi considerată ca un abuz de drept.

În plus, exită anumite categorii de personal unde se prevede, în mod expres, dreptul angajatorului la rechemarea din concediu nu numai pentru situaţii de forţă majoră sau interese urgente, ci pentru orice cazuri justificate.

Atenţie! Când este vorba despre evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă. Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor plătite sunt stabilite prin lege, contracte colective de muncă aplicabile sau prin regulament intern. În prezent, nu există un contract colectiv de muncă la nivel naţional, aşa că dacă aceste evenimente familiale deosebite nu sunt prevăzute în contractele colective aplicabile, acolo unde este cazul, sau în regulamentul intern, atunci angajatorul nu este obligat să le acorde.

Somaj dupa concediu de maternitate

Somaj dupa concediu de maternitate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/LFjJb7FBTiu

Somaj dupa concediu de maternitate

Cererea pentru acordarea indemnizatiei trebuie depusă fie începând cu ziua imediat următoare încetării concediului de maternitate (cele 126 de zile), fie începând cu data naşterii copilului, ori, dupa caz, a adopţiei sau luării în plasament. Cererile trebuie înaintate primăriei unde solicitantul îşi are domiciliul ori resedinţa în maximum 60 de zile. În caz contrar, perioadele anterioare nu se vor mai lua în calcul.

Prima plată a indemnizaţiilor se va face în aproximativ 2-3 luni de la depunerea documentaţiei. Dosarul trebuie să conţină:

– cerere tip

– copie de pe cărţile de identitate ale părinţilor

– certificatul de naştere al copilului

– certificatul de căsătorie (daca e cazul)

– livretul de familie

– adeverinţa din care să rezulte că persoana a realizat venituri pe ultimul an anterior naşterii, ori alte acte care dovedesc că persoana s-a aflat în vreuna din situaţiile care îi conferă dreptul la indemnizaţie (ex. somaj, CCC etc)

– dosar cu şină

– cerere de concediu aprobată de angajator

– orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate

– extras de cont bancar (pentru cei care doresc plata indemnizaţiei direct în cont).

De asemenea, dacă angajatorul are sediul în alt judeţ decât cel în care va desfăşuraţi activitatea, este necesară o adeverinţă eliberată de Casa Judeţeană de Pensii din judeţul respectiv, care să ateste că angajatorul şi-a plătit impozitele către stat. Cererea pentru eliberarea adeverinţei se depune şi se ridică personal.


Concediu maternitate dupa nastere

Concediu maternitate dupa nastere

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AXasukBdhYA

Concediu maternitate dupa nastere

Actele necesare acordarii indemnizatiei de maternitate constau intr-o cerere tip privind solicitarea drepturilor de asigurari sociale si, dupa caz, a certificatului de persoana cu handicap emis in conditiile legii. Cererea tip se depune la casele teriroriale de pensii de catre angajator si institutia care administreaza bugetul pentru plata ajutorului de somaj sau de catre celelalte categorii de asigurati,  la data solicitarii prestatiei.

Cuantumul lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul ce se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective conform legii si/sau perioade asimilate dupa caz, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.


Calcul concediu prenatal si postnatal

Calcul concediu prenatal si postnatal

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/U3PPGshNmXe

Calcul concediu prenatal si postnatal

Pentru ca fiecare femeie insarcinata trebuie sa-si cunoasca drepturile, iar angajatorul, de cele mai multe ori, “omite” sa informeze gravida cu privire la prevederile legii, este necesar ca viitoarea mamica sa caute sa se informeze inca de la inceputul sarcinii despre aspectele legale pe care  le implica starea in care se afla.

Concediul de maternitate are caracterul unui concediu medical si se acorda, de regula, de medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care supravegheaza sarcina sau de medicul de familie.

Titularul concediului de maternitate este numai femeia insarcinata sau lauza. Concediul se acorda femeilor care au cel putin o luna de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical de sarcina/lauzie. Asta inseamna ca odata ce au devenit salariate, chiar si daca numai cu o luna in urma, gravidele vor beneficia de indemnizatia de concediu prenatal si/sau postnatal in valoare de 85% din salariul brut avut pe luna pe care o au lucrata.

Potrivit OUG 158/2005, concediul de maternitate (126 zile) este format din:

  • Concediu de sarcina (cunoscut sub numele de concediu prenatal) se poate acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere in exclusivitate pentru sarcina, si nu pentru afectiuni ce pot interveni pe parcursul sarcinii si fara legatura cu sarcina.
  • Concediu de lauzie (cunoscut sub numele de concediu postnatal) se poate acorda pe o perioada de 63 de zile dupa nastere (legea presupune efectuarea unui concediu postnatal obligatoriu de 42 zile).

Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare sau in functie de imprejurari (nasterea la o data diferita de cea prognosticata), insa, pentru protecţia sănătăţii mamei şi a copilului este interzis angajatorilor să permită salariatelor să revină la locul de muncă în mai putin de 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu.

 Daca medicul constata ca este o sarcina dificila, este posibil ca, indiferent de optiunea mamei, sa se acorde concediul prenatal cu o intindere mai mare de 63 de zile.


Zilele libere conform art. 139

Zilele libere conform art. 139

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/GHFZBVrgBEv

Zilele libere conform art. 139Art. 139. [enumerarea sarbatorilor legale in care nu se lucreaza]
(1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
– 1 si 2 ianuarie;

– prima si a doua zi de Pasti;
– 1 mai;
– prima si a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;

– 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
– 1 decembrie;
– prima si a doua zi de Craciun;

– doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.


CONCEDIUL LEGAL DUPA NOUL COD

CONCEDIUL LEGAL DUPA NOUL COD

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/F1hFQEDUXxu

CONCEDIUL LEGAL DUPA NOUL COD

Prevederile privind concediul de odihnă anual din noul Cod al Muncii:

Art. 144. — (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

Art. 145. — (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Art. 146. — (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.
(4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Art. 147. — (1) Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un
concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi
de cel puţin 3 zile lucrătoare.


Angajare pensionar contract de munca – Contract munca

Angajare pensionar contract de munca – Contract munca

Angajare pensionar contract de munca - Contract munca

Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri:

a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;

b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului;

c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;

d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;

e) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;

f) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;

g) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;

h) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.


Contracte de munca acelasi angajator – Contract munca

Contracte de munca acelasi angajator – Contract munca

Contracte de munca acelasi angajator - Contract munca

Art. 35

(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.


Decizie incetare contract de munca – Contracte de munca

Decizie incetare contract de munca – Contracte de munca

Decizie incetare contract de munca - Contracte de munca

Contractul individual de muncă poate înceta prin mai multe modalităţi, aşa cum acestea sunt enumerate la art. 55 din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii): de drept, ca urmare a acordului părţilor sau ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi.
Din păcate, de multe ori este auzită sintagma greşită „demisie prin acordul părţilor”, făcându-se o confuzie între două dintre cele mai folosite modalităţi de încetare a contractului individual de muncă: încetarea prin acordul părţilor şi încetarea prin demisie. Pentru a evita pe viitor confuziile ce pot duce de la înregistrări greşite în Registrul General de Evidenţă al Salariaţilor (REVISAL) până la pierderea în instanţă a unor cazuri aparent simple, se impune o clarificare a celor două modalităţi de încetare, precum şi a principalelor diferenţe dintre cele două.

Încetarea contractului de muncă prin acordul părţilor are temeiul legal la art. 55 lit. b din Codul Muncii  şi este o modalitate simplă şi rapidă de a înceta un contract de muncă. Aceasta poate fi iniţiată fie de salariat, fie de angajator. De cele mai multe ori, aceasta este iniţiată de către salariat printr-o simplă cerere adresată angajatorului prin care solicită încetarea contractului de muncă la o anumită dată. Această modalitate de încetare a contracutului de muncă NU este afectată de un termen de preaviz (ca în cazul demisiei, concedierii pentru motive ce nu ţin de salariat), astfel contractul de muncă putând înceta chiar în ziua următoare sau poate peste şase luni.

Ceea ce este recomandat a fi îndeplinit pentru a preveni eventuale abuzuri sau pentru a avea dovada înaintării cererii de încetare a contractului de muncă prin acordul părţilor este ca salariatul să facă cererea în dublu exemplar, un exemplar rămânând la angajator, iar celălalt exemplar la salariat, conţinând un număr de înregistrare (din Registrul Societăţii), astfel dovedindu-se fără nicio îndoială că acest document a fost depus la societate, precum şi data la care s-a înaintat documentul.

Un element-cheie al acestui tip de încetare a contractului de muncă este faptul că angajatorul, fie prin reprezentantul legal, fie prin superiorul ierarhic al salariatului în cauză, va scrie pe cerere menţiunea „DE ACORD”, împreună cu semnătura, numele său în clar şi ştampila societăţii. Doar prin acest mod se îndeplineşte acordul de voinţă, esenţial în cazul acestui tip de încetare a contractului de muncă. Menţiunea „DE ACORD” va reprezenta atât acordul angajatorului cu privire la încetarea contractului de muncă al salariatului respectiv, cât şi cu privire la data la care această încetare va intra în vigoare, astfel explicându-se sintagma din Codul Muncii  de la art. 55 lit. b – „ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea”.


Avocat dreptul muncii Bucuresti – Contracte de munca

Avocat dreptul muncii Bucuresti – Contracte de munca

Munca şi protecţia socială a muncii

(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.

(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.

(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.

(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

Decizia de concediere – incetarea contractului individual de muncă

 In cazul in care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevazute la art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei concedierii.
In cazul in care concedierea intervine pentru motivul prevazut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozitiilor art. 247-252.
Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.

codul-muncii.coltuc

Din coroborarea dispozitiilor art. 62 alin. (3) cu dispozitiile art. 74 C. muncii rezulta ca decizia de concediere trebuie sa cuprinda si durata preavizului (daca salariatul concediat beneficiaza de preaviz),…

Clauze obligatorii-clauze facultative-clauze interzise in contractul de munca

Clauze obligatorii-clauze facultative-clauze interzise in contractul de munca.

Clauzele minime pe care trebuie sa le contina un contract de munca sunt mentionate, cu titlu generic, de Codul Muncii. Totodata, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a aprobat Ordinul nr. 64/2003 care cuprinde un model standard de contract de munca, ale carui clauze minime obligatorii sunt descrise, intr-un mod concret, astfel cum ar putea fi ele puse pe hartie si semnate efectiv de parti. Aceste clauze minime obligatorii care trebuie sa figureze in contractul de munca sunt:

  • identitatea partilor: numele salariatului/denumirea angajatorului, domiciliul/sediu, datele de identificare: CNP/CI/permis de sedere pentru salariat sau CUI/J pentru angajator
  • obiectul contractului: dublu obiect – prestarea muncii si plata salariului
  • functia: denumirea si codificarea prevazute de Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR)
  • locul muncii: ex. departamentul/sectia din sediul unitatii/punctul de lucru si modul de desfasurare al muncii: intr-un loc fix sau in mai multe locatii
  • durata contractului: nedeterminata (regula)/determinata (exceptia)
  • durata muncii: timp de lucru integral (8h/zi)/partial (mai putin de 8h/zi)
  • atributiile postului: descrise in fisa postului, obligatorie la contract
  • riscurile specifice postului
  • criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului: stabilite, de la caz la caz, in functie de particularitatile postului/activitatii salariatului si cerintele angajatorului
  • conditiile de munca: normale/deosebite/speciale
  • concediul de odihna: minim 20 de zile lucratoare in general; minim 23 de zile lucratoare pentru tineri pana in 18 ani, persoane cu handicap si persoane care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare
  • salarizarea si modalitatea de  plata: salariul de baza si alte sporuri/adaosuri/prestatii suplimentare in bani sau in natura; data platii si plata in transa unica sau in transe multiple
  • drepturi si obligatii generale ale partilor
  • drepturi si obligatii ale partilor privind sanatatea si securitatea in munca
  • perioada de proba: maxim 90 de zile calendaristice pentru functii de executie si 120 de zile calendaristice pentru functii de conducere; maxim 30 de zile calendaristice pentru persoanele cu handicap.
  • perioada de preaviz (la demisie si la concediere).
  • clauze diverse: completarea contractului cu alte reglementari (ex. Codul Muncii, contracte colective aplicabile), modalitatea de solutionare a litigiilor izvorate din contract

Exemple de clauze facultative in contractul de munca

In afara clauzelor contractuale minime care trebuie sa se regaseasca in continutul oricarui contract individual de munca, partile pot negocia si alte clauze, facultative, precum:

  • clauza de confidentialitate (obligatia salariatului de a nu divulga secretele comerciale si de afaceri de care a luat cunostinta in timpul derularii contractului sau de munca; clauza se poate adresa si angajatorului)
  • clauza de neconcurenta (il obliga pe salariat ca dupa incetarea contractului de munca sa nu presteze nicio activitate concurenta celei exercitate in cadrul angajatorului, la un alt angajator in schimbul unei indemnizatii platite de primul angajator)
  • clauza de mobilitate (presupune exercitarea activitatii de catre salariat in mai multe locuri in schimbul unor prestatii suplimentare platite de angajator)
  • clauza de formare profesionala (stabileste modalitatea concreta de formare a salariatilor precum si orice aspecte privind drepturile si obligatiile partilor referitoare la formarea profesionala)
  • clauza de proprietate intelectuala (reglementeaza situatia drepturilor de autor si/sau a drepturilor de proprietate industriala (inventii, marci, know-how, denumiri de origine, modele de fabricatie, modele industriale) realizate de salariati in cadrul derularii contractului de munca;
  • clauza de obiectiv (asumarea atingerii unui anumit target de catre salariat), precum si altele.

atentieDe stiut: Unele clauze cu caracter optional in contractul de munca (ex. neconcurenta, confidentialitate, mobilitate, formare profesionala) sunt reglementate in mod explicit si de Codul Muncii, altele insa, nu sunt mentionate de Codul Muncii, insa pot fi negociate intre angajator si salariat, cu conditia sa nu incalce normele legale care guverneaza relatiile de munca.

Exemple de clauze interzise in contractul de munca

In relatiile de munca salariatii beneficiaza de o protectie sporita a legii, motiv pentru care anumite clauze sunt interzise in contractul de munca. Cateva exemple in acest sens:

  • clauza de renuntare la drepturi obligatorii stipulate de lege (spre ex., dreptul la concediu, dreptul de a primi un salariu pentru munca depusa)
  • clauza de reducere a unor drepturi minimale (spre ex., reducerea concediului de odihna sub 20 de zile lucratoare sau reducerea salariului sub nivelul salariului minim pe economie) sau de depasire a unor obligatii maxime (spre ex., depasirea numarului maxim de ore suplimentare permis de lege, depasirea perioadei de proba maxime, depasirea preavizului maxim la demisie)
  • clauza de modificare a competentei instantelor de judecata pentru solutionarea litigiilor de munca
  • clauza compromisorie (de solutionare a litigiilor de munca de catre o instanta arbitrala)
  • clauza de restrictionare a dreptului salariatilor de a face greva sau a libertatii sindicale
  • clauza de modificare unilaterala a prevederilor contractuale (spre ex., modificarea functiei salariatului, modificarea duratei contractului de munca)
  • clauza de exclusivitate (obligarea salariatului de a nu mai munci in niciun alt loc in timpul sau liber) etc.

Ce amenzi risca angajatorii care nu se conformeaza reglementarilor Codului Muncii?

 Ce amenzi risca angajatorii care nu se conformeaza reglementarilor Codului Muncii?In ceea ce priveste raspunderea contraventionala, angajatorii trebuie sa fie constienti ca pericolul de a fi amendati ii poate paste in orice moment, adica, nu numai cu ocazia controalelor obisnuite pe care inspectorii de munca le efectueaza in cazul oricarui angajator, ci si ca urmare a unor sesizari ale salariatilor ori chiar cand, pe baza unor date sau informatii care le parvin, organele de control se sesizeaza din oficiu in vederea verificarii activitatii angajatorilor. O asemenea verificare se poate face de organele competente in baza unui control anuntat sau dimpotriva, printr-un control inopinat.

Faptele contraventionale si sanctiunile aferente (amenzile) privind incalcarea legislatiei muncii sunt mult mai numeroase si mai diverse decat ceea ce reglementeaza Codul Muncii, fiind prevazute de legi speciale in domeniu; cu titlu de exemplu numai, amintim: Legea dialogului social nr. 62/2011, OUG nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, Legea nr. 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca si altele.

Iata in continuare, intr-o forma structurata, care sunt faptele si sanctiunile contraventionale prevazute de Codul Muncii.

Nr.

Contraventia

Sanctiunea (amenda)

Observatii
1.     Stipularea in contractul de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale     2.000 – 5.000 lei     Exemple: stipularea unei perioade de proba peste limita maxima legala; stipularea unui preaviz mai mic decat minimul legal prevazut la concediere sau mai mare decat maximul legal prevazut la demisie; stipularea unei clauze de neconcurenta gratuita
2.     Neeliberarea de catre angajator, la solicitarea salariatului, a unui document care sa ateste activitatea desfasurata de salariat, durata acesteia, salariul, vechimea in munca     300 – 1.000 lei
3.     Impiedicarea sau obligarea, prin amenintari ori prin violente, a unui salariat/grup de salariati, sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei     1.500 – 3.000 lei
4.     Neplata unui salariu echivalent cu cel putin salariul minim brut pe tara     300 – 2.000 lei     Codul Muncii sanctioneaza neplata salariului minim pe economie si mai sanctioneaza si munca „la negru” (vezi pct. 5 de mai jos), insa nu sanctioneaza si fenomenul de munca „la gri” (insemnand primirea la munca a unui salariat, in baza unui contract de munca, in schimbul acordarii unui salariu real mai mare decat salariul „declarat oficial” in contractul de munca); munca „la gri” poate fi sanctionata totusi in baza legislatiei fiscale.
5.     Primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca     10.000 – 20.000 lei (pentru fiecare persoana identificata)     1) Codul Muncii ii sanctioneza nu numai pe angajatorii care primesc persoane la munca fara a avea un contract de munca, dar si pe salariatii care accepta sa presteze activitate, desi nu au incheiat un contract individual de munca; aceasta din urma situatie este sanctionata cu amenda intre 500 – 1.000 lei.2) Primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca  este infractiune si sanctionata cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penala.

6.     Neacordarea zilelor libere platite cu ocazia sarbatorilor legale sau, in cateva cazuri reglementate (unitati sanitare, de alimentatie publica, unitati in care procesul de productie nu poate fi intrerupt pe perioada sarbatorilor legale) –  necompensarea zilelor de sarbatoare legala lucrate cu timp liber corespunzator ori cu spor la salariu, dupa caz     5.000 – 10.000 lei     Zilele de sarbatori legale sunt:

1 si 2 ianuarie
prima si a doua zi de Pasti
1 mai, prima si a doua zi de Rusalii
Adormirea Maicii Domnului
Sf. Andrei (30 noiembrie)
1 decembrie
prima si a doua zi de Craciun
doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora

7.     Nerespectarea programelor de lucru stabilite in mod adecvat pe perioada sarbatorilor legale, prin hotarare de Guvern, pentru unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, in scopul asigurarii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate      5.ooo – 20.000 lei
8.     Nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara     1.500 – 3.000 lei     Intra aici pentru mai multe detalii despre reglementarile privind munca suplimentara.
9.     Nerespectarea dispozitiilor privind repausul saptamanal     1.500 – 3.000 lei
10.     Neacordarea salariatilor a unei indemnizatii de cel putin 75% din salariu de baza, in situatia in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu mentinerea raporturilor de munca     1.500 – 5.000 lei     Valoarea indemnizatiei de intrerupere a activitatii angajatorului este de minim 75% din salariul de baza in situatia in care nu exista un prag mai ridicat pentru aceasta stipulat prin contractul individual de munca al salariatului, contracte colective de munca aplicabile angajatorului respectiv ori prin regulamentul intern, situatie in care va trebui sa se acorde cea mai mare suma prevazuta in aceste acte.
11.     Nerespectarea dispozitiilor privind munca de noapte     1.500 – 3.000 lei     Alte sanctiuni pentru nerespectarea unor reglementari privind munca de noapte pot fi prevazute de legi speciale (ex. OUG nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca) Mai multe despre reglementarea muncii de noapte gasesti aici.

12.     Angajarea unei persoane fara certificat medical care sa ateste ca aceasta este apta de munca sau solicitarea de teste de graviditate la angajare     1.500 – 3.000 lei     Angajarea unei persoane in lipsa unui certificat medical atrage si la nulitatea contractului individual de munca.
13.     Nerespectarea de catre angajator a obligatiei de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicita     1.500 – 3.000
14.     Nerespectarea de catre angajator a obligatiei legale de a inregistra demisia unui salariat     1.500 – 3.000     Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloc de proba. Vezi mai multe despre aceasta aici.
15.     Perceperea de catre agentul de munca temporara a unei taxe salariatilor temporari in vederea recrutarii acestora de catre utilizator sau pentru incheierea unui contract de munca temporara     5.000 – 10.000
16.     Neinmanarea de catre angajator a unui exemplar al contractului de munca salariatului, anterior inceperii activitatii     1.500 – 2.000

Cum trebuie acordat termenul de preaviz la concediere-AVOCAT MUNCII

Potrivit Codului Muncii (art. 76 pct. b), „Decizia de concediere […] trebuie sa contina in mod obligatoriu […] durata preavizului”.

Legea nu face referire la niciun alt document, in afara de Decizia de concediere, prin care angajatorul ar trebui sa acorde preaviz salariatilor ce urmeaza sa fie concediati; cu toate acestea, in practica, este covarsitor numarul situatiilor in care, la concedierea unui salariat, angajatorul ii comunica acestuia:

(1)   mai intai, o „notificare de preaviz”, prin care ii aduce la cunostinta simplul fapt ca va fi concediat si termenul de preaviz pe care il are la dispozitie pana la incetarea contractului de munca,

(2)  iar ulterior (la implinirea termenului de preaviz), ii comunica decizia de concediere, cuprinzand motivele de concediere si celelalte elemente prevazute de lege (inclusiv durata preavizului acordat)

Trebuie subliniat ca emiterea unei notificari de preaviz anterior deciziei de concediere nu are nicio baza legala, ci a rezultat din practica autoritatilor de munca, care de-a lungul timpului au solicitat insistent (si, in unele cazuri, continua sa solicite) un astfel de document, fara a avea, insa, niciun temei legal pentru aceasta.

De altfel, emiterea unei notificari de preaviz, anterior deciziei de concediere, nu numai ca nu este reglementata legal, dar nu se justifica nici macar din punct de vedere logic. Astfel, este total nefiresc ca angajatorul sa ii comunice salariatului termenul de preaviz in legatura cu o concediere pe care nu a hotarat-o (din moment ce decizia de concediere  este luata abia la sfarsitul preavizului).

Nu este, desigur, nicio problema, din perspectiva validitatii deciziei de concediere, daca preavizul se acorda mai intai printr-o „notificare de preaviz”, urmand ca ulterior acesta sa fie mentionat si in cuprinsul deciziei de concediere, deoarece prin aceasta se creeaza o situatie favorabila salariatului. Insa, comunicarea preavizului prin notificarea de preaviz il dezavantajeaza foarte mult pe angajator, din perspectiva termenului care este lasat la dispozitia salariatului pentru a pregati o eventuala contestatie impotriva masurii concedierii. Pentru a intelege mai bine acest aspect, putem avea in vedere urmatorul exemplu practic:

Sa presupunem ca la data de 1 aprilie (2013) un angajator ii comunica unui salariat termenul de preaviz, de 20 de zile lucratoare, printr-o notificare de concediere, urmand ca la implinirea acestui termen (adica, in data de 30 aprilie), sa emita decizia de concediere. Conform legii, salariatul respectiv va avea la dispozitie 45 de zile calendaristice, de la data emiterii deciziei de concediere, pentru a contesta masura concedierii; insa, intrucat a fost „pus in garda” de angajator prin notificarea de preaviz inca de la data de 1 aprilie, salariatul in cauza va avea la dispozitie un termen mult mai mare pentru a reflecta la masura concedierii ce i-a fost aplicata si, eventual, pentru a-si pregati actiunea (ex. contactare avocati, strangere documente si argumente care sa sustina contestatia sa etc.), respectiv, va avea la dispozitie termenul scurs intre data comunicarii „notificarii de preaviz” si data comunicarii „deciziei de concediere” (adica cele 20 de zile lucratoare care inseamna aprox. 30 de zile calendaristice) plus inca 45 de zile calendaristice legale de la momentul primirii deciziei de concediere.

Daca, in schimb, salariatului in cauza i se va acorda termenul de preaviz, direct si numai prin decizia de concediere (asa cum prevede, de altfel, si legea), acesta va avea practic la dispozitie pentru a contesta masura concedierii numai cele 45 de zile calendaristice prevazute de Codul Muncii, care incep sa curga de la momentul primirii deciziei de concediere.

Sfat practic: In considerarea argumentelor de mai sus, in calitate de angajator ar trebui sa va sustineti puternic punctul de vedere atunci cand aveti de-a face cu autoritati de munca care va solicita, in mod nefondat, dovada preavizului acordat salariatului la concediere, altfel decat prin insasi decizia de concediere. In acest sens, precizam ca la autoritatile de munca din Bucuresti, asemenea demersuri au fost deja facute, astfel ca in prezent aceste autoritati sunt familiarizate cu acordarea preavizului direct prin decizia de concediere.

Incalcarea clauzei de confidentialitate de catre salariat-dreptul muncii

Incalcarea clauzei de confidentialitate de catre salariat-dreptul muncii.

Consecintele incalcarii clauzei de confidentialitate de catre salariat pot fi de natura patrimoniala, disciplinara sau chiar penala.

Raspundere patrimoniala pentru incalcarea confidentialitatii

Atunci cand salariatul care si-a asumat clauza de confidentialitate o incalca, angajatorul il poate trage la raspundere pentru prejudiciul produs pretinzandu-i sa plateasca despagubiri (daune-interese) corespunzatoare prejudiciului cauzat.

Evaluarea marimii prejudiciului cauzat de incalcarea obligatiei de confidentialitate si deci, a valorii despagubirilor datorate ca urmare a incalcarii clauzei de confidentialitate se poate face in trei moduri: (a) pe cale amiabila (prin acordul partilor), in baza unei note de constatare si evaluare a prejudiciului, emisa de angajator dupa producerea prejudiciului (in limita maxima a 5 salarii minime brute pe economie); (b) pe cale judiciara, adica de catre instanta de judecata, in functie de dovezile aduse de angajatorul prejudiciat sau (c) pe cale conventionala, adica tot prin acordul partilor (insa dat anticipat), atunci cand, in afara de agrearea clauzei de confidentialitate, partile au stabilit si o clauza penala prin care au evaluat anticipat prejudiciul.

Avocat specializat in dreptul muncii, Bucuresti. Asistenta juridica si consultatii juridice in litigii de munca (concediere, demisie, salariat)

Avocat specializat in dreptul muncii, Bucuresti. Asistenta juridica si consultatii juridice in litigii de munca (concediere, demisie, salariat)   Elaborarea opiniilor juridice in materie de dreptul muncii
Consultanta privind negocierea contractelor colective de munca la nivel national, de ramura, de unitate

Medierea de catre avocat a diferendelor aparute intre angajati si angajatori in derularea raporturilor de munca si in litigii de munca
Asistenta juridica si reprezentare in litigii de munca privind drepturile si obligatiile stabilite prin contractul colectiv de munca si contractul individual de munca
Apararea drepturilor functionarilor publici, inaltilor functionari publici, functionarilor publici cu statut special (militari, politisti, etc) si personalului civil contractual in litigii cu ministerele, autoritatile si institutiile publice
Contestatie avand ca obiect decizia de concediere colectiva, concediere individuala si de sanctionare a salariatilor, obtinerea de despagubiri si daune morale in materie de dreptul muncii.

AVOCAT DREPTUL MUNCII -NOUTATI LEGISLATIVE MUNCII

AVOCAT-DREPTUL-MUNCII -NOUTATI-LEGISLATIVE-MUNCII.Guvernul a anuntat ca a fost adoptata o ordonanta de urgenta care reduce numarul de membri ai Consiliului de conducere al Autoritatii de Supraveghere Financiara de la 17 la 11 si care obliga Autoritatea de Supraveghere Financiara sa vireze la bugetul de stat o cota de 80% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la sfarsitul anului si, prin exceptie de la prevederile Codului Fiscal.

Se stabileste astfel o cota de impozit pe venit de 85% pentru veniturile reprezentand salarii/indemnizatii/sume compensatorii acordate, in conditiile legii, cu ocazia incetarii contractului de munca sau mandatului, angajatilor cu functii de conducere sau persoanelor care sunt numite in calitate de membru in consilii de conducere din cadrul ASF si din cadrul autoritatilor care au fost reorganizate prin infiintarea ASF.

Reducerea numarului de posturi in conducerea ASF este operata la doar o luna de la infiintarea institutiei.

„Saptamana aceasta vom avea o ordonanta de urgenta, o sa reducem numarul de membri, de la 19 (17-n.r.) la 11, este clar ca intentiile bune au fost intelese gresit de cei numiti acolo, si o sa impozitam cu 85% salariile compensatorii pe care ei si le-au dat tot lor”, a spus Ponta, in sedinta de guvern.

Acesta a mai declarat ca au fost acordate deja astfel de salarii compensatorii, de cate 230.000 euro net, pentru trei fosti membri ai Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), respectiv pentru Dan Constantinescu, Albin Biro si Daniela Popa, fiind inregistrate si alte astfel de cereri.

„Cred ca 15% din aceste sume deja reprezinta prea mult. Ideea ca pui monopol de stat pe un domeniu, dupa care te imbogatesti cu obrazul cat mai gros este un lucru care s-a intamplat de multe ori in Romania si as vrea sa punem capat la aceste practici.

AVOCAT DREPTUL MUNCII – conditiile aprobarii procedurii de concediere colectiva

AVOCAT-DREPTUL-MUNCII – conditiile-aprobarii-procedurii-de-concediere-colectiva

Prevederile prezentei ordonante de urgenta reglementeaza masurile de protectie sociala de care beneficiaza persoanele disponibilizate prin concedieri colective efectuate in baza unui plan de disponibilizare, din cadrul unor societati nationale, regii autonome, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, institute nationale de cercetare-dezvoltare, precum si al societatilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritatilor administratiei publice locale, denumite in continuare operatori

economici.

Prin planul de disponibilizare prevazut la alin. (1) se intelege documentul ce cuprinde masurile necesare in vederea redresarii activitatii si programul concedierii colective elaborat de angajator, care se poate desfasura in una sau mai multe etape.

Planul de disponibilizare cuprinde in mod obligatoriu:

numarul total de salariati e,istent la data intocmirii acestora;
motivele care determina aplicarea masurilor din planul de disponibilizare;
numarul de salariati necesar pentru desfasurarea activitatii in urma aplicarii masurilor din planul de disponibilizare;
numarul de salariati care vor fi afectati de concedieri colective;
data de la care sau perioada in care vor avea loc, potrivit legii, concedierile colective.

Daca disponibilizarea se desfasoara in etape, planul prevazut la alin. (1) va cuprinde si numarul de salariati care vor fi afectati de concedieri in fiecare dintre etape, stabilit cu respectarea conditiilor de concediere colectiva prevazute de dispozitiile legale in vigoare, precum si perioada in care va avea loc fiecare etapa.

Prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerelor de resort, se vor aproba sumele din bugetul asigurarilor pentru somaj ce se vor aloca pentru plata drepturilor prevazute la art. 7 lit. b) in beneficiul persoanelor disponibilizate de la operatorii economici prevazuti la art. 1 alin. (1) care pot efectua concedieri colective in conditiile in care e,ista un plan de disponibilizare aprobat, potrivit legii.

Pot beneficia de prevederile prezentei ordonante de urgenta numai persoanele care au incheiat contracte individuale de munca pe durata nedeterminata cu operatorii economici prevazuti la art. 1 cu cel putin 36 de luni inainte de data concedierii.

Beneficiaza de prevederile prezentei ordonante de urgenta si persoanele care:

au fost preluate de operatori economici dintre cei prevazuti la art. 1, in baza actelor normative in vigoare, daca au incheiat contracte individuale de munca pe durata nedeterminata cu operatori economici de la care au fost preluate in perioada prevazuta la alin. (1);
au fost preluate de operatorii economici rezultati in urma divizarii sau a altor forme de reorganizare a operatorilor economici prevazuti la art. 1, daca au incheiat contracte individuale de munca pe durata nedeterminata cu operatorii economici supusi divizarii sau altor forme de reorganizare, in perioada prevazuta la alin. (1).

Concedierea colectiva se face in conditiile prevazute de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu mai tarziu de 90 de zile calendaristice de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 2.

Daca planul de disponibilizare se desfasoara in etape, termenul prevazut la alin. (1) se aplica pentru concedierea colectiva efectuata in prima etapa, urmand ca pentru celelalte etape concedierea colectiva sa se efectueze in termen de 90 de zile calendaristice de la data la care va fi initiata fiecare etapa prevazuta la art. 1 alin. (4).

Persoanele prevazute la art. 1 beneficiaza, in conditiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, de servicii de preconcediere, precum si de masuri pentru stimularea ocuparii fortei de munca, acordate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene si a municipiului Bucuresti, denumite in continuare agentii pentru ocuparea fortei de munca.

Persoanele concediate in conditiile prezentei ordonante de urgenta beneficiaza de urmatoarele drepturi:

indemnizatie de somaj, stabilita potrivit reglementarilor legale in vigoare;
venit lunar de completare;
plati compensatorii acordate de catre operatorii economici din bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora, in conformitate cu prevederile contractelor colective sau individuale de munca aplicabile, respectiv incheiate la nivelul fiecarui operator economic.

Venitul lunar de completare prevazut la art. 7 lit. b) se stabileste odata cu indemnizatia de somaj si este egal cu diferenta dintre castigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni inainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de munca, dar nu mai mult decat castigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului in care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul National de Statistica, si nivelul indemnizatiei de somaj.

Venitul de completare prevazut la art. 7 lit. b) se acorda lunar pe perioade stabilite diferentiat, in functie de vechimea in munca a persoanelor concediate in conditiile prezentei ordonante de urgenta, dupa cum urmeaza:

12 luni, pentru persoanele care au o vechime in munca cuprinsa intre 3 ani si pana la 10 ani;
20 de luni, pentru persoanele care au o vechime in munca cuprinsa intre 10 ani si pana la 15 ani;
22 de luni, pentru salariatii care au o vechime in munca cuprinsa intre 15 ani si pana la 25 de ani;
24 de luni, pentru salariatii care au o vechime in munca de cel putin 25 de ani.

Dupa incetarea platii indemnizatiei de somaj, in conditiile Legii nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele concediate in conditiile prezentei ordonante de urgenta beneficiaza, pana la incheierea perioadei prevazute la alin. (2), de un venit lunar de completare egal cu diferenta dintre castigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni inainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de munca, dar nu mai mult decat castigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului in care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul National de Statistica, si nivelul indemnizatiei de somaj la data incetarii platii indemnizatiei de somaj.

Persoanele care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru stabilirea indemnizatiei de somaj nu beneficiaza de venit lunar de completare.

Persoanele care se reincadreaza in munca beneficiaza de 50% din venitul lunar de completare in urmatoarele situatii:

daca in perioada acordarii venitului de completare prevazuta la art. 8 alin. (2) se incadreaza in munca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, la alti operatori economici decat cei de la care au fost disponibilizati, beneficiaza de plati, pana la e,pirarea perioadei prevazute la art. 8 alin. (2), in functie de suspendarea sau incetarea platii indemnizatiei de somaj;
daca in perioada acordarii venitului de completare prevazuta la art. 8 alin. (2) se incadreaza in munca, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, la operatorii economici de la care au fost disponibilizati, pana la e,pirarea perioadei prevazute la art. 8 alin. (2), daca la data incadrarii operatorii economici respectivi nu mai au capital majoritar de stat.

In situatiile prevazute la alin. (1), venitul lunar de completare reglementat de acest alineat se acorda numai pe perioada lucrata, iar ulterior acestei perioade se reia in plata, dupa caz, in conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) sau la art. 8 alin. (3), pana la e,pirarea perioadei prevazute la art. 8 alin. (2).

Daca in perioada acordarii venitului de completare, prevazuta la art. 8 alin. (2), persoanele beneficiare solicita inscrierea la una dintre categoriile de pensii prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, plata venitului lunar de completare inceteaza la data acordarii dreptului de pensie, conform deciziei de pensie. Venitul de completare nu poate fi cumulat cu niciuna din categoriile de pensii prevazute de Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare.

Persoanele concediate colectiv de la operatorii economici prevazuti la art. 1, daca se reincadreaza in munca inainte de e,pirarea perioadei prevazute la art. 8 alin. (2) la unul dintre operatorii economici cu capital majoritar de stat avand ca obiect de activitate conservarea, inchiderea, ecologizarea si monitorizarea postinchidere a minelor sau la unul dintre operatorii economici prevazuti la art. 1, pentru activitati de conservare, inchidere, ecologizare si monitorizare postinchidere a minelor, beneficiaza pe perioada lucrata, pana la e,pirarea perioadei prevazute la art. 8 alin. (2), in functie de suspendarea sau incetarea platii indemnizatiei de somaj, de un venit lunar de completare egal cu jumatate din venitul lunar de completare prevazut la art. 8 alin. (1) sau, dupa caz, la art. 8 alin. (3).

In situatiile prevazute la alin. (4), venitul lunar de completare reglementat de acest alineat se acorda numai pe perioada lucrata, iar ulterior acestei perioade se reia in plata, dupa caz, in conditiile prevazute la art. 8 alin. (1) sau la art. 8 alin. (3), pana la e,pirarea perioadei prevazute la art. 8 alin. (2).

AVOCAT DREPTUL MUNCII – DESFACEREA CONTRACTULUI DE MUNCA

AVOCAT-DREPTUL-MUNCII – DESFACEREA-CONTRACTULUI-DE-MUNCA

Potrivit art. 40 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, angajatorul are, intre altele, dreptul sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern .

Intr-adevar, art. 263 prevede ca angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

In materie disciplinara, anchetatorul este si acuzator; angajatorul este partea lezata prin savarsirea abaterii, tot el este cel care constata fapta, o cerceteaza, dozeaza sanctiunea disciplinara si o aplica.

Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Cum legea nu enumera faptele care constituie abateri disciplinare, este foarte recomandabil ca regulamentul intern sa cuprinda o enumerare atenta, chiar daca numai exemplificativa, a acestora. Se va accentua caracterul de exemplu al acestora, pentru a nu se ajunge la o limitare a posibilitatii angajatorului de aplicare a sanctiunilor disciplinare.

Folosind experientele anterioare mentionati faptele ce va pun in pericol buna desfasurare a activitatii si sanctiunile aplicabile acestora. Daca o anumita fapta nu este calificata drept abatere disciplinara nici in lege, nici in contractul colectiv sau individual de munca si nici in regulamentul intern, in principiu ea va putea fi sanctionata cu mare dificultate, chiar daca perturba disciplina muncii in unitate.Exemple de abateri disciplinare prevazute deja in lege:

incalcarea obligatiei de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu (art. 39 alin. 2 lit. d din Codul muncii);

nerespectarea masurilor de securitate si sanatate a muncii in unitate (art. 39 alin. 2 lit. e din Codul muncii si Legea nr. 319/2006);

nerespectarea secretul de serviciu (art. 39 alin. 2 lit. f din Codul muncii);

refuzul de a presta munca suplimentara in caz de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor unui accident (art.117 alin.2 din Codul muncii).

absenta nemotivata de la serviciu;

intarzierea la programul de lucru;

nerespectarea interdictiei de a se fuma in unitate;

sustragerea de produse si materiale din firma;

Avocat dreptul muncii – Concurenta neloiala savarsita de un fost angajat

Avocat-dreptul-muncii – Concurenta-neloiala-savarsita-de-un-fost-angajat

Astfel, este considerata un act de concurenta neloiala folosirea de catre un fost angajat – in comercializarea unor produse – a denumirii unei marci inregistrate la OSIM de catre comerciantul la care si-a desfasurat activitatea, acesta cunoscand faptul ca titularul marcii produce si comercializeaza de o perioada indelungata de timp produse sub respectiva denumire.

Sectia a II-a civila, Decizia nr. 240 din 26 ianuarie 2012

Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila, prin sentinta civila nr. 633/2007 a admis in parte actiunea reclamantelor SC R. SRL si V.V. in contradictoriu cu paratii M.G. si SC E.P. SRL in sensul ca au obligat paratii sa inceteze productia si comercializarea sub denumirea „CARPICON” si sa inceteze deturnarea clientelei SC R. SRL.

Au fost respinse ca neintemeiate capetele doi si patru ale cererii, iar paratii obligati catre reclamanta la plata sumei de 1.500 lei reprezentand cheltuieli de judecata partiale.

S-a retinut, in principal, ca reclamanta V.V. a efectuat cercetari inca din anul 1980, in calitatea de biolog cercetator la Institutul de Stiinte Biologice din Bucuresti, asupra unor produse farmaceutice (unguente) obtinute din rasina de conifere, cunoscute sub denumirea de „CARPICON”. Aceasta denumire a fost inregistrata ca marca de catre Institutul de Biologie sub nr. 13.186 la OSIM, reclamanta V.V. devenind prin cesionare, la 19 martie 2002, titularul marcii respective.

Astfel, produsele farmaceutice au fost obtinute si comercializate de catre SC R. SRL, la care era asociata-reclamanta V.V.

Paratul M.G. a fost angajat in perioada 1998-2003 la firma R. si s-a ocupat de distribuirea medicamentelor „CARPICON” in tara, iar in calitate de inginer se mai ocupa si de repararea utilajelor liniei de productie.

Societatea parata E.P. a fost infiintata la data de 20 martie 2002 avand ca asociat si pe M.G. alaturi de M.Z. si M.G.S., activitatea principala a acestuia fiind fabricarea produselor farmaceutice pe care le comercializeaza sub diverse denumiri, printre care si „Carpicon”.

Paratii nu si-au exercitat activitatea comerciala cu buna-credinta si potrivit uzantelor cinstite, astfel cum sunt obligati prin lege, potrivit dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale.

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, prin decizia civila nr. 9/A/2008, a admis apelul paratei SC E.P. SRL impotriva sentintei civile nr. 633/2007 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila, pe care a schimbat-o in parte, in sensul ca a interzis paratilor folosirea denumirii „CARPICON” in comercializarea urmatoarelor produse:

1)    crema solida cu extract de propolis si rasina de conifere – comercializata sub denumirea de „CARPICON S”,

2)    crema solida cu extract uleios de pufulita, ghimpe si rasina de conifere – comercializata sub denumirea de CARPICON PLANT,

3)    crema cu extracte vegetale si rasina de conifere – comercializata sub denumirea de CARPICON PLANT si

4)    crema cu propolis si extract uleios din rasina de conifere – comercializata sub denumirea de CARPICON.

Au fost mentinute celelalte dispozitii ale sentintei apelate.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia civila si de proprietate intelectuala, prin decizia nr. 7420/2008, a admis recursul formulat de parata SC E.P. SRL impotriva deciziei nr. 9/A/2008 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, a casat decizia criticata, a admis apelul paratei SC E.P. SRL impotriva sentintei nr. 633/2007 a Tribunalului Bucuresti, Sectia a III-a civila, a anulat aceasta sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucuresti, Sectia comerciala.

S-a stabilit ca obiectul actiunii il constituie savarsirea unor pretinse fapte de concurenta neloiala. Partile in litigiu sunt doua societati comerciale, chiar daca au calitatea de parti, si administratorii acestora, adica doi comercianti definiti prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, ceea ce atrage prezumtia de comercialitate asupra tuturor actelor si faptelor juridice savarsite de cele doua societati comerciale.

Actele de concurenta neloiala au caracter obiectiv comercial, astfel incat actiunea in concurenta neloiala apartine jurisdictiei comerciale, iar nu celei civile, intrucat comerciantul care exercita o asemenea actiune isi apara fondul de comert.

Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala, prin sentinta comerciala nr. 12420/2009 a admis in parte cererea formulata de reclamantele SC R. SRL si V.V. in contradictoriu cu paratii SC E.P. SRL si M.G., in sensul ca a interzis paratilor folosirea denumirii „Carpicon” in comercializarea urmatoarelor produse:

1)    crema solida in extras de propolis si rasina de conifere – comercializata sub denumirea de „Carpicon S”,

2)    crema solida cu extract uleios de pufulita, ghimpe si rasina de conifere – comercializata sub denumirea de „Carpicon Plant”,

3)    crema cu extracte vegetale si rasina de conifere – comercializata sub denumirea de „Carpicon Plant”,

4)    crema cu propolis si extract uleios din rasina de conifere – comercializat sub denumirea de „Carpicon”.

Au fost obligati paratii sa inceteze deturnarea clientelei reclamantei SC R. SRL.
Au mai fost respinse celelalte capete de cerere ca neintemeiate.

In final au fost obligati paratii la plata suinei de 7.042 lei cheltuieli de judecata catre reclamanta SC R. SRL.

Instanta de fond a apreciat ca aplicarea semnelor CARPICON S, „CARPICON PLANT” si „CARPICON” de catre parata SC E.P. SRL pe anumite produse similare cu acelea comercializate de reclamanta contravine uzantelor cinstite in comert, fiind incalcate astfel dispozitiile art. 1 si 2 din Legea nr. 11/1991.

Parata SC E.P. SRL a cunoscut in momentul punerii pe piata a produselor descrise anterior ca reclamantele produceau si comercializau de o perioada indelungata de timp produse sub denumirea CARPICON.

Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a V-a comerciala, prin decizia nr. 61/A/2011 a respins ca nefondat apelul paratilor SC E.P. SRL si M.G. impotriva sentintei comerciale nr. 12.420/2011 a Tribunalului Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala, fiind preluate argumentele instantei de fond, practica paratilor fiind contrara uzantelor cinstite in activitatea comerciala si indeplinind conditiile legale pentru a fi considerata un act de concurenta neloiala.

Impotriva deciziei comerciale nr. 61/A/2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala, a promovat recurs parata SC E.P. SRL prin administrator M.G. care a criticat aceasta hotarare judecatoreasca pentru nelegalitate, solicitand in temeiul art. 304 pct. 8 si 9 C.proc.civ. admiterea recursului, modificarea in tot a deciziei atacate, admiterea apelului cu consecinta schimbarii sentintei primei instante si respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata.

Cat timp art. 11 a fost introdus sa modifice forma initiala a legii tocmai prin definirea si enumerarea limitativa a faptelor de concurenta neloiala, ca fiind acelea contrare uzantelor comerciale cinstite, nu este ingaduit judecatorului sa interpreteze ca art. 2, prin sintagma „orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite”, ar insemna mai mult decat insusi legiuitorul a vrut sa spuna prin textul art. 11.

Sunt reale, dovedite si neinlaturate in vreun fel de instante sustinerile si apararile paratei privind viciile comertului reclamantelor, care illo tempore nu mai aveau niciun punct de lucru, nici sediu, nici nu-si achitau contributiile catre stat, nu aveau avizele legale, ori notificarile Ministerului Sanatatii, imprejurari dovedite de fond si apel, care creau pe deplin aparenta ca reclamantele erau cele care faceau concurenta neloiala.

Intimatele-reclamante SC R. SRL si V.V. prin notele de concluzii scrise depuse la termenul din 26 ianuarie 2012, dar si prin sustinerile orale cu ocazia dezbaterilor au invocat nulitatea recursului in raport de dispozitiile art. 306 alin. (1) C.proc.civ., dar si respingerea ca nefondat a recursului declarat de parata.

Inalta Curte, analizand decizia raportat la criticile aduse de parti, a respins atat exceptia nulitatii recursului invocata de intimatele-reclamante, cat si recursul paratei SC E.P. SRL prin administrator, pentru urmatoarele considerente:

Potrivit cererii de chemare in judecata, reclamantele SC R. SRL si V.V. au cerut in contradictoriu cu paratii SC E.P. SRL si M.G. obligarea acestora sa inceteze productia si comercializarea de produse farmaceutice si cosmetice comercializate sub denumirea de CARPICON, sa inceteze deturnarea clientelei SC R. SRL catre SC E.P. SRL, obligarea paratilor la plata prejudiciului creat reclamantei SC R. SRL ca urmare a actelor de concurenta neloiala efectuate in perioada 5 decembrie 2005 la zi, precum si obligarea paratului sa recunoasca in mod public faptul ca la baza productiei si comercializarii de catre societatea parata a produselor cu denumirea comerciala de CARPICON au stat informatiile obtinute in baza contractului de prestari servicii nr. 17.106 din 1 iunie 1998, fiind invocate ca temei de drept dispozitiile art. 6, 7 si 9 din Legea nr. 11/1991.

Corect instanta de fond si-a fundamentat solutia de admitere in parte a cererii formulate de reclamante pe dispozitiile cu caracter general cuprinse in art. 1 si art. 2 din Legea nr. 11/1991.

In conformitate cu aceste dispozitii, comerciantii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale. In acest context, concurenta neloiala este definita ca orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii.

Amplu documentat si bine argumentat, instantele judecatoresti anterioare au apreciat ca nu numai utilizarea in mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant constituie un act de concurenta neloiala, care reprezinta una dintre situatiile de fapte contrare uzantelor cinstite, ci orice alte acte sau fapte contrare uzantelor cinstite in activitatea comerciala sunt compatibile cu o concurenta neloiala.

Din verificarea intregii documentatii rezulta ca prin conventia civila pentru prestari servicii incheiata la data de 1 iunie 1998 intre SC R. SRL si M.G., acesta din urma s-a obligat sa presteze servicii de distributie a medicamentelor Carpicon in tara, pentru o perioada nedeterminata.

Ulterior, potrivit deciziei nr. 2/2003 a SC R. SRL, in acord cu dispozitiile art. 79 alin. (3) C.muncii, incepand cu data de 1 octombrie 2003 au incetat raporturile de munca cu paratul M.G.

Relatiile de la O.R.C. de pe langa Tribunalul Bucuresti atesta ca SC E.P. SRL a fost infiintata la data de 20 martie 2002 avandu-l ca asociat si administrator pe M.G., activitatea principala a societatii comerciale fiind „fabricarea preparatelor farmaceutice”, mentinandu-se ca activitate secundara comertul cu amanuntul al produselor farmaceutice.

Relevanta in corecta stabilire a situatiei de fapt si drept o are, pe langa inscrisurile depuse de parti, si decizia nr. 1910/2006 a O.S.I.M. prin care comisia a decis admiterea opozitiei formulate de oponenta V.V. si a dispus respingerea inregistrarii marcii Carpicon.

Fiind analizat interesul oponentului s-a observat ca marca Carpicon a apartinut Institutului de Stiinte Biologice Bucuresti care a utilizat-o asociata unor produse cum ar fi unguente pentru imbunatatirea circulatiei periferice, produse realizate in baza unor inventii brevetate, dintre inventatori facand parte si biologul V.V.

Reclamanta V.V. a preluat drepturile asupra marcii CARPICON si a utilizat marca prin SC R. SRL, continuand realizarea produselor obtinute in baza brevetelor initiale. S-a constatat ca marca a fost utilizata cel putin din anul 1987 si pana in anul 1990 de catre Institutul de Stiinte Biologice si ulterior de catre SC R. SRL avand ca actionar principal pe reclamanta V.V., cel putin in perioada 1995-2003, astfel incat sunt indeplinite conditiile art. 20 din Legea nr. 84/1998 pentru a aprecia ca marca CARPICON este o marca de notorietate pentru produsele destinate imbunatatirii circulatiei periferice.

Din aceasta perspectiva, practica paratilor este calificata ca fiind contrara uzantelor cinstite in activitatea comerciala si ca indeplinind conditiile legale pentru a fi considerata un veritabil act de concurenta neloiala.

Nu poate fi primita nici teza acreditata de intimatele-reclamante vizand nulitatea recursului paratei in raport de dispozitiile art. 306 alin. (1) C.proc.civ.

Este adevarat, asa cum a evidentiat doctrina si jurisprudenta, ca sanctiunea nulitatii recursului nu intervine doar in situatia in care motivarea cererii lipseste cu desavarsire, ci si atunci cand recurentul nu indica niciunul dintre cazurile de casare prevazute de dispozitiile art. 304 C.proc.civ., marginindu-se sa reia sustinerile si apararile formulate in fazele procesuale anterioare si a caror incadrare intr-unul dintre motivele de casare prevazute de lege este imposibila.

Recursul paratei are indicat ca temei de drept dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 C.proc.civ., iar dezvoltarea motivelor de recurs se afla in legatura cu decizia instantei de apel, astfel ca nu se impune aplicarea regimului sanctionator al nulitatii recursului.

Pentru aceste ratiuni s-a respins exceptia nulitatii recursului invocata de intimatele reclamante, precum si ca nefondat recursul paratei SC E.P. SRL prin administrator M.G. impotriva deciziei nr. 61/A/2011 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala, nefiind indeplinita nicio cerinta din cele prevazute de dispozitiile art. 304 C.proc.civ.

Codul Muncii 2013 (republicat si actualizat 2013)

Proiectul de modificare a Codului muncii 2013 a fost initiat de Blocul National Sindical (BNS), una dintre cinci mari confederatii sindicale reprezentative din Romania. Potrivit informatiilor de pe pagina de internet a BNS, confederatia sindicala are in componenta sa aproximativ 320.000 de membri de sindicat, lucratori din companii private sau din sectorul public.

Codul Muncii 2013 (republicat si actualizat 2013)

Propunerea acestui proiect de lege se face in baza art. 74 din Constitutie, care permite cetatenilor sa aiba initiativa legislativa. Pentru ca proiectul sa poata fi dezbatut in Parlament trebuie ca el sa fie sustinut de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, care sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative. Codul -Munci 2013 ,(republicat- si- actualizat -2013)

Codul Muncii 2011

Potrivit procedurii legale in ceea ce priveste initiativele legislative cetatenesti, proiectul de lege privind modificarea Codului muncii initiat de BNS trebuie depus la Consiliul Legislativ pentru avizare. Acest lucru s-a intamplat deja inca de la mijlocul lunii octombrie.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Codul Muncii 2013 (republicat si actualizat 2013)

Codul muncii 2013- republicat si actualizat 2013

Legea nr. 53 din 2003Codul Muncii (republicat si actualizat 2013)

 

TITLUL I  – Dispoziţii generale (Art. 1 – Art. 9)

 

CAPITOLUL I  – Domeniul de aplicare (Art. 1 – Art. 2)

 

 

codul muncii 2013

 

CAPITOLUL II  – Principii fundamentale (Art. 3 – Art. 9)

 

TITLUL II  – Contractul individual de muncă (Art. 10 – Art. 110)

 

CAPITOLUL I  – Încheierea contractului individual de muncă (Art. 10 – Art. 36)

 

CAPITOLUL II  – Executarea contractului individual de muncă (Art. 37 – Art. 40)

 

CAPITOLUL III  – Modificarea contractului individual de muncă (Art. 41 – Art. 48)

 

CAPITOLUL IV  – Suspendarea contractului individual de muncă (Art. 49 – Art. 54)

 

CAPITOLUL V  – Încetarea contractului individual de muncă (Art. 55 – Art. 81)

 

CAPITOLUL VI  – Contractul individual de muncă pe durată determinată (Art. 82 – Art. 87)

 

CAPITOLUL VII  – Munca prin agent de muncă temporară (Art. 88 – Art. 102)

 

CAPITOLUL VIII  – Contractul individual de muncă cu timp parţial (Art. 103 – Art. 107)

 

CAPITOLUL IX  – Munca la domiciliu (Art. 108 – Art. 110)

 

TITLUL III  – Timpul de muncă şi timpul de odihnă (Art. 108 – Art. 158)

 

CAPITOLUL I  – Timpul de muncă (Art. 108 – Art. 132)

 

CAPITOLUL II  – Repausuri periodice (Art. 133 – Art. 143)

 

CAPITOLUL III  – Concediile (Art. 139 – Art. 158)

 

TITLUL IV  – Salarizarea (Art. 154 – Art. 174)

 

CAPITOLUL I  – Dispoziţii generale (Art. 159 – Art. 163)

 

CAPITOLUL II  – Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (Art. 164 – Art. 165)

 

CAPITOLUL III  – Plata salariului (Art. 166 – Art. 171)

 

CAPITOLUL IV  – Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale (Art. 172)

 

CAPITOLUL V  – Protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acesteia (Art. 173 – Art. 174)

 

TITLUL V  – Sănătatea şi securitatea în muncă (Art. 171 – Art. 191)

 

CAPITOLUL I  – Reguli generale (Art. 175 – Art. 182)

Codul muncii 2013

CAPITOLUL II  – Comitetul de securitate şi sănătate în muncă (Art. 183 – Art. 185)

 

CAPITOLUL III  – Protecţia salariaţilor prin servicii medicale (Art. 186 – Art. 191)

 

TITLUL VI  – Formarea profesională (Art. 188 – Art. 210)

 

CAPITOLUL I  – Dispoziţii generale (Art. 188 – Art. 200)

 

CAPITOLUL II  – Contracte speciale de formare profesională organizată de angajator (Art. 201 – Art. 207)

 

CAPITOLUL III  – Contractul de ucenicie la locul de muncă (Art. 208 – Art. 210)

 

TITLUL VII  – Dialogul social (Art. 211 – Art. 228)

 

CAPITOLUL I  – Dispoziţii generale (Art. 211 – Art. 213)

 

CAPITOLUL II  – Sindicatele (Art. 214 – Art. 220)

 

CAPITOLUL III  – Reprezentanţii salariaţilor (Art. 221 – Art. 226)

Codul muncii 2013 – actualizat 2013

CAPITOLUL IV  – Patronatul (Art. 227 – Art. 228)

 

TITLUL VIII  – Contractele colective de muncă (Art. 229 – Art. 230)

 

TITLUL IX  – Conflictele de muncă (Art. 231 – Art. 236)

 

CAPITOLUL I  – Dispoziţii generale (Art. 231 – Art. 232)

 

CAPITOLUL II  – Greva (Art. 233 – Art. 236)

 

TITLUL X  – Inspecţia Muncii (Art. 237 – Art. 240)

 

TITLUL XI  – Răspunderea juridică (Art. 241 – Art. 265)

 

CAPITOLUL I  – Regulamentul intern (Art. 241 – Art. 246)

 

CAPITOLUL II  – Răspunderea disciplinară (Art. 247 – Art. 252)

 

CAPITOLUL III  – Răspunderea patrimonială (Art. 253 – Art. 259)

 

CAPITOLUL IV  – Răspunderea contravenţională (Art. 260)

 

CAPITOLUL V  – Răspunderea penală (Art. 261 – Art. 265)

 

TITLUL XII  – Jurisdicţia muncii (Art. 281 – Art. 296)

 

CAPITOLUL I  – Dispoziţii generale

 

CAPITOLUL II  – Competenţa materială şi teritorială

 

CAPITOLUL III  – Reguli speciale de procedură

 

TITLUL XIII  – Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

 

TITLUL I

Dispozitii generale

 

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare

 

Art. 1

 

(1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul în care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.

 

(1) Prezentul cod reglementeaza domeniul raporturilor de munca, modul în care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.

 

(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai în masura în care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 2

 

Dispozitiile cuprinse în prezentul cod se aplica:

 

a) cetatenilor români încadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca în România;

 

b) cetatenilor români încadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea în strainatate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, cu exceptia cazului în care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila;

 

c) cetatenilor straini sau apatrizi încadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator român pe teritoriul României;

 

d) persoanelor care au dobândit statutul de refugiat si se încadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul României, în conditiile legii;

 

e) ucenicilor care presteaza munca în baza unui contract de ucenicie la locul de munca;

 

f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;

 

g) organizatiilor sindicale si patronale.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

CAPITOLUL II

Principii fundamentale

 

Art. 3

 

(1) Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi îngradit.

 

(2) Orice persoana este libera în alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze.

 

(3) Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca într-un anumit loc de munca ori într-o anumita profesie, oricare ar fi acestea.

 

(4) Orice contract de munca încheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1)–(3) este nul de drept.

 

Art. 4

 

(1) Munca fortata este interzisa.

 

(2) Termenul munca fortata desemneaza orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamântul în mod liber.

 

(3) Nu constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice:

 

a) în temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu;

 

b) pentru îndeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege;

 

c) în baza unei hotarâri judecatoresti de condamnare, ramasa definitiva, în conditiile legii;

 

d) în caz de forta majora, respectiv în caz de razboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundatii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte si, în general, în toate circumstantele care pun în pericol viata sau conditiile normale de existenta ale ansamblului populatiei ori ale unei parti a acesteia.

 

Art. 5

 

(1) În cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii.

 

(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa.

 

(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute în legislatia muncii.

 

(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.

 

Art. 6

 

(1) Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate în munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nici o discriminare.

 

(2) Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie împotriva concedierilor nelegale.

 

(3) Pentru munca egala sau de valoare egala este interzisa orice discriminare bazata pe criteriul de sex cu privire la toate elementele si conditiile de remunerare.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 55/2006 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 30 august 2006, M. Of. 788/2006 ;

 

Art. 7

 

Salariatii si angajatorii se pot asocia liber pentru apararea drepturilor si promovarea intereselor lor profesionale, economice si sociale.

 

Art. 8

 

(1) Relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte.

 

(2) Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, în conditiile legii si ale contractelor colective de munca.

 

Art. 9

 

Cetatenii români sunt liberi sa se încadreze în munca în statele membre ale Uniunii Europene, precum si în oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului international al muncii si a tratatelor bilaterale la care România este parte.

 

TITLUL II

Contractul individual de munca

 

CAPITOLUL I

Încheierea contractului individual de munca

 

Art. 10

 

Contractul individual de munca este contractul în temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, în schimbul unei remuneratii denumite salariu.

 

Art. 11

 

Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca.

 

Art. 12

 

(1) Contractul individual de munca se încheie pe durata nedeterminata.

 

(2) Prin exceptie, contractul individual de munca se poate încheia si pe durata determinata, în conditiile expres prevazute de lege.

 

Art. 13

 

(1) Persoana fizica dobândeste capacitate de munca la împlinirea vârstei de 16 ani.

 

(2) Persoana fizica poate încheia un contract de munca în calitate de salariat si la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu îi sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.

 

(3) Încadrarea în munca a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisa.

 

(4) Încadrarea în munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa.

 

(5) Încadrarea în munca în locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face dupa împlinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de munca se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.

 

Art. 14

 

(1) În sensul prezentului cod, prin angajator se întelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca.

 

(2) Persoana juridica poate încheia contracte individuale de munca, în calitate de angajator, din momentul dobândirii personalitatii juridice.

 

(3) Persoana fizica dobândeste capacitatea de a încheia contracte individuale de munca în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacitatii depline de exercitiu.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 15

 

Este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute, încheierea unui contract individual de munca în scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale.

 

Art. 16

 

(1) Contractul individual de munca se încheie în baza consimtamântului partilor, în forma scrisa, în limba româna. Obligatia de încheiere a contractului individual de munca în forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru încheierea valabila a contractului.

 

(2) Anterior începerii activitatii, contractul individual de munca se înregistreaza în registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.

 

(3) Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activitatii, sa înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.

 

(4) Munca prestata în temeiul unui contract individual de munca constituie vechime în munca.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 17

 

(1) Anterior încheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata în vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le înscrie în contract sau sa le modifice.

 

(11) Obligatia de informare a persoanei selectate în vederea angajarii sau a salariatului se considera îndeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.

 

(2) Persoana selectata în vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la cel putin urmatoarele elemente:

 

a) identitatea partilor;

 

b) locul de munca sau, în lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca în diverse locuri;

 

c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;

 

d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din România sau altor acte normative si atributiile postului;

 

d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din România sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;

 

d1) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;

 

e) riscurile specifice postului;

 

f) data de la care contractul urmeaza sa îsi produca efectele;

 

g) în cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;

 

h) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;

 

i) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;

 

j) salariul pe baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;

 

k) durata normala a muncii, exprimata în ore/zi si ore/saptamâna;

 

l) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;

 

m) durata perioadei de proba;

 

(3) Elementele din informarea prevazuta la alin. (2) trebuie sa se regaseasca si în continutul contractului individual de munca.

 

(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) în timpul executarii contractului individual de munca impune încheierea unui act aditional la contract, într-un termen de 15 zile de la data încunostintarii în scris a salariatului, cu exceptia situatiilor în care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil.

 

(4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) în timpul executarii contractului individual de munca impune încheierea unui act aditional la contract, într-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor în care o asemenea modificare este prevazuta în mod expres de lege.

 

(41) La negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de munca, oricare dintre parti poate fi asistata de terti, conform propriei optiuni, cu respectarea prevederilor alin. (5).

 

(5) Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil încheierii contractului individual de munca, între parti poate interveni un contract de confidentialitate.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 55/2006 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 30 august 2006, M. Of. 788/2006 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 18

 

(1) În cazul în care persoana selectata în vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, urmeaza sa îsi desfasoare activitatea în strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica în timp util, înainte de plecare, informatiile prevazute la art. 17 alin. (2), precum si informatii referitoare la:

 

a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata în strainatate;

 

b) moneda în care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;

 

c) prestatiile în bani si/sau în natura aferente desfasurarii activitatii în strainatate;

 

d) conditiile de clima;

 

e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;

 

f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune în pericol viata, libertatea sau siguranta personala;

 

g) conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.

 

(11) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regaseasca si în continutul contractului individual de munca.

 

(2) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca în strainatate.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 55/2006 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 30 august 2006, M. Of. 788/2006 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 19

 

În situatia în care angajatorul nu îsi executa obligatia de informare prevazuta la art. 17 si 18, persoana selectata în vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, are dreptul sa sesizeze, în termen de 30 de zile de la data neîndeplinirii acestei obligatii, instanta judecatoreasca competenta si sa solicite despagubiri corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutarii de catre angajator a obligatiei de informare.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 20

 

(1) În afara clauzelor esentiale prevazute la art. 17, între parti pot fi negociate si cuprinse în contractul individual de munca si alte clauze specifice.

 

(2) Sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa:

 

a) clauza cu privire la formarea profesionala;

 

b) clauza de neconcurenta;

 

c) clauza de mobilitate;

 

d) clauza de confidentialitate.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 55/2006 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 30 august 2006, M. Of. 788/2006 ;

 

Art. 21

 

(1) La încheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde în contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa încetarea contractului sa nu presteze, în interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla în concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, în schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.

 

(2) Clauza de neconcurenta îsi produce efectele numai daca în cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute în mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data încetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care îsi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii în favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi în reala competitie cu angajatorul.

 

(3) Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetarii contractului individual de munca sau, în cazul în care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

 

(4) Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 22

 

(1) Clauza de neconcurenta îsi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data încetarii contractului individual de munca.

 

(2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile în cazurile în care încetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 lit. d), f), g), h) si j), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 23

 

(1) Clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine.

 

(2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta.

 

Art. 24

 

În cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului.

 

Art. 25

 

(1)Prin clauza de mobilitate partile în contractul individual de munca stabilesc ca, în considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza într-un loc stabil de munca. În acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare în bani sau în natura.

 

(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare în bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare în natura sunt specificate în contractul individual de munca.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 26

 

(1) Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa încetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta în timpul executarii contractului, în conditiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de munca sau în contractele individuale de munca.

 

(2) Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui în culpa la plata de daune-interese.

 

Art. 27

 

(1) O persoana poate fi angajata în munca numai în baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel în cauza este apt pentru prestarea acelei munci.

 

(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munca.

 

(3) În situatia în care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul încheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel în cauza este apt de munca, contractul astfel încheiat ramâne valabil.

 

(3) Abrogat.

 

(4) Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului în cazul angajarii sau schimbarii locului ori felului muncii fara certificat medical sunt stabilite prin legi speciale.

 

(5) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa.

 

(6) La angajarea în domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie si în alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 28

 

Certificatul medical este obligatoriu si în urmatoarele situatii:

 

a) la reînceperea activitatii dupa o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munca având expunere la factori nocivi profesionali, si de un an, în celelalte situatii;

 

b) în cazul detasarii sau trecerii în alt loc de munca ori în alta activitate, daca se schimba conditiile de munca;

 

c) la începerea misiunii, în cazul salariatilor încadrati cu contract de munca temporara;

 

d) în cazul ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor, în situatia în care urmeaza sa fie instruiti pe meserii si profesii, precum si în situatia schimbarii meseriei pe parcursul instruirii;

 

e) periodic, în cazul celor care lucreaza în conditii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei;

 

f) periodic, în cazul celor care desfasoara activitati cu risc de transmitere a unor boli si care lucreaza în sectorul alimentar, zootehnic, la instalatiile de aprovizionare cu apa potabila, în colectivitati de copii, în unitati sanitare, potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei;

 

g) periodic, în cazul celor care lucreaza în unitati fara factori de risc, prin examene medicale diferentiate în functie de vârsta, sex si stare de sanatate, potrivit reglementarilor din contractele colective de munca.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 29

 

(1) Contractul individual de munca se încheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea.

 

(2) Modalitatile în care urmeaza sa se realizeze verificarea prevazuta la alin. (1) sunt stabilite în contractul colectiv de munca aplicabil, în statutul de personal – profesional sau disciplinar – si în regulamentul intern, în masura în care legea nu dispune altfel.

 

(3) Informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale.

 

(4) Angajatorul poate cere informatii în legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la functiile îndeplinite si la durata angajarii si numai cu încunostintarea prealabila a celui în cauza.

 

(4) Angajatorul poate cere informatii în legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile îndeplinite si la durata angajarii si numai cu încunostintarea prealabila a celui în cauza.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 30

 

(1) Încadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.

 

(2) Posturile vacante existente în statul de functii vor fi scoase la concurs, în raport cu necesitatile fiecarei unitati prevazute la alin. (1).

 

(3) În cazul în care la concursul organizat în vederea ocuparii unui post vacant nu s-au prezentat mai multi candidati, încadrarea în munca se face prin examen.

 

(4) Conditiile de organizare si modul de desfasurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarâre a Guvernului.

 

Art. 31

 

(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere.

 

(2) Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

 

(3) Pe durata sau la sfârsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.

 

(4) Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute în legislatia muncii, în contractul colectiv de munca aplicabil, în regulamentul intern, precum si în contractul individual de munca.

 

(5) Pentru absolventii institutiilor de învatamânt superior, primele 6 luni dupa debutul în profesie se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii în care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfârsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu o adeverinta, care este vizata de inspectoratul teritorial de munca în a carui raza teritoriala de competenta acesta îsi are sediul.

 

(6) Modalitatea de efectuare a stagiului prevazut la alin. (5) se reglementeaza prin lege speciala.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 32

 

(1) Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decât o singura perioada de proba.

 

(2) Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba în situatia în care acesta debuteaza la acelasi angajator într-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea într-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.

 

(3) Neinformarea salariatului anterior încheierii sau modificarii contractului individual de munca cu privire la perioada de proba, în termenul prevazut la art. 17 alin. (4), duce la decaderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate.

 

(3) Abrogat.

 

(4) Perioada de proba constituie vechime în munca.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 33

 

Perioada în care se pot face angajari succesive de proba ale mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 34

 

(1) Fiecare angajator are obligatia de a înfiinta un registru general de evidenta a salariatilor.

 

(2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va înregistra în prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, în a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.

 

(3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza în ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca si data încetarii contractului individual de munca.

 

(3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite inspectoratului teritorial de munca în ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din România sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca, salariul, sporurile si cuantumul acestora, perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, perioada detasarii si data încetarii contractului individual de munca.

 

(4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmând sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati care îl solicita, în conditiile legii.

 

(5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea în munca, în meserie si în specialitate.

 

(5) La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea în munca, în meserie si în specialitate.

 

(6) În cazul încetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a salariatilor se depune la autoritarea publica competenta, potrivit legii, în a carei raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz.

 

(7) Metodologia de întocmire a registrului general de evidenta a salariatilor, înregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente în legatura cu întocmirea acestora se stabilesc prin hotarâre a Guvernului.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 35

 

(1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, în baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

 

(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, în baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.

 

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile în care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.

 

(3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

 

(3) Abrogat.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 36

 

Cetatenii straini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munca în baza autorizatiei de munca sau a permisului de sedere în scop de munca, eliberata/eliberat potrivit legii.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

CAPITOLUL II

Executarea contractului individual de munca

 

Art. 37

 

Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca.

 

Art. 38

 

Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.

 

Art. 39

 

(1) Salariatul are, în principal, urmatoarele drepturi:

 

a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;

 

b) dreptul la repaus zilnic si saptamânal;

 

c) dreptul la concediu de odihna anual;

 

d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;

 

e) dreptul la demnitate în munca;

 

f) dreptul la securitate si sanatate în munca;

 

g) dreptul la acces la formarea profesionala;

 

h) dreptul la informare si consultare;

 

i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;

 

j) dreptul la protectie în caz de concediere;

 

k) dreptul la negociere colectiva si individuala;

 

l) dreptul de a participa la actiuni colective;

 

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

 

n) alte drepturi prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.

 

(2) Salariatului îi revin, în principal, urmatoarele obligatii:

 

a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a îndeplini atributiile ce îi revin conform fisei postului;

 

b) obligatia de a respecta disciplina muncii;

 

c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de munca aplicabil, precum si în contractul individual de munca;

 

d) obligatia de fidelitate fata de angajator în executarea atributiilor de serviciu;

 

e) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii în unitate;

 

f) obligatia de a respecta secretul de serviciu.

 

g) alte obligatii prevazute de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 40

 

(1) Angajatorul are, în principal, urmatoarele drepturi:

 

a) sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii;

 

b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, în conditiile legii si/sau în conditiile contractului colectiv de munca aplicabil, încheiat la nivel national, la nivel de ramura de activitate sau de grup de unitati;

 

b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare fiecarui salariat, în conditiile legii;

 

c) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;

 

d) sa exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

 

e) sa constate savârsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.

 

f) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.

 

(2) Angajatorului în revin, în principal, urmatoarele obligatii:

 

a) sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;

 

b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;

 

c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;

 

d) sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii, cu exceptia informatiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natura sa prejudicieze activitatea unitatii. Periodicitatea comunicarilor se stabileste prin negociere în contractul colectiv de munca aplicabil;

 

e) sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor în privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora;

 

f) sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate în sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, în conditiile legii;

 

g) sa înfiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze înregistrarile prevazute de lege;

 

h) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;

 

i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

CAPITOLUL III

Modificarea contractului individual de munca

 

Art. 41

 

(1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor.

 

(2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai în cazurile si în conditiile prevazute de prezentul cod.

 

(3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:

 

a) durata contractului;

 

b) locul muncii;

 

c) felul muncii;

 

d) conditiile de munca;

 

e) salariul;

 

f) timpul de munca si timpul de odihna.

 

Art. 42

 

(1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului într-un alt loc de munca decât cel prevazut în contractul individual de munca.

 

(2) Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul îsi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute în contractul individual de munca.

 

Art. 43

 

Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu în afara locului sau de munca.

 

Art. 44

 

(1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile.

 

(1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia.

 

(2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, în conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 45

 

Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executarii unor lucrari în interesul acestuia. În mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamântul scris al salariatului.

 

Art. 46

 

(1) Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an.

 

(2) În mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 în 6 luni.

 

(3) Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai în mod exceptional si pentru motive personale temeinice.

 

(4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, în conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

 

Art. 47

 

(1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea.

 

(2) Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat.

 

(3) Angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa îsi îndeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat.

 

(4) Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu îsi îndeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detasarea.

 

(5) În cazul în care exista divergenta între cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu îsi îndeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se îndrepta împotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neîndeplinite.

 

Art. 48

 

Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamântul salariatului, si în cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, în cazurile si în conditiile prevazute de prezentul cod.

 

CAPITOLUL IV

Suspendarea contractului individual de munca

 

Art. 49

 

(1) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti.

 

(2) Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.

 

(3) Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decât cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.

 

(4) În cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de salariat.

 

(5) De fiecare data când în timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauza de încetare de drept a contractului individual de munca, cauza de încetare de drept prevaleaza.

 

(6) În cazul suspendarii contractului individual de munca, se suspenda toate termenele care au legatura cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor în care contractul individual de munca înceteaza de drept.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 50

 

Contractul individual de munca se suspenda de drept în urmatoarele situatii:

 

a) concediu de maternitate;

 

b) concediu pentru incapacitate temporara de munca;

 

c) carantina;

 

d) efectuarea serviciului militar obligatoriu;

 

d) abrogata;

 

e) exercitarea unei functii în cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel;

 

f) îndeplinirea unei functii de conducere salarizate în sindicat;

 

g) forta majora;

 

h) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în conditiile Codului de procedura penala;

 

h1) de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca în termen de 6 luni salariatul nu si-a reînnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca înceteaza de drept;

 

i) în alte cazuri expres prevazute de lege.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Lege nr. 480/2003 – pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii din 12 noiembrie 2003, M. Of. 814/2003 ;

 

Art. 51

 

Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, în urmatoarele situatii:

 

a) concediu pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea vârstei de 3 ani;

 

b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de pâna la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pâna la împlinirea vârstei de 18 ani;

 

c) concediu paternal;

 

d) concediu pentru formare profesionala;

 

e) exercitarea unor functii elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului;

 

f) participarea la greva;

 

g) abrogata.

 

(2) Contractul individual de munca poate fi suspendat în situatia absentelor nemotivate ale salariatului, în conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.

modificat de: Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 52

 

(1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului în urmatoarele situatii:

 

a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, în conditiile legii;

 

b) ca sanctiune disciplinara;

 

b) abrogata;

 

c) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penala împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti;

 

d) în cazul întreruperii temporare a activitatii, fara încetarea raportului de munca, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

 

d) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara încetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

 

e) pe durata detasarii.

 

f) pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.

 

(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c), daca se constata nevinovatia celui în cauza, salariatul îsi reia activitatea anterioara, platindu-i-se, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.

 

(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si c), daca se constata nevinovatia celui în cauza, salariatul îsi reia activitatea anterioara si i se plateste, în temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.

 

(3) În cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamâna, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pâna la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 53

 

(1) Pe durata reducerii si/sau a întreruperii temporare a activitatii, salariatii implicati în activitatea redusa sau întrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 52 alin. (3).

 

(2) Pe durata reducerii si/sau a întreruperii temporare prevazute la alin. (1), salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea sa dispuna reînceperea activitatii.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Art. 54

 

Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, în cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

 

CAPITOLUL V

Încetarea contractului individual de munca

 

Art. 55

 

Contractul individual de munca poate înceta astfel:

 

a) de drept;

 

b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea;

 

c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, în cazurile si în conditiile limitativ prevazute de lege.

 

SECTIUNEA 1

Încetarea de drept a contractului individual de munca

 

Art. 56

 

(1) Contractul individual de munca existent înceteaza de drept:

 

a) la data decesului salariatului;

 

a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoana fizica, precum si în cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care angajatorul si-a încetat existenta conform legii;

 

b) la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului;

 

b) la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului persoana fizica;

 

c) abrogata;

 

d) la data îndeplinirii cumulative a conditiilor de vârsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;

 

d) la data îndeplinirii cumulative a conditiilor de vârsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de vârsta cu reducerea vârstei standard de pensionare;

 

e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarâre judecatoreasca definitiva;

 

f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti de reintegrare;

 

g) ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti;

 

h) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei;

 

i) ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;

 

j) la data expirarii termenului contractului individual de munca încheiat pe durata determinata;

 

k) retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, în cazul salariatilor cu vârsta cuprinsa între 15 si 16 ani.

 

(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. d)–k), constatarea cazului de încetare de drept a contractului individual de munca se face în termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, în scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate în situatiile respective în termen de 5 zile lucratoare.

modificat de: Lege nr. 40/2011 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 31 martie 2011, M. Of. 225/2011 ;

 

Lege nr. 49/2010 – privind unele masuri în domeniul muncii si asigurarilor sociale din 19 martie 2010, M. Of. 195/2010 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 55/2006 – pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 30 august 2006, M. Of. 788/2006 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Ordonanta de urgenta nr. 65/2005 – privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii din 29 iunie 2005, M. Of. 576/2005 ;

 

Art. 57

 

(1) Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru încheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.

 

(2) Constatarea nulitatii contractului individual de munca produce efecte pentru viitor.

 

(3) Nulitatea contractului individual de munca poate fi acoperita prin îndeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege.

 

(4) În situatia în care o clauza este afectata de nulitate, întrucât stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munca aplicabile, aceasta este înlocuita de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul având dreptul la despagubiri.

 

(5) Persoana care a prestat munca în temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de îndeplinire a atributiilor de serviciu.

 

(6) Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor.

 

(7) Daca partile nu se înteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca.

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 

Dreptul muncii – Contractele colective de munca 2013

Numarul contractelor colective de munca inregistrate la nivel de unitate in Romania s-a redus la aproximativ jumatate si – pe ansamblu – noile contracte incheiate confera salariatilor o protectie inferioara, in comparatie cu cele incheiate inainte de reformele legislative produse in anul 2011, reiese dintr-un studiu initiat de Organizatia Internationala a Muncii (OIM).

Dreptul muncii , Contractele colective de munca  2013

Studiul cuprinde de fapt o analiza a reformelor legislative intervenite in anul 2011, in principal prin Legea 40/2011 de modificare a Codului muncii, si prin Legea dialogului social 62/2011.

 Dreptul muncii

”Prin modificarea Codului muncii a fost inlaturat contractul colectiv de munca unic la nivel national, inregistrandu-se in paralel o descrestere a numarului de contracte colective de munca. Sub imperiul legislatiei actuale, a fost depus la Ministerul Muncii un singur contract colectiv de munca la nivel de sector (invatamant preuniversitar) si sapte contracte noi la nivel de grup de unitati. Numarul de contracte colective de munca inregistrate la nivel de unitate s-a redus la aproximativ jumatate”, reiese din studiul amintit.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Avocat dreptul muncii – Contracte colective de munca 2013

Contracte de munca – 2013

Înalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat într-un recurs în interesul legii în sensul ca stagiul complet decotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis înintervalul 1.06.1977 – 31.03.2001si care au desfasurat activitate îngrupe speciale de munca este acela prevazut de art.14 din Legeanr.3/1977.

 

 

În raport de aceast? reglementare, solu?ia pronun?at?de c?tre Înalta Curte de Casa?ie?i Justi?ie este aceea a stabiliriipunctajului mediu anual în raport de stagiul complet decotizare potrivit art.14 din Legea nr.3/1977?i nu în raport deHot?rârea Guvernului nr.267/1990, respectiv Hot?râreaGuvernului nr.1550/2004 a?a cum a procedat instan?a de fond.

(Decizia civil? nr.375/R-CA din 02 martie 2009, pronun?at? deCurtea de Apel Pite?ti – Sec?ia Civil?, pentru cauze privind Conflicte de Munc??i Asigur?ri Sociale?i pentru cauze cu Minori?i de Familie)

Prin cererea înregistrat? la data de 7.05.2008, reclamantulD.C. a solicitat în contradictoriu cu Casa Jude?ean? de Pensii Arge?,desfiin?area deciziei nr.186472/10.04.2008, cu motivarea c? a fostrecalculat? gre?it pensia, nefiindu-i aplicate dispozi?iile Hot?râriiGuvernului nr.267/1990 ce prevedea pensionarea pentru limit? devârst? personalului din unit??ile miniere.

Prin sentin?a civil? nr.912/30.09.2008, pronun?at? deTribunalul Arge?, a fost admis? contesta?ia?i obligat? intimata s?emit? o nou? deciziei de pensie de recalcularea a dreptuluicontestatorului, astfel ca la determinarea punctajului mediu s? seutilizeze stagiul complet de cotizare de 20 de ani.

Pentru a pronun?a o astfel de solu?ie, instan?a de fond are?inut c? personalului din industria minier? îi sunt aplicabiledispozi?iile Hot?rârii Guvernului nr.267/1990, care reglementeaz?posibilitatea reducerii vârstei de pensionare, stagiul complet decotizare ce trebuie avut în vedere la determinarea punctajului mediuanual fiind de 20 de ani.

Împotriva hot?rârii a formulat recurs Casa Jude?ean? dePensii pentru motivul prev?zut de art.304 pct.9 Cod procedur? civil?,în dezvoltarea c?ruia s-a ar?tat c? instan?a de fond a f?cut o aplicaregre?it? dispozi?iilor Hot?rârii Guvernului nr.267/1990?i nu a Legiinr.3/1977.

Analizând recursul în limita motivului invocat, Curtea aconstatat c? este fondat?i l-a admis ca atare, modificând sentin?aatacat? în sensul respingerii ac?iunii reclamantului, pentruargumentele ce urmeaz?:

În baza deciziei nr.186472 emis? de Direc?ia de Munc??iProtec?ie Social? a Jude?ului Arge? la data de 29.08.1965, a fostadmis? cererea de pensionare a recurentului în baza Legii nr.3/1977.

Pentru recalcularea pensiei, recurentul a solicitatdeterminarea punctajului mediu anual în raport de stagiu complet decotizare invocând în acest sens dispozi?iile cuprinse în art.9 litera cdin Hot?rârea Guvernului nr.267/1990 potrivit c?rora persoanelecare au lucrat în subteran între 5 – 15 ani sau 10 – 20 de ani, limita devârst? de 60 de ani se reduce propor?ional cu num?rul anilor lucra?i.

De asemenea, normele tehnice de aplicare a Hot?râriiGuvernului nr.1550/2004 privind efectuarea opera?iunilor deevaluare în vederea recalcul?rii pensiilor, prev?d c? stagiul complet decotizare pentru determinarea punctajului mediu anual este de 20 deani pentru persoanele care au desf??urat munc? în subteran.

Înalta Curte de Casa?ie?i Justi?ie s-a pronun?at într-unrecurs în interesul legii în sensul c? stagiul complet de cotizare utilizatla determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale c?rordrepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1.06.1977 – 31.03.2001?icare au desf??urat activitate în grupe speciale de munc? este acelaprev?zut de art.14 din Legea nr.3/1977.

Potrivit art.329 alin.3 din Codul de procedur? civil?,dezlegarea dat? problemelor de drept de c?tre Înalta curte de Casa?ie?i Justi?ie în recursul în interesul legii are caracter obligatoriu pentruinstan??.

În raport de aceast? reglementare, solu?ia pronun?at? dec?tre Înalta Curte de Casa?ie?i Justi?ie este aceea a stabiliriipunctajului mediu anual în raport de stagiul complet de cotizarepotrivit art.14 din Legea nr.3/1977?i nu în raport de Hot?râreaGuvernului nr.267/1990, respectiv Hot?rârea Guvernuluinr.1550/2004 a?a cum a procedat instan?a de fond.Fa?? de aceste argumente, în baza art.312 Cod procedur? civil?,recursul a fost admis a?a cum s-a ar?tat.

Avocat dreptul muncii – Contractele colective de munca la nivel de unitate s-au redus la jumatate

Studiul cuprinde de fapt o analiza a reformelor legislative intervenite in anul 2011, in principal prin Legea 40/2011 de modificare a Codului muncii, si prin Legea dialogului social 62/2011.”Prin modificarea Codului muncii a fost inlaturat contractul colectiv de munca unic la nivel national, inregistrandu-se in paralel o descrestere a numarului de contracte colective de munca. Sub imperiul legislatiei

actuale, a fost depus la Ministerul Muncii un singur contract colectiv de munca la nivel de sector (invatamant preuniversitar) si sapte contracte noi la nivel de grup de unitati. Numarul de contracte colective de munca inregistrate la nivel de unitate s-a redus la aproximativ jumatate”, reiese din studiul amintit.

Avocat dreptul familiei – legea copiilor se schimba

Precizarea a fost facuta de ministrul Muncii, Mariana Campeanu, in contextul in care in ultima perioada au avut loc numeroase cazuri tragice, in care au murit copii lasati singuri in casa. Ministrul muncii a facut apel la populatie si la autoritatile locale sa aiba mai multa grija de copii.

“Copiii nostri nu inseamna numai copiii din familia noastra. Copiii nostri sunt si copiii vecinilor si copiii romilor si copiii abandonati si copiii cu dizabilitati, toti sunt copiii nostri. Si as dori ca societatea, in ansamblu, sa acorde mai multa atentie copiilor si ma refer aici, in special, la comunitatile locale”, a precizat Mariana Campeanu.

Demisia – procedura demisie

Demisia

Salariatul poate decide unilateral incetarea contractului individual de munca, prin demisie, fara a fi obligat sa motiveze gestul sau.Demisia presupune o notificare scrisa de salariat care se comunica angajatorului cu 15 zile calendaristice inainte de incetarea

activitatii pentru salariatii cu functii de executie şi cu 30 de zile calendaristice inainte pentru salariatii cu functii de conducere (daca in contractul individual de munca sau in contractul colectiv de munca nu se prevad termene mai scurte).

Forma scrisa a demisiei şi efectuarea preavizului sunt conditii esentiale pentru validitatea acestei proceduri.

Concediu de – concediu de odihna

Dreptul la concediu anual platit poate fi redus proportional cu reducerea timpului de lucru convenita printr-un plan social, dreptul UE garantand oricarui muncitor o vacanta platita de cel putin patru saptamani, a stabilit, joi 8 noiembrie 2012, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE).

Dreptul Uniunii nu se opune ca o intreprindere si comitetul sau sa incheie un plan social care sa prevada reducerea proportionala a dreptului la concediu anual platit al unui lucrator caruia ii este redus timpul de lucru, mai arata CJUE, in decizia sa – Concediu de

Potrivit dreptului Uniunii Europene  orice lucrator are garantat un concediu anual platit …

Concediile de odihna – Contestatie decizie concediere

 DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul(a), ……….., cu domiciliul în …………………………………………………………..

în contradictoriu cu S.C …………………., cu sediul în……………………………………., înregistrată la Registrul Comerţului sub nr………………….., având CUI ……………………., formulăm prezenta
CONTESTAŢIE
împotriva Deciziei nr. …………… din …………….. prin care intimata a dispus încetarea contractului individual de muncă nr. ……………….., în baza art. …………. din Codul Muncii, prin care solicit (va trebui să indicați capetele de cerere raportate la situația dvs. și asupra a ce anume doriți ca instanța să se pronunțe, capetele de cerere prezentate mai jos fiind opționale):

anularea deciziei de concediere nr…………………..;
– reintegrarea în funcţia deţinută anterior concedierii, conform art. 78 alin. 2 Codul Muncii;
– obligarea la plata unei despăgubiri egală cu drepturile salariale majorate şi a tuturor drepturilor salariale, indexate şi actualizate, ce mi se cuvin până la reintegrarea efectivă deţinută anterior concedierii-Concediile de odihna
– obligarea la plata daunelor morale/profesionale provocate conform art. 269 şi urm. Codul Muncii, apreciate la valoarea de ……….
– obligarea la plata cheltuielilor de judecată;

pentru următoarele

MOTIVE

În fapt, la data de ………. am încheiat cu intimata contractul individual de muncă nr……….În urma acestui contract, mi-am respectat toate obligațiile față de angajator, atât în ce privește clauzele contractuale, cât și în ce privește clauzele Regulamentului de ordine interioară.
La data de …….., intimata a emis decizia de concediere nr…….., prin care s-a dispus concedierea mea în baza art……. din Codul Muncii, concediere pe care o apreciez ca abuzivă, neîntemeiată, nelegală și nejustificată.
Prin prezenta vă solicit admiterea acțiunii mele întrucât ……………………(va trebui să prezentați situația exactă de la locul de muncă și astfel să combateți motivul concedierii Dvs., urmărind să prezentați instanței nelegalitatea concedierii. Pe lângă situația de fapt, va trebui să precizați și articolele, reglementările încălcate de către angajator în cazurile în care se impune – spre ex. necomunicarea deciziei de concediere în scris și lipsa mențiunilor obligatorii, durata preavizului, decizia a fost emisă fără o cercetare prealabilă în cazurile în care este necesară o astfel de cercetare etc.)

Prin urmare, având în vedere cele precizate, vă solicităm admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

În drept, . 112 Cod procedură civilă, art……(articolul sau articolele încălcate de angajator), art. 281 și urm. din Codul Muncii.

Probe: înscrisuri, martori și interogatoriul intimatei (probele se vor solicita în funcție de posibilitatea de dovedire a faptelor și de capetele de cerere formulate; puteți solicita și orice altă probă necesară cauzei dvs. și raportată din nou la capetele de cerere ale acesteia. De asemenea, trebuie să aveți în vedere că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.)

Anexez la prezenta actiune, pe care o depun in dublu exemplar:

– decizia de concediere nr……………….
– contractul individual de muncă nr ……………… din data…………
– alte înscrisuri pe care să le folosiți în vederea dovedirii capetelor de cerere

Cerere scutită de taxă de timbru și de timbru judiciar conform art. 285 din Codul Muncii.

Data…………….

________________________
(Numele și semnătura dvs.)

Munca de – Anulare decizie de pensie

Trebuie aratat si faptul ca în cauza, recurenta-contestatoare s-a multumit sa administreze doar proba cu înscrisuri, neîntelegând sa se foloseasca si de dovada cu expertiza contabila – singura pe baza careia s-ar fi putut demonstra daca s-au comis erori în ce priveste calculul drepturilor sale de pensie – desi sarcina probei îi revenea în conformitate cu prevederile art. 1169 Cod civil. Aceasta cu atât mai mult cu cât decizia de pensionare contestata are natura juridica a unui act administrativ cu caracter special care se bucura de

prezumtia de legalitate si validitate, decurgând din interpretarea prin coroborare a dispozitiilor art. 86-88 din Legea nr. 19/2000. Or, rasturnarea acestei prezumtii trebuie facuta de catre persoana care contesta decizia, aceasta având obligatia de a lua masurile necesare administrarii de probe pertinente, concludente si utile, printre care se afla si dovada cu expertiza- conform Munca de

Curtea de Apel Bucuresti – SECTIA A VII-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE, DECIZIA NR. 1269 R DIN 11 MARTIE 2010

Prin sentinta civila nr. 310 LM/AS din 10 noiembrie 2009, pronuntata de Tribunalul Giurgiu – Sectia Civila, în dosarul nr. 1217/122/2009, s-a respins ca neîntemeiata actiunea prin care contestatoarea F.D.P. a solicitat obligarea intimatei Casa Judeteana de Pensii la recalcularea stagiului de cotizare si acordarea unei pensii în raport cu vechimea în munca si în grupa de munca.
Contestatoarea a declarat recurs, criticând sentinta precitata sub urmatoarele aspecte, în esenta:
– în fapt a contestat decizia nr. 1-79659/03.07.2009 emisa de intimata;
– din probele administrate în cauza (respectiv înscrisurile de la dosar) rezulta ca în mod cert a cotizat timp de 32 ani la fondul de pensii si nu doar 28 ani, 11 luni si 19 zile;
– decizia emisa de intimata nu este corecta;
– din buletinul de calcul a constatat ca nu se regasesc cei 2 ani si 11 luni din perioada în care a fost angajata la Primaria Giurgiu si 1 an de somaj;
– totodata, nu i-au fost inclusi în calcul nici cei 6 ani, 7 luni si 11 zile, perioada în care asa cum reiese din cartea de munca, a lucrat în grupa a II-a de munca;
– pe baza acestor înscrisuri se poate aprecia ca solutia instantei este contrara art. 304 pct. 9 Cod Procedura Civila.
Prin întâmpinarea formulata de intimata, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În dovedirea motivelor de recurs, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Curtea, vazând disp. art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod Procedura Civila si apreciind ca în raport de pretentiile deduse judecatii, de probatoriul administrat si de normele juridice incidente, solutia primei instante este legala si temeinica, va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Criticile exprimate în motivarea recursului nu pot fi primite, Tribunalul procedând corect atunci când a respins pretentiile ce i-au fost deduse judecatii. Dupa cum rezulta din analiza probatoriului administrat în cauza – înscrisuri – în special a actelor depuse de recurenta-contestatoare si buletinului de calcul anexat deciziei contestate – intimata Casa Judeteana de Pensii a valorificat cu ocazia stabilirii drepturilor de pensie ale autoarei actiunii toate stagiile de cotizare despre care aceasta afirma ca nu i-ar fi fost luate în considerare. Astfel, în continutul deciziei nr. 1-79659/03.07.2009 se arata foarte clar ca recurenta a lucrat în grupa a II-a de munca 6 ani, 7 luni si 11 zile, ceea ce înseamna ca intimata a avut în vedere acest interval de timp la calculul pensiei. De asemenea, intimata a valorificat si perioada cuprinsa între 04.12.2000 si 10.10.2003 în care recurenta-contestatoare a avut calitatea de asistent personal, fiind salariata a Consiliului Local Giurgiu. A se vedea în acest sens mentiunile de la paginile 38-40 din dosarul de fond, unde se gasesc filele din buletinul de calcul al pensiei în care apar înscrierile în discutie.
În sfârsit, Casa Judeteana de Pensii a tinut seama si de perioada 01.11.2003-10.10.2004 în care autoarea actiunii s-a aflat în somaj (a se vedea fila 40 dosar fond). Trebuie aratat si faptul ca în cauza, recurenta-contestatoare s-a multumit sa administreze doar proba cu înscrisuri, neîntelegând sa se foloseasca si de dovada cu expertiza contabila – singura pe baza careia s-ar fi putut demonstra daca s-au comis erori în ce priveste calculul drepturilor sale de pensie – desi sarcina probei îi revenea în conformitate cu prevederile art. 1169 Cod Civil. Aceasta cu atât mai mult cu cât decizia de pensionare contestata are natura juridica a unui act administrativ cu caracter special care se bucura de prezumtia de legalitate si validitate, decurgând din interpretarea prin coroborare a dispozitiilor art. 86-88 din Legea nr. 19/2000. Or, rasturnarea acestei prezumtii trebuie facuta de catre persoana care contesta decizia, aceasta având obligatia de a lua masurile necesare administrarii de probe pertinente, concludente si utile, printre care se afla si dovada cu expertiza. În raport de toate cele ce preced si tinând seama ca nu s-a probat existenta unor elemente de nelegalitate si netemeinicie ale deciziei contestate, recursul urmeaza a fi respins ca nefondat, cu consecinta mentinerii în totalitate a sentintei atacate.

Noul cod al muncii 2013 – mediere contract de munca

In vederea efectuarii activitatilor de mediere, agentii de ocupare a fortei de munca in strainatate vor incheia cu solicitantii de locuri de munca contracte de mediere in forma scrisa, care vor cuprinde in general urmatoarele elemente:

  • datele de identificare ale partilor contractante;
  • obiectul contractului de mediere;
  • durata contractului de mediere (daca se depaseste acest termen iar firma nu gaseste un loc de munca in conditiile prevazute in contract, este obligata sa restituie o parte din tariful de mediere);
  • obligatiile furnizorului si beneficiarului;
  • tariful serviciilor de mediere;
  • conditiile in care se poate modifica si inceteaza contractul de mediere;
  • modul de rezolvare a litigiilor si data intrarii in vigoare a contractului.

Plata catre agentul de ocupare a fortei de munca in strainatate, a unor sume de bani fara incheierea unui contract de mediere, reprezinta un risc major asumat de persoana aflata in cautarea unui loc de munca.- conform Noul cod al muncii 2013

Daca tarifele de mediere sunt incasate de la angajatorii straini, agentii de ocupare a fortei de munca nu pot pretinde plata acestor servicii si de la solicitantii de locuri de munca. Tariful serviciilor de mediere va fi restituit partial sau total in situatia in care agentii de ocupare a fortei de munca nu vor reusi sa ofere locuri de munca in termenul convenit, sau daca inainte de expirarea duratei contractului de mediere beneficiarul acestui contract renunta la mediere.

Persoana care semneaza un contract de mediere trebuie sa citeasca cu atentie continutul acestui document, sa puna intrebari pentru a intelege care sunt obligatiile sale si ale furnizorului serviciului de mediere, precum si toate celelalte elemente ale contractului. Pentru orice suma de bani achitata trebuie solicitata chitanta, importante fiind si mentiunile facute pe acest document privind prestatia efectuata (ce reprezinta plata).

Drept de munca – concediere colectiva

In perioada in care au loc consultari, pentru a permite sindicatului sau reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri, in timp util, angajatorul are obligatia de a notifica in scris, informatii relevante referitoare la:
– numarul total si categoriile de salariati;

– motivele care determina concedierea preconizata;
– numarul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere;
– criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
– masurile avute in vedere pentru limitarea numarului concedierilor- Drept de munca
– masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza sa fie acordate salariatilor concediati, conform dispozitiilor legale si/sau contractului colectiv de munca aplicabil;
– data la care vor avea loc concedierile;
– termenul inauntrul caruia sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numarului salariatilor concediati.

Angajatul are obligatia sa comunice o copie a notificarii mai sus mentionate Inspectoratului Teritorial de Munca si Agentiei Teritoriale de Ocupare a Fortei de Munca la aceeasi data la care a comunicat-o sindicatului sau, dupa caz, reprezentantilor salaritilor.

2. Într-un termen de 10 zile de la data primirii notificarii, sindicatul sau dupa caz reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri în vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului salariatilor concediati. Masurile si obiectiile propuse de sindicat se supun spre analiza si avizare consiliului de administratie sau adunarii generale. Raspunsul trebuie dat în scris si motivat în termen de 5 zile calendaristice de la primire.

3. Daca in urma consultarilor cu sindicatul sau cu reprezentantii salariatilor, angajatorul decide aplicarea masurilor de concediere colectiva, acesta are obligatia de a notifica in scris Inspectoratul Teritorial de Munca si Agentia Teritoriala de Ocupare a Fortei de Munca , cu cel putin 30 de zile calendaristice anterioare datei emiterii deciziilor de concediere.
A doua notificare trebuie sa cuprinda toate informatiile cu privire la concedierea colectiva, precum si rezultatele consultarilor cu sindicatul, motivele concedierilor, numarul total al salariatilor, numarul salaritilor afectati de concediere si data de la care vor avea loc aceste concedieri.

4. Angajatorul va emite decizii individuale de concediere pentru fiecare salariat. Fiecare decizie va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele:
– motivele care determina concedierea;
– durata preavizului;
– criteriile de stabilire a ordinii de prioritati;
– lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenele in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in situatia in care exista locuri vacante.

Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului.

5. Salariatii vor beneficia de un termen de preaviz de 20 zile lucratoare. In perioada preavizului, salariatii au dreptul sa absenteze 4 (patru) ore pe zi de la programul unitatii, pentru a-si cauta un loc de munca, fara ca aceasta sa afecteze salariul si celelalte drepturi.

Contractul de munca legislatia muncii ro – Fisa postului

Ea este adusa la cunostinta angajatului preferabil inainte de angajare, si trebuie semnata de catre acesta pentru luare la cunostinta, devenind anexa la contractul individual de munca. Orice modificare sau actualizare a fisei de post trebuie adusa la cunostinta acestuia, sub o noua semnatura si anexare la contractul de munca – Contractul de munca legislatia muncii ro

Prin fisa postului sunt descrise cantitativ si calitativ atributiile salariatului, descrierea postului, conditiile de munca, durata activitatilor zilnice, recompensele, etc.

Descrierea postului constă în prezentarea tuturor aspectelor importante ale postului sau în prezentarea funcţiilor postului. De aceea, descrierea postului depinde de natura activităţilor desfăşurate şi de scopul pentru care aceasta se întocmeşte.

În general, descrierea postului trebuie astfel elaborată încât să acopere următoarele elemente ale postului: denumirea postului, obiectivele postului, nivelul ierarhic, superiorul direct, relaţiile organizatorice, sarcinile-cheie, autoritatea acordată, principalele cerinţe (pregătire, experienţă, etc.).

Descrierile de post nu au caracter permanent, ci trebuie să fie reexaminate şi actualizate ori de câte ori se constată că au intervenit schimbări importante în conţinutul muncii, la nivelul postului sau în cadrul organizaţiei.

Specificaţia postului derivă din analiza postului, este un rezultat de bază al acesteia şi se determină din descrierea postului. Specificaţia postului conturează îndemânările specifice, cunoştinţele, abilităţile şi alte caracteristici fizice şi personale care sunt necesare pentru îndeplinirea unei lucrări. Specificaţia postului pune accentul şi conţine o descriere sumară a cerinţelor umane ale postului.

Avocat specializat dreptul muncii – Perioada de proba

Perioada de proba
Codul al Muncii 2013 a adus modificări importante si cu privire la durata maximă a perioadei de probă permisă pentru verificarea aptitudinilor unei persoane, dintre care vi le prezentăm în cele ce urmează pe cele mai des întâlnite.

– pentru functiile de executie, durata maximă a perioadei de probă este de 90 zile calendaristice (fată de 30 zile cât era prevăzut în reglementarea anterioară); Avocat specializat dreptul muncii

– pentru functiile de conducere, durata maximă a perioadei de probă este de 120 zile calendaristice (fată de 90 zile cât era prevazut în reglementarea anterioară);

– în cazul persoanelor cu handicap, legea nu a suferit modificări, durata maximă a perioadei de probă rămânând de 30 zile calendaristice, în acest caz perioada de probă fiind obligatorie.

Persoanele care sunt angajate initial pentru o perioada de probă trebuie să cunoască faptul că pentru aceeasi functie la acelasi angajator nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă. Bineînteles, în situatia în care o persoană debutează într-o nouă functie sau profesie chiar la acelasi angajator, salariatul poate fi supus unei noi perioade de probă pentru ocuparea unui nou post.

Perioada de probă constituie vechime în muncă, pe durata perioadei de probă salariatul beneficiind de toate drepturile şi având toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

O noutate adusă de actualul Cod al Muncii se referă la situatia angajării absolventilor institutiilor de învătământ superior, în cazul cărora primele 6 luni după debutul în profesie se consideră perioadă de stagiu, angajatorii neputând solicita în cazul acestora, în respectiva perioada (în primele 6 luni), angajarea lor pe perioadă de probă.

De asemenea, o altă noutate se referă la faptul că, spre deosebire de vechiul Cod al Muncii care interzicea angajarea succesivă a mai mult de 3 persoane pe perioada de probă pe acelasi post, în actuala reglementare este permisă angajarea succesivă pe perioada de probă a mai multor persoane pentru acelasi post pe o perioadă de maxim 12 luni.

În cazul contractelor cu durată determinată, perioada de probă este de maxim:

– 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;

– 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;

– 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;

– 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.

Contracte de munca – 500.000 de locuri de munca noi in Uniunea Europeana

500.000 de locuri de munca noi in Uniunea Europeana, in domeniul mediului. Economia verde genereaza noi locuri de muncaUniunea Europeana ar putea implementa in prima jumatate a acestui an o decizie importanta in ceea ce priveste protejarea mediului, care ar genera 500.000 de locuri de munca. Si ‘economia verde’ va putea genera noi locuri de munca in cadrul UE. – cu Contracte de munca

niunea Europeana ar putea implementa in prima jumatate a acestui an o decizie importanta in ceea ce priveste protejarea mediului, care ar genera 500.000 de locuri de munca.

Masura este una simpla: tarile din Comunitate trebuie sa faca lucrari de reparatii pentru a pastra cladirile intr-o stare foarte buna si sa nu le lase sa se degradeze.

Connie Hedegaard, unul dintre comisarii europeni pe teme climatice a spus ca Directiva UE in domeniul eficientei energiei include un angajament de a reabilita un anumit numar de cladiri publice in fiecare an, imbunatatirea izolatiei si oprirea scurgerilor.

„Am propus un procent de 3% pe an si este una dintre solutiile prin care se pot deschide noi joburi in Uniunea Europeana.”

Economia verde, o sansa pentru noi locuri de munca in Uniunea Europeana

In ciuda cheltuielilor de aproape 1 miliard de euro din bugetul pe 2007-2013, Uniunea Europeana nu a derulat niciodata o analiza cost-beneficiu in ceea ce priveste locurile de munca. Chiar si la nivelul Statelor Membre, impactul acestor cheltuieli asupra pietei muncii este necunoscut. Un nou raport comandat de WWF, impreuna cu alte 6 organizatii internationale, arata potentialul pentru crearea de locuri de munca in sectorul „verde” al economiei, in cadrul bugetului UE pentru perioada 2014-2020.

Intitulat „Evaluarea potentialului pentru crearea de locuri de munca „verzi”, in cadrul urmatoarelor Perspective Financiare Multi-Anuale”, raportul a fost facut public in aceasta saptamana, in cadrul unei audiente a Parlamentului European.

Rezultatele studiului arata, de exemplu, faptul ca, in forma actuala, investitia de 1 miliard de euro in reteaua Natura 2000 poate genera 29.000 de locuri de munca, in timp ce aceeasi investitie in Politica Agricola Comuna va produce numai 6.200 de locuri de munca.
Raportul complet este disponibil pe:
http://awsassets.panda.org/downloads/green_jobs_full_report.pdf

Avocat legislatia muncii – schimbari legislative

Blocul National Sindical ( BNS) a demarat, astazi, o campaniei nationala pentru strangerea de semnaturi in vederea modificarii actualului Cod al Muncii. Principalele schimbari pe care le are in vedere organizatia sindicala vizeaza cresterea salariului minim brut pe tara la valoarea de 1.000 de lei, masura aplicata in paralel cu reducerea cu 4 procente a contributiei angajatorilor la bugetul asigurarilor sociale.Sindicatele mai doresc reglementarea in detaliu a obiectivelor de performanta, dar si marirea perioadei maxime pentru care se pot incheia contractele de munca pe durata determinata, de la 3 la 5 ani – Avocat legislatia muncii

”Prin noul proiect de lege dorim modificarea dispozitiilor privind salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in sensul raportarii cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel national, comunicat de Institutul National de Statistica. Concret, urmarim cresterea salariului minim brut pe tara la 1.000 lei, in paralel cu reducerea cu 4 puncte procentuale a contributiei angajatorilor la bugetul asigurarilor sociale, masura care ar veni atat in sprijinul angajatilor, cat si al bugetului de stat, fara ca situatia financiara a angajatorilor sa aiba de suferit. De asemenea, contractul individual de munca pe durata determinata nu va mai putea fi incheiat pe o perioada mai mare de cinci ani, iar neindeplinirea obiectivelor de performanta nu va mai putea constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesionala”, a explicat Dumitru Costin, presedintele BNS.

Avocat conflicte de munca – greva

Conflictele de munca ce au ca obiect stabilirea conditiilor de munca cu ocazia negocierii contractelor colective de munca sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaţtlor, denumite conflicte de interese.
Conflictele de muncace au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligatii decurgand din legi ori din alte acte normative, precum si din contractele colective sau individuale de munca sunt conflicte referitoare la drepturile salariatilor, denumite conflicte de drepturi.

  Sunt conflicte de drepturi urmatoarele:
– conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca;
– conflictele in legatura cu executarea contractelor colective de munca.
– conflictele in legatura cu plata unor despagubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor stabilite prin contractul individual de munca;
– conflictele in legatura cu constatarea nulitatii contractelor individuale sau colective de munca ori a unor clauze ale acestora;
– conflictele in legatura cu constatarea incetarii aplicarii contractelor colective de munca.
Nu sunt considerate conflicte de drepturi, in sensul prezentei legi, conflictele dintre unitatile si persoanele care presteaza diferite activitati acestora, in temeiul altor contracte decat contractul individual de munca.

  Procedura de solutionare a conflictelor de munca se stabileste prin lege speciala.
  Toate actele de procedura intocmite potrivit dispozitiilor prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru judiciar.

  Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.

  Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati.

Avocat specializat in dreptul muncii – Controverse in aplicarea Codului Muncii

Pe de alta parte insa, in situatia transferului de unitate sau parte de unitate, in general, regula conform careia clauzele contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate produc efecte pentru toti angajatii unitatii, nu se aplica. Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul cesionarului nu va produce efecte in ceea ce ii priveste pe angajatii transferati de la cedent, acestia ramanand supusi contractului colectiv de munca incheiat la nivelul cedentului- Avocat specializat in dreptul muncii.Cu titlu de exceptie, legea prevede o situatie in care angajatii transferati beneficiaza de contractul colectiv de munca incheiat la nivel cesionarului. Astfel, in cazul in care unitatea sau partea de unitate transferata nu isi pastreaza autonomia, iar contractul colectiv de munca incheiat la nivelul cesionarului este mai favorabil, angajatilor transferati li se va aplica acesta din urma.

Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor.Angajatorul nu are obligatia obtinerii consimtamantului angajatului si nici a notificarii Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal („ANSPDCP”) in cazul in care prelucreaza date cu caracter personal ale angajatilor pentru a-si indeplini obligatiile generate de raportul de munca. In acest context indeplinirea unor obligatii generate de raporturile de munca necesita transferarea datelor cu caracter personal ale angajatilor de la cedent la cesionar , respectiv obligatiile cedentului implica transmiterea datelor catre cesionar, iar obligatiile cesionarului implica colectarea acestora.

Totusi, pentru ca transferul datelor cu caracter personal ale angajatilor transferati de la cedent la cesionar sa fie supus acestei reguli este important momentul la care acesta are loc. In acest sens, trebuie luat in considerare faptul ca cesionarul are obligatia inregistrarii contractelor individuale de munca ale angajatilor transferati in registrul general de evidenta a salariatilor cu cel putin o zi lucratoare inainte de inceperea activitatii la cesionar de catre acestia. Astfel, daca cesionarul inregistreaza aceste contracte individuale de munca imediat dupa primirea datelor cu caracter personal de la cedent, transferul acestor date se incadreaza in regula mai sus amintite.

Dimpotriva, daca cesionarul primeste datele cu caracter personal, dar nu inregistreaza contractele individuale de munca decat la un moment mai indepartat in timp fata de data primirii, regula nu se aplica, iar atat cedentul cat si cesionarul trebuie sa obtina consimtamantul angajatilor care vor fi transferati si sa notifice transferul la ANSPDCP.

Independent de cele de mai sus, in cazul in care cesionarul este o entitate straina, transferul datelor cu caracter personal in strainatate trebuie sa fie notificat la ANSPDPC-Avocat specializat in dreptul muncii

Dubla reprezentare a angajatilor membri intr-un sindicat nereprezentativ afiliat la o federatie sindicala reprezentativa la negocierea colectiva. Angajatii sunt reprezentati la negocierea colectiva fie de catre sindicatul legal constituit si reprezentativ, i.e. care are ca membri jumatate plus unu dintre angajatii unitatii in cauza, fie de catre reprezentantii alesi. In cazul in care niciun sindicat nu a dobandit reprezentativitatea la nivelul unitatii, chiar daca la nivelul acesteia sunt constituite unul sau mai multe sindicate, angajatii isi vor alege reprezentantii. La alegerea reprezentantilor angajatilor vor participa atat salariatii nesindicalizati, cat si cei care sunt membri ai sindicatelor nereprezentative.

In cazul in care sindicatul nereprezentativ la nivelul unitatii este afiliat la o federatie sindicala reprezentativa la nivelul sectorului in care activeaza unitatea, aceasta va participa la negocierea colectiva, la solicitarea si in baza mandatului sindicatului, alaturi de reprezentantii alesi ai angajatilor. Astfel, angajatii sindicalizati vor fi dublu reprezentati in negocierea colectiva, atat de catre reprezentantii alesi, cat si de catre federatia sindicala.

Avocat muncii – Controverse in aplicarea Codului Muncii

Coexistenta mai multor contracte colective de munca incheiate la nivel de unitate.Legea statueaza regula conform careia la nivelul unei unitati se poate incheia un singur contract colectiv de munca, iar clauzele acestuia produc efecte pentru toti angajatii unitatii in cauza.

In cazul in care are loc un transfer de unitate sau parte de unitate, drepturile si obligatiile cedentului care decurg din contractul colectiv de munca se transfera integral cesionarului, daca un asemenea contract exista la data transferului. Astfel, in masura in care exista deja un contract colectiv de munca in vigoare la nivelul cedentului, cesionarului i se vor aplica doua contracte colective de munca: cel incheiat de cesionar in ceea ce ii priveste pe angajatii initiali ai acestuia si angajatii existenti dupa data transferului si cel incheiat de cedent in ceea ce ii priveste pe angajatii transferati.

Aceasta nu reprezinta o exceptie veritabila de la regula incheierii unui singur contract colectiv de munca la nivelul unitatii, avand in vedere ca doar unul dintre cele doua contracte aplicabile a fost incheiat la acest nivel. Al doilea contract, cel incheiat de cedent, a fost preluat de la acesta.

Pe de alta parte insa, in situatia transferului de unitate sau parte de unitate, in general, regula conform careia clauzele contractului colectiv de munca incheiat la nivel de unitate produc efecte pentru toti angajatii unitatii, nu se aplica. Contractul colectiv de munca incheiat la nivelul cesionarului nu va produce efecte in ceea ce ii priveste pe angajatii transferati de la cedent, acestia ramanand supusi contractului colectiv de munca incheiat la nivelul cedentului. Cu titlu de exceptie, legea prevede o situatie in care angajatii transferati beneficiaza de contractul colectiv de munca incheiat la nivel cesionarului. Astfel, in cazul in care unitatea sau partea de unitate transferata nu isi pastreaza autonomia, iar contractul colectiv de munca incheiat la nivelul cesionarului este mai favorabil, angajatilor transferati li se va aplica acesta din urma.

Prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajatilor.Angajatorul nu are obligatia obtinerii consimtamantului angajatului si nici a notificarii Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal („ANSPDCP”) in cazul in care prelucreaza date cu caracter personal ale angajatilor pentru a-si indeplini obligatiile generate de raportul de munca. In acest context indeplinirea unor obligatii generate de raporturile de munca necesita transferarea datelor cu caracter personal ale angajatilor de la cedent la cesionar , respectiv obligatiile cedentului implica transmiterea datelor catre cesionar, iar obligatiile cesionarului implica colectarea acestora.

Totusi, pentru ca transferul datelor cu caracter personal ale angajatilor transferati de la cedent la cesionar sa fie supus acestei reguli este important momentul la care acesta are loc. In acest sens, trebuie luat in considerare faptul ca cesionarul are obligatia inregistrarii contractelor individuale de munca ale angajatilor transferati in registrul general de evidenta a salariatilor cu cel putin o zi lucratoare inainte de inceperea activitatii la cesionar de catre acestia. Astfel, daca cesionarul inregistreaza aceste contracte individuale de munca imediat dupa primirea datelor cu caracter personal de la cedent, transferul acestor date se incadreaza in regula mai sus amintite.

Dimpotriva, daca cesionarul primeste datele cu caracter personal, dar nu inregistreaza contractele individuale de munca decat la un moment mai indepartat in timp fata de data primirii, regula nu se aplica, iar atat cedentul cat si cesionarul trebuie sa obtina consimtamantul angajatilor care vor fi transferati si sa notifice transferul la ANSPDCP.

Independent de cele de mai sus, in cazul in care cesionarul este o entitate straina, transferul datelor cu caracter personal in strainatate trebuie sa fie notificat la ANSPDPC-Avocat muncii

Dubla reprezentare a angajatilor membri intr-un sindicat nereprezentativ afiliat la o federatie sindicala reprezentativa la negocierea colectiva. Angajatii sunt reprezentati la negocierea colectiva fie de catre sindicatul legal constituit si reprezentativ, i.e. care are ca membri jumatate plus unu dintre angajatii unitatii in cauza, fie de catre reprezentantii alesi. In cazul in care niciun sindicat nu a dobandit reprezentativitatea la nivelul unitatii, chiar daca la nivelul acesteia sunt constituite unul sau mai multe sindicate, angajatii isi vor alege reprezentantii. La alegerea reprezentantilor angajatilor vor participa atat salariatii nesindicalizati, cat si cei care sunt membri ai sindicatelor nereprezentative.

Contractul de munca

Ce este contractul de munca?

Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana juridica sau fizica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Contractul individual de munca se incheie, in mod normal, pe durata nedeterminata, dar se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile prevazute de lege.

La ce sa fiu atent cand inchei un contract de munca?

1. Contractul individual de munca se incheie:

  • in baza consimtamantului partilor;
  • in forma scrisa; obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa ii revine angajatorului. Aceasta obligatie trebuie sa fie indeplinita de catre angajator anterior inceperii raporturilor de munca, anterior perioadei de proba. In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale prin orice mijloc de proba;
  • in limba romana.

    2. Anterior incheierii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract. Cu privire la informatiile furnizate salariatului, anterior incheierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate.

    3. O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea contractului individual de munca. In situatia in care angajatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramane valabil.

    4. Incheierea contractului de munca se face dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea. Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea sunt stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil, in statutul de personal si in regulamentul intern, in masura in care legea nu dispune altfel. Incadrarea angajatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.

    5. Informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decat acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale. Angajatorul poate cere informatii despre persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, insa numai cu privire la functiile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostiintarea prealabila a celui angajat.

 

 

Cine poate incheia un contract individual de munca?

Persoana fizica dobandeste capacitatea de munca la implinirea varstei de 16 ani. O persoana poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. Incadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face numai dupa implinirea varstei de 18 ani. Este interzisa incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani, precum si a persoanelor puse sub interidictie judecatoreasca.

Angajator poate fi o persoana fizica sau juridica ce poate sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca cu respectarea conditiilor legale. Persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca din momentul dobandirii personalitatii juridice, iar persoana fizica din momentul dobandirii capacitatii depline de exercitiu – de la implinirea varstei de 18 ani.

Desfacerea contractului de munca

Contractul individual de munca poate inceta:

  • de drept
  • ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea
  •  ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti

Contractul individual de munca inceteaza de drept:

  • la data decesului angajatului
  • la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau de punere sub interdictie a angajatului
  • la data comunicarii deciziei de pensionare
  • ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca
  • ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de angajat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate
  • ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate
  • de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei
  • ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau unei functii
  • la data expirarii contractului individual de munca incheiat pe durata determinata
  • retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varste cuprinse intre 15 si 16 ani

Contractul individual de munca poate inceta ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, prin demisie si prin concediere.

Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa al angajatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa trecerea unui termen de preaviz.
Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.
Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele.
Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca.

Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Concedierea nu poate fi dispusa:

  • pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical
  • pe durata concediului pentru carantina
  • pe durata in care angajata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere
  • pe durata concediului de maternitate
  • pe durata concediului pentru cresterea copilului
  • pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav
  • pe durata indeplinirii serviciului militar
  • pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate
  • pe durata efectuarii concediului de odihna

Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii. Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva. Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.

Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului se dispune:

  • in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii
  • in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile
  • in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a angajatului
  • in cazul in care angajatul nu corespunde din punct de vedere profesional locului de munca in care este incadrat
  • in cazul in care angajatul indeplineste conditiile de varsta standard si stagiu de cotizare pentru pensionare si nu a solicitat pensionarea in conditiile legii.

 

Decizie de concediere

 Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului. Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului.

Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii.

In cazul dispunerii concedierii de catre angajator, indiferent de motivele invocate, salariatul are dreptul la un preaviz, care nu poate fi mai mic de 15 zile lucratoare.

Decizia de concediere trebuie comunicata salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu motivele care au determinat concedierea si durata preavizului. Motivele determinante pentru concediere sunt importante, deoarece in caz de conflict de munca, angajatorul nu poate invoca in fata instantei de judecata alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere.
Concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta.

In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere.

Conflicte de munca

Pentru fiecare dintre noi, jobul reprezinta o parte importanta a vietii de zi cu zi. Mai ales ca ii alocam mai mult de jumatate din timpul nostru! Oricat ne-am dori ca jobul pe care il avem sa fie unul perfect, este inevitabil ca la un moment dat sa fii chiar tu protagonista unui conflict la locul de munca. Micile discutii in contradictoriu, diferentele de caracter dintre oameni sau nemultumirile legate de anumite task-uri pot lua o turnura diferita. Te poti trezi ca acele mici conflicte devin cosmarul vietii tale. Si daca pana acum veneai la munca inarmata cu optimism si voie buna, mersul la serviciu s-ar putea transforma intr-o corvoada. Pentru linistea sufletului tau, incearca sa reinstaurezi echilibrul la locul de munca. Si daca poti evita conflictele, cu atat mai bine…
Cum sa previi un conflict la locul de munca?

-Poarta-te dragut cu toti colegii fara sa faci discriminari. Nu crea “bisericute” si nici nu favoriza acest gen de socializare. Fii colega tuturor, nu doar a unuia. Poarta-te frumos cu cel care merita. Adreseaza o vorba de bine unui coleg atunci cand vezi ca este suparat. Este important sa se simta acceptat in mica comunitate de la locul de munca. Nu ezita sa faci un compliment atunci cand vrei sa-ti exprimi aprecierea. Atentie insa, nu exagera cu laudele! Unii dintre colegi pot interpreta gresit acest lucru.
-Evita sa barfesti pe seama unui coleg! Barfeste laolalta cu ceilalti colegi atata timp cat este pe seama vedetelor sau a stirilor de la ora cinci… Nu se stie niciodata cand vei avea nevoie de ajutorul lui. Mai bine sa fii o colega serioasa si de incredere decat sa apleci urechea la comentariile rautacioase pe care le auzi in jurul tau. Daca ai aflat vreun amanunt picant din viata unui coleg sau stii sigur ca seful tau vrea sa concedieze pe cineva, pastreaza secretul pentru tine. Nu fi tu cea care da zvon in tara!
-Nu fi amabila si recunoscatoare cu cei din jur doar atunci cand ai nevoie de ceva. Poarta-te natural in orice situatie, conform educatiei pe care ai primit-o. Nu incerca sa pari altfel decat esti. Cu siguranta ai momente in care nervii tai o iau razna. Daca fara sa vrei i-ai descarcat pe unul dintre colegi, cere-ti scuze. Cu toate avem momentele noastre mai putin bune… Sigur colega sau colegul tau vor intelege acest lucru!
-Fii receptiva la schimbul de informatie! Ai apelat si tu la un moment dat la cunostintele unui coleg. Fa si tu acelasi lucru! Daca iti este solicitata parerea, go for it! Nimeni nu se naste invatat. Chiar daca nu face parte din atributiile tale, colegul in cauza iti va aprecia bunele intentii, iti va fi recunoscator si isi va schimba in bine atitudinea fata de tine.

 

Recuperare drepturi salariale

Actiune in executarea obligatiilor
contractuale de plata a salariului
(art. 161 alin. (4), art. 166 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)
INSTANTA1)  ………………….
Domnule Presedinte,

Subsemnatul …………………………………, domiciliat in ……………………………, str. ……
……………………….. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……..
……………………, reprezentat prin avocat …………………………, cu sediul profesional in …………………………, str. ………………………… nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………….., in calitate de salariat, chem in judecata pe parata-angajatoare S.C. ……………………., cu sediul in ………………….., str. ………………………. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………………., cod unic de inregistrare ……………………….., atribut fiscal …………………………, numar de ordine in registrul comertului …………./………/…………, cont deschis la Banca ……………………., sucursala …………………, cu numarul ……………., pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa2):
1.  fie  obligata  sa  imi  plateasca  suma  de  …………………  lei,  reprezentand  drepturi  salariale  pe perioada ………………., pana in prezent;
2. sa fie obligata sa-mi plateasca suma de ……… lei, cu titlu de despagubiri corespunzatoare pre- judiciului pe care l-am suferit, ca urmare a neexecutarii de catre parata a obligatiilor contractuale de plata a salariului.

DOMNULUI PRESEDINTE AL3)  ………………………………….

1. Judecarea  conflictelor  de  munca  este  de  competenta  instantelor  stabilite  conform  Codului  de  procedura  civila (art. 284 alin. (1) Codul muncii). Conflictele de munca sunt de competenta materiala a tribunalului, in prima instanta, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante (art. 2 Cod procedura civila). Instanta competenta teritorial este cea in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul, resedinta sau, dupa caz, sediul (art. 284 alin. (2) Codul muncii). Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si de timbru judiciar si se judeca in regim de urgenta (termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile, procedura de citare se considera legal indeplinita daca se realizeaza cu minimum 24 de ore inainte de termenul de judecata).
2. Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod  procedura civila, obiectul cererii. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca; fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite in art. 160, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
3. Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.

Va solicit de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati parata sa imi plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI ACTIUNI:

IN FAPT1):

Subsemnatul am incheiat la data de …………………….., un contract individual de munca cu parata, pe durata nedeterminata.
Conform dispozitiilor generale ale contractului  individual  de munca, subsemnatul beneficiam de drepturi salariale in cuantum de ………. lei. Aceste drepturi urmau sa fie platite integral, in bani, asa cum, expres, este prevazut in contractul  individual  de munca incheiat intre parti la art. …. .

1. Cu toate acestea, parata pretinzand a fi in imposibilitatea onorarii obligatiilor salariale ale anu- mitor angajati, amana nejustificat efectuarea acestor plati, oferindu-mi insa in natura, contravaloarea acestor drepturi banesti.
Subsemnatul nu am fost de acord cu o astfel de modalitate de plata (ce nu este convenita nici con- tractual) si avand in vedere ca nici pana in prezent, desi au trecut mai bine de ……………. luni, de la data  ultimului  salariu  achitat  integral,  nu  am  primit  drepturile  salariale  pentru  munca  depusa  in ultimele  ……  luni,  pentru  aceste  considerente,  am  fost  nevoit,  sa  ma  adresez  instantei,  solicitand admiterea actiunii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la achitarea acestor drepturi salariale cuvenite si intrucat, prin fapta paratei, subsemnatul am fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime,  va  solicit  sa  dispuneti  obligarea  paratei  la  plata  in  favoarea  subsemnatului,  a  sumei  de
…………….. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata
ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).
2. Parata refuza insa sa-mi achite drepturile salariale integrale, retinandu-mi din salariul cuvenit suma de …………. lei cu titlu de daune, pentru prejudiciul pe care parata pretinde ca l-as fi adus socie- tatii.
Potrivit art. 164 din Codul muncii, retinerile cu titlu de daune, cauzate angajatorului, nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, ori in cazul de fata nu exista o astfel de hotarare judecatoreasca, care sa confirme sustinerea angajatoarei-parate.
Pentru  aceste  considerente,  va  solicit  admiterea  actiunii  asa  cum  a  fost  formulata,  obligarea paratei  la  achitarea  acestor  drepturi  salariale  si  intrucat  prin  fapta  paratei  subsemnatul  am  fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime, va solicit sa dispuneti obligarea paratei la plata in favoarea subsemnatului a sumei de ……………. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea aces- teia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).

1. Se vor indica motivele de fapt pe care se intemeiaza cererea si care-l determina pe reclamant sa ceara concursul justitiei,  justificand  si  argumentand  demersul  justitiar.  Reclamantul  trebuie  sa  faca  dovada  ca  sunt  indeplinite conditiile raspunderii contractuale: un contract individual de munca, un prejudiciu, culpa paratului, legatura de cauza- litate intre fapta paratului si prejudiciu, sa nu existe vreo clauza exoneratoare de raspundere a paratului, iar dreptul la actiune sa nu fie prescris. Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescriptie aratat mai sus este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.

IN DREPT:

Imi  intemeiez  prezenta  pe  dispozitiile  art.  82  coroborat  cu  112  si  urm.  Cod  procedura  civila, art. 274 Cod procedura civila, art. 281-291 Codul muncii si pe dispozitiile art.1)  …… .
In dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de proba2)  cu inscrisuri si interogatoriul paratei.
Depun  prezenta  in  doua  exemplare,  dintre  care  un  exemplar  pentru  instanta  si  celalalt  pentru comunicare paratei.

ANEXEZ3):
1. ………………………………………. .
2. Contractul individual de munca incheiat intre parti sub nr. …… din data de ……. .
3. Imputernicirea avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. …………………….. .

 

SEMNATURA

1. Se indica textul de lege ce indreptateste reclamantul la admiterea actiunii: art. 154-166 din Codul muncii coroborat cu art. … din contractul individual de munca incheiat. De retinut ca, neexecutarea unei hotarari judecatoresti defini- tive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata,  constituie  infractiune  si  se  pedepseste  cu  inchisoare  de  la  3  la  6  luni  sau  cu  amenda  (art.  277  Codul muncii).
2. Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare (art. 287 Codul muncii). Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat admi- nistrarea  acesteia  (art.  288  Codul  muncii).  Hotararile  pronuntate  in  fond  sunt  definitive  si  executorii  de  drept (art. 289 Codul muncii). Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata (ce se pastreaza timp de 50 de ani conform Legii contabilitatii), precum si prin orice alte documente justificative, care demonstreaza efectuarea platii  catre  salariatul  indreptatit.  Statele  de  plata,  precum  si  celelalte  documente  justificative  se  pastreaza  si  se arhiveaza de catre angajator, in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii. Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea sem- nificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.
3. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezer- vate instantei; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o  parte  a  unui  inscris  relevanta  in  cauza,  instanta  insa  putand  dispune  infatisarea  inscrisului  in  intregime.  Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

 

Prevederile Codului muncii in materia incheierii contractului de munca

Conform Legii nr. 53/20003 privind Codul muncii republicata in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu.

Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca.

Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata.

Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege.

Persoana fizica dobandeste capacitate de munca la implinirea varstei de 16 ani.

Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea varstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor

legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.

Incadrarea in munca a persoanelor sub varsta de 15 ani este interzisa.

Incadrarea in munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa.

Incadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face dupa implinirea varstei de 18 ani; aceste locuri de munca se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca.

Persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul dobandirii personalitatii juridice.

Persoana fizica dobandeste capacitatea de a incheia contracte individuale de munca in calitate de angajator, din momentul dobandirii capacitatii depline de exercitiu.

Este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale.

Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana.

Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.

Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca.

Angajatorul este obligat ca, anterior inceperii activitatii, sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.

Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.

Permise de munca

Angajatorii sunt obligaţi să ofere angajaţilor câte un permis nominal de acces la locul de muncă, pe care aceştia le vor purta asupra sa în permanenţă. Modificarea la Codul Muncii a fost operată încă în februarie curent, însă abia recent, Inspecţia Muncii şi Sindicatele au elaborat un model al formularului, pe care îl recomandă spre utilizare. Prevederea face parte dintr-un set de acţiuni, aprobat de Guvern, întru diminuarea fenomenului muncii la negru şi a salariilor în plic.

Potrivit Şefului Inspecţiei Muncii Chişinău, Dumitru Stăvilă, în cazul în care angajatorii vor devia de la modelul recomandat, aceasta nu va constitui o încălcare. Totuşi permisul trebuie să conţină informaţii despre contractul de muncă încheiat şi să aibă semnătura angajatorului.

Nerespectarea prevederilor implică sancţiuni de mii de lei pentru angajatori, dar în cazul în care lipsa permisului va fi unica încălcare atestată, ei se vor alege doar cu o prescripţie. Scopul este de a nu crea obstacole în activitatea angajatorilor, ci de a diminua fenomenul muncii nedeclarare, explică Stăvilă.

O altă modificare operată la Codul Muncii este şi obligarea angajatorilor de a aproba statele de personal în prima lună de la începutul activităţii, iar în continuare în prima lună a fiecărui an calendaristic. Statele de personal aprobate trebuie prezentate (în formă scrisă sau electronică) în termen de 2 luni de la data adoptării la inspectoratul teritorial de muncă în raza căruia este amplasată unitatea. Ele vor conţine informaţii despre numărul de angajaţi şi salariul lunar al acestora.

Potrivit datelor Inspecţiei Muncii, anual, controalele scot la iveală peste 1500 de cazuri de de persoane angajate ilegal în câmpul muncii. Planul de acţiuni aprobat în Guvern în 2011 prevede crearea la nivel de teritoriu, în comun cu angajaţii Inspectoratului Fiscal, a unor echipe ce vor efectua controale la unităţile de muncă. Recent, Parlamentul a votat o lege, ce face parte din plan, care stabileşte creşterea amenzilor pentru angajatorii care folosesc munca la negru. Doar în 2010, potrivit unor estimări ale experţilor IDIS Viitorul, munca nedeclarată a generat pierderi de cca 5 miliarde lei la bugetul de stat.

Pana in luna octombrie a anului 2012, modificarea legislatiei muncii intr-o varianta favorabila sindicatelor urmeaza sa fie finalizata

Guvernul a stabilit impreuna cu federatiile si confederatiile un calendar al modificatii Codului.“Pentru luna august este prevazut sa se stabileasca noile prevederi si sa se ceara avize de la forurile internationale”, conform

documentului denumit “Acord social”. In luna septembrie se va face revizuirea proiectului, iar in luna octombrie este stabilit sa se realizeze adoptarea actelor normative agreate.

Ce trebuie sa stim despre perioada de proba

Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 45 de zile calendaristice.

In cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are caracter exceptional si nu poate depasi 5 zile lucratoare.

Absolventii institutiilor de invatamant se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba de cel mult 6 luni. (O.U.G. nr. 65/2005).

Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare scrisa, la initiativa oricareia dintre parti. (art. 31 alin. (4¹) Codul muncii).

Pe durata perioadei de proba, salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca (art. 31 alin. (5) Codul muncii).

Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decat o singura perioada de proba (art. 32 Codul muncii).

Exceptie: salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase.

Neinformarea salariatului anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca cu privire la perioada de proba, in termenul prevazut de lege, duce la decaderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate (art. 32 alin. (3) Codul muncii).

Perioada de proba constituie vechime in munca (art. 32 alin. (4) Codul muncii).

Interdictie:

Angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post este interzisa (art. 33 Codul muncii).

In contractele pe durata determinata, durata perioadei de proba este prevazuta de art. 83 din Codul muncii astfel:

5 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mica de 3 luni
15 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca cuprinsa intre 3 si 6 luni
30 de zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni
45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de con¬ducere, pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni

Drepturile angajatului in noul cod al muncii

In acest articol va sunt prezentate drepturile angajatului, care sunt urmatoarele:

– Drepturile persoanelor incadrate in munca nu pot face obiectul vreunei tranzactii, renuntari sau limitari, ele fiind aparate de stat impotriva oricaror incalcari, a manifestarilor de subiectivism sau abuz.

 

– Dreptul oricarei persoane de a-si alege in mod liber locul de munca.

– Dreptul de a beneficia de conditii de munca adecvate desfasurarii activitatii.

– Dreptul la plata egala, pentru munca egala.

– Dreptul persoanei fizice de a incheia contract individual de munca o data cu inplinirea varstei de 16 ani.

– Dreptul salariatului de a sesiza instanta de judecata in termen de 30 de zile, cu privire la neexecutarea obligatiei de informare de catre angajator.

– Dreptul salariatului de a cumula mai multe functi in baza unor contracte individuale de munca.

– Dreptul la salarizare pentru munca prestata.

– Dreptul la repaus zilnic saptamanal.

– Dreptul la concediu de odihna anual, platit.

– Dreptul la egalitate de sanse si de tratament.

– Dreptul la demnitate in munca.

– Dreptul la securitate si sanatate in munca.

– Dreptul la acces in formare profesionala.

– Dreptul la informare si consultare.

– Dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca.

– Dreptul la protectie in caz de concediere.

– Dreptul la negociere colectiva si individuala.

– Dreptul de a participa la actiuni colective.

– Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

– Dreptul salariatului detasat la plata cheltuielilor de transport si cazare.

– Dreptul salariatului de a nu-si motiva demisia.

– Dreptul salariatilor temporari de a avea acces la toate serviciile si facilitatile acordate de utilizator.

– Dreptul salariatului temporar de a beneficia de conditii de munca corespunzatoare , in conformitate cu legislatia in vigoare.

– Dreptul salariatului temporar de a incheia cu utilizatorul un contract individual de munca, la incetarea misiunii.

– Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.

– Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile prevazute de lege si prin contractele colective aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului.

– Dreptul angajatorului de a-si da sau nu acordul pentru efectuarea muncii suplimentare.

– Dreptul salariatului de a beneficia pentru munca suplimentara de ore libere platite, in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia.

– Dreptul de a beneficia de salariu corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.

– Dreptul salariatului de a beneficia in luna urmatoare, pentru munca suplimentara, de o plata a salariului prin adagarea unui spor de salariu, corespunzator duratei acesteia.

– Dreptul salariatilor care efectueaza cel potin 3 ore de noapte de a beneficia fie de program redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor de salariu de minim 15%din salariul de baza.

– Dreptul salariatilor care desfasoara cel putin 3 ore de munca de noapte, de a beneficia de examen medical gratuit, inainte de inceperea activitatii.

– Dreptul salariatilor cu probleme de sanatate, care desfasoara munca de noapte, de a fi trecuti in munca de zi pentru care sunt apti.

– Dreptul salaritilor la pauza de masa si la alte pauze, in cazul in care timpul de munca este mai mare de 6 ore, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, sau prin regulamentul intern.

– Dreptul salariatilor tineri in varsta de pana la 18 ani de a beneficia de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.

– Dreptul salariatilor la un repaus de cel putin 12 ore consecutive intre doua zile de munca.Dreptul salariatului de a beneficia de concediu anual de odihna de minim 20 zile lucratoare.

– Dreptul salariatilor care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicapsi tinerii sub 18 ani de a beneficia de un concediu suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

– Dreptul salariatului de a beneficia pentru perioada concediului de odihna, de indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat valoarea totala a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiva.

– Dreptul salariatului de a beneficia de indemnizatia de concediu de odihna cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.

– Dreptul salariatului de a-si intrerupe concediul de odihna pe motive obiective.

– Dreptul salariatilor de a beneficia de zile libere platite care nu se includ in durata concediului de odihna in cazul unor evenimente familiale deosebite.

– Dreptul salariatului de a beneficia de concedii fara plata pentru rezolvarea unor situatii personale.

– Dreptul salariatilor de a beneficia, la cerere, de concediu pentru formare profesionala.

Cum va arata Codul Muncii in 2012

Principalele modificari ale Codului Muncii aduse de Legea nr. 40/2011

  • revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de neconcurenta. Astfel, angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta incetand dupa minim 30 de zile de la notificarea scrisa adresata salariatului de catre angajator privind denuntarea acesteia.

 

 

  • revizuirea perioadelor de proba instituite pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.
  • eliminarea interdictiei privind angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post. Perioada in care se pot face angajari succesive de proba a mai multor persoane pentru acelasi post este de maximum 12 luni.
  • instituirea pentru angajator a dreptului de a stabili obiectivele de performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora.
  • modificarea conditiilor in care se poate dispune delegarea salariatului. Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni.
  • revizuirea cazurilor de incetare de drept a contractului individual de munca pentru acoperirea anumitor situatii nereglementate in legislatia existenta.
  • modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective. Principalele criterii care vor fi avute in vedere in procedura concedierilor colective vor fi cele de performanta si de indeplinire a obiectivelor si, in subsidiar, pentru departajare, vor fi avute in vedere criteriile de natura sociala. Criteriile referitoare la evaluarea performantelor profesionale vor avea prevalenta.
  • modificarea termenului de preaviz. Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai mic de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
  • modificarea prevederilor care reglementeaza contractul individual de munca pe perioada determinata. Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.
  • modificarea prevederilor privind agentul de munca temporara, in sensul eliminarii restrictiilor prevazute de art. 88 Codul Muncii, reprezinta o consecinta a aplicarii art. 4 din Directiva 2008/104/CE privind munca prin agent de munca temporara, potrivit caruia statele membre trebuie sa revizuiasca orice restrictie sau interdictie privind utilizarea muncii temporare. „Munca prin agent de munca temporara” este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia Utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. „Salariatul temporar” este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui Utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.
  • modificarea prevederilor referitoare la timpul de lucru , in conformitate cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii contractului individual de munca. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia.In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. In perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni. In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.
  • eliminarea anumitor neconcordante referitoare la reprezentantii salariatilor si ai organizatiilor sindicale.
  • angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.
  • salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala, in conditiile art. 194 alin.(1), nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada stabilita prin act aditional.
  • introducerea de noi sanctiuni contraventionale. Primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata. De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amenda penala fapta persoanei, care in mod repetat stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege. Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 1 la 2 ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca.

Intoarcerea la munca dupa concediu de maternitate

Mamele platesc cu slujba concediul de maternitate. La întoarcerea la munca ele gasesc posturile desfiintate sau ocupate de altcineva. În Codul Muncii scrie negru pe alb: mamicile nu pot fi date afara sase luni dupa întoarcerea din concediul maternal.

 

“Sotul meu a fost în concediu de crestere al copilului si la întoarcere l-au fortat sa semneze un contract pentru un salariu mult mai mic”, a spus o mamica.

Aceste cazuri se întâmpla tot mai des. “A crescut numarul cazurilor mamicilor care se plâng de faptul ca nu mai au locurile disponibile la întoarcerea la munca, dupa finalizarea concediului de crestere al copilului”, a spus presedintele Asociatiei Mame, Maria Culescu.

Parintii au legea de partea lor. Timp de sase luni de la întoarcearea la serviciu, nu pot fi dati afara si nici nu pot fi mutati pe alt post. În caz contrar, se pot adresa instantelor. Legal, patronii pot concedia un astfel de angajat doar daca restructureaza postul sau da faliment. “Nu se achita taxa de timbru si timbru judiciar. Este o procedura de urgenta

 

 

Deci atentie! Legal, patronii pot concedia un astfel de angajat doar daca restructureaza postul sau da faliment.

 

 

Ce inseamna sa resturezi postul?

Art. 65. din Codul muncii
(1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.
(2) Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi să aibă o cauză reală şi serioasă.

 

 

 

Cazuri de desfacere a contractului de munca din initiativa unitatii

Raporturile de munca inceteaza la expirarea termenului pentru care a fost incheiat contractul de munca sau ca urmare a incetarii acestuia prin acordul dintre salariat si unitate, precum si prin desfacerea contractului din initiativa uneia din parti. Ne propunem sa ne ocupam numai de ultima situatie, cand initiativa apartine unitatii. Cazurile de desfacere a contractului de munca din initiativa unitatii sunt expres prevazute de lege, enumerarea lor limitativa avand drept scop inlaturarea arbitrariului in luarea acestei masuri .Astfel, contractul de munca poate fi desfacut din initiativa unitatii in urmatoarele situatii:

a)Concediere determinata de desfiintarea locului de munca ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii(art 65)

Prin „unitate”, parte in contractul de munca, se intelege unitatea care are personalitate juridica si nu o subdiviziune fara personalitate juridica, cum ar fi o sectie situata in aceeasi sau in alta localitate decat localitatea unde isi are sediul unitatea: fabrica, uzina, santier, depozit etc. Prevederile art. 165 se aplica intregii unitati, inclusiv subunitatilor sau compartimentelor care intra in alcatuirea sa, pentru ca reducerea de personal are in vedere intreaga unitate si nu un anumit compartiment sau subunitate. Masura reducerii personalului se ia in cazul in care existenta anumitor posturi nu se mai justifica, desfiintarea lor constituind o necesitate. Ea trebuie sa corespunda unei nevoi reale de reducere de personal, sa fie fundamentata pe necesitatea obiectiva a reorganizarii, sa fie efectiva, sa nu fie vorba numai de o schimbare a denumirii lor, nici de o simpla suspendare a postului pe o anumita perioada, ori a salariatului sau sa constituie doar un pretext pentru inlaturarea unor persoane in scopul de a fi inlocuite cu altele;

b)Persoana nu corespunde, sub raport profesional, postului pe care a fost incadrat (art. 61 lit. „d” Codul muncii).

Privind intelesul notiunii de „necorespundere in munca”, sub raport profesional, in literatura juridica s- a exprimat opinia ca retinerea acestui motiv ar avea in vedere numai situatii independente de o conduita culpabila a persoanei incadrata in munca. Prin urmare, solutiile adoptate de practica judiciara sub regimul Codului muncii anterior, care admitea desfacerea contractului de munca ca „necorespunzator” si pentru fapte savarsite din culpa, nu si-ar mai mentine valabilitatea. Intr-o alta opinie se considera ca desi „necorespunderea profesionala este, in principiu, consecinta unor cauze neimputabile celui incadrat” in munca, totusi notiunea de „necorespundere”in munca trebuie interpretata in mod complex. Intr-adevar, notiunea de „necorespundere in munca”, sub raport profesional, are un caracter complex pentru ca nu se limiteaza la capacitatea profesionala, adica la priceperea celui in cauza la indeplinirea atributiunilor de serviciu, ci poate viza alte criterii, sub conditia ca acestea sa fie prevazute de actele normative ce reglementeaza activitatea respectiva. Dispozitia de desfacere a contractului pentru necorespundere sub aspect profesional, chiar daca este data dupa expirarea termenului de 30 de zile, prevazut de art. 62 alin. 1 Codul muncii, se considera emisa in termen, deoarece necorespunderea fiind continua, termenul naste zi de zi.

Instanta investita cu judecarea contestatiei are indatorirea sa verifice temeiul invocat si sa dispuna, in raport de natura faptelor pretinse a fi de necorespundere, administrarea oricarei probe, eventual chiar o verificare prin expertiza tehnica;

c) In postul ocupat de persoana incadrata in munca este reintegrat, pe baza hotararii organelor competente, cel care a detinut anterior acel post (art. 56 Codul muncii).

Cazul acesta se iveste in situatia in care, dupa desfacarea contractului de munca, unitatea procedeaza la incadrarea in munca a unei alte persoane. Ulterior, fostul titular al postului, contestand masura desfacerii contractului de munca, obtine castig de cauza in sensul ca masura a fost anulata de instanta judecatoreasca competenta si s-a dispus reintegrarea sa in acelasi post. Dupa ramanerea definitiva a hotararii de reintegrare, persoana interesata cere reintegrarea care nu-i poate fi refuzata de unitate pe motiv ca intre timp a incadrat o alta persoana. Unitatea are obligatia ca, in temeiul textului analizat, sa dispuna desfacerea contractului de munca a persoanei incadrata pe postul detinut anterior de cel ce a contestat masura desfacerii contractului de munca;

d) Persoana incadrata in munca se pensioneaza pentru limita de varsta, ori pentru invaliditate de gradul I sau II (art. 56 alin. 1 lit. „d” Codul muncii).

Pentru acest temei, aplicarea dispozitiilor Codului muncii se face in coroborare cu prevederile legii privind pensiile de asigurari sociale;

e) Persoana incadrata in munca savarseste o abatere grava, sau incalca in mod repetat obligatiile de munca, inclusiv normele de comportare in unitate (art. 61 alin. 1 lit. „a” Codul muncii).

f) Cel in cauza este arestat mai mult de 60 zile (art. 61 lit. 1 lit. „b” Codul muncii).

Dreptul unitatii de a desface contractul de munca al unei persoane arestate mai mult de 60 de zile se intemeiaza exclusiv pe faptul detinerii, care constituie o conditie necesara si suficienta pentru luarea acestei masuri. Faptul arestarii este independent de vinovatia sau nevinovatia acelei persoane, de imprejurarea daca a fost sau nu condamnata definitiv, aspecte pe care unitatea nu are obligatia si nici calitatea de a le stabili. Poate fi vorba de o arestare preventiva sau ca urmare a unei condamnari definitive;

g) Persoana incadrata in munca este condamnata definitiv pentru o infractiune in legatura cu munca sa, daca condamnarea o face necorespunzatoare postului pe care il detine (art. 61alin. 1 lit. „b” Codul muncii).

Din analiza textului citat rezulta ca desfacerea contractului de munca, pentru acest motiv, se poate dispune numai in cazul in care sunt realizate cumulativ cele trei conditii:

– existenta unei condamnari definitive;

– condamnarea sa aiba legatura cu munca pe care persoana respectiva o efectua;

– persoana condamnata a devenit necorespunzatoare postului detinut.

Condamnarea poate consta in aplicarea pedepsei inchisorii sau a amenzii.

Tribunalul Teleorman a admis anularea deciziilor de recalculare a pensiilor militare

Tribunalul Teleorman a admis, vineri, 25 martie, primele actiuni ale cadrelor militare disponibilizate prin care s-a solicitat anularea deciziilor de recalculare a pensiilor, fiind vorba despre 16 dosare.

 

 

Prin cererea de chemare in judecata, reclamantii au solicitat:

– anularea deciziilor de recalculare a pensiilor contestate, emise de Ministerul Administratiei si Internelor si mentinerea deciziilor de stabilire a cuantumul pensiei conform cuantumului platit in luna decembrie 2010.
– obligarea MAI la plata diferentei dintre pensia de serviciu stabilita si platita in decembrie si pensia recalculata conform Legii 119/2010 si HG 735/2010, de la 1 ianuarie 2011 si pana la repunerea in plata a pensiei initiale sau pana la emiterea unei noi decizii de recalculare, precum si a dobanzilor rezultate.
– plata cheltuielilor de judecata.

Sursa: Mediafax

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

 

Procedura eliberarii carnetelor de munca conform legislatiei din 2011

. Completarea si certificarea inscrisurilor efectuate, in termenul prevazut de lege, a carnetelor de munca pe care inspectoratele teritoriale de munca le au in pastrare si completare

 

 

 

Carnetele de munca completate la zi (cu date aferente pana la 31 decembrie 2010) si certificate de inspectoratul teritorial de munca se vor preda angajatorilor sau titularilor/imputernicitilor legali pe baza de proces-verbal de predare-primire, pana la data de 30 iunie 2011.

Carnetele de munca pastrate si completate de catre inspectoratele teritoriale de munca se predau angajatorilor conform programarii postate pe site-ul acestora si afisate la sediu, iar titularilor/imputernicitilor legali pe baza unei cereri.

II. Certificarea si contrasemnarea pentru legalitate a inscrierilor efectuate in carnetele de munca de catre angajatorii carora li s-au aprobat pastrarea si completarea acestora la sediu

Angajatorii care au obtinut aprobare de pastrare si completare a carnetelor de munca la sediu le vor completa la zi (cu date aferente pana la 31 decembrie 2010 si le vor preda inspectoratelor teritoriale de munca in vederea certificarii si contrasemnarii carnetelor de munca.

Inspectoratele teritoriale de munca vor programa angajatorii in vederea certificarii si contrasemnarii carnetelor de munca. Programul intocmit la nivel de inspectorat teritorial de munca va fi postat pe site-ul acestuia si afisat la sediu.

Pana la data programata de catre inspectoratul teritorial de munca in vederea certificarii, angajatorii se vor asigura ca:
– in ceea ce priveste carnetele de munca pe care le gestioneaza, acestea au fost completate in baza contractelor individuale de munca, a actelor aditionale/deciziilor privind modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca, inregistrate la inspectoratul teritorial de munca, a actelor de studii/de calificare, a actelor de stare civila (certificat de nastere, certificat de casatorie etc.);
– inscrierile eronate sau efectuate fara respectarea prevederilor legale au fost rectificate de unitatea care pastreaza carnetul de munca, rectificarile certificandu-se la cap. VII din carnetul de munca.

Actul normativ stabileste si obligatiile inspectorului din cadrul inspectoratului teritorial de munca, care inainte sa certifice inscrierile efectuate in carnetele de munca, este obligat sa verifice daca:
– statele de plata si declaratiile fiscale lunare au fost inregistrate la inspectoratul teritorial de munca, inclusiv statele de plata si declaratiile fiscale aferente lunii decembrie 2010;
– exista debite la plata comisionului;
– inscrierile efectuate corespund cu documentele depuse la inspectoratul teritorial de munca.

Angajatorii vor preda inspectoratului teritorial de munca carnetele de munca completate la zi pe baza unui proces-verbal de predare-primire, prevazut in anexa la ordin.

La rubrica “Observatii”, inspectorul va indica eventualele deficiente constatate la data predarii carnetelor de munca si va stabili o data certa de remediere a acestora. Procesul-verbal de predareprimire astfel intocmit va fi returnat angajatorului impreuna cu carnetele de munca in care s-au constatat deficiente.

In situatia in care, ca urmare a verificarii documentelor existente in arhiva inspectoratului teritorial de munca, se constata alte deficiente, se va comunica angajatorului situatia constatata si se va proceda la inscrierea acesteia la rubrica “Observatii” din procesul-verbal de predare-primire, respectiv se vor returna carnetele de munca operatorilor economici in vederea remedierii deficientelor si se va repeta procedura de predare-primire a acestora la o data ulterioara stabilita de inspectoratul teritorial de munca.

Codul Muncii a fost adoptat astazi 01.03.2011

Guvernul a adoptat in sedinta din data de 28 februarie si a decis sa promoveze proiectul de act normativ prin procedura constitutionala a angajarii raspunderii in fata Parlamentului, a afirmat

 

 

 

primul-ministru Emil Boc intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Victoria.

Premierul Emil Boc a declarat ca actul normativ este necesar „Pentru ca romanii sa-si gaseasca mai usor un loc de munca, pentru ca angajatorii sa poata angaja mai usor, pentru ca salariatii sa poata fi platiti mai bine pentru ca romanii sa-si poata gasi mai usor, eventual, un al doilea loc de munca daca doresc si pentru ca mai putini angajatori in aceasta tara sa foloseasca munca la negru.„

Seful Executivului a aratat ca potrivit unui clasament realizat de World Economic Forum, Romania este pe locul 114 din 139 de tari in ceea ce priveste flexibilitatea pietei muncii.

La randul sau, ministrul Muncii Ioan Botis a declarat ca noul act normativ da posibilitatea cresterii numarului de salariati din Romania: „Romania are nevoie de mai multi salariati, Romania are nevoie de mai multi contributori, si vreau sa intelegeti ca modificarea propusa la vine exact in aceasta idee. La aceeasi populatie activa, de foarte multi ani, ramanem cu acelasi numar de contracte de munca. Acest lucru inseamna ca suntem in situatia – daca nu gasim solutii legislative si economice – de a ne imprumuta pentru a sustine aceste cheltuieli sociale, lucru care din punctul meu de vedere nu trebuie sa se intample”.

Premierul Emil Boc si ministrul Muncii, Ioan Botis, au prezentat principalele modificari pe care noul Cod al Muncii le aduce legislatiei.

Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni, fata de 24 de luni cat prevede actualul Cod al Muncii. Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit, in conditiile prevazute la art. 81 si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari. Intre aceleasi parti se pot incheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata. Contractele individuale de munca pe durata determinata, incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare.

Premierul Emil Boc a explicat ca „pe aceasta cale vor putea fi incheiate mai multe contracte de munca, cei care astazi lucreaza la negru vor trece sa lucreze cu contract de munca si, in consecinta, cei care sunt in cautarea unui al doilea loc de munca, cu siguranta, mai usor il vor putea gasi. Subliniez: contractul de munca pe durata nedeterminata ramane regula, doar ca flexibilizam piata muncii dand posibilitatea ca mai usor, pentru un proiect, cum ar fi un proiect european, de exemplu, sa se poata angaja pe un al doilea loc de munca sau pe o durata determinata”.

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, (fata de 3 luni, potrivit formei actuale a Codului Muncii) sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni. Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilita la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care in nici un caz sa nu depaseasca 12 luni.

Seful Executivului a dezmintit categoric afirmatia potrivit careia romanii vor fi obligati sa lucreze 16 ore pe zi: ”Vreau sa fiu foarte bine inteles: textul Constitutiei se respecta si nu se modifica, pentru ca este textul fundamental al tarii. Iar Constitutia Romaniei spune in art. 41 alin. 3 ca durata normala a zilei de lucru este in medie de cel mult opt ore.”

Premierul Emil Boc a declarat ca aceasta modificare era necesara mai ales pentru activitatile sezoniere, din constructii sau turism, „unde este nevoie sa ai o mai mare flexibilitate a relatiei dintre angajator si angajat cu privire la durata de munca pe care o presteaza; /…/ posibilitatea sa calculeze aceasta medie de 48 de ore pe saptamana la un interval de patru luni”.

Stabilirea performantei ca si criteriu de evaluare. Prin contractul individual de munca ce se semneaza se stabilesc 2 lucruri: obiectivele de performanta individuala si care sunt criteriile de evaluare a realizarii acestor criterii de performanta.

Primul-ministru Emil Boc a precizat ca aceasta modificare a Codului Muncii aduce o mutatie substantiala, pentru ca singurul criteriu de evaluare al angajatilor va fi performanta, inclusiv in cazul concedierilor colective: „Este important ca in cazul in care ar aparea problema concedierilor colective, pentru diverse motive prevazute de , la concedierea colectiva criteriile sociale se aplica dupa criteriile de performanta”.

Premierul a subliniat ca „cel mai important lucru pe care il transmitem tuturor romanilor este urmatorul: daca iti faci treaba si esti performant, legea te apara. Te apara si in cazul contractului individual de munca, te apara si in fata instantei, daca cineva ar abuza si te-ar concedia daca tu esti performant„

Cresterea sporului pentru munca de noapte. Salariatii de noapte beneficiaza: fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

“Cei care lucreaza in conditii mai grele in perioada de noapte au posibilitatea sa fie platiti mai bine”, a declarat premierul Emil Boc.

Inasprirea sanctiunilor pentru munca la negru. Instanta de judecata poate dispune si aplicarea uneia dintre urmatoarele pedepse complementare: a) pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare sau subventii publice, inclusiv din fonduri UE, pentru o perioada de pana la cinci ani; b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la 5 ani; c) recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor sau subventiilor publice, inclusiv a fondurilor UE, atribuite angajatorului pe o perioada de pana la 12 luni inainte de comiterea infractiunii; d) inchiderea temporara sau definitiva a punctului ori punctelor de lucru in care s-au comis infractiunea sau retragerea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea incalcarii.

Premierul Emil Boc a explicat ca “in functie de gravitate, am gradat si sanctiunile. Triplarea amenzilor pe de o parte, iar daca folosesti mai mult de cinci salariati ca munca la negru, sanctiunea este de natura penala, amenda penala sau inchisoare de la 1 la 2 ani, cu posibilitatea pentru instanta, in caz de infractiune, sa dispuna si masuri complementare”.

Seful Executivului a declarat ca aceste reglementari sunt in concordanta cu legislatia europeana: “aceste prevederi sunt preluate din legislatia europeana si le aplicam ca atare si in Romania, pentru ca am spus ca unul dintre scopurile pe care le are acest Cod al Muncii este si acela de a compatibiliza legislatia romaneasca cu legislatia europeana”.

Mentinerea contractelor colective de munca. Reprezentantii salariatilor au printre atributiile principale „sa negocieze contractul colectiv de munca, in conditiile legii.”

Premierul Emil Boc a dezmintit faptul ca actualul Cod al Muncii desfiinteaza contractele colective de la nivel national. “Am evidentiat in foarte multe situatii ca aspectele discutate se vor negocia, discuta in cadrul contractelor colective de munca de la diverse nivele, de la nivel de unitate, la nivel de ramura sau de nivel national pentru ca actualul Cod al Muncii, repet, nu abroga legislatia contractelor colective de munca. Aceasta tema urmeaza sa fie stabilita ulterior, in cadrul pachetului legislativ, care vizeaza contractele colective de munca” a subliniat premierul.

Agentul de munca temporara. Munca prin agent de munca temporara, este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. Salariatul temporar” este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. „Agentul de munca temporara” este persoana juridica, autorizata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale care incheie contracte de munca temporara cu salariati temporari, pentru a-i pune la dispozitia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilita de contractul de punere la dispozitie sub supravegherea si conducerea acestuia. Conditiile de functionare a agentului de munca temporara precum si procedura de autorizare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.„Utilizatorul” este persoana fizica sau juridica pentru care si sub supravegherea si conducerea caruia munceste temporar un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munca temporara. „Misiune de munca temporara” inseamna acea perioada in care salariatul temporar este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar.”

”Este o directiva preluata integral, nu ne-am atins deloc de directiva europeana. Am preluat acea directiva si am transpus-o in legislatia nationala si cu un singur rationament, poate cel mai solid la prima vedere, pentru faptul ca suntem obligati ca pana in decembrie 2011 sa transpunem integral aceasta directiva, altfel intram in infringement si platim din banii nostri pentru faptul ca nu am transpus aceasta directiva”, a afirmat ministrul Muncii.

Totodata, ministrul Ioan Botis a subliniat importanta agentului de munca temporara: . “Este un intermediar de care piata muncii are nevoie. El se orienteaza cel mai bine, are dinamica cea mai buna pe piata muncii, pentru ca el se conecteaza si la angajat si la cel care vrea sa utilizeze forta de munca. Este omul care creeaza legatura cea mai buna intre cerere si oferta in zona economiei.”

Perioada de proba: cresterea perioadelor de proba. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice. Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia. Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca. Pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, primele sase luni dupa debutul in profesie se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu adeverinta care este vizata de Inspectoratul Teritorial de Munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are sediul. Modalitatea de efectuare a stagiului se va reglementa prin lege speciala.

Ministrul Muncii a explicat ca prin adoptarea acestor prevederi, Guvernul a urmat o linie mediana in ceea ce priveste durata perioadelor de proba la nivel european. “As dori sa dau cateva exemple cu ceea ce se intampla in alte tari din Europa. Am sa va spun ce prevede legea in Italia – Legea nr.604/1996 – spune ca termenul este sase luni. Deci exista termene si mai lungi decat cele prevazute in Romania pentru perioadele de proba. Pentru functiile de conducere avem un termen prevazut de 120 de zile pentru perioada de proba. In Ungaria, termenul este stipulat si in contractele colective de munca si nu poate sa depaseasca trei luni de zile”, afirmat Ioan Botis.

In ceea ce priveste concedierea colectiva, ministrul Botis a aratat ca noul Cod al Muncii nu dereglementeaza in niciun fel concedierea individuala sau colectiva ca procedura.”In cazul concedierilor colective trebuie respectate absolut aceleasi proceduri ca cele prevazute in actualul Cod al Muncii – si stiti ca dureaza pana la 60 de zile aceste proceduri, proceduri care prevad si salarii sau plati compensatorii si care raman in vigoare – dar vine si spune un lucru extrem de corect; dupa ce am terminat raporturile de munca, eu, ca angajator, nu mai pot sa am obligatii fata de tine ca fost angajat. Aceasta obligatie o are statul roman, pentru ca statului roman i se platesc contributii. Acel angajator care a facut concedierea pe motiv de performanta, nu poate lua inapoi aceiasi oameni care nu au avut performante”, a afirmat Ioan Botis.

Seful Executivului a mai afirmat ca modificarea Codului Muncii face parte dintr-un program mai amplu al Guvernului de creare de locuri de munca. Emil Boc a declarat ca modificarile legislative vor continua odata cu adoptarea Legii zilierilor, urmand sa fie reduse si contributiile la asigurarile sociale. De asemenea, aceste masuri vor fi insotite de unele masuri economice, precum accelerarea absorbtiei fondurilor europene, eliminarea birocratiei, dar si de programe punctuale precum programul pentru sprijinirea tinerilor intreprinzatori. Dupa aplicarea tuturor acestor masuri, Guvernul estimeaza crearea de cateva sute de mii de locuri de munca in urmatorii ani, a precizat premierul Emil Boc.

Sursa: Guvernul Romaniei

Emil Boc a sustinut desfiintarea contractelor colective de munca

In cadrul intalnirii cu sindicatele si unele patronate, premierul Emil Boc a sustinut desfiintarea contractelor colective de munca la nivel national, aceasta fiind propunerea Ministerului Muncii avansata pana in prezent de

 

 

 ministrul Ioan Botis, au precizat reprezentantii sindicatelor.

Partenerii sociali au ajuns la un consens pe noua articole de modificare a Codului Muncii, dar “niciunul foarte important, care sa aduca ceva nou”, a subliniat liderul BNS.

Potrivit liderului UGIR-1903, Cezar Coraci, premierul nu sustine contractele colective la nivel national, dar spune ca ar trebui sa existe cele la nivel de ramura, ceea ce reprezinta, in opinia lui Coraci “un pas inainte”.

Presedintele CNSLR-Fratia, , a declarat ca in momentul actual, in Romania, ramurile de activitate nu sunt suficient de solide pentru a negocia cu sindicatele.

In ceea ce priveste disponibilizarile colective, sindicatele spun ca acestea pot fi facute, iar la reangajare sa se tina cont de dreptul de preemtiune, adica acei angajati care au fost disponibilizati sa fie primii solicitati la reangajare.

Sursa: Mediafax

Contractului colectiv de munca aplicabil asupra contractelor individuale de munca

In conformitate cu caracterul social al dreptului muncii, ale carei dispozitii sunt directionate in sens unic spre profitul salariatilor si clauzele contractului colectiv, la fel ca si aceste dispozitii, nu constituie decat un

 

minimum de la care contractele individuale pot deroga doar in favoarea salariatilor.

Intr-adevar, conform art. 238 alin. 2 din Codul muncii si art. 8 alin. (3) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca2.

Evident ca un asemenea contract isi produce efectele asupra celor individuale numai in masura in care clauzele sale au un caracter concret si nu unul generic3. De pilda, s-a decis intr-o speta4, ca o clauza generala a unui contract colectiv incheiat la nivelul unui grup de angajatori, prin care s-a stabilit obligatia partenerilor sociali de a negocia platile compensatorii nu naste un drept individual in favoarea salariatilor.

In lipsa negocierii intre angajator si salariat, instanta nu poate interveni, stabilind ce suma se cuvine fiecarui salariat concediat.
Clauzele contractului individual contrare clauzelor contractului colectiv de munca aplicabil sunt ipso jure inlocuite de acestea din urma .

Credem ca se impun unele clarificari in legatura cu acest concept de contract colectiv de munca aplicabil, mai exact de contract colectiv aplicabil intr-o unitate data.

Din analiza textelor legale rezulta ca prin contractul de munca aplicabil, intr-o unitate data, trebuie sa se inteleaga, dupa caz6:
• contractul colectiv de munca de la nivelul unitatii, daca s-a incheiat si exista un astfel de contract (care respecta si prevederile contractelor colective incheiate la nivelele superioare);
• contractul colectiv de munca de la nivel de ramura, daca nu exista contract colectiv la nivel de unitate si nici la nivel de grup de unitati si daca unitatea este cuprinsa in anexa la contractul respectiv (pe ramura);
• contractul colectiv de munca de la nivel de grup de unitati:
-daca nu exista contract colectiv de munca la nivel de unitate si nici la nivel de ramura7;
-daca nu exista contract colectiv de munca la nivel de unitate, dar exista atat la nivel de grup de unitati, cat si la nivel de ramura ,
• contractul colectiv de munca unic de la nivel national daca nu sunt incheiate contracte colective la nivel de unitate, de grup de unitati si nici la nivel de ramura.

Astfel, daca un contract colectiv prevede avantaje extra-legale, angajatorul este obligat sa le acorde salariatilor, chiar daca la nivelul unitatii sale nu a fost incheiat un contract colectiv de munca. In acest sens art. 247 din Codul muncii dispune: “In cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior”.

_
1Jean Pelissier, Alain Supiot, Antoine Jeammaud, Droit du travail, 23 edition, Dalloz, Paris, 2006, p. 926
2Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a IV-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p. 291.
3A se vedea: Liviu Pop, Teoria generala a obligatiilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, p. 107; Gheorghe Badica, Unele solutii de aplicare a Legii nr. 130/1996 privind contractele colective de munca, in „Raporturi de munca” nr. 6/1997, p. 65; lon Traian Stefanescu, lmplicatii practice ale modificarilor aduse Contractul colectiv de munca unic la nivel national, in „Raporturi de munca” nr. 5/1998, p. 45-48.
4Curtea de Apel Bucuresti, sectia pentru conflicte de munca si litigii de munca, dec. nr. 2170/2002, in „Revista romana de dreptul muncii” nr. 2/2003, p. 98.
5Jean Pelissier, Alain Supiot, Antoine Jeammaud, Droit du travail, op. cit., p. 927
6Ion Traian Stefanescu, Tratat teoretic si practic de drept al muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p. 176-177.
7Faptul ca se aplica, intr-o atare situatie, contractul colectiv de la nivel de grup de unitati se explica logic: acest contract a tinut seama, la incheierea sa, de contractul colectiv de munca de la nivelul ramurii si, concomitent, este si cel mai apropiat de specificul unitatilor din grupul respectiv.

638 de oameni din muzee si teatre vor fi concediati

Ministerul Culturii si Patrimoniului Natio­nal a introdus in dezbatere publica la jumatatea lunii octombrie proiectul de hotarare privind reorganizarea unor in­stitutii publice pe care le are in su­bor­dine. Peste 600 de posturi din

 

 

directiile de cultura, teatre si muzee urmeza sa dispara din organigrama, masura prin care statul va economisi  colosala suma de 2,5 milioane de lei pe an. Adica 600.000 de euro.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a anuntat inca din vara ca personalul din institutiile sub­ordonate ministerului va fi redus cu aproximativ 10%, intr-o incercare disperata de a mai realiza cateva economii.  Bugetul Culturii a fost adus la 734 de milioane de lei dupa rectificarea din august,  la doar 0,14% din PIB, fata de 0,72% din PIB in Bulgaria sau 0,53% din PIB in Ungaria. Si  pentru ca unde-i lege nu-i tocmeala, ministerul de resort a postat pe site proiectul ce vizeaza re­struc­turarea a exact 638 de posturi, cele mai afectate fiind institutiile din Bucuresti. Astfel, la Opera Nationala  vor fi reduse 61 de posturi, la Teatrul National de Opereta „Ion Dacian“ – 43, la Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA) – 30, iar la Teatrul National „I. L. Caragiale“ din Capitala – 40 de posturi. Nu intereseaza pe nimeni ca mu­zeografii, arheologii sau istoricii de muzeu traiesc cu lefuri inacceptabile (sub 1.000 de lei brut), multi dintre acestia avand o vechime de peste 15 ani in domeniu.

Sursa: Financiarul

Atentie:Noul Cod al Muncii introduce concendierea neconditionata

Modificarea Codului Muncii, intentie anuntata de Guvern in scrisoarea de intentie catre FMI, care ar introduce concendierea neconditionata ar avantaja patronii, iar angajatii ar avea de pierdut, a declarat

 

vicepresedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, la televiziunea Ziare.com.

“Patronii si Guvernul vor sa introduca in Codul Muncii ceea ce in SUA se numeste procedura libera de angajare si concediere, adica patronul te angajeaza si te da afara fara sa fie tras la raspundere pe acest motiv.

Din pacate, patronii care sprijina punctul de vedere al introducerii a concedierii neconditionate nu se diferentiaza foarte mult de cei care erau numiti in secolul XIX promotorii capitalismului salbatic”, a declarat joi liderul sindical.

Firmele cu cel mult 49 de angajati vor trebui sa mearga la cursuri de protectia muncii

Peste 500.000 de mici patroni, care au cel mult 49 de angajati în firma, vor trebui sa mearga la scoala pentru a face cursuri de protectia muncii, potrivit unei hotarâri de guvern publicate în Monitorul Oficial. Angajatorii vor avea

 

astfel de facut cursuri de cel putin 40 de ore pentru a se achita singuri de aceasta noua obligatie. Asta în cazul în care firmele nu au deja un departament intern care se ocupa de protectia si securitatea muncii sau care nu apeleaza la o persoana autorizata, din afara companiei.

Sursa: Gandul

Impozit de 16 la suta si carnete speciale pentru muncitorii zilieri

Persoanele care angajeaza zilieri vor fi obligate sa solicite primariilor carnete speciale si sa achizitioneze pentru fiecare astfel de angajat un timbru, reprezentând impozitul de 16% aplicat la venitul acestuia, a decis

 

 miercuri Guvernul printr-un proiect de lege.

“Avem un impozit de 16%, un impozit pe venit, care se retine de beneficiarul activitatii. Zilierul beneficiaza de un carnet si va fi introdus un timbru emis de Ministerul de Finante, timbru care contine în costul lui acest impozit de 16%. Producatorul, mai ales cel din domeniul agricol, se va duce la primarie si va face cerere prin care i se atribuie un numar de carnete si timbrele aferente pe care acel beneficiar le doreste.

În masura în care plateste timbrele, el beneficiaza de un numar de zilieri pe care îi poate angaja pentru munca necalificata”, a aratat ministrul Muncii, Ioan Botis, la finalul sedintei de Guvern.

El a precizat ca Ministerul Muncii va distribui aceste carnete primariilor, iar Inspectia Teritoriala a Muncii va verifica daca angajatorii respecta noile prevederi legale.
Sursa: Capital

Cum se calculeaza pensia pentru cei care au contracte de drepturi de autor

Persoanele platite exclusiv prin contracte de drepturi de autor beneficiaza de stagiu de cotizare complet la calculul vârstei de pensionare. Punctajul lor va fi aproximativ egal cu o treime din cel cel obtinut daca ar avea acelasi

 

 

venit pe carte de munca.

“În reglementarile suplimentare care au aparut, s-a stabilit ca punctajul de pensie se calculeaza proportional cu proportia contributiei individuala în totalul de contributii de asigurari sociale, contributii pentru pensii”, spune presedintele Casei Nationale de Pensii, Doina Pârcalabu pentru money.ro.

Stagiul de cotizare al personelor platite exclusiv din drepturi de autor se calculeaza pentru întreaga perioada în care s-a contribuit individual, potrivit presedintelui Casei Nationale de Pensii.

Pârcalabu a oferit exemplul calculului pentru un cetatean cu un venit egal cu cel plafonat de 5 salarii medii brute pe economie, adica 9.180 lei. “Cetateanul care, împreuna cu angajatorul sau, plateste contributia de 31,3%, va avea un punctaj de 5 puncte pe luna. Pe de alta parte, o persoana beneficiara DOAR de drepturi de autor care plateste DOAR contributia individuala de 10,5%, va avea un punctaj egal cu o treime din cele 5 puncte pe luna, deci 1,6 puncte. Stagiul de cotizare este complet, la fel ca în cazul personelor cu contracte de munca. Stagiul de cotizare este o conditie de eligibilitate pentru accesul la pensie”, a explicat Pârcalabu.
Sursa: Cotidianul

Incredibil:Guvernul propune, în noua sesiune legislativa, sa modifice toata legislatia muncii

Guvernul propune, în noua sesiune legislativa, sa modifice toata legislatia muncii, sa introduca votul prin corespondenta în cazul românilor din strainatate, sa simplifice proceduri de privatizare  si sa reglementeze functia

 

 

 

 de verificare a achizitiilor publice si utilizarea caselor de marcat fiscal.

Conform listei prioritatilor legislative pentru cea de-a doua sesiune parlamentara, Executivul intentioneaza sa adopte si sa ceara Parlamentului legiferarea pâna în luna decembrie a mai multor proiecte de lege privind modificarea Codului Muncii, Legii sindicatelor, Legii patronatelor, Legii contractului colectiv, Legii privind solutionarea conflictelor de munca, a Legii privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

Guvernul va solicita, totodata, ca proiectul privind Legea-cadru de salarizare unitara a personalului platit din fonduri publice si proiectul de Lege de implementare în anul 2011 a Legii cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice sa fie adoptate în legislativ pâna în noiembrie 2010.

Bugetul pe 2011 va fi adoptat pâna la sfârsitul acestui an

La initiativa Ministerelor de Externe si Interne, Guvernul va propune Legislativului sa adopte pâna în decembrie un proiect de Lege privind organizarea si desfasurarea votului prin corespondenta al cetatenilor români cu domiciliul sau resedinta în strainatate.

Potrivit listei de prioritati, proiectele Legii bugetului de stat pe anul 2011 si Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2011 ar trebui adoptate de legislativ pâna la finalul anului, data pâna la care Guvernul va proceda la o noua rectificare a celor doua bugete pentru 2010.

Guvernul va adopta, de asemenea, un proiect de lege pentru simplificarea procedurilor de privatizare a pachetelor minoritare de actiuni detinute de stat la societatile comerciale, va modifica legislatia privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum si pe cea privind functia de verificare a aspectelor procedurale la atribuirea contractelor de achizitie publica.

Sursa: Capital

10.000 de ceferişti vor fi daţi afară în septembrie 2010

Casa de avocatura Coltuc va ajuta sa dati in judecata CFR.Nu trebuie dacat sa ne scrieti pe adresa de email:avocat@coltuc.ro sau fax:0314259385.Ultimele zvonuri lansate de surse din cadrul companiei susţin că, la nivel naţional, se pregăteşte o concediere colectivă care vizează

 

 peste 10.000 de angajaţi din toate companiile CFR, respectiv Marfă, Călători şi Infrastructură. Conform informaţiilor, 5.000 dintre cei disponibilizaţi vor fi de la CFR Marfă, cu toate că în martie alte aproape 5.000 de persoane angajate la CFR Marfă au fost date afară. Iar, potrivit surselor, concedierile vor avea loc în luna septembrie 2010.

Prin ce metode sunt concediati jandarmii care asigura protectia magistratilor din instante si parchete

Casa de avocatura Coltuc va ajuta.Jandarmilor care asigura protectia magistratilor din instante si parchete, precum si pe cea a justitiabililor, li s-a pus gand rau. Aproximativ o treime dintre acestia sunt in pericol de a fi scosi din schema de personal, ca urmare a reducerilor de cheltuieli pe care intentioneaza sa o faca Ministerul de Interne. Jandarmii nu pot fi dati afara printr-o simpla concediere, astfel ca sefii lor au gasit alte metode pentru a-i

 

 

 

face fie sa plece singuri, si sa nu protesteze in momentul in care sunt dati afara. Controalele facute de superiorii jandarmilor din instante si parchete, din trei in trei zile, au devenit regula, fara nicio motivatie din partea comandantilor.

Incredibil:Codul Muncii se schimba

Guvernul pregateste modificarea Codului muncii si ar putea sa-si angajeze din nou raspunderea în fata Parlamentului, în septembrie sau octombrie, pentru un pachet de legi care privesc relatiile dintre angajat si angajator.

 

 

Printre actele normative anuntate de premierul Emil Boc care ar putea trece prin angajarea raspunderii se numara un cod al asistentei sociale (care reduce substantial ajutoarele sociale), modificarea Codului muncii si a legii salarizarii unitare în sectorul bugetar, legea sindicatelor, legea patronatelor si legea contractelor colective pentru “flexibilizarea fortei de munca”, a anuntat premierul.

Ce ar urma sa aduca noile modificari? Guvernul da putine detalii. Însa ceea ce se urmareste este, în primul rând, facilitarea concedierilor.

Saptamâna trecuta, consilierul premierului, Andreea Paul-Vass, a enuntat într-un articol postat pe blogul personal filosofia Guvernului în aceasta privinta. Potrivit consilierului premierului, recuperarea decalajelor fata de tarile dezvoltate ne obliga sa revizitam în pasi alerti Codul muncii în sensul flexibilizarii, ne obliga sa crestem vârstele de pensionare, respectiv sa stimulam munca printr-un mediu prietenos necesar crearii de noi locuri de munca si prin renuntarea la politicile sociale asistentiale abuzive: “Toate aceste obiective sunt prioritare la nivelul anului actual pentru Ministerul Muncii si pentru Guvern”.

Adrian Izvoranu, secretarul general al Aliantei Confederatiilor Patronale din România, sustine însa ca Guvernul nu poate elimina contractele colective de munca asa cum lasa uneori sa se înteleaga, întrucât acestea sunt prevazute în legislatia europeana, dar si în Constitutie.

“Nu ar trebui sa vorbim despre contractele colective, ci despre conceptul de «flexisecuritate» în relatiile de munca. Ar fi vorba, deci, despre flexibilizarea relatiilor de munca concomitent cu securizarea contractelor de munca. Patronatele acuza, pe de o parte, ca sunt prea multe prevederi obligatorii în Codul muncii, prea multe obligatii fata de procesul concedierilor si o prea mare rigiditate. De cealalta parte, oamenii vor siguranta locului de munca – este vorba, asadar, despre aceasta flexibilizare concomitent cu întarirea sigurantei locului de munca”, arata Izvoranu.
Sursa: ZF

Numarul zilelor acordate angajatilor pentru concediu medical s-a redus de la 45 la 30

“Estimam prin aplicarea noilor prevederi stoparea tendintei de crestere a acordarii concediului medical si o economie în valoare de 142 de milioane de lei pentru perioada care a ramas pâna la sfârsitul anului”, a spus ministrul

Sanatatii, Cseke Attila, la finalul sedintei de guvern.

El a precizat ca prin modificarea sistemului de acordare a concediilor medicale se doreste reducerea abuzurilor în acordarea si folosirea concediilor medicale, fenomen care a luat amploare în ultimii ani.

Sursa: Financiarul

Bechtel nu a respectat legea la concedierea colectiva

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Cluj a primit, luni, de la Bechtel o notificare privind disponibilizarea a peste 1.900 de angajati de pe santierul Autostrazii Transilvania, insa institutia a avertizat

compania ca nu a respectat procedura legala de concediere colectiva, scrie Mediafax Business.

“Am primit, luni, notificarea din partea companiei Bechtel privind intentia de disponibilizare colectiva a unui numar de 1.915 angajati, incepand cu luna aprilie. Procedura legala de disponibilizare nu este respectata si le vom comunica acest lucru. De la inceput, procedura a pornit cu nerespectarea legii, in sensul ca nu au fost initiate in prealabil negocieri cu sindicatele”, a declarat, luni, directorul AJOFM Cluj, Daniel Don.

Sursa: ZF

Contractul de munca in 2010

Nenumarati angajati au optat anul trecut sa lucreze pe baza unor contracte civile, din motive bine stiute. Fiscul a încercat sa mai puna un pic de miere în polonicul cu taxe pentru a încuraja mentinerea contractelelor de munca. „În

Codul fiscal se precizeaza ca, începând cu 1 ianuarie 2010, primele aferente contractelor de asigurare civila profesionala pentru administratori/directori, încheiate de companie, nu sunt considerate avantaje în natura impozabile“, exemplifica Nadia Oanea, supervising senior consultant la Mazars. Tot cu titlu de noutate este si posibilitatea deducerii cheltuielilor sociale expres prevazute în contractul colectiv de munca, în limita a 2% din fondul de salarii. În schimb, indemnizatiile primite de angajati la încetarea raporturilor de munca sunt impozabile din 2010.

Angajatorii nu se multumesc însa cu maruntisul primit, motiv pentru care multi cauta forme contractuale menite sa diminueze cheltuielile cu personalul. Deocamdata, Fiscul îi tine în sah pe cei care desfasoara activitatea în microîntreprinderi, neprecizând cota de impozitare care se va aplica în acest an. În schimb, persoanele fizice autorizate (PFA) au primit o mica atentie. Acestea pot deduce cheltuielile  efectuate pentru întretinerea si functionarea spatiilor folosite pentru desfasurarea afacerilor, chiar si în cazul în care documentele sunt emise pe numele proprietarului. Nu se impoziteaza nici transferul activelor, daca îsi reorganizeaza activitatea optând pentru întreprindere individuala sau asociatie familiala. Nadia Oanea atentioneaza însa ca, începând din acest an, se impoziteaza veniturile PFA din dobânzi primite de la banci pentru disponibilitatile banesti aferente afacerii sau sumele încasate dupa încetarea activitatii, în contul facturilor emise înainte de aceasta data. De unele beneficii se bucura acum si liber profesionistii, chiar daca Fiscul a lasat sa pluteasca amenintarea ca, de la anul, la o baza impozabila mai mare vor plati CAS.

4,5 milioane de contracte individuale de munca erau în derulare la sfârsitul anului 2009, dintre care 1.605.015 au fost înregistrari noi

6,3 milioane de contracte individuale de munca erau în derulare la sfârsitul anului 2008, dintre care 2.369.062 au fost înregistrari noi

Exceptii de la regula

Pentru activitati independente, care nu presupun raporturi de munca în temeiul Codului muncii, exista diferite alternative contractuale care obliga la plata impozitului pe venituri.

– Contractul de agent
– Contractul de drepturi de proprietate intelectuala
– Contractul de comision sau mandat comercial
– Contractul/conventia civila

Sursa: Capital

Mamicile ar putea beneficia de un concediu de maternitate prelungit la 18 saptamâni, perioada în care li se va plati salariul integral

Masurile sunt cuprinse în avizul pe care europarlamentarul Rovana Plumb l-a prezentat ieri comisiei pentru munca din PE la raportul vizând securitatea si sanatatea la locul de munca a femeilor gravide, care au nascut de curând sau

care alapteaza. “Extinderea concediului de maternitate de la 14 la 18 saptamâni, cu o perioada obligatorie de sase saptamâni dupa nastere, îi va permite mamei sa îsi revina dupa nastere, sa stabileasca o legatura solida cu copilul si sa revina pe piata muncii”, a declarat deputata europeana, citata într-un comunicat al grupului social-democrat din PE.

Avizul semnat de Rovana Plumb cuprinde si alte masuri care vizeaza protectia femeilor angajate care sunt însarcinate, prevazându-se ca lucratoarele gravide nu pot fi concediate în timpul sarcinii si 12 luni dupa terminarea concediului de maternitate, si nu pot fi obligate sa munceasca peste program în perioada de trei luni înainte de nastere si 12 luni dupa nastere. De asemenea, se predeve ca în primul an dupa nastere, angajatorii trebuie sa tina cont de cererile lucratoarelor privind trecerea de la regimul de munca full-time la part-time.

“În cazul nasterii premature a unui copil, a unui copil spitalizat la nastere, a unui copil cu dizabilitati sau a unei nasteri multiple, statele membre trebuie sa garanteze un concediu suplimentar, platit integral. În cazul nasterilor multiple, perioada concediului de maternitate va creste cu o luna pentru fiecare copil. De asemenea, perioada concediului de maternitate poate fi extinsa cu cel putin opt saptamâni în cazul nasterii unui copil cu dizabilitati. Concediul maternal aditional trebuie sa fie asigurat inclusiv mamelor cu dizabilitati”, a precizat Rovana Plumb.

Sursa: Jurnalul National

Angajatorii vor plati o amenda cuprinsa intre 1500 si 20.000 de lei pentru fiecare contract de munca neinregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu cu o zi inaintea inceperii activitatii

Actul normativ va impune angajatorilor o serie de obligatii cu privire la inregistrarea informatiilor privind angajatii, stabilind, in acelasi timp, alte doua noi contraventii: neinregistrarea contractelor individuale de munca in

registrul general de evidenta a salariatilor anterior inceperii activitatii si completarea acestuia cu date eronate.

Potrivit actului normativ, angajatorii vor fi obligati sa inregistreze contractele de munca ale angajatilor cel tarziu pana in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat, in registrul general de evident.

In caz contrariu, hotararea prevede o amenda de 1500 lei pentru fiecare contract neinregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor anterior inceperii activitatii, fara ca valoarea cumulata a amenzii sa depaseasca 20000 lei si stabilirea amenzii de 3500 – 5000 lei pentru completarea registrului general de evidenta a salariatilor cu date eronate.

 Totodata, actul normativ prevede obligatia angajatorilor de a inregistra in registrul general de evidenta a salariatilor elementele de identificare a tuturor salariatilor – nume, prenume, CNP, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei COR sau altor acte normative, tipul contractului – cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii de catre salariat;

In plus, este prevazuta si inregistrarea in registru a datei si temeiului incetarii contractului individual de munca la data incetarii contractului individual de munca

Angajatorii au obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor, de a-l prezenta inspectorilor de munca la solicitarea acestora si de a-l transmite la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul, dupa caz, in termen de 20 de zile de la data angajarii primului salariat si de 5 zile de la introducerea oricarei modificari.

In prezent, singura forma de munca nedeclarata sanctionata de Codul muncii (art. 276 alin. (1) lit. este primirea la munca a unui lucrator inainte de incheierea, in forma scrisa, a contractului individual de munca.

Dispozitiile referitoare la stabilirea si sanctionarea contraventiilor intra in vigoare la 10 zile de la data publicarii prezentei hotarari

Angajatorii incheie contracte scrise cu lucratorii, dar nu le inregistreaza la ITM

In aceste conditii, potrivit Ministerului Muncii, capacitatea inspectorilor de munca de a depista munca nedeclarata, in raport cu aceste reglementari, este diminuata de practica recenta a angajatorilor, extrem de frecventa in ultima perioada, de a incheia contracte scrise cu lucratorii, dar de a nu le inregistra la inspectoratele teritoriale de munca, decat daca fac obiectul unui control.

Cand si cum pot incheia conventii civile?

Sunt multi patroni care, în loc sa încheie contracte de munca,  încheie conventii civile cu persoane fizice neautorizate. Aceste contracte sunt ilegale, pentru ca mascheaza contractele de munca si, evident, nu ofe­ra

protectie salariatului în nicio pri­vinta. Fiind un raport de drept civil, si nu de dreptul muncii, persoana fizica neautorizata, angajata pe baza de conventie civila, nu are practic niciun drept. Chiar daca teoretic ar avea anumite drepturi, nu are in­stru­­mentele juridice pentru a si le realiza în mod eficient.

Conventiile civile încheiate cu persoane fizice autorizate

Înca de la început trebuie spus ca la aceasta sectiune  nu facem re­fe­rire la contabili, traducatori, avo­cati, consultanti fiscali, notari, pentru ca acestia exer­cita profesii independente reglementate prin legi speciale.
Persoanele fizice autorizate conform OUG nr. 44/2008 au dreptul sa încheie conventii civile (sau contracte de prestari servicii). Aceasta or­donanta reglementeaza desfasura­rea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, între­prin­derile individuale si întreprin­derile familiale.
Însa nici aceste conventii civile nu pot masca un contract de munca. Practica judecatoreasca si autori­ta­tile fiscale considera ca un asemenea contract este posibil doar pentru o prestatie unica, ocazionala, si nu pentru activitati regulate, desfasu­ra­te pe o perioada de timp nelimitata sau mai lunga decât cere prestatia respectiva.
Agentia Nationala de Adminis­trare Fiscala (ANAF) si-a exprimat clar punctul de vedere, în vara anului trecut, când a sanctionat clu­bu­ri­le de fotbal pentru ca angajau spor­tivi profesionisti, contabili, soferi, elec­tricieni etc. pe baza de conventii civile. Conform ANAF, „sportivii profesionisti nu pot fi angajati pe conventii civile, care se pot încheia doar pentru activitati ocazionale, si nu pentru cele dependente”.
Aceasta este interpretarea art. 1.471 din Codul Civil, care spune ca „nimeni nu poate pune în serviciul altuia lucrarile sale decât pentru o întreprindere determinata sau pe un timp marginit”. Deci conditiile im­puse de lege sunt ca serviciul prestat sa fie determinat, executat prin­tr-o singura prestatie, sau timpul pentru care presteaza serviciul res­pec­tiv sa fie limitat. Însa limbajul ar­haic al Codului Civil, conce­put la 1864, face ca aceste conditii sa fie in­terpretabile, ambigue. Ce în­seamna „întreprindere determi­na­­ta” si mai ales ce înseamna „timp mar­ginit”?
În practica s-a retinut ca trebuie sa fie vorba de o singura prestatie care sa dureze exact cât este necesar pentru a o duce la bun sfârsit. De e­xemplu, pentru un electrician, exact cât sa repare sau sa instaleze ceva. Sau pentru un web designer, exact cât sa faca un site.
Tot în ideea de a nu masca raporturi de munca prin conventie civila, în practica s-a mai retinut ca nu se pot încheia astfel de conventii pentru activitati care fac parte din obiectul de activitate principal sau secundar al firmei.

Activitati independente reglementate de legi speciale

Contabilii, traducatorii, consultantii fiscali, auditorii, avocatii sau  notarii nu sunt autorizati în sensul OUG 44/1998 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprin­derile individuale si întreprinderile familiale.
Aceste profesii sunt reglementate prin legi speciale, care permit expres încheierea contractelor de prestari servicii, chiar si pentru o activitate regulata, pe o perioada mai lunga. De exemplu, „contabilitatea poate fi or­ganizata si condusa pe baza de con­tracte de prestari de servicii în domeniul contabilitatii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autori­zate potrivit legii, membre ale Cor­pului Expertilor Contabili si Con­ta­bi­lilor Autorizati din România” (art. 10 alin. 3 din Legea contabilitatii nr. 82/1991). Dispozitii asemanatoare exista si pentru celelalte categorii enumerate la acest capitol.
Exista foarte multe discutii în legatura cu modul de angajare al administratorilor de bloc. HG nr. 1.588/2007 pentru aprobarea Nor­me­lor metodologice de aplicare a Le­gii nr. 230/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea asocia­tii­lor de proprietari prevede ca admi­nistratorii pot fi angajati cu contract de munca sau conventie civila: „Co­mitetul executiv poate angaja perso­nal specializat pentru îndeplini­rea atri­butiilor ce îi revin si adopta de­cizii asupra cuantumului salarii­lor, indemnizatiilor, remuneratiilor si a eventualelor premieri care se a­cor­da personalului încadrat cu contract in­dividual de munca sau în baza unei conventii civile de prestari de servi­cii, în limita bugetului aprobat de adu­narea generala” (art. 17, alin. 5).

Avantaje si dezavantaje fata de contractul de munca

Desi, asa cum am aratat, contrac­tele de prestari servicii sunt la limita legalitatii, fiind destul de riscante pentru angajator în cazul unui control al Fiscului, acestea se practica foar­te frecvent, pentru a masca ra­porturi de munca, atât cu persoane fizice autorizate, cât si cu cele neautorizate. Angajatorului îi convine pentru ca nu plateste asigurarile, iar impozitul pe venit este de 10%  prin retinere la sursa.
Pentru angajat, daca nu este per­soana fizica autorizata, deza­van­ta­jele ar fi ca nu este asigurat pentru pen­sii, somaj sau sanatate, poate fi concediat fara preaviz si nu are niciun instrument legal eficient pentru a se apara împotriva angajatorului nici macar daca acesta nu-i plateste salariul. Fiind un raport civil, si nu de munca, el trebuie sa plateasca ta­xa de timbru si trebuie sa dove­deas­ca absolut tot ce sus­tine. Daca ar fi fost raport de mun­ca, angajatorul ar fi trebuit sa pro­be­ze ca nu este asa.
Aceste aspecte sunt valabile si pentru persoana fizica autorizata, cu exceptia faptului ca aceasta îsi poate plati toate asigurarile. Aceasta ar pu­tea avea si avantaje în sensul ca îsi poate deconta tot felul de cheltuieli si, optional, poate fi scutita de TVA daca are o cifra de afaceri sub 35.000 de euro pe an.

Sursa: Saptamana Financiara

Astazi expira termenul pentru optiunea pensie-salariu

Angajatii de la stat care au si salariu, si pensie mai mare de 1.693 de lei mai pot opta doar astazi, în scris, între cele doua venituri. Cine n-a facut-o, trebuie pus pe liber. De mâine, directorii institutiilor bugetare ar trebui sa le dea preavize

celor care au „uitat“ sa opteze. Favoritii sistemului vor continua sa se bucure de ambele câstiguri.

Peste 20.440 de bugetari care cumuleaza salariul cu o pensie mai mare de valoarea salariului mediu brut pe economie, adica de 1.693 de lei, au avut doua saptamâni ca sa aleaga între cele doua venituri. Potrivit unei statistici a Secretariatului General al Guvernului, 1.400 de persoane lucreaza în institutiile de la nivel central si 19.000 în cele locale. Ei trebuie sa-si exprime optiunea în scris, printr-o cerere adresata directorului.

Sursa: Adevarul

Cine poate cumula pensia cu salariul

Magistratii si parlamentarii sunt cei mai criticati pentru modul in care isi stabilesc singuri privilegii. Acum, ei raman deasupra unei legi restrictive pentru bugetarii de rand. Expertii spun ca gestul Curtii este “o speculatie

inadmisibila”, care apara interesele privilegiatilor.

In motivatia deciziei ca legea reorganizarii unor autoritati publice, pe care guvernul Boc si-a angajat raspunderea, respecta Constitutia, cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale au strecurat si o exceptie care ii transforma, alaturi de alte cateva categorii profesionale restranse, in “privilegiatii privilegiatilor”. Capitolul al patrulea din legea reclamata la Curte de PNL se refera la cumulul pensiei cu salariul, care este interzis bugetarilor.

Cei noua judecatori au dat urmatorul verdict in legatura cu acest capitol contestat: este legal din punct de vedere constitutional, dar numai daca nu vizeaza “persoanele pentru care durata mandatului este stabilita expres in Constitutie”. Persoanele la care fac referire judecatorii sunt, conform legii fundamentale, ei insisi. Lor li se adauga parlamentarii, presedintele tarii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Avocatul Poporului si consilierii Curtii de Conturi. Astfel, aceste persoane vor putea cumula in continuare pensia si salariul.

Sursa: Romania Libera

Amenzi mai mari pentru angajatorii prins cu angajati fara contract de munca in legea 331/2009

Codul Muncii a fost suferit o modificare minora prin intermediul Legii nr. 331/2009, publicata vineri, 13 noiembrie 2009 in Monitorul Oficial Partea I, nr. 779/2009.

Astfel, in baza noii modificari, primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei.

Obligarea angajatorului la plata daunelor morale a fost reglementată expres prin Legea nr. 237/2007

Art. I. – Alineatul (1) al articolului 269 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul

cuprins:
„Art. 269. – (1) Angajatorul este obligat, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.”
Art. II. – Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu modificarea adusa prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Mamicile sau taticii care-si încheie concediul de maternitate pot sta acasa pe banii statului, daca-si deschid „mini-crese”.

Fenomenul bonelor batause, tot mai întâlnit în ultima vreme, ar putea fi eradicat daca proiectul de lege privind serviciile de îngrijire si educare a copiilor pe timpul zilei va intra în vigoare de la începutul anului viitor.

Aceasta opinie este împartasita atât de cei care au elaborat actul normativ, cât si de psihologii din domeniul protectiei copilului.

Unul dintre principalele argumente ar fi acela ca bonele ar putea fi înlocuite chiar de mamicile care-si încheie concediul de crestere a copilului. Acestea pot ramâne în continuare acasa, pe banii statului, daca-si deschid la domiciliu „mini-crese”, în care pot aduna maximum patru copii. Iar prevederea este valabila si pentru tatici.

Dadacele la negru, doar pe riscul parintilor „Legea vine în sprijinul parintilor care vor sa-si dea copiii în grija unor specialisti, care sa fie scoliti în sensul unei educatii pozitive si monitorizati”, este de parere Ileana Savu, secretar de stat la Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC). Aceasta avertizeaza totusi ca, prin adoptarea actului normativ, „fenomenul bonelor la negru nu va disparea, dar va fi pe riscul parintilor”.

De aceeasi parere este si Daniela Gheorghe, psiholog de copii si membru al Federatiei ONG-urilor în Protectia Copiilor. „Din ce în ce mai multi parinti se tem acum de bonele neprofesioniste, care s-au demonstrat destul de periculoase. Chiar daca este deficit de bone, ei vor prefera sa angajeze legal un om care are cursuri specializate si a trecut de probele psihologice”, crede Gheorghe.

Astfel, Legea bonelor stipuleaza con ditii mai stricte pentru persoanele care vor sa aiba grija de copii, pentru preîntâmpinarea cazurilor în care pustii sunt maltratati de dadace. Concret, pentru a fi babysitter, o persoana trebuie sa fi absolvit minumum zece clase, sa aiba cel putin 18 ani, o sanatate de fier si sa treaca cu brio evaluarea socio-psihologica. Mai mult, trebuie sa urmeze cursuri de formare organizate de stat sau de catre furnizori privati. În cazul celor angajate de stat, o conditie în plus este sa nu fi depasit vârsta de pensionare.

„Oricum, pe piata vor fi în jur de 6.000-7.000 de asistenti maternali care vor putea prelua aceasta noua meserie, pentru ca noi intentionam sa înjuma tatim numarul de asistenti si sa directionam copiii fara parinti catre rude, fie ele si îndepartate. Pe lânga ratiunile economice, ar fi spre binele celor mici”, spune initiatorul actului normativ.

Potrivit acestuia, o bona „cu diploma” ar putea avea un salariu de baza de maximum 863 de lei, daca se angajeaza cu contract de munca, sau ar putea fi platita cu ora, daca încheie un contract de prestari servicii direct cu parintii. Tariful orar va fi stabilit de stat, la sase luni de la intrarea în vigoare a legii.

Sursa: EvZ

Ce sporuri primesc bugetarii in salariul de baza

Bugetarii primesc, potrivit proiectului Legii unice de salarizare, spor de noapte de 25%, 75% pentru orele suplimentare (daca nu se pot compensa cu timp liber) 100% pentru munca in zilele de repaus sau de sarbatori si alte

sporuri specifice fiecarui domeniu, unele fiind incluse in salariul de baza.

De la 1 ianuarie 2010, sporurile si indemnizatiile de conducere vor fi introduse in salariile de baza.

Sursa: Ziua

Guvernul Boc nu mai are bani pentru salariile feroviarilor

Statul nu mai are bani sa plateasca salariile ceferistilor, chiar daca premierul Emil Boc promitea acum doua luni ca bugetarii isi vor primi lefurile la timp. Zeci de mii de salariati de la CFR Marfa si CFR Infrastructura asteapta de

aproape doua saptamani sa primeasca avansul pe luna mai. Directorul general al CFR Marfa, Calin Gratian „crede” ca saptamana aceasta ceferistii isi vor primi avansul pe luna mai.

La sfarsitul lunii mai, peste 45.500 de salariati de la CFR Marfa si CFR Infrastructura ar fi trebuit sa primeasca o parte din leafa. Numai ca acest lucru nu s-a intamplat. „La sfarsitul lunii mai ar fi trebuit sa se plateasca avansurile la CFR Marfa si Infrastructura. Abia la sfarsitul saptamanii trecute, la CFR Infrastructura s-a platit jumatate din avansul pe luna mai. Acum se aude ca din cealalta jumatate se va da numai jumatate. Cei care ne conduc nu se gandesc ca oamenii au de platit rate, energia electrica, apa si alte facturi? Ceferistii mai trebuie sa si manance”, ne-a spus un salariat de la CFR Marfa. Acesta a adaugat ca in societate circula zvonul ca pe lunile iulie si august se vor primi doar 16% din lefuri. „Avem parte de cel mai prost guvern de pana acum.

 

gardianul

 

Legea Unica a Salarizarii. Textul integral

Art. 1. – (1) Dispozitiile prezentei legi se aplica:
personalului incadrat in institutii publice – respectiv Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Autoritatea judecatoreasca, Guvern,

ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora – finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
b) personalul incadrat in institutii publice finantate din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale;
c) personalului din institutiile publice finantate integral din venituri proprii.
(2) Intra in categoria personalului bugetar, personalul incadrat pe baza contractului individual de munca, personalul care ocupa functii de demnitate publica si asimilat acestuia, precum si personalul care beneficiaza de statute speciale, inclusiv functionarii publici.

Art. 2. – Sistemul unitar de salarizare a personalului platit din fonduri publice are la baza urmatoarele principii:
a) legea reglementeaza salarizarea tuturor categoriilor de personal platite din fonduri publice, asa cum sunt definite in Legea privind finantele publice, avand un caracter unitar;
b) raportul intre salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata si salariul maxim al personalului platit din fonduri publice va fi de 1 la 15;
c) armonizarea sistemului de salarizare a personalului platit din fonduri publice s-a realizat tinand cont de importanta, raspunderea, complexitatea activitatii si nivelul studiilor necesare pentru desfasurarea activitatii;
d) salariul de baza devine principalul element al castigului salarial si se realizeaza prin includerea in salariul de baza a unor sporuri care au un caracter general;
e) ierarhia salariilor de baza, atat intre domeniile de activitate, cat si in cadrul aceluiasi domeniu, s-a realizat in functie de complexitatea si importanta activitatii desfasurate, avand la baza urmatoarele criterii:
– nivelul studiilor si competente;
– importanta sociala a muncii;
– complexitatea si diversitatea activitatilor;
– responsabilitatea si impactul deciziilor;
– expunere la factori de risc;
– incompatibilitati si conflicte de interese;
– dificultatea activitatilor specifice;
– sfera de relatii – interactiunea cu factorii externi;
– conditii de acceptare pe post.
f) trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, se face astfel incat nici o persoana sa nu inregistreze o diminuare a castigului salarial brut avut.
g) suprematia legii – in sensul ca nici un alt act juridic privind salarizarea personalului bugetar nu poate deroga de la prevederile prezentei legi;
h) competitivitate in raport cu piata muncii in vederea atragerii de personal competent si mentinerii personalului bugetar performant;
i) transparenta – mecanismul de stabilire a salariului de baza si a celorlalte drepturi salariale sa fie transparent si usor de inteles;
j) echitate – sistemul trebuie sa asigure oportunitati egale si remuneratie egala pentru munca de valoare egala;
k) compatibilitate cu principiile descentralizarii prevazute in legislatia in vigoare;
l) salariile de baza se diferentiaza si in raport cu nivelul la care se presteaza activitatea, respectiv la nivel central, teritorial, respectiv la nivel local;
m) sustenabilitate financiara – costurile salariale trebuie sa se incadreze in bugetele alocate, iar cresterile salariale se vor realiza in concordanta cu evolutia indicatorilor macroeconomici si a indicatorilor sociali;

Art. 3 – (1) in limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizeaza pentru personalul bugetar din aparatul propriu si din unitatile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale, in vederea realizarii sarcinilor programate.
(2) Gestiunea sistemului de salarizare a personalului bugetar se asigura de fiecare ordonator principal de credite cu incadrarea in resursele financiare alocate anual si in numarul de posturi stabilit prin legile privind bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale.
  
Art. 4. – Monitorizarea si controlul aplicarii prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar se realizeaza de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala a Functionarilor Publici, potrivit atributiilor din domeniul de activitate al acestor institutii, precum si de ordonatorul principal de credite.

CAPITOLUL II – Reglementari comune cu privire la elementele sistemului de salarizare

Art. 5 – Sistemul de salarizare reglementeaza remunerarea personalului bugetar in raport cu munca depusa, cu cantitatea si calitatea acesteia, cu importanta sociala a muncii, cu conditiile concrete in care aceasta se desfasoara, precum si cu rezultatele obtinute. Sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, sporurile, premiile, stimulentele si alte drepturi.

Sectiunea 1 – Salarii de baza

Art. 6. – (1) Salariile de baza, soldele pentru personalul militar, respectiv indemnizatiile persoanelor care ocupa functii de demnitate publica, se determina prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare prevazuti pentru fiecare functie cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, rotunjindu-se din leu in leu, in favoarea salariatului.
(2) Salariile de baza se diferentiaza pe functii in raport cu nivelul pregatirii profesionale, experienta si raspunderea in munca, precum si cu nivelul de complexitate al activitatii, specifice fiecarui post.
(3) in cadrul fiecarei functii, salariile de baza se diferentiaza, pentru personalul bugetar, pe grade pentru studii superioare si pe trepte profesionale pentru studii medii, astfel incat sa se asigure posibilitatea diferentierii salariilor de baza individuale in raport cu nivelul pregatirii profesionale a fiecarei persoane si cu experienta acesteia in munca. De regula se utilizeaza 2-3 grade si respectiv 2-3 trepte profesionale.
(4) in cadrul fiecarui grad sau treapta profesionala, diferentierea salariilor de baza se face pe un numar de 5 gradatii, corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca.
(5) Gradatiile corespunzatoare celor 5 transe de vechime in munca fac parte din salariul de baza.

Art. 7. – (1) Diferentierea salariilor de baza, respectiv a soldelor de functie pentru personalul militar, se realizeaza prin utilizarea unor coeficienti de ierarhizare, cuprinsi in intervalul 1,00 pentru muncitorul necalificat si 15,00 pentru functia cea mai inalta, utilizata in cele trei autoritati, respectiv Autoritatea legislativa, Autoritatea executiva si Autoritatea judecatoreasca. Cele 5 gradatii prevazute pentru fiecare grad sau treapta profesionala sunt diferentiate din 5% in 5%.
(2) Diferentierea indemnizatiilor persoanelor care ocupa functii de demnitate publica si a indemnizatiilor magistratilor, se va face in mod corespunzator cu cele prevazute la alin. (1).

Art. 8. – Pentru personalul bugetar care ocupa o functie de conducere, diferentierea salariilor de baza se face potrivit alin. (1) al articolului 7.

Art. 9. – (1) Transele de vechime in munca in functie de care se acorda cele 5 gradatii sunt urmatoarele:
– intre 3 si 5 ani 
– de la 5 la 10 ani 
– de la 10 la 15 ani 
– de la 15 la 20 ani 
– peste 20 ani
(2) Gradatia corespunzatoare transei de vechime in munca se plateste cu incepere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca, prevazuta la transa respectiva.
(3) Pentru acordarea gradatiei corespunzatoare transei de vechime in munca, angajatorul va lua in considerare integral si perioadele lucrate anterior in alte domenii de activitate decat cele bugetare.
(4) Pensionarii pentru limita de varsta care se angajeaza pe baza unui contract individual de munca in sectorul bugetar, potrivit legii, beneficiaza de cele 5 gradatii, corespunzator vechimii in munca dobandita in intreaga activitate.

Sectiunea a 2-a – Sporuri

Art. 10. – Personalul bugetar care, potrivit programului normal de lucru, isi desfasoara activitatea in timpul noptii, intre orele 22,00 si 6,00, beneficiaza pentru orele lucrate in acest interval, de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Art. 11. – (1) Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, se vor plati in luna urmatoare, cu un spor aplicat la salariul de baza, dupa cum urmeaza :
75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru;
100% din salariul de baza pentru orele urmatoare si pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza.  
(2) Munca prestata peste durata normala a timpului de lucru poate fi compensata cu timp liber corespunzator, la cererea persoanei, in conditiile in care orele nu au fost platite.
(3) Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute la alin.(1) se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 ore anual. 
(4) La locurile de munca la care durata normala a timpului de lucru a fost redusa, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depasirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, in situatii cu totul deosebite, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzator.
(5) Prevederile alin.(1) nu se aplica persoanelor salarizate prin plata cu ora sau prin cumulul de functii in aceeasi unitate, la functia cumulata. 

Art. 12. – Personalul bugetar incadrat in functii de executie, care prin natura atributiilor de serviciu presteaza in mod sistematic activitati peste durata normala a timpului de lucru sau desfasoara sistematic activitati in zilele nelucratoare si carora nu i se poate acorda timp liber corespunzator, poate beneficia de un spor de pana la 25% calculat la salariul de baza. Categoriile de personal si conditiile de acordare a sporului pentru munca sistematica peste programul normal de lucru se stabilesc de ordonatorul principal de credite. 

Art. 13. – Pentru activitatea desfasurata de nevazatori, incadrati in gradul I de invaliditate, in cadrul programului normal de lucru, se acorda un spor de 15% din salariul de baza.

Art. 14. – In anexele la prezenta lege sunt cuprinse sporurile si alte drepturi specifice fiecarui domeniu de activitate.  

Sectiunea a 3-a – Premii

Art. 15. – (1) Personalul bugetar poate beneficia de o indemnizatie de excelenta care se constituie in limita a 10% din cheltuielile cu salariile aferente personalului bugetar, prevazut in statul de functii, cu incadrare in fondurile aprobate prin buget. Indemnizatia de excelenta se poate acorda in cursul anului salariatilor care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate in lunile urmatoare, in cadrul aceluiasi an bugetar.
(2) Indemnizatiile de excelenta individuale se stabilesc la propunerea ordonatorilor de credite in limita sumelor alocate cu aceasta destinatie prin hotarare de Guvern. 

Art. 16. – (1) Pentru activitatea desfasurata, personalul bugetar beneficiaza, dupa caz, de un premiu anual egal cu salariul de baza mediu lunar brut, realizat in anul pentru care se face premierea.
(2) Pentru personalul bugetar care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acorda proportional cu perioada in care a lucrat, luandu-se in calcul media salariilor de baza brute lunare, realizate in perioada in care au desfasurat activitate.
(3) Ordonatorii de credite pot reduce sau anula premiul anual in cazul personalului care in cursul anului a desfasurat o activitate profesionala slaba sau necorespunzatoare, ori a avut abateri, sanctionate disciplinar.
(4) Plata premiului anual se va face pentru intregul personal bugetar salarizat potrivit prezentei legi, incepand cu luna ianuarie a anului urmator.

Sectiunea a 4-a – Alte drepturi

Art. 17 – (1) Posturile temporar vacante pot fi ocupate si prin cumul de functii, de personal bugetar angajat prin concurs sau examen, cu respectarea prevederilor legale privind cumulul de functii.
(2) Posturile vacante din unitatile de asistenta sociala sau de ocrotire a sanatatii, din cultura si invatamant, care nu au putut fi ocupate prin concurs, pot fi ocupate prin cumul si de catre persoane din aceeasi unitate. 
(3) Angajarea personalului prin cumul de functii se face cu acordul conducerii unitatii la care persoana in cauza are functia de baza, daca o parte din programul functiei cumulate se suprapune celui de la functia in care este incadrat; in acest caz, se va asigura decalarea programului respectiv.

Art. 18. – (1) Persoanele care sunt angajate in calitate de colaborator in sectorul bugetar, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, in scopul atragerii de specialisti pentru realizarea unor activitati determinate, beneficiaza de drepturile salariale intr-un cuantum ce nu poate depasi salariul de baza corespunzator functiei de consilier gradul IA din ministere, calculate in raport cu timpul de munca efectiv prestat, potrivit conventiei incheiate, daca prin legi speciale nu se dispune altfel.
(2) Pe perioada in care persoanele de la alin.(1) isi desfasoara activitatea in alte localitati decat cea de domiciliu, autoritatile sau institutiile publice acorda indemnizatii de delegare si deconteaza cheltuielile de transport si de cazare ale acestora, in conditiile stabilite pentru personalul bugetar, in masura in care, prin conventia incheiata, s-a prevazut acest lucru.

Art. 19. – Persoanele numite temporar in locul unei persoane cu functie de conducere care lipseste din unitate o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice si care nu beneficiaza de salariu pe perioada respectiva, primesc salariul de baza al functiei de conducere pe care o preiau.

Art. 20. – (1) Pe durata delegarii, detasarii sau trecerii temporare intr-o alta munca, persoana in cauza isi pastreaza functia, gradul sau treapta profesionala si gradatia avute anterior.
(2) Cand detasarea sau trecerea temporara in alta activitate se face la o munca la care este stabilit un salariu de baza mai mare, persoana detasata sau trecuta temporar in alta munca are dreptul la acest salariu in conditiile prevazute de lege.
(3) Pe perioada detasarii sau trecerii temporare in alta munca, persoana primeste, pe langa salariul de baza stabilit potrivit alin.(1) sau (2), si celelalte drepturi ce se acorda personalului bugetar de la locul de munca respectiv.
(4) Drepturile ce se acorda pe timpul detasarii sau trecerii temporare in alta munca se suporta de institutia sau unitatea unde personalul respectiv isi desfasoara activitatea. Face exceptie personalul detasat in perioada de sezon la unitati bugetare din statiunile balneoclimaterice, la care plata drepturilor se face de unitatea de la care a fost detasat.

Art. 21. – (1) Personalul mutat, in cadrul aceleiasi autoritati, institutii publice sau unitati, in alta localitate, are dreptul la:
rambursarea costului transportului pentru el si membrii familiei sale, precum si pentru gospodaria sa;
plata unei indemnizatii egale cu salariul de baza lunar;
plata unei indemnizatii egale cu Ľ din salariul sau de baza lunar, pentru fiecare membru de familie;
un concediu platit de 5 zile lucratoare, in vederea mutarii efective, acordat la cererea sa.
(2) Mutarea in alta localitate se va putea face, in toate cazurile, numai cu asigurarea suprafetei locative corespunzatoare.
(3) De drepturile prevazute la alin.(1) beneficiaza si persoanele solicitate sa fie transferate in alta unitate situata intr-o localitate diferita decat cea de domiciliu, daca in documentul de solicitare a transferului s-a facut aceasta mentiune. Plata drepturilor respective se suporta de institutia sau unitatea la care se face transferul.

Art. 22. – (1) La incadrarea intr-o autoritate, institutie publica sau unitate din alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, personalul de specialitate beneficiaza de o indemnizatie de instalare echivalenta cu un salariu de baza corespunzator functiei, gradului sau treptei profesionale, si gradatiei in care urmeaza a fi incadrat, sau dupa caz, o indemnizatie de incadrare bruta lunara, pentru magistrati. in cazul medicilor si farmacistilor, indemnizatia de instalare se acorda, de catre unitatea sanitara unde s-au incadrat prin concurs, dupa terminarea stagiaturii. Pentru personalul didactic de predare, prima de instalare egala cu indemnizatia de instalare, se acorda avand in vedere prevederile art.51 alin.(6) si art.92 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.
(2) Indemnizatia de instalare poate fi echivalenta cu doua salarii de baza, sau dupa caz, doua indemnizatii brute lunare pentru magistrati, pentru acele localitati unde atragerea specialistilor se face cu mare greutate, precum si pentru acele din mediul rural, stabilite de ordonatorii principali de credite bugetare si avizate de Ministerul Finantelor Publice.
(3) Persoanele care au beneficiat de indemnizatia de instalare si care ulterior au demisionat sau li s-a desfacut contractul de munca sau le-a incetat raportul de serviciu, din motive imputabile lor inainte de implinirea unui an de la instalare vor restitui, in conditiile legii, indemnizatia primita, calculata proportional cu perioada ramasa pana la expirarea termenului de un an.

Art. 23. – (1) Personalul bugetar are dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna si la alte concedii, in conditiile legii.
(2) Durata concediului de odihna este de 21 de zile lucratoare pe an pentru o vechime in munca de pana la 10 ani si de 25 de zile lucratoare pe an pentru o vechime in munca de peste 10 ani.
(3) La determinarea indemnizatiei de concediu de odihna se vor lua in calcul, pe langa salariul de baza si indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent prevazute in contractul individual de munca, dupa caz, raportul de serviciu, potrivit legii.
(4) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat, conducatorul autoritatii sau institutiei publice este obligat sa stabileasca programarea astfel incat una dintre fractiuni sa fie de cel putin 15 zile lucratoare, neintrerupt. La solicitarea motivata a persoanei in cauza se pot acorda fractiuni neintrerupte mai mici de 15 zile lucratoare. 
(5) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. in cazul in care, din motive justificate, personalul bugetar nu a putut efectua concediul de odihna la care avea dreptul intr-un an clendaristic, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna pana la sfarsitul anului urmator.
(6) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii raporturilor juridice de munca.
(7) Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de catre angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
(8) Prevederile prezentului articol se completeaza cu prevederile in materie din actele normative in vigoare.  

Titlul II – Reglementari specifice

CAPITOLUL I – Reglementari specifice personalului incadrat pe baza de contract individual de munca – personal contractual din administratia publica

Sectiunea 1 – Salarii de baza

Art. 24 – Salariile de baza pentru personalul contractual incadrat in serviciile Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, in ministere si in alte organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurentei, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Consiliul National al Audiovizualului si Consiliul National pentru Studierea Dosarelor Securitatii, sunt prevazute in Anexa nr.I/1.

Art. 25 – Salariile de baza pentru personalul serviciile deconcentrate ale ministerelor si a altor organe centrale de specialitate – prefecturi, consilii judetene, municipii resedinta de judet, sunt prevazute in Anexa nr.I/2.
 
Art. 26 – Salariile de baza pentru personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor, primariilor si din serviciile publice din subordinea acestora, sunt prevazute in Anexa nr.I/3.

Art. 27 – Salariile de baza pentru personalul contractual incadrat pe functii de executie de specialitate specifice din aparatul Consiliului Concurentei, sunt prevazute in Anexa nr.I/4.

Sectiunea a 2-a – Sporuri

Art. 28. – Sporurile la salariul de baza, care sunt specifice unor domenii bugetare si care se acorda personalului contractual din respectivele domenii, sunt prevazute, dupa caz, in anexele care cuprind salariile de baza pentru personalul din unitatile bugetare din aceste domenii.

Sectiunea a 3-a – Angajarea si avansarea in functii,grade sau trepte profesionale si gradatii a personalului contractual

Art. 29. – Ocuparea unui post vacant existent in statul de functii, in cazul personalului contractual se face prin concurs sau examen, pe baza criteriilor de selectie stabilite prin regulament de catre ordonatorul principal de credite, in raport cu cerintele postului, iar la avansare, in raport cu performantele profesionale individuale ale candidatului, stabilite in cadrul examinarii acestuia de catre comisia de examinare, desemnata prin dispozitie a ordonatorului de credite bugetare.

Art. 30. – (1) Promovarea persoanelor incadrate cu contract individual de munca, in functii, grade sau trepte profesionale, se face de regula pe un post vacant existent in statul de functii.
(2) In situatia in care nu exista un post vacant, promovarea persoanelor incadrate cu contract individual de munca, in functii, grade sau trepte profesionale, se va face prin transformarea postului din statul de functii in care acestea sunt incadrate, intr-unul de nivel imediat superior.
(3) Planul de promovare a personalului contractual in grade profesionale, pentru personalul cu studii superioare, sau in trepte profesionale, pentru personalul cu studii medii, va fi intocmit de ordonatorul principal de credite si va fi transmis Ministerului Finantelor Publice pentru a fi avut in vedere la intocmirea anexelor la legile bugetare.
(4) Promovarea in grade sau trepte profesionale imediat superioare, se poate face din 3 in 3 ani, in functie de performantele profesionale individuale, apreciate cu calificativele „foarte bun”, cel putin de 2 ori in ultimii 3 ani. 
(5) Avansarea in gradatia imediat superioara se face la indeplinirea conditiei de vechime prevazute de transele de vechime in munca.
(6) Activitatea profesionala se apreciaza anual ca urmare a evaluarii performantelor profesionale individuale, de catre conducatorul institutiei publice – la propunerea sefului ierarhic – prin acordare de calificative: “foarte bun”, “bun”, “satisfacator” si “nesatisfacator”.
(7) Stabilirea concreta a criteriilor de evaluare a performantelor profesionale individuale, in cazul avansarii sau ocuparii unui post vacant, se face prin regulament aprobat de catre ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor, sau dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, sau prin hotarare de Guvern ?  
(8) Persoanele incadrate in functii contractuale de debutant, cu salariul de debutant, vor fi salarizate astfel pana la expirarea perioadei de proba, de cel putin 6 luni, dar nu mai mare de 1 an, si vor fi avansate, pe baza de examen, in functia, gradul sau treapta profesionala imediat superioara.
(9) Absolventii invatamantului superior de lunga si scurta durata, care la data trecerii pe functia corespunzatoare studiilor absolvite erau incadrati pe functii cu un nivel de studii inferior, specifice domeniului in care au absolvit studiile universitare, se incadreaza la gradul profesional imediat superior gradului de debutant.

CAPITOLUL II – Reglementari specifice personalului contractual din unitatile bugetare subordonate autoritatilor administratiei publice

Sectiunea 1 – Salarii de baza

Art. 31 – Salariile de baza pentru personalul contractual din unitatile bugetare sunt prevazute astfel:
– In Anexa nr.II/1, pentru unitatile de invatamant; 
– In Anexa nr.II/2, pentru unitatile de sanatate;
– In Anexa nr.II/3, pentru unitatile de cercetare; 
– In Anexa nr.II/4, pentru unitatile de cultura; 
– In Anexa nr.II/5, pentru unitatile de cult;
– In Anexa nr.II/6, pentru unitatile sportive;
– In Anexa nr.II/7, pentru unitatile de navigatie; 
– In Anexa nr.II/8, pentru laboratoarele centrale si alte unitati bugetare din agricultura;
– In Anexa nr.II/9, pentru oficiile de cadastru, geodezie si cartografie;
– In Anexa nr.II/10, pentru unitatile de protectie a mediului;
– In Anexa nr.II/11, pentru unitatile de aviatie sportiva;
– In Anexa nr.II/12, pentru unitatile de asistenta sociala si unitatile de asistenta medico-sociala;
– In Anexa nr.II/13, pentru unitatile sanitar – veterinare;
– In Anexa nr.II/14, pentru alte unitati bugetare de subordonare centrala si locala, precum si pentru compartimentele de contabilitate, financiar, aprovizionare, investitii, din unitatile cuprinse in anexele nr.II/1-II/13;
– In Anexa nr.II/15, pentru activitatea de secretariat – administrativ, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, din unitatile din sectorul bugetar.

Sectiunea a 2-a – Sporuri si alte drepturi

Art. 32. – Sporurile la salariile de baza si alte drepturi, care sunt specifice unor domenii bugetare, sunt prevazute, dupa caz, in anexele care cuprind salariile de baza pentru personalul din unitatile bugetare respective.

Art. 33. – in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot fi acordate personalului salarizat potrivit Anexelor nr.II/1-II/15, cu respectarea prevederilor legale, urmatoarele categorii de sporuri:
a) pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective ; 
b) pentru activitati ce solicita o incordare psihica foarte ridicata, un spor de pana la 15% din salariul de baza;
pentru conditii grele de munca, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;
d) personalul care lucreaza, potrivit contractului individual de munca in zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiaza de un spor de pana la 20% din salariul de baza.
Locurile de munca, categoriile de personal, marimea concreta a sporurilor prevazute la lit.(a)-(d), precum si conditiile de acordare a acestora se stabilesc prin regulament de catre ordonatorul principal de credite, cu consultarea sindicatelor sau dupa caz a reprezentantilor salariatilor, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale sau prin hotarare a Guvernului.

Sectiunea a 3-a – Angajarea si avansarea personalului contractual din unitatile bugetare in functii, grade si gradatii

Art. 34. – Angajarea si avansarea personalului contractual pe functii, grade sau trepte profesionale si gradatii se face potrivit prevederilor din statute sau alte reglementari proprii sau, in cazul in care nu exista o reglementare proprie, se aplica prevederile art.29 si art.30. 

CAPITOLUL III – Reglementari specifice personalului incadrat in aparatul central al Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale romanesti din strainatate

Sectiunea 1 – Salarii de baza

Art. 35. – Salarizarea membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei se face tinandu-se seama de rolul, raspunderea, complexitatea si importanta sociala a functiei exercitate, de specificul activitatii de promovare a politicii externe a Romaniei, de pregatirea si competenta profesionala a diplomatilor, precum si de incompatibilitatile si interdictiile prevazute pentru diplomati de legislatia in vigoare.

Art. 36. – Salariile de baza pentru membrii Corpului diplomatic si consular al Romaniei si pentru personalul care indeplineste functii de executie specifice in centrala Ministerului Afacerilor Externe sunt prevazute in Anexele nr.III/1

Art. 37. – (1) Salariile de baza pentru membrii Corpului diplomatic si consular si personalul care ocupa functii de executie specifice in administratia centrala a Ministerului Afacerilor Externe si care exercita functii de conducere sunt cele corespunzatoare functiei indeplinite, la care se adauga o indemnizatie de conducere care face parte din salariul de baza, diferentiata in raport cu raspunderea pe care o implica functia de conducere.
(2) Indemnizatiile pentru functiile de conducere sunt stabilite in procente din salariul de baza si sunt prevazute in Anexa nr.III/2.

Art. 38. – (1) Salariile lunare in valuta ale personalului trimis in misiune permanenta in strainatate se stabilesc pe functii, tinandu-se seama de rolul, raspunderea si complexitatea atributiilor ce revin fiecarei functii si avandu-se in vedere costul vietii si conditiile de viata si de munca din tara in care personalul isi desfasoara activitatea.
(2) Salariul lunar in valuta corespunzator fiecarei functii se determina prin aplicarea coeficientului de ierarhizare a functiei, prevazut in Anexa nr.III/3, asupra bazei de calcul pentru tara respectiva.
(3) Valoarea coeficientului de ierarhizare 1,00, reprezentand baza de calcul al salariilor si indemnizatiilor in valuta in cuantum net, pentru fiecare tara in care personalul isi desfasoara activitatea, se stabileste prin hotarare a Guvernului.

Sectiunea a 2-a – Sporuri, premii si alte drepturi

Art. 39 – Sporurile la salariile de baza si alte drepturi care sunt specifice domeniului sunt prevazute in anexele care cuprind salariul de baza pentru personalul diplomatic si consular. 

Sectiunea a 3-a – Angajarea si avansarea in functii diplomatice si consulare

Art. 40 – Conditiile de incadrare si promovare a personalului din administratia centrala a Ministerului Afacerilor Externe si misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale romanesti din strainatate in functiile de executie specifice Ministerului Afacerilor Externe, se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor externe, cu respectarea prevederilor din Statutul Corpului Diplomatic.

CAPITOLUL IV – Reglementari specifice personalului incadrat in institutiile publice de aparare nationala, ordine publica, siguranta nationala 

CAPITOLUL V – Reglementari specifice personalului incadrat in organele autoritatii judecatoresti 

Art. 97. – (1) Salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora si ale magistratilor-asistenti se stabilesc tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statul de drept, de raspunderea, complexitatea si riscurile functiei, de incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru aceste categorii de personal.
(2) Salarizarea si celelalte drepturi ale judecatorilor si procurorilor militari se asigura de Ministerul Apararii Nationale, potrivit prevederilor prezentei legi si reglementarilor referitoare la drepturile materiale si banesti specifice calitatii de militar activ cuprinse la Capitolul IV. 
(3) Salarizarea si celelalte drepturi ale procurorilor militari din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie se asigura de aceasta, potrivit prevederilor prezentei legi si reglementarilor referitoare la drepturile materiale si banesti specifice calitatii de militar activ cuprinse la Capitolul IV.

Sectiunea 1 – Indemnizatii si salarii de baza

Art. 98. – (1) Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti au dreptul pentru activitatea desfasurata la o indemnizatie de incadrare bruta lunara stabilita in raport cu nivelul instantelor sau parchetelor, cu functia detinuta si cu vechimea in magistratura, potrivit legii, prevazuta in Anexa nr.V/1.
(2) Pentru judecatorii si procurorii militari, indemnizatia de incadrare bruta lunara stabilita potrivit prezentei legi, reprezinta solda de functie.
(3) Indemnizatiile procurorilor si ale personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor potrivit legii, precum si ale personalului de specialitate din scoala nationala de Grefieri si din Institutul National de Criminologie sunt prevazute in Anexa nr.V/1.

Art. 99. – Salariile de baza si indemnizatiile de conducere ale personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea, sunt prevazute in Anexa nr.V/2.

Art. . – Salariile de baza si indemnizatiile de conducere pentru personalul din Institutul National de Expertiza Criminalistica si laboratoarele de expertize criminalistice, sunt prevazute in Anexa nr.V/3.

Art. . – Salariile de baza pentru personalul de instruire care nu are pregatire juridica si pentru personalul auxiliar din Institutul National al Magistraturii, sunt prevazute in Anexa nr.V/4.

Art. – (1) Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti beneficiaza, in raport cu vechimea numai in functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de personal asimilat judecatorilor si procurorilor, de o majorare a indemnizatiei, calculata in procente la indemnizatia de incadrare bruta lunara, dupa cum urmeaza:
  – de la 3 la 5 ani – 10%;
  – de la 5 la 10 ani – 15%;
  – de la 10 la 15 ani – 20%;
  – de la 15 la 20 de ani – 25%;
  – peste 20 de ani – 30% .
(2) Indemnizatia de incadrare majorata potrivit alin. (1) se acorda de la data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea numai in functiile prevazute la alin. (1) si constituie indemnizatia de incadrare bruta lunara.
(3) Indemnizatia de incadrare majorata potrivit alin.(1) se ia in calcul la stabilirea pensiilor si a altor drepturi de asigurari sociale, la stabilirea, recalcularea si actualizarea pensiei de serviciu, precum si a oricaror alte drepturi ce se determina pe baza veniturilor salariale.

Art. – Judecatorii si procurorii care functioneaza la instantele si parchetele din mediul rural, situate in comune, beneficiaza de indemnizatii de incadrare brute lunare majorate cu pana la 10%. Majorarea se stabileste in functie de gradul de izolare a localitatii si de conditiile concrete de viata, prin ordin al ministrului justitiei sau, dupa caz, al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. – (1) Asistentii judiciari numiti in conditiile legii sunt salarizati cu o indemnizatie de incadrare bruta lunara prevazuta la lit.A din Anexa nr.V/1 nr crt.28-31, in raport cu vechimea in functii juridice.
(2) Asistentii judiciari beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute la Art.5, 7, 18, 24 si 25 din OUG nr.27/2006.

Art. – Salarizarea magistratilor-asistenti se face potrivit prevederilor lit.A din Anexa nr.V/1 prevazute la nr.crt.20, 21 si 22 pentru magistratii-asistenti gradele I, II si III, la nr.crt. 14, 15 si 16 pentru magistratii-asistenti sefi gradele I, II si III si la nr.crt.14 pentru prim-magistratul-asistent.
   
Art. – Bursele auditorilor de justitie se stabilesc potrivit Anexa nr. V/5, in baza indemnizatiilor prevazute la Anexa nr. V/1 nr. crt.30 si 31, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

Art. – (1) Indemnizatiile de incadrare brute lunare si celelalte drepturi ale judecatorilor, procurorilor, personalului asimilat acestora si ale magistratilor-asistenti se acorda dupa caz, de ministrul justitiei, de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu exceptia cazurilor cand prin lege speciala se prevede altfel.
(2) Indemnizatiile de incadrare brute lunare sau salariile de baza brute, precum si alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie se stabilesc de procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, potrivit legii.

Art. – (1) Pe perioada mandatului, presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizatie bruta lunara egala cu cea a presedintelui, respectiv a vicepresedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
 (2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfasoara activitate permanenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(1), primesc lunar pentru activitatea desfasurata o indemnizatie bruta lunara egala cu cea a unui presedinte de sectie al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) La calculul indemnizatiei prevazute la alin. (1) si (2) se includ si celelalte sporuri, care se acorda in conditiile prezentei legi.
(4) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii prevazuti la alin. (1) si (2) beneficiaza si de o indemnizatie de membru egala cu 25% din indemnizatia bruta lunara a judecatorului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(5) Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii fara activitate permanenta beneficiaza, pe langa indemnizatia bruta lunara corespunzatoare functiei avute in cadrul instantei sau parchetului, si de o indemnizatie de membru egala cu 50% din indemnizatia bruta lunara a judecatorului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(6) Membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii si reprezentantii societatii civile beneficiaza de o indemnizatie de membru egala cu 50% din indemnizatia bruta lunara a judecatorului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
(7) in baza de calcul a indemnizatiei de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, prevazuta la alin.(4), (5) si (6), nu se includ majorarea prevazuta la Art….. si nici celelalte sporuri stabilite de prezenta lege ori de alte acte normative speciale.
   
Art. – (1) Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si cei din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt salarizati potrivit nr. crt. 6 – 13 de la lit. A din Anexa nr.V/1 in raport cu functiile pe care le detin sau cu care sunt asimilati potrivit legii.
(2) Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism beneficiaza de toate drepturile stabilite de prezenta lege, precum si de alte drepturi stabilite expres pentru acestia prin alte acte normative.
(3) Salariul de baza pentru specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se stabileste potrivit nr. crt. 28 de la lit. A din Anexa nr.V/1. Specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism beneficiaza si de celelalte drepturi salariale prevazute de lege. 
(4) Salariul de baza se stabileste potrivit nr. crt. 31 de la lit. A din Anexa nr. V/1 pentru agentii de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, nr. crt. 28 pentru ofiterii de politie judiciara, nr. crt. 27 pentru sefii de birou si nr. crt. 26 pentru sefii de serviciu. Ofiterii si agentii de politie judiciara din Directia Nationala Anticoruptie beneficiaza de drepturile prevazute in Anexa nr.IV.
(5) Ofiterii si agentii de politie judiciara, precum si specialistii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism beneficiaza in mod corespunzator de drepturile prevazute la Art. ……….. .

Sectiunea a 2-a – Sporuri, premii si alte drepturi

Art. – (1) Absolventii, inclusiv cei ai Institutului National al Magistraturii, in primul an de activitate dupa terminarea studiilor, numiti ca judecatori, procurori sau personal asimilat acestora in unitati din alta localitate decat cea de domiciliu, beneficiaza de o indemnizatie de instalare egala cu indemnizatia de incadrare bruta lunara corespunzatoare functiei in care urmeaza sa fie incadrati. Aceasta indemnizatie se acorda si absolventilor numiti pe functii de personal asimilat in Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Public sau Institutul National de Criminologie.
(2) In cazul in care absolventul este incadrat intr-o unitate din mediul rural, indemnizatia de instalare va fi egala cu doua indemnizatii de incadrare brute lunare.
(3) Prin ordin al ministrului justitiei sau al procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa caz, se poate aproba ca pentru absolventii facultatilor de drept sa se acorde indemnizatia de instalare si in cazul incadrarii lor in localitati in care atragerea juristilor se face cu mare greutate.
(4) Indemnizatiile de instalare se impoziteaza potrivit legii, se inscriu in carnetul de munca si se acorda o singura data in timpul activitatii.
(5) Cel care a beneficiat de acordarea indemnizatiei de instalare este obligat sa functioneze in unitatea in care a fost numit o perioada de 2 ani de la numirea in functie. in cazul nerespectarii acestei obligatii, indemnizatia de instalare se restituie si se anuleaza din carnetul de munca.
(6) Pe perioada delegarii si a detasarii, judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru functia in care sunt delegati sau detasati. Daca indemnizatia, sau dupa caz, salariul de baza, si celelalte drepturi salariale prevazute pentru functia in care sunt delegati sau detasati sunt mai mici, acestia isi pastreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv salariul de baza, si celelalte drepturi banesti.
(7) Drepturile care se acorda pe timpul detasarii se suporta de institutia in care persoana in cauza isi desfasoara activitatea.

Art. . – Judecatorii, procurorii si personalul asimilat acestora, detasati in functii de conducere din Administratia Nationala a Penitenciarelor, beneficiaza, pe durata detasarii, pe langa indemnizatia de incadrare bruta lunara a functiei de executie corespunzatoare nivelului instantei sau al parchetului si vechimii pe care o au la data detasarii, si de indemnizatia de conducere prevazuta de lege pentru functia de conducere pe care sunt detasati, precum si de drepturile prevazute in legile speciale.
Art. . – Judecatorii, procurorii si personalul asimilat acestora, precum si personalul auxiliar de specialitate, numiti temporar intr-o functie de conducere, in cazul in care titularul acesteia lipseste din institutie o perioada mai mare de 30 de zile calendaristice si nu beneficiaza de salariu sau indemnizatie pe perioada respectiva, au dreptul la indemnizatia de incadrare bruta lunara, sau dupa caz, salariul de baza, corespunzatoare functiei pe care o preiau. 
Art. – (1) Membrii comisiilor de examinare a magistratilor stagiari, pentru examenele de definitivare in functie a asistentilor criminalisti, pentru examenele de notar public, pentru numirea si promovarea personalului de specialitate juridica si criminalistilor, precum si pentru admiterea in Centrul de pregatire si perfectionare a grefierilor si a celorlalte categorii de personal auxiliar de specialitate, sunt remunerati prin plata cu ora pentru timpul efectiv lucrat in cadrul acestor comisii.
(2) Calculul tarifului orar pentru plata membrilor comisiilor de examinare, prevazuta la alin.(1), se face luandu-se in considerare indemnizatia bruta a functiei de magistrat, in care este incadrat cel in cauza.
(3) Membrii comisiilor de examinare pentru examenul de primire in magistratura si pentru examenul de capacitate al magistratilor sunt remunerati prin plata cu ora, luandu-se in calcul indemnizatia bruta a functiei de judecator la Curtea Suprema de Justitie.
(4) Drepturile prevazute la alin.(2) si (3) se impoziteaza separat
(5) Membrii comisiilor de examinare prevazuti la alineatele precedente, care se deplaseaza in alta localitate decat cea in care isi au locul de munca, beneficiaza de diurna, cheltuieli de transport si cazare, potrivit legii.
Art. . – (1) La Institutul National al Magistraturii pentru indeplinirea unor activitati pentru care volumul de munca este sub jumatate din cel al unui post cu norma intreaga, se face plata cu ora. Aceste fractiuni de norma vor fi prevazute in statul de functii. Activitatile pentru care se poate aplica plata cu ora se stabilesc anual de ministrul justitiei.
(2) Calculul tarifului orar se face luandu-se in considerare salariul de baza brut al celui in cauza, stabilit in conditiile legii.
(3) Pentru personalul care presteaza activitati didactice cu ora, calculul tarifului orar se face in raport cu norma didactica de predare saptamanala si cu functia didactica indeplinita.

Sectiunea a 3-a – Promovarea in functii

Art. . – Promovarea personalului din autoritatea judecatoreasca se face potrivit prevederilor legale in vigoare.

CAPITOLUL VI – Reglementari specifice personalului din cadrul Curtii de Conturi

Sectiunea 1 – Indemnizatiile controlorilor financiari

Art. . – Controlorii financiari din cadrul Curtii de Conturi se remunereaza cu indemnizatie lunara, conform Anexei nr.VI

Art. . – Indemnizatia este unica forma de remunerare lunara a activitatii corespunzatoare functiei de controlor financiar si reprezionta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.  

CAPITOLUL VII – Reglementari specifice pentru personalul de specialitate si personalul auxiliar de specialitate din cadrul Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

Sectiunea 1 – Indemnizatii si salarii de baza

Art. . – Salarizarea membrilor plenului si a personalului Oficiului, nomenclatorul de functii, conditiile de vechime si studii pentru incadrarea si promovarea personalului sunt prevazute in Anexa nr. VII.

Sectiunea a 2-a – Sporuri, premii si alte drepturi

Art. . – Membrii plenului si personalul Oficiului au toate drepturile prevazute in reglementarile legale mentionate in Anexa nr. VII.
Art. – (1) Persoanele care, potrivit legii, gestioneaza informatii clasificate, beneficiaza de un spor de pana la 25% acordat pentru gestionarea datelor si informatiilor clasificate
(2) Locurile de munca, categoriile de personal si marimea concreta a sporului va fi stabilit de membri plenului in functie de certificatul/avizul de securitate detinut, obtinut potrivit legii.  

CAPITOLUL VIII – Reglementari specifice personalului care ocupa functii de demnitate publica si personalului care ocupa functii asimilate cu functii de demnitate publica

Sectiunea 1 – Indemnizatii si salarii de baza

Art. . – (1) Functia de demnitate publica este acea functie publica care se ocupa prin mandat obtinut direct, prin alegeri organizate, sau indirect prin numire, potrivit legii.
(2) Functiile asimilate cu cele de demnitate publica sunt functii de conducere din institutiile publice aflate in subordinea Guvernului, nominalizate de catre acesta.

Art. . – (1) Indemnizatiile pentru persoanele care ocupa functii de demnitate publica sunt prevazute in Anexa nr. VIII/1.
(2) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) este unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei si reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
(3) Persoanele care ocupa functii de demnitate publica alese si numite, nu beneficiaza de premii, de sporul de vechime si nici de alte sporuri prevazute de prezenta lege.

Art. . – (1) Salariul de baza lunar pentru persoanele care ocupa functii asimilate cu cele de demnitate publica, in institutii publice din subordinea Guvernului, sunt prevazute in Anexa nr. VIII/2.
(2) Salariul de baza lunar prevazut la alin.(1), cuprinde si indemnizatia de conducere. Persoanele incadrate pe functii asimilate celor de demnitate publica, au dreptul, pe langa salariul de baza si la celelalte drepturi salariale acordate conform prezentei legi, personalului incadrat cu contract individual de munca din institutia publica condusa. 

Art. . – Perioada in care persoanele care au ocupat functii de demnitate publica, in institutii publice constituie vechime in munca si in specialitate. 

CAPITOLUL IX – Reglementari specifice personalului clerical, care isi desfasoara activitatea in tara, in cadrul cultelor religioase din Romania, recunoscute potrivit legii

Art. . – (1) Indemnizatiile pentru persoanele din conducerea cultelor religioase asimilate persoanelor care ocupa functii de demnitate publica, precum si numarul maxim de posturi, sunt prevazute in Anexa nr.IX.
(2) Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) este unica forma de remunerare a activitatii corespunzatoare functiei si reprezinta baza de calcul pentru stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
Art. . – Salarizarea personalului clerical …….. Anexa …. ?

Titlul III – Dispozitii tranzitorii si finale

CAPITOLUL II 1 – VA DEVENI CAPITOLUL III – Reglementari specifice personalului incadrat in functii publice

Sectiunea 1 – Salarii de baza

Sectiunea a 2-a – Sporuri

Sectiunea a 3-a – Premii

Sectiunea a 4-a – Alte drepturi”

Conducerea Ministerului Apărării Naţionale (MApN) a decis miercuri să amâne temporar plata unor sporuri către angajaţi, printre aceste sporuri numărându-se sporul de radiaţii şi de confidenţialitate.

Măsura va afecta aproximativ 90% din personalul armatei, adică 75.000 de militari, a declarat purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spânu. Sporul de confidenţialitate este de până la 15%, iar cel de radiaţii de până la 10%.

Conducerea Ministerului Apărării Naţionale, care a decis miercuri să amâne temporar plata sporului de radiaţii şi confidenţialitate, nu a discutat dacă acestea vor fi achitate retroactiv, totul depinzând de buget, a declarat purtătorul de cuvânt al MApN

Sporul de confidenţialitate se acordă conform Ordonanţei Guvernului nr. 19/2006. Astfel, potrivit ordonanţei, pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, în funcţie de certificatul sau avizul de securitate deţinut, cadrele militare în activitate, militarii angajaţi pe bază de contract şi personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază. De acest spor poate beneficia, însă, doar 5% din numărul total de angajaţi care figurează în statul de organizare al MApN.

De asemenea, conform legii, unităţile militare, categoriile de personal, condiţiile de acordare şi cuantumul sporului de confidenţialitate se stabilesc prin ordin al Ministrului Apărării Naţionale.

Sursa: NewsIn

„Am adoptat, astăzi, legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat în limita a 1700 de lei”

Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul de ege prin care interzice cumularea pensiei cu salariul de la stat, dacă valoarea pensiei este mai mare decât cea a salariului mediu brut pe economie.

Persoanele ale căror pensii depăşesc valoarea salariului mediu brut pe economie şi care primesc, în acelaşi timp, salariu de la stat, trebuie să opteze pentru una dintre cele două forme de remunerare în 15 zile de la adoptarea proiectului de Lege în Parlament.

„Orice pensionar care primeşte o pensie de la stat de până în 1700 de lei brut, va putea, în continuare, să-şi cumuleze veniturile cu salariul de la stat. Cei care primesc o pensie mai mare de 1700 de lei, vor fi obligaţi să opteze, în termen de 15 zile, pentru pensie sau salariu la stat, legea nefiind valabilă pentru domeniul privat”, a explicat Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.

Premierul Emil Boc a precizat că actul normativ nu va afecta medicii, actorii, cadrele didactice sau asistenţii maternali, pentru că studiile efectuate arată că pensiile acestora nu depăşesc valoarea salariului mediu brut.

Salariul mediu brut aferent anului în curs este de 1.693 de lei.

Potrivit analizelor efectuate, în prezent sunt aproximativ 20.440 persoane care cumulează pensia cu salariul, din care circa 1400, la nivel central, şi aproximativ 19.000, la nivel local.

Sursa: REALITATEA.NET

Am fost concediata in baza art. 65 alin. 1 C.muncii.Ce fac?

Firma nu mi-a platit compensatiile care mi se cuvin in baza CCM la nivel national (art. 78-un salariu lunar) si CCM la nivel de ramura transporturi (art. 80 – 6 salarii de baza brute).

Sa-i dau in judecata cerand anularea deciziei de concediere, motivand ca nu cuprinde platile compensatorii? Pot, in acelasi timp sa cer si obligarea firmei la plata acestor sume? Cunostintele mele cu studii juridice mi-au propus acest lucru, insa eu simt putina contradictie: daca se anuleaza decizia de concediere, in baza carui act ii obliga instanta sa-mi plateasca compensatia? Iar daca mi se incuviinteaza ceea ce de obicei se decide (plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate), asta nu ajunge la nivelul compensatiei pe care as fi primit-o daca as fi concediata legal. Reintegrare nu vreau.
Sa-i dau in judecata si sa cer numai plata compensatiilor? Mi-e teama ca ulterior o sa mi se spuna ca pentru primirea compensatiilor ar fi trebuit sa cer anularea deciziei de concediere, dar deja nu voi fi in termenul de prescpriptie

 

Este bine sa va adresati Casei de avocatura Coltuc

 

Firmele pot cere atribuirea numarului EORI

Operatorii economici stabiliti in Romania, care desfasoara activitati reglementate de legislatia in domeniul vamal si care doresc sa fie inclusi in baza de date initiala, care va fi transmisa Comisiei Europene, pot depune

 

cererile de atribuire a numarului de inregistrare si identificare EORI, pana la 31 martie.
Prin Ordinul nr. 691/2009, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a aprobat Normele tehnice privind inregistrarea si identificarea operatorilor economici stabiliti in Romania. Ordinul ANAF nr. 691/2009 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 106, din 20 februarie 2009.

Potrivit acestui ordin, operatorii economici care desfasoara activitati reglementate de legislatia vamala, stabiliti in Romania, pot solicita atribuirea numarului de inregistrare si identificare EORI, la autoritatea vamala.

Conform reglementarilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, fiecare operator economic este obligat sa aiba atribuit, dupa 1 iulie 2009, un numar unic de inregistrare si identificare, denumit EORI.
Persoanele care sunt obligate sa solicite atribuirea unui numar EORI sunt:
– operatorii economici (persoanele care, in cadrul activitatilor lor profesionale, exercita activitati reglementate de legislatia vamala, cum ar fi operatiunile de import, export, tranzit, depozitare, reprezentare, precum si operatiuni prealabile sosirii/plecarii marfurilor care se introduc/scot de pe teritoriul Comunitatii);
– persoanele fizice care introduc/scot marfuri in/din Uniunea Europeana

Noi drepturi pentru angajatii mass-media in contractul colectiv pe ramura

Federatia Romana a Jurnalistilor (FRJ) MediaSind, Uniunea Nationala a Patronatului Roman (UNPR) si Patronatul Presei din Romania – Romedia au semnat, miercuri, un Act Aditional la Contractul Colectiv de Munca Unic la

 

nivel de Ramura Mass-Media, prin care au fost prelungite cu 24 de luni drepturile si obligatiile angajatilor si angajatorilor din mass-media, negociate in 2004.
Noul Act Aditional nr. 3 prevede obligativitatea angajatorilor de a acorda o compensatie baneasca formata din cuantumul a minimum doua salarii de baza (calculate la cuantumul salariului pe care angajatul l-a primit in ultima luna de munca) pentru persoanele disponibilizate.

In cazul in care disponibilizarile de personal vor afecta peste 10 la suta din totalul angajatilor, compensatia se ridica la trei salarii de baza. In situatia in care unui salariat ii este desfacut contractul de munca, fara sa i se acorde preaviz, atunci acesta are dreptul la inca un salariu de baza fata de celelalte compensatii.
De asemenea, documentul reglementeaza toate situatiile de accidente de munca in ramura mass-media, prevazand acordarea unor ajutoare in cazul producerii acestora.
Totodata, documentul cuprinde o prevedere potrivit careia, la concursurile pentru angajari si promovari, din comisia de examinare sa faca parte, cu drepturi depline, si un reprezentant al sindicatului sau un reprezentant al salariatilor (acolo unde nu exista sindicate).
Celelalte prevederi privind salariul minim la nivel de ramura mass-media, sporurile, precum si drepturile profesionale au ramas neschimbate. Au fost pastrate urmatoarele prevederi: Salariul minim pe ramura mass-media trebuie sa fie egal cu salariul minim pe economie + 25 la suta inmultit cu coeficientii de ierarhizare; Sporuri de 10 la suta pentru conditii deosebite de munca (redactori, reporteri, fotoreporteri, operatorii TV si radio etc.); Sporuri pentru vechime in munca intre 5 si 25 la suta; Spor de fidelitate – 25 la suta; Spor de periclitate maxima – 200 la suta; Spor de 15 la suta pentru titlul de doctor in stiinte; Sporuri pentru ore suplimentare si pentru zile libere si sarbatori legale – 100 la suta; Clauza de mobilitate – 5 la suta; Indemnizatia de neconcurenta, care sa fie de cel putin 50 la suta din media veniturilor salariale din ultimele sase luni

Proiect de lege privind cumulul pensiilor cu salariul bugetar

Guvernul a analizat, in prima lectura, proiectul de lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor mai mari decât salariul mediu brut pe economie cu veniturile salariale, a anuntat primul-ministru Emil Boc la finalul sedintei de Guvern.

Astfel, pensionarii pentru limita de vârsta, precum si cei ai institutiilor din sistemul justitiei, apararii, ordinii publice si sigurantei nationale vor putea cumula pensia cu veniturile obtinute dintr-o functie remunerata de la bugetul de stat numai in masura in care cuantumul pensiei nu depaseste nivelul salariului mediu brut aferent anului pentru care se face plata. In cazul in care cuantumul pensiei depaseste acest nivel, persoanele care au calitatea de pensionar pot opta pentru suspendarea platii pensiei, pâna la incetarea incadrarii.

„Toti pensionarii care au o pensie sub 1693 lei vor putea cumula pensia cu salariul la stat. Cei care au pensie mai mare de 1693 lei vor trebui sa opteze intre pensie si salariu”, a explicat primul-ministru. ªeful Executivului a precizat ca proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului dupa ce va fi avizat de CES si CSM.

Reglementarile incluse in actul normativ se inscriu in politica guvernamentala de reducere graduala a cheltuielilor de personal din administratia publica centrala si locala

Tichete de vacanta pentru 2009, numai daca se incadreaza in buget.Adica nu

33324Bugetarii vor beneficia în 2009 de tichete de vacanta si de tichete cadou, cu conditia încadrarii în cheltuielile aprobate cu aceasta destinatie în bugetele

institutiilor respective, au declarat astazi reprezentantii sindicatelor, dupa întâlnirea cu Guvernul.

“La solicitarea noastra au fost introduse tichetele de vacanta si tichetele cadou. Toate institutiile publice pot sa acorde tichete în cursul anului, respectând prevederile bugetare ale fiecarei institutii”, a declarat presedintele CNSLR Fratia, Marius Petcu, la finalul discutiilor de la Palatul Victoria.

Petcu a spus ca bugetarii cu salarii mici si medii ar putea primi o indexare de 5% la salariu în 2009, dar precizeaza ca procentul este “negociabil” din punctul de vedere al sindicatelor. Salariile care vor fi indexate sunt, din punctul de vedere al Executivului, cele de 1.000 – 1.200 de lei, dar sindicatele au cerut ca plafonul luat în calcul sa fie salariul mediu net, a precizat Petcu.

Sursa: RTV

Peste 158.000 de români vor iesi la pensie la 60 de ani

11139

Banca Mondiala a recomandat României sa majoreze vârsta de pensionare pâna la 70 de ani (pentru barbati) pâna în anul 2050, pentru a mai reduce presiunile la

care este supus bugetul public de pensii. Cu toate astea, românii pot iesi la pensie la 60 de ani, având în acelasi timp venituri decente. Pentru asta însa trebuie sa adere la un fond de pensii facultative (pilonul III). “Oamenii vor în mod firesc sa nu munceasca pâna la vârste prea înaintate, pentru a se putea bucura mai mult timp de rezultatele eforturilor lor. Este firesc sa îsi doreasca sa iasa la pensie la 60 de ani, nu la 70.

Solutia exista, mai ales pentru tinerii de azi: economisiti în sistemul de pensii private facultative timp de 20-30-40 de ani câte 10-15% din venitul lunar si va veti putea permite sa va pensionati chiar si la 60 de ani”, a comentat Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
 
Analizele fondurilor de pensii private arata ca daca economisiti câte 100 de euro pe luna, timp de 20 de ani, iar fondul de pensii la care ati aderat are un randament mediu de 8%, în final în contul dumneavoastra se va acumula suma de 58.000 de euro. Aceasta înseamna ca veti primi o pensie lunara de peste 470 de euro, daca pensia va fi platita timp de 20 de ani.

Sursa: Cotidianul

Mulţi judecători vor la pensie

Un singur judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut de rezolvat, anul trecut, 1063 de dosare, o cifră ameţitoare dacă ne raportăm la media europeană. Spre exemplu, în Germania, un judecător de la Curtea

Supremă, cu atribuţii asemănătoare, a avut de rezolvat de 10 ori mai puţine dosare.

Un raport al Consiliului Superior al Magistraturii arată că sistemul judiciar românesc suferă din cauza lipsei de personal. Judecătorii sunt puţini, dosarele multe, aşa că procesele devin tot mai lungi. Totodată, speriaţi de faptul că odată cu legea Predoiu nu vor mai putea ieşi la pensie anticipat decât după 25 de ani de muncă, tot mai mulţi magistraţi cer să iasă din activitate. Anul trecut, au fost peste 150 de pensionări, iar în 2009 ritmul este crescător.

Preşedintele Traian Băsescu susţine că mass-media au o parte de vină pentru exodul magistraţilor. În urmă cu o lună, prezent la şedinţa CSM, şeful statului a spus că jurnaliştii nu se pricep la justiţie, iar atacurile lor generalizate strică imaginea sistemului judiciar.

„Atacarea generalizată a sistemului, pentru cazuri care nu plac nimănui, judecători, judecători cu experienţă, procurori cu experienţă, îi face pe unii să îşi părăsească meseria prin pensionare”, a declarat Traian Băsescu la şedinţa CSM din 26 februarie 2009.

 

realitatea

Legea unica a salarizarii va fi adoptata pana in decembrie 2009

3333334

Seful guvernului a precizat ca trebuie ajustate cheltuielile din PIB. “Ca sa ajustam 1,1% din PIB, o sa reducem cheltuielile in ceea ce priveste achizitionarea

de autoturisme, o sa reducem salariile bugetarilor de lux, am redus deja salariile lor de la 30.000 de euro pe luna la maxim 3000 de lei pe luna dar mai lucram la o lege unica a salarizarii”, a declarat Emil Boc. El a spus ca Guvernul intentioneaza sa comaseze masurile anuntate ca alternative de presedintele Traian Basescu si ministrul Muncii, Marian Sarbu.

“Vom comasa si vom reduce din agentiile guvernamentale pentru a atinge ajustarea de 1,1% din PIB. In ceea ce priveste propunerile FMI, eu sunt de acord si cu reducerea cu 5% a numarului functionarilor publici, dar si cu inghetarea salariilor”, a spus Emil Boc. Premierul a aratat ca cele mai multe reduceri de cheltuieli si concedierile vor fi facute la nivelul ministerelor si al agentiilor sau al institutiilor aflate direct in subordinea Guvernului, astfel ca o serie dintre acestea vor fi comasate sau desfiintate. Premierul nu a spus care categorie de venituri va fi ajustata in curand.

“Am depus deja o initiatva pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Nu este o teza noua, este o opinie pe care am dezbatut-o cu colegii din PD-L. O sa fie eliminate si sporurile speciale ale demnitarilor, care sunt de 3 sau 4 ori mai mari ca salariul”, a explicat premierul Emil Boc strategia Guvernului de reducere a cheltuielilor.

Sursa: Romania Libera

Unde se duc romanii someri?

În acest context, care sunt alegerile pe care românii, atât cei care locuiesc în ţară, cât şi cei care sunt deja plecaţi, le mai pot face, pentru a fi siguri că vor avea un loc de muncă?

Şomajul, inevitabil pentru un milion de români

Speriaţi de riscul că şi-ar putea pierde sursele de venit, cei care sunt în continuare angajaţi au început deja să acceseze site-uri de informaţii şi forumuri prin intermediul cărora pot schimba opinii cu persoane aflate în situaţii similare. Aceştia speră să nu se numere printre cei fără locuri de muncă, dar au început să se gândească şi la alternative.

Românii care, din nefericire, au intrat în statisticile şomajului din diferite state, au ales fie să aştepte ajutorul social, care să le permită o sursă sigură de venit pentru câteva luni, fie să revină în ţară, în cazul în care contribuţiile lor anterioare, la fondul de şomaj, nu le oferă decât un ajutor infim pentru a face faţă nevoilor minime lunare.

În Italia, de exemplu, valoarea maximă a indemnizaţiei este şomaj este între 859, respectiv 1.032 de euro pentru cei care au avut un salariu brut mai mare de mare de 1.857 euro pe lună.

În Spania, ajutorul de şomaj nu depăşeşte 1.200 de euro pe lună. Aici, legislaţia prevede ca după expirarea perioadei de şomaj, statul să se mai plătească, până la 20 de luni, jumătate din valoarea indemnizaţiei.

În ceea ce priveşte piaţa de muncă din România, ANOFM oferea printr-o bursa încheiată ieri, 11.649 de posturi vacante, în diferite domenii, de la inginerie, medicină, mass-media, arhitectură, alimentaţie publică, biologie, construcţii.

Locuri de muncă în străinătate, pe câmpuri agricole şi în păduri

Însă chiar şi în acest context, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a organizat în această lună trei burse de muncă pentru cei interesaţi să lucreze în străinătate.

Prima dintre ele a avut loc pe 18 martie, în judeţul Alba, în cadrul căreia au fost oferite 70 de posturi în domeniul forestier, în Suedia.

În perioada 25-26 martie 2009, AJOFM Călăraşi a prezentat oferte pentru 850 de posturi în Spania, în domeniul agricol, mai exact, la cules de fructe.

Astăzi, la Slatina, a fost organizată o altă bursă, prin care 500 de români puteau pleca cu contract în Danemarca, la cules de fructe şi legume.

Elveţia, cea mai nouă alternativă

O altă oportunitate pentru români este piaţa muncii din Elveţia. Pe 8 februarie 2009 elveţienii au aprobat, prin referendum, un acord prin care românilor şi bulgarilor le vor fi oferite permise de muncă, limitate ca număr până în 2016, pe baza unor măsuri tranzitorii.

 

evz

 

Ce nu trebuie sa cuprinda un contract individual de munca

4444444444Desi conditiile impuse de angajator respecta litera legii, acestea pot crea dezavantaje angajatilor care, desi semneaza contractul, nu sunt pe deplin informati si constienti de urmarile fiecarei clauze stipulate.

“Cu siguranta pot spune ca avem suficiente procese in care angajatii dau in judecata angajatorii sau invers. Insa angajatilor le este foarte teama. Se multumesc daca pot pleca de la un loc de munca unde atmosfera nu le este favorabila si este foarte greu sa ii convingi ca este dreptul lor sa ceara sa le fie respectate drepturile. Nu de putine ori am vazut astfel de situatii”, a declarat, pentru Wall-Street, Andreea Lisievici, avocat in cadrul casei de avocatura Tuca, Zbarcea si Asociatii.

In ceea ce priveste clauza de neconcurenta, cea mai des intalnita restrictie este aceea care interzice angajatului sa ocupe un post la o alta companie concurenta imediat ce a plecat de la vechiul loc de munca. Potrivit legii, clauza de neconcurenta isi poate produce efectele si dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o perioada de maximum 6 luni, in cazul functiilor de executie, si de maximum doi ani pentru cei care au ocupat functii de conducere.

Ceea ce multi angajati nu stiu insa este ca daca in contractul individual de munca nu sunt stipulate clar anumite conditii, clauza poate fi declarata nula.

“Clauza de neconcurenta trebuie sa fie foarte bine precizata, in sensul ca trebuie scris clar despre ce tip de activitate prestata se discuta sau despre tipul si caracteristicile pietei in care angajatul nu are voie sa activeze. De asemenea, trebuie precizat cu acuratete care este aria geografica in care fostul angajat nu are voie sa incheie contract cu o companie competitoare. Apoi trebuie sa se specifice o perioada de timp rezonabila, cat sa ii confere angajatorului confortul ca angajatul nu pleaca la alta companie ducand cu sine know-how-ul (cunostinte) sau informatii confidentiale din companie”, a precizat Lisievici.

 

wall-street

Se va taia din sporurile bugetarilor

Ministrul Muncii a anuntat ca ordonanta privind sporurile bugetarilor nu va fi trimisa miercuri in guvern si ca vor avea loc noi negocieri cu sindicatele in 23 martie, dupa ce nici luni s-au ajuns la un acord asupra platii premiilor si a
salariilor de merit, ce costa bugetul 1,1 miliarde lei.
„Nu ne-am inteles pe salariul de merit, pe fondul de premiere, indemnizatiile de conducere si articolul 20 (din proiectul de Ordonanta de Urgenta n.r.), care da posibilitatea ordonatorilor de credite sa poata lua masuri pentru a se incadra in limitele bugetare. Forma finala a ordonantei va fi finalizata pana martea viitoare. Proiectam un text care sa reprezinte o baza pentru un sistem de salarizare unic in Romania pentru aparatul bugetar”, a declarat Marian Sarbu.

O solutie pentru iesirea din acest impas ar fi ca „sindicatele sa accepte stabilirea unor plafoane maxime pentru acordarea indemnizatiilor de merit, astfel incat ordonatorii principali de credite sa poata sa se incadreze in limitele de cheltuieli cu personalul, asa cum sunt acestea prevazute in legea bugetara anuala”, a precizat ministrul, pentru NewsIn.

In cadrul discutiilor de luni cu sindicatele, ministrul muncii le-a spus participantilor la negocieri ca acordarea de premii in acest an necesita un efort bugetar de 583 milioane lei, iar impactul financiar cauzat de plata salariilor de merit din sistemul bugetar este de 502 milioane lei.

Sursa: Wall-Street

Saptamana de lucru poate fi mai mare de 48 de ore

Dupa patru ani de discutii esuate, cei 27 de membri ai UE au cazut de acord, in noaptea de luni spre marti, in privinta derogarilor de la limita maxima de 48 de ore de lucru pe saptamana.  Revizuirea directivei asupra organizarii

timpului de lucru defineste mai bine derogarile de la plafonul de 48 de ore de lucru pe saptamana, prevazut in legislatia europeana, fara a suprima acest plafon. Potrivit acordului, patronii pot negocia individual cu angajatii lor aceste limite, a anuntat presedintia slovena a UE.

Limita orelor pe care angajatii le pot lucra saptamanal a fost considerata din punctul de vedere al sanatatii si al sigurantei. Potrivit reglementarii, in anumite conditii bine definite, europenii vor putea sa aleaga sa lucreze pana la 60 sau chiar 65 de ore saptamanal.

Perioade de lucru „inactive”

Revizuirea introduce pentru prima oara definirea „perioadelor de lucru inactive”, adica acel interval de timp in care salariatul trebuie sa fie la dispozitia angajatorului, fara a fi prezent la serviciu.

Aceste perioade vor putea sa nu mai fie contabilizate legal ca timp de lucru. Doua decizii ale justitiei europene stipuleaza ca timpul la dispozitia angajatorului trebuie sa fie calculat integral ca timp de lucru. Totusi, majoritatea statelor europene incalca aceasta regula, in special in cazul medicilor.

Sursa: Adevarul

Motive de concediere

Concedierea este desfacerea din initiativa angajatorului a contractului individual de munca pe durata nedeterminata dar si a celui pe durata determinata.

 

Se admite pentru urmatoarele motive:
– rezultatul nesatisfacator al perioadei de proba;
– lichidarea unitatii sau incetarea activitatii angajatorului persoana fizica;
– reducerea numarului sau a statelor de personal din unitate;
– constatarea faptului ca salariatul nu corespunde functiei detinute sau muncii prestate din cauza starii de sanatate in conformitate cu certificatul medical;
– constatarea faptului ca salariatul nu corespunde functiei detinute ca urmare a calificarii insuficiente confirmate prin hotarare a comisiei de atestare;
– schimbarea proprietarului unitatii in privinta conducatorului unitatii, a adjunctilor sai, a contabilului-sef;
– incalcarea repetata pe parcursul unui an a obligatiilor de munca daca anterior au fost aplicate sanctiuni disciplinare;
– absenta fara motive intemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive in timpul zilei de munca;
– prezentarea la lucru in stare de ebrietate alcoolica, narcotica sau toxica;
– savarsirea la locul de munca a unei sustrageri inclusiv in proportii mici din patrimoniul unitatii stabilite prin hotarire a instantei de judecata sau a organului de competenta caruia tine aplicarea sanctiunilor administrative;
– comiterea de catre salariatul care manuieste nemijlocit valori banesti sau materiale a unor actiuni culpabile daca acestea pot servi temei pentru pierderea increderii angajatorului fata de salariatul respectiv;
– incalcarea grava repetata pe parcursul unui an a statutului institutiei de invatamint de catre un cadru didactic;
– comiterea de catre salariatul care indeplineste functii educative a unei fapte imorale incompatibile cu functia detinuta;
– aplicarea chiar si o singura data de catre un cadru didactic a violentei fizice sau psihice fata de discipoli;
– semnarea de catre conducatorul unitatii, filialei, subdiviziunii, de catre adjunctii sai sau de catre contabilul-sef a unui act juridic nefondat care a cauzat prejudicii materiale unitatii;
– incalcarea grava chiar si o singura data a obligatiilor de munca de catre conducatorul unitatii, de catre adjunctii sai sau de catre contabilul-sef;
– prezentarea de catre salariat angajatorului la incheierea contractului individual de munca a unor documente false, fapt confirmat in modul stabilit.

Sursa: Atac

Femeile gravide nu pot fi concediate

Ati ramas insarcinata si va ganditi cu groaza ca din aceasta cauza puteti fi concediata? Marilena Balabuti, sef Birou Legislatie Contencios la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti, va spune ce prevede legea in acest sens.

 

Potrivit Codului Muncii, concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului. E bine de stiut insa ca legislatia actuala prevede anumite situatii in care e interzisa concedierea salariatilor.

Astfel, nu pot fi dati afara angajatii pe criterii de sex, orientare sexuala, varsta, nationalitate, etnie, religie, optiune politica, handicap, situatie familiala, apartenenta ori activitate sindicala sau pentru exercitarea dreptului la greva si a drepturilor sindicale.

In plus, pe langa aceste interdictii cu caracter permanent, articolul 60 din Codul Muncii prevede si situatii in care un salariat nu poate fi concediat. Iata care sunt acestea:
– pe durata efectuarii concediului de odihna;
– in timpul incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical;
– pe durata serviciului militar;
– pe durata concediului de maternitate;
– in perioada in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere.

“Nu conteaza modul in care angajatorul a luat la cunostinta de faptul ca femeia salariata este gravida (indiferent ca a comunicat gravida acest lucru, a adus un document medical din care reiese starea ei sau pur si simplu angajatorul a constatat ca e insarcinata)”, ne-a spus specialista.

Sursa: Libertatea

Vârsta de pensionare a barbatilor va ajunge la 65 de ani, în 2014, si nu în 2015

11137

O analiza a Comisiei Europene arata ca populatia României este din ce în ce mai îmbatrânita, iar numarul cotizantilor la sistemul public scade dramatic

 de la o luna la alta. Potrivit analizei facute de Comisia Europeana, raportul cotizanti – pensionari a scazut de la 3,43 în 1990 la numai 0,79 în 2003. În plus, în 2007, doar 59 la suta din populatia României avea un loc de munca, inferior mediei europene de 65 la suta.

Numarul pensionarilor a crescut si pentru ca multi au apelat la pensia anticipata, iar astfel, vârsta medie de pensionare a scazut. Sistemele de pensionare timpurie au facut ca în perioada 1990-2003 numarul pensionarilor sa fie mai mare cu 80 la suta.

Sursa: Realitatea.net

Contributiile de asigurari sociale platite de angajati si angajatori pentru conditii normale de munca vor creste cu 3,8 puncte procentuale

6668Contributiile de asigurari sociale platite de angajati si angajatori pentru conditii normale de munca vor creste cu 3,8 puncte procentuale de la 1 februarie,

 

 

 

si nu cu 3,3 puncte procentuale, cum anunta initial guvernul, potrivit proiectului bugetului asigurarilor sociale.

Astfel, contributiile cresc începând de duminica la 31,3%, de la 27,5% în decembrie 2008. Bugetul asigurarilor sociale de stat, excedentar pâna în octombrie 2008, a trecut pe deficit în noiembrie, cu un minus de 604 milioane lei. Pentru întregul an 2008, Finantele au prevazut, în schita de buget transmisa sâmbata partenerilor sociali, un deficit la bugetul de pensii de 725,8 milioane lei.

Joi, Guvernul a anuntat ca majoreaza contributiile de asigurari sociale cu 3,3 puncte procentuale, astfel încât sa revina la nivelul celor aplicate în prima parte a anului 2008.

Sursa: Cotidianul

Este legala trimiterea Instiintarii de desfiintare post pe perioada cat angajatul se afla in CM?

ART. 73 din codul muncii:
(1) Persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. c) şi d), al art. 65 şi 66 beneficiază de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile
lucrătoare.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate în temeiul art. 61 lit. d), care se află în perioada de probă.
(3) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător, cu excepţia cazului prevăzut la art. 51 alin. (2).

1). Prin urmare este legala, numai ca preavizul incepe sa curga de la data incetarii CM.
2). Contractul valabil este cel de la nivelul superior. Asa inseamna ca daca aveti contract la nivel de ramura sau grup de unitati drepturile acestuia sunt minime pentru unitatea voastra si in acelasi timp obligatorii. Daca nu aveti CCM pe ramura, CCM National se aplica tuturor angajatilor, drepturile din acesta sunt minime si obligatorii pentru toti angajatorii din Romania.
3). Decizia de concediere trebuie sa contina si lista cu locurile de munca neocupate din unitate si care se ofera salariatilor ce se disponibilizeaza.
codul muncii:
ART. 74
(1) Decizia de concediere se comunică salariatului în scris şi trebuie să conţină în mod obligatoriu:
a) motivele care determină concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de priorităţi, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai în cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de muncă disponibile în unitate şi termenul în care salariaţii urmează să opteze pentru a ocupa un loc de muncă vacant, în condiţiile art. 64.
ART. 76
Concedierea dispusă cu nerespectarea procedurii prevăzute de lege este lovită de nulitate absolută.