In conformitate cu caracterul social al dreptului muncii, ale carei dispozitii sunt directionate in sens unic spre profitul salariatilor si clauzele contractului colectiv, la fel ca si aceste dispozitii, nu constituie decat un

minimum de la care contractele individuale pot deroga doar in favoarea salariatilor.

Intr-adevar, conform art. 238 alin. 2 din Codul muncii si art. 8 alin. (3) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca².

Evident ca un asemenea contract isi produce efectele asupra celor individuale numai in masura in care clauzele sale au un caracter concret si nu unul generic³. De pilda, s-a decis intr-o speta⁴, ca o clauza generala a unui contract colectiv incheiat la nivelul unui grup de angajatori, prin care s-a stabilit obligatia partenerilor sociali de a negocia platile compensatorii nu naste un drept individual in favoarea salariatilor.

In lipsa negocierii intre angajator si salariat, instanta nu poate interveni, stabilind ce suma se cuvine fiecarui salariat concediat.
Clauzele contractului individual contrare clauzelor contractului colectiv de munca aplicabil sunt ipso jure inlocuite de acestea din urma .

Credem ca se impun unele clarificari in legatura cu acest concept de contract colectiv de munca aplicabil, mai exact de contract colectiv aplicabil intr-o unitate data.

Din analiza textelor legale rezulta ca prin contractul de munca aplicabil, intr-o unitate data, trebuie sa se inteleaga, dupa caz⁶:
• contractul colectiv de munca de la nivelul unitatii, daca s-a incheiat si exista un astfel de contract (care respecta si prevederile contractelor colective incheiate la nivelele superioare);
• contractul colectiv de munca de la nivel de ramura, daca nu exista contract colectiv la nivel de unitate si nici la nivel de grup de unitati si daca unitatea este cuprinsa in anexa la contractul respectiv (pe ramura);
• contractul colectiv de munca de la nivel de grup de unitati:
-daca nu exista contract colectiv de munca la nivel de unitate si nici la nivel de ramura⁷;
-daca nu exista contract colectiv de munca la nivel de unitate, dar exista atat la nivel de grup de unitati, cat si la nivel de ramura ,
• contractul colectiv de munca unic de la nivel national daca nu sunt incheiate contracte colective la nivel de unitate, de grup de unitati si nici la nivel de ramura.

Astfel, daca un contract colectiv prevede avantaje extra-legale, angajatorul este obligat sa le acorde salariatilor, chiar daca la nivelul unitatii sale nu a fost incheiat un contract colectiv de munca. In acest sens art. 247 din Codul muncii dispune: “In cazul in care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramura nu exista contract colectiv de munca, se aplica contractul colectiv de munca incheiat la nivel superior”.

_
¹Jean Pelissier, Alain Supiot, Antoine Jeammaud, Droit du travail, 23 edition, Dalloz, Paris, 2006, p. 926
²Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a IV-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p. 291.
³A se vedea: Liviu Pop, Teoria generala a obligatiilor, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1998, p. 107; Gheorghe Badica, Unele solutii de aplicare a Legii nr. 130/1996 privind contractele colective de munca, in „Raporturi de munca” nr. 6/1997, p. 65; lon Traian Stefanescu, lmplicatii practice ale modificarilor aduse Contractul colectiv de munca unic la nivel national, in „Raporturi de munca” nr. 5/1998, p. 45-48.
⁴Curtea de Apel Bucuresti, sectia pentru conflicte de munca si litigii de munca, dec. nr. 2170/2002, in „Revista romana de dreptul muncii” nr. 2/2003, p. 98.
⁵Jean Pelissier, Alain Supiot, Antoine Jeammaud, Droit du travail, op. cit., p. 927
⁶Ion Traian Stefanescu, Tratat teoretic si practic de drept al muncii, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p. 176-177.
⁷Faptul ca se aplica, intr-o atare situatie, contractul colectiv de la nivel de grup de unitati se explica logic: acest contract a tinut seama, la incheierea sa, de contractul colectiv de munca de la nivelul ramurii si, concomitent, este si cel mai apropiat de specificul unitatilor din grupul respectiv.

Statul nu mai are bani sa plateasca salariile ceferistilor, chiar daca premierul Emil Boc promitea acum doua luni ca bugetarii isi vor primi lefurile la timp. Zeci de mii de salariati de la CFR Marfa si CFR Infrastructura asteapta de

aproape doua saptamani sa primeasca avansul pe luna mai. Directorul general al CFR Marfa, Calin Gratian „crede” ca saptamana aceasta ceferistii isi vor primi avansul pe luna mai.

La sfarsitul lunii mai, peste 45.500 de salariati de la CFR Marfa si CFR Infrastructura ar fi trebuit sa primeasca o parte din leafa. Numai ca acest lucru nu s-a intamplat. „La sfarsitul lunii mai ar fi trebuit sa se plateasca avansurile la CFR Marfa si Infrastructura. Abia la sfarsitul saptamanii trecute, la CFR Infrastructura s-a platit jumatate din avansul pe luna mai. Acum se aude ca din cealalta jumatate se va da numai jumatate. Cei care ne conduc nu se gandesc ca oamenii au de platit rate, energia electrica, apa si alte facturi? Ceferistii mai trebuie sa si manance”, ne-a spus un salariat de la CFR Marfa. Acesta a adaugat ca in societate circula zvonul ca pe lunile iulie si august se vor primi doar 16% din lefuri. „Avem parte de cel mai prost guvern de pana acum.

gardianul

Firma nu mi-a platit compensatiile care mi se cuvin in baza CCM la nivel national (art. 78-un salariu lunar) si CCM la nivel de ramura transporturi (art. 80 – 6 salarii de baza brute).

Sa-i dau in judecata cerand anularea deciziei de concediere, motivand ca nu cuprinde platile compensatorii? Pot, in acelasi timp sa cer si obligarea firmei la plata acestor sume? Cunostintele mele cu studii juridice mi-au propus acest lucru, insa eu simt putina contradictie: daca se anuleaza decizia de concediere, in baza carui act ii obliga instanta sa-mi plateasca compensatia? Iar daca mi se incuviinteaza ceea ce de obicei se decide (plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate), asta nu ajunge la nivelul compensatiei pe care as fi primit-o daca as fi concediata legal. Reintegrare nu vreau.
Sa-i dau in judecata si sa cer numai plata compensatiilor? Mi-e teama ca ulterior o sa mi se spuna ca pentru primirea compensatiilor ar fi trebuit sa cer anularea deciziei de concediere, dar deja nu voi fi in termenul de prescpriptie

Este bine sa va adresati Casei de avocatura Coltuc

Operatorii economici stabiliti in Romania, care desfasoara activitati reglementate de legislatia in domeniul vamal si care doresc sa fie inclusi in baza de date initiala, care va fi transmisa Comisiei Europene, pot depune

cererile de atribuire a numarului de inregistrare si identificare EORI, pana la 31 martie.
Prin Ordinul nr. 691/2009, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a aprobat Normele tehnice privind inregistrarea si identificarea operatorilor economici stabiliti in Romania. Ordinul ANAF nr. 691/2009 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 106, din 20 februarie 2009.

Potrivit acestui ordin, operatorii economici care desfasoara activitati reglementate de legislatia vamala, stabiliti in Romania, pot solicita atribuirea numarului de inregistrare si identificare EORI, la autoritatea vamala.

Conform reglementarilor adoptate la nivelul Uniunii Europene, fiecare operator economic este obligat sa aiba atribuit, dupa 1 iulie 2009, un numar unic de inregistrare si identificare, denumit EORI.
Persoanele care sunt obligate sa solicite atribuirea unui numar EORI sunt:
– operatorii economici (persoanele care, in cadrul activitatilor lor profesionale, exercita activitati reglementate de legislatia vamala, cum ar fi operatiunile de import, export, tranzit, depozitare, reprezentare, precum si operatiuni prealabile sosirii/plecarii marfurilor care se introduc/scot de pe teritoriul Comunitatii);
– persoanele fizice care introduc/scot marfuri in/din Uniunea Europeana

Federatia Romana a Jurnalistilor (FRJ) MediaSind, Uniunea Nationala a Patronatului Roman (UNPR) si Patronatul Presei din Romania – Romedia au semnat, miercuri, un Act Aditional la Contractul Colectiv de Munca Unic la

nivel de Ramura Mass-Media, prin care au fost prelungite cu 24 de luni drepturile si obligatiile angajatilor si angajatorilor din mass-media, negociate in 2004.
Noul Act Aditional nr. 3 prevede obligativitatea angajatorilor de a acorda o compensatie baneasca formata din cuantumul a minimum doua salarii de baza (calculate la cuantumul salariului pe care angajatul l-a primit in ultima luna de munca) pentru persoanele disponibilizate.

In cazul in care disponibilizarile de personal vor afecta peste 10 la suta din totalul angajatilor, compensatia se ridica la trei salarii de baza. In situatia in care unui salariat ii este desfacut contractul de munca, fara sa i se acorde preaviz, atunci acesta are dreptul la inca un salariu de baza fata de celelalte compensatii.
De asemenea, documentul reglementeaza toate situatiile de accidente de munca in ramura mass-media, prevazand acordarea unor ajutoare in cazul producerii acestora.
Totodata, documentul cuprinde o prevedere potrivit careia, la concursurile pentru angajari si promovari, din comisia de examinare sa faca parte, cu drepturi depline, si un reprezentant al sindicatului sau un reprezentant al salariatilor (acolo unde nu exista sindicate).
Celelalte prevederi privind salariul minim la nivel de ramura mass-media, sporurile, precum si drepturile profesionale au ramas neschimbate. Au fost pastrate urmatoarele prevederi: Salariul minim pe ramura mass-media trebuie sa fie egal cu salariul minim pe economie + 25 la suta inmultit cu coeficientii de ierarhizare; Sporuri de 10 la suta pentru conditii deosebite de munca (redactori, reporteri, fotoreporteri, operatorii TV si radio etc.); Sporuri pentru vechime in munca intre 5 si 25 la suta; Spor de fidelitate – 25 la suta; Spor de periclitate maxima – 200 la suta; Spor de 15 la suta pentru titlul de doctor in stiinte; Sporuri pentru ore suplimentare si pentru zile libere si sarbatori legale – 100 la suta; Clauza de mobilitate – 5 la suta; Indemnizatia de neconcurenta, care sa fie de cel putin 50 la suta din media veniturilor salariale din ultimele sase luni

Guvernul a analizat, in prima lectura, proiectul de lege pentru reglementarea sistemului de cumul al pensiilor mai mari decât salariul mediu brut pe economie cu veniturile salariale, a anuntat primul-ministru Emil Boc la finalul sedintei de Guvern.

Astfel, pensionarii pentru limita de vârsta, precum si cei ai institutiilor din sistemul justitiei, apararii, ordinii publice si sigurantei nationale vor putea cumula pensia cu veniturile obtinute dintr-o functie remunerata de la bugetul de stat numai in masura in care cuantumul pensiei nu depaseste nivelul salariului mediu brut aferent anului pentru care se face plata. In cazul in care cuantumul pensiei depaseste acest nivel, persoanele care au calitatea de pensionar pot opta pentru suspendarea platii pensiei, pâna la incetarea incadrarii.

„Toti pensionarii care au o pensie sub 1693 lei vor putea cumula pensia cu salariul la stat. Cei care au pensie mai mare de 1693 lei vor trebui sa opteze intre pensie si salariu”, a explicat primul-ministru. ªeful Executivului a precizat ca proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere si adoptare Parlamentului dupa ce va fi avizat de CES si CSM.

Reglementarile incluse in actul normativ se inscriu in politica guvernamentala de reducere graduala a cheltuielilor de personal din administratia publica centrala si locala

Banca Mondiala a recomandat României sa majoreze vârsta de pensionare pâna la 70 de ani (pentru barbati) pâna în anul 2050, pentru a mai reduce presiunile la

care este supus bugetul public de pensii. Cu toate astea, românii pot iesi la pensie la 60 de ani, având în acelasi timp venituri decente. Pentru asta însa trebuie sa adere la un fond de pensii facultative (pilonul III). “Oamenii vor în mod firesc sa nu munceasca pâna la vârste prea înaintate, pentru a se putea bucura mai mult timp de rezultatele eforturilor lor. Este firesc sa îsi doreasca sa iasa la pensie la 60 de ani, nu la 70.

Solutia exista, mai ales pentru tinerii de azi: economisiti în sistemul de pensii private facultative timp de 20-30-40 de ani câte 10-15% din venitul lunar si va veti putea permite sa va pensionati chiar si la 60 de ani”, a comentat Crinu Andanut, presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
 
Analizele fondurilor de pensii private arata ca daca economisiti câte 100 de euro pe luna, timp de 20 de ani, iar fondul de pensii la care ati aderat are un randament mediu de 8%, în final în contul dumneavoastra se va acumula suma de 58.000 de euro. Aceasta înseamna ca veti primi o pensie lunara de peste 470 de euro, daca pensia va fi platita timp de 20 de ani.

Sursa: Cotidianul

În acest context, care sunt alegerile pe care românii, atât cei care locuiesc în ţară, cât şi cei care sunt deja plecaţi, le mai pot face, pentru a fi siguri că vor avea un loc de muncă?

Şomajul, inevitabil pentru un milion de români

Speriaţi de riscul că şi-ar putea pierde sursele de venit, cei care sunt în continuare angajaţi au început deja să acceseze site-uri de informaţii şi forumuri prin intermediul cărora pot schimba opinii cu persoane aflate în situaţii similare. Aceştia speră să nu se numere printre cei fără locuri de muncă, dar au început să se gândească şi la alternative.

Românii care, din nefericire, au intrat în statisticile şomajului din diferite state, au ales fie să aştepte ajutorul social, care să le permită o sursă sigură de venit pentru câteva luni, fie să revină în ţară, în cazul în care contribuţiile lor anterioare, la fondul de şomaj, nu le oferă decât un ajutor infim pentru a face faţă nevoilor minime lunare.

În Italia, de exemplu, valoarea maximă a indemnizaţiei este şomaj este între 859, respectiv 1.032 de euro pentru cei care au avut un salariu brut mai mare de mare de 1.857 euro pe lună.

În Spania, ajutorul de şomaj nu depăşeşte 1.200 de euro pe lună. Aici, legislaţia prevede ca după expirarea perioadei de şomaj, statul să se mai plătească, până la 20 de luni, jumătate din valoarea indemnizaţiei.

În ceea ce priveşte piaţa de muncă din România, ANOFM oferea printr-o bursa încheiată ieri, 11.649 de posturi vacante, în diferite domenii, de la inginerie, medicină, mass-media, arhitectură, alimentaţie publică, biologie, construcţii.

Locuri de muncă în străinătate, pe câmpuri agricole şi în păduri

Însă chiar şi în acest context, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a organizat în această lună trei burse de muncă pentru cei interesaţi să lucreze în străinătate.

Prima dintre ele a avut loc pe 18 martie, în judeţul Alba, în cadrul căreia au fost oferite 70 de posturi în domeniul forestier, în Suedia.

În perioada 25-26 martie 2009, AJOFM Călăraşi a prezentat oferte pentru 850 de posturi în Spania, în domeniul agricol, mai exact, la cules de fructe.

Astăzi, la Slatina, a fost organizată o altă bursă, prin care 500 de români puteau pleca cu contract în Danemarca, la cules de fructe şi legume.

Elveţia, cea mai nouă alternativă

O altă oportunitate pentru români este piaţa muncii din Elveţia. Pe 8 februarie 2009 elveţienii au aprobat, prin referendum, un acord prin care românilor şi bulgarilor le vor fi oferite permise de muncă, limitate ca număr până în 2016, pe baza unor măsuri tranzitorii.

evz

O analiza a Comisiei Europene arata ca populatia României este din ce în ce mai îmbatrânita, iar numarul cotizantilor la sistemul public scade dramatic

 de la o luna la alta. Potrivit analizei facute de Comisia Europeana, raportul cotizanti – pensionari a scazut de la 3,43 în 1990 la numai 0,79 în 2003. În plus, în 2007, doar 59 la suta din populatia României avea un loc de munca, inferior mediei europene de 65 la suta.

Numarul pensionarilor a crescut si pentru ca multi au apelat la pensia anticipata, iar astfel, vârsta medie de pensionare a scazut. Sistemele de pensionare timpurie au facut ca în perioada 1990-2003 numarul pensionarilor sa fie mai mare cu 80 la suta.

Sursa: Realitatea.net

Contributiile de asigurari sociale platite de angajati si angajatori pentru conditii normale de munca vor creste cu 3,8 puncte procentuale de la 1 februarie,

si nu cu 3,3 puncte procentuale, cum anunta initial guvernul, potrivit proiectului bugetului asigurarilor sociale.

Astfel, contributiile cresc începând de duminica la 31,3%, de la 27,5% în decembrie 2008. Bugetul asigurarilor sociale de stat, excedentar pâna în octombrie 2008, a trecut pe deficit în noiembrie, cu un minus de 604 milioane lei. Pentru întregul an 2008, Finantele au prevazut, în schita de buget transmisa sâmbata partenerilor sociali, un deficit la bugetul de pensii de 725,8 milioane lei.

Joi, Guvernul a anuntat ca majoreaza contributiile de asigurari sociale cu 3,3 puncte procentuale, astfel încât sa revina la nivelul celor aplicate în prima parte a anului 2008.

Sursa: Cotidianul

a) pe durata incapacităţii temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii;

b) pe durata concediului pentru carantină;

c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoştinţă de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;

d) pe durata concediului de maternitate;

e) pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani;

f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;

g) pe durata îndeplinirii serviciului militar;

h) pe durata exercitării unei funcţii eligibile într-un organism sindical, cu excepţia situaţiei în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară gravă sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârşite de către acel salariat;

i) pe durata efectuării concediului de odihnă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.”

Art. de mai jos este din ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă:

„Art. 21 – (1) Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:

a) salariatei prevăzute la art. 2 lit. c) – e) (vezi mai jos ce inseamna), din motive care au legătură directă cu starea sa;

b) salariatei care se află în concediu de risc maternal;

c) salariatei care se află în concediu de maternitate;

d) salariatei care se află în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani;

e) salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.

(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se extinde, o singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei în unitate.

(3) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii.”

Salariata prevăzuta la art. 2 lit. c) – e):

„Art. 2 – În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos sunt definite după cum urmează:

a) protecţia maternităţii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la locurile lor de muncă;

b) locul de muncă este zona delimitată în spaţiu, în funcţie de specificul muncii, înzestrată cu mijloacele şi cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai mulţi executanţi, cu pregătirea şi îndemânarea lor, în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii corespunzătoare, din care se obţine un venit în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;

c) salariata gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;

d) salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;

e) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
f) dispensa pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultaţiilor şi examenelor prenatale pe baza recomandării medicului de familie sau a medicului specialist;

g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligaţia să îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcină şi lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;

h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c) – e) pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fătului ori a copilului lor.”

www.coltuc.ro

Art. 267 – (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nici o măsură, cu excepţia celei prevăzute la art. 264 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.

(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.

(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancţionarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe care le consideră necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Art. 268 – (1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;

e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;

f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.

(3) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.

(4) Comunicarea se predă personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa comunicată de acesta.

(5) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.”

www.coltuc.ro

Prima pensie privata din Romania a fost platita la sfarsitul saptamanii trecute, cand un angajat care s-a pensionat mai devreme a incasat suma

integrala care s-a acumulat in contul sau de la fondul de pensie obligatorie (pilonul II) la care a contribuit, potrivit Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Daca luam in considerare o contributie medie de 8 euro la nivelul pietei si o perioada de plata a acestora de opt luni (cate au trecut de la startul sistemului), rezulta ca angajatul care s-a pensionat ar fi putut primi circa 64 de euro, suma din care se scad comisioanele administratorului de fond.

Sursa: ZF

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Virgil Andreies, a spus ieri, la prezentarea bilantului Curtii de Apel Cluj, ca si-ar dori ca magistratii sa poata fi sanctionati si pentru faptele pe care le comit in afara

orelor de serviciu sau a institutiei daca prin acestea se aduc “grave prejudicii prestigiului justitiei”.

Andreies isi motiveaza dorinta prin faptul ca “ei au un statut, trebuie sa se comporte intr-un anumit fel in societate, astfel incat trebuie sa fie sanctionate astfel de derapaje, fara a intra in domeniul vietii private a magistratului”.

Guvernul a aprobat, printr-o Ordonanta de Urgenta, introducerea pensiei sociale minime garantate.Astfel, peste 800 de mii de pensionari din sistemul public vor beneficia, într-o prima etapa, de pensii sociale minime de 300 lei

 începând cu data de 1 aprilie 2009 urmând ca, începând cu luna octombrie 2009, pensia sa creasca la 350 de lei, iar numarul persoanelor care vor beneficia de acest drept va fi de peste un milion.

1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe funcţii, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.
(3) Salariaţii care cumulează mai multe funcţii sunt obligaţi să declare fiecărui angajator locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază.

Subvenţia va acoperi jumătate din salariul noilor angajaţi. “Vom subvenţiona timp de 12,5 luni salariile noilor angajaţi care provin din rândul

şomerilor ce nu şi-au găsit un loc de muncă în ultimele şase luni, precum şi persoanelor care sunt unici întreţinători de familie sau care au depăşit vârsta de 50 de ani”, a declarat Marian Sârbu, ministrul Muncii. De asemenea, ministrul a adăugat că vor fi subvenţionate, pentru aceeaşi perioadă, şi jumătate din salariile noilor angajaţi care provin din comunităţi rome sau nu au studii medii şi calificări.

atac

Ministerul Muncii , Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale si Agentia pentru Prestatii Sociale a municipiului Bucuresti au semnat un protocol de colaborare cu DGASPC-urile din sectoarele 1, 3, 4 si 6.  Protocolul este

valabil in perioada 3 februarie – 30 iunie 2009.

Documentele pentru recalcularea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului sunt doar preluate si inregistrate de catre DGASPC si sunt transmise Agentiei pentru Prestatii Sociale a municipiului Bucuresti, institutie care asigura prelucrarea datelor si comunicarea cu beneficiarii.

Sociala Alba fata de hotararea judecatoareasca prin care i s-a dat castig de cauza mamei care reclama statul ca ii plateste indemnizatie doar pentru un singur copil, desi are tripleti, informeaza Mediafax.
Danciu, care s-a reprezentat singura, a spus ca decizia instantei supreme prin care ea a castigat

procesul cu statul este una corecta.
La iesirea din sala de judecata, Ionela Danciu a spus ca „greul nu a trecut inca”, precizand ca institutia cu care se judeca a facut si o cerere de revizuire a deciziei prin care ea a castigat. Aceasta cerere se va judeca la instanta suprema in 27 ianuarie 2009.
In respectiva cerere de revizuire, Directiei de Munca si Incluziune Sociala Alba arata ca, la solutionarea cauzei pe fond, trebuia citat si Guvernul Romaniei.
O femeie din Aiud, judetul Alba, a castigat, in 9 octombrie, la un complet de trei judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procesul cu Directia de Munca si Protectie Sociala Alba, pe care o actionase in judecata pentru ca are tripleti, dar primeste indemnizatie pentru un singur copil.

Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

Planul trebuie să cuprindă măsuri şi acţiuni eşalonate pe întreaga perioadă, astfel încât, până cel târziu la data de 31 decembrie 2009, locurile de muncă să se încadreze în condiţii normale. De asemenea, planul de prevenire şi protecţie trebuie să conţină atât măsurile rămase restante cât şi alte măsuri necesare normalizării condiţiilor de muncă.

Hotărârea adoptată stabileşte şi alte documente necesare pentru reînnoirea avizului, respectiv:
ü raport medical întocmit de medicul de medicina muncii privind starea de sănătate a lucrătorilor expuşi la noxele fizico-chimice şi agenţi biologici, care au determinat încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, pentru perioada cuprinsă între data reînnoirii şi data de 31 decembrie 2008.
ü dovada depunerii la casele teritoriale de pensii a documentului prin care s-a obţinut reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite şi a listei cuprinzând categoriile profesionale care lucrează în aceste locuri de muncă până la data de 31 decembrie 2008.

Până în prezent, reînnoirea avizului se făcea doar pe baza solicitării de reînnoire a avizului, a buletinelor de determinări de noxe profesionale şi a planului de prevenire şi protecţie revizuit.

Potrivit hotărârii, aceste documentele pot fi depuse la inspectoratul teritorial de muncă în termen de maximum 60 de zile de la data solicitării de reînnoire a avizului, ci nu în termen de maximum 120 de zile, aşa cum prevedea HG nr. 246/2007.

Perioada cuprinsă între 31 decembrie 2008 şi data reînnoirii avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, după caz, diferenţa dintre cota de contribuţie de asigurări sociale pentru condiţii deosebite de muncă şi cea declarată de către aceştia.

O altă prevedere stabileşte că locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale încadrate în grupele I si a-II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 sunt considerate activităţi desfăşurate în condiţii deosebite. Excepţie fac activităţile care, conform Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, sunt prevăzute ca fiind activităţi desfăşurate în locuri de muncă în condiţii speciale.

Potrivit hotărârii adoptate în şedinţa de ieri, după trecerea a 6 luni de la prelungirea termenului, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, împreună cu autorităţile competente, va elabora un raport privind realizarea măsurilor pentru reînnoirea avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite.

NOTE:

Prin HG nr.246/2007, perioada de valabilitate a avizelor reînnoite a fost fixată pentru data de 31 decembrie 2008, însă s-a constatat că numeroşi angajatori sunt în curs de realizare a programelor de normalizare a condiţiilor de muncă.

În prezent, situaţia locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite este:

– număr de societăţi ce deţin aviz de încadrare în condiţii deosebite – 427;

– număr de locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite – 3021;

– număr de lucrători încadraţi în condiţii deosebite – 75843.

Sursa : EuroAvocatura.ro

Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe

Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe

Cei mai mulţi dintre patronii români nu se aşteaptă să facă angajări în primul trimestru al anului care vine şi apreciază că în 2009 perspectiva de angajare va fi negativă.Potrivit studiului prezentat de firma de recrutare Manpower privind perspectivele angajării de forţă de muncă, 58% dintre angajatorii din

toate regiunile nu sunt deloc optimişti şi estimează că numărul angajărilor în România va continua să scadă şi în primele luni ale anului viitor.

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 750 de angajatori din 10 sectoare de activitate şi opt regiuni.
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/831756/Patronii-nu-mai-fac-angajari/

Concedierea pentru indisciplina
Exercitarea dreptului la munca, consacrat legal presupune incheierea unui contract de munca si incadrarea persoanei in cauza, intr-un colectiv de munca din unitatea respectiva.

 
Ca membru al colectivului acceptat, persoana angajata are drepturi [ art. 39 alin. (1) Codul Muncii], dar si obligatii [art. 39 alin. (1) Codul Muncii] care pune accent deosebit pe realizarea sarcinilor de serviciu [art. 39 (2) lit. a)] pe respectarea normelor de comportare la locul de munca [ art. 39 alin. 2) lit. b), c)], dar si pe respectarea secretului de serviciu si pe obligatia de fidelitate.
Aceste prevederi normative sunt relevante pentru desfiintarea contractului individual de munca, deoarece fapta ilicita savarsita de angajat denumita abatere disciplinara se califica ca atare prin raportarea la conduita prescrisa de legiuitor. Organizarea si desfasurarea in conditii optime a productiei presupune elaborarea de catre aunitate a unui ansamblu de masuri care sa conduca la realizarea disciplinei si ordinii in unitate.
Personalul angajat are obligatia integrarii in colectiv, dar cu respectarea constienta a normelor de comportare permise pentru indeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.
Desfacerea disciplinara a contractului de munca pentru incalcarea cu vinovatie a obligatiilor de serviciu si a normelor de comportare a fost considerata o masura cu caracter de exceptie, extrema, care trebuie sa intervina numai in sistemul in care mentinerea contractului de munca a persoanei in cauza, ar avea consecinte negative asupra disciplinei muncii uneori cu repercursiuni negative asupra realizarii sarcinilor de serviciu.
Disciplina muncii, ca institutie juridica a dreptului muncii, cuprinde totalitatea normelor juridice care stabilesc obligatiile de munca ale persoanelor incadrate, modul de indeplinire a acestor obligatii, a indatoririlor de serviciu, precum si raspunderea celor vinovati de savarsirea unor abateri.
In acest context, instanta noastra a statuat ca masura desfacerii contractului de munca fiind „prea grava” pentru ca vizeaza un drept fundamental al oamenilor, ca fiind luata cu usurinta.
Concedierea pentru indisciplina este cea mai grava forma de concediere, poate afecta pe termen lung reputatia in munca a salariatului.
Este reglementata in art. 61 lit. a) Codul Muncii. Intervine cand salariatul a savarsit o abatere disciplinara grava sau mai multe abateri usoare de la normele legale privind disciplina muncii, de la regulile din Regulamentul de ordine interioara din Contractul colectiv de munca sau abateri de la ordinile sau sarcinile angajatorului.
Persoana incadrata in munca trebuia sa savarseasca cel putin doua abateri disciplinare la momente relativ apropiate, prin care sa se incalce obligatiile de munca, ce cuprind atat sarcinilede serviciu cat si normele de comportare la locul de munca, iar abaterile disciplinare sa prezinte o anumita gravitate incat mentinerea si respectiv continuarea raportului juridic de munca nu se mai justifica.
Pentru desfacerea contractului de munca este suficienta savarsirea unei singure abateri de catre persoana angajata, dar pentru care, prin dispozitie legala, s-a precizat in mod expres, desfacerea contractului de munca, de exemplu, refuzul nejustificat de a executa delegarea sau detasarea legal ordonata.
Apreciem ca in cazul in care nu exista o dispozitie legala in acest sens, oricat de grava ar fi fost abaterea, este greu sa se accepte dreptul angajatorului de a dispune desfacerea contractului de munca.
Delimitarea clara a motivelor ce determina desfacerea disciplinara si respectiv pentru necorespundere profesionala a contractului de munca se realizeaza prin aplicarea diferentiata a art. 61. Potrivit art. 263 Codul Muncii abaterea disciplinara reprezinta incalcarea cu vinovatie de catre salariati indiferent de functia ce o ocupa- a obligatiilor de munca, inclusiv a normelor de comportare.
Pentru intelegerea notiunii de abatere disciplinara se impun cateva precizari legate de elementele structurale pe care trebuie sa le indeplineasca in mod cumulativ orice forma a raspunderii juridice, implicit raspunderea disciplinara.
Concedierea pentru indisciplina intervine ca masura extrema in ipoteza in care salariatul incalca disciplina muncii.
Abaterea disciplinara este o actiune/inactiune savarsita cu vinovatie de salariat prin care se incalca normele legale aplicabile raportului juridic de munca in concret legale aplicabile raportului juridic de munca in concret analizat.
Angajatorul are obligatia de a preciza care sunt faptele ce constituie abateri disciplinare pentru relatiile de munca in favoarea salariatului.
Gravitatea unei abateri disciplinare poate fi calificata de angajator prin Regulamentul de ordine interioara sau prin dispozitii negociate ale Contractului colectiv de munca.

Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale, institutiile din sectorul bugetar, unitatile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care incadreaza personal pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub

forma tichetelor cadou si a tichetelor de cresa.

Norme metodologice:
1.1. Fac parte din categoria angajatorilor prevazuti la art. 1 din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, denumita in cuprinsul prezentelor norme metodologice angajatori:
a) regiile autonome, societatile si companiile nationale, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate;
b) institutiile din sectorul bugetar, definite de legea privind finantele publice si de legea privind finantele publice locale, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii;
c) institutiile financiare si institutiile de credit;
d) organizatiile cooperatiste, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile nonprofit, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane;
e) persoanele fizice care incadreaza personal pe baza de contract individual de munca.
1.2. Tichetele cadou si tichetele de cresa sunt bilete de valoare.
1.3. Imprimatul reprezentand tichetul cadou si tichetul de cresa se emite pe suport hartie pe care se imprima valoarea nominala si elementele obligatorii care asigura circulatia acestuia in conditii de siguranta.
1.4. Evidenta circulatiei tichetelor cadou si a tichetelor de cresa se tine la valoarea nominala imprimata pe tichet.
1.5. Modelul tichetului cadou si a tichetului de cresa, cu elementele minime obligatorii care se imprima pe acesta, este prevazut in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.

Legea nr. 193/2006
Art. 2
(1) Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale.

Norme metodologice:
2.1. Activitatile si destinatiile prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, sunt generatoare de cheltuieli care se incadreaza in prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
2.2. Angajatorii pot utiliza tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, in limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a acestor tichete, prevazute in bugetele proprii, aprobate potrivit legii, in pozitii distincte de cheltuieli, denumite tichete cadou. In acest caz, regimul fiscal aplicabil contravalorii nominale a tichetelor cadou acordate de angajatori este cel stabilit prin dispozitiile Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cheltuielile efectuate de contribuabili.
2.3. Angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare, in baza unui raport de munca reglementat de Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de o lege speciala, pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuielile sociale. Angajatorii acorda angajatilor proprii tichete cadou, in limita sumei prevazute in bugetul de venituri de cheltuieli aprobat potrivit legii, intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita îTichete cadou“ pentru cheltuieli sociale.
2.4. Potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) si ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, angajatii din cadrul unitatilor prevazute la art. 1 din aceasta lege, care beneficiaza de tichete cadou, pot beneficia si de tichete de cresa. Acordarea tichetelor cadou nu exclude acordarea concomitenta si a tichetelor de cresa pentru acelasi angajat.
2.5. Suma individuala sub forma tichetelor de cresa se acorda, conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 3 ani si se asigura integral din costuri de catre angajator.

Legea nr. 193/2006
Art. 4
(2) Tichetele de cresa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar si, potrivit prezentei legi, pentru celelalte categorii de angajatori, in limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.

Norme metodologice:
3.1. Institutiile din sectorul bugetar, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, exclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii, acorda tichete de cresa, in limita sumelor destinate acoperirii nominale a tichetelor de cresa prevazute intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita „Tichete de cresa” in bugetele de venituri si cheltuieli proprii aprobate potrivit legii, potrivit prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale la articolul bugetar „Tichete de cresa”.
3.2. Pentru celelalte categorii de angajatori, inclusiv pentru institutiile din sectorul bugetar care se finanteaza integral din venituri proprii, tichetele de cresa se acorda in limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de cresa prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli aprobate potrivit legii, intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita „Tichete de cresa”.
3.3. La determinarea sumelor destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de cresa se iau in calcul: valoarea lunara a tichetului de cresa, numarul de angajati care vor beneficia de tichete de cresa si numarul de luni aferent perioadei pentru care se acorda aceste tichete.

Legea nr. 193/2006
Art. 5
(1) Tichetele cadou si tichetele de cresa se emit de catre unitatile cu activitate specializata in domeniul care face obiectul prezentei legi, denumite in continuare unitati emitente.

Norme metodologice:
4.1. Unitatile emitente cu activitate specializata sunt persoane juridice infiintate in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care desfasoara activitate de emitere a tichetelor cadou si a tichetelor de cresa si care asigura circulatia acestora in conditii de siguranta, in baza autorizatiei de functionare, acordata de Ministerul Finantelor Publice, potrivit criteriilor elaborate in conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
4.2. In vederea desfasurarii activitatii prevazute la pct. 4.1, unitatea emitenta incheie direct, potrivit art. 8 din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, contracte pentru prestarea serviciilor cu crese sau alte unitati educationale, precum si cu operatori economici, denumiti in continuare operatori economici afiliati. Operatorii economici care pot fi afiliati la reteaua utilizata de unitatile emitente sunt cei care desfasoara activitati care fac posibila utilizarea tichetelor conform prevederilor Legii nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare.

Legea nr. 193/2006
Art. 6
Fiecare tichet cadou sau tichet de cresa este valabil numai daca are inscris numarul sub care a fost inseriat de catre unitatea emitenta si daca cuprinde cel putin urmatoarele:

Guvernul amana pentru 1 ianuarie 2010 majorarea pensiilor la grupele I si II de muncaCampeanu: Nu ar fi fost timp pentru recalcularea pensiilor intr-o perioada atat de scurtaBNS: Executivul a dat dovada de o nesimtire crasaExecutivul a amanat, joi, prin OUG Legea de majorare a pensiilor pentru grupele I

si II de munca, desi Curtea Constitutionala a precizat ca Guvernul incalca legea fundamentala prin nepunerea in practica a legii adoptate de Parlament, iar pensionarii vor primi diferenta de la 1 ianuarie 2010Putem spune ca, prin aceasta decizie, actualul guvern considera ca o astfel de masura este o solutie viabila in a reduce efectele crizei, prin a nu mai face cheltuieli bugetare suplimentare.
Cu toate acestea, ei si-au motivat hotararea prin timpul scurt pe care il au pentru a recalcula pensiile. „Legea a fost amanata cu un an pentru ca nu ar fi fost timp pentru recalcularea pensiilor intr-un timp atat de scurt. Ea se va aplica dupa ce se termina etapele de recalculare a pensiilor pentru grupele I si II, in varianta propusa de guvern, urmand ca pensionarii sa primeasca diferenta de bani potrivit noii legi de la 1 ianuarie 2010”, a declarat joi ministrul Muncii, Mariana Campeanu, potrivit NewsIn.
Reprezentantul Executivului a adaugat ca persoanele pensionate pana in anul 1990 au primit deja drepturi pe aceasta ordonanta si ca acum sunt in curs de recalculare pensiile persoanelor care au iesit din campul muncii pana in 1994. Acestea vor primi pensiile majorate din februarie 2009. „Mai sunt inca doua etape de recalculare. Aceasta ordonanta si aceasta lege au metode diferite de calcul si nu mai puteam sa le suprapunem”, a precizat Campeanu.Sindicalistii pun la zid Guvernul pentru decizia luataVicepresedintele Blocului National Sindical (BNS), Ovidiu Jurca, a acuzat foarte dur hotararea luata de Executiv in sedinta de joi, spunand ca ”gestul lor este incalificabil”, mai ales ca aceasta Ordonanta vine imediat dupa alegerile parlamentare. ”Nu pot sa spun decat ca au dat dovada de o nesimtire crasa, sa le fie rusine pentru ce au facut. O lege care trece prin toate organele competente de a o promulga, acum vin ei si o amana fara niciun motiv intemeiat. Practic, acesti oameni au fost aruncati in derizoriu, dupa ce au muncit ani de zile pentru tara asta in conditii nu grele, ci foarte grele”, a declarat, pentru Curierul National, Ovidiu Jurca. De asemenea, vicepresedintele BNS ne-a mai spus ca nu era economia romaneasca intr-o situatie foarte precara, astfel incat sa fie nevoie acum de o decizie de acest nivel si, mai mult decat atat, nu trebuiau ”sacrificati” tocmai pensionarii. ”Gestul lor este incalificabil. Nu era o urgenta in care tara huruia si trebuia data o astfel de Ordonanta, si mai ales sa fie sacrificati tocmai pensionarii. Cred ca daca era luata aceasta decizie saptamana trecuta, nu mai vedeam noi acum PNL-ul in Parlament”, a subliniat Ovidiu Jurca.Legea a fost promulgata de Curtea ConstitutionalaLegea prin care se majoreaza punctul de pensie pentru grupele I si II de munca a fost promulgata pe 25 octombrie de presedintele Basescu, dupa ce Curtea Constitutionala a considerat ca Guvernul incalca legea fundamentala prin nepunerea in practica a legii adoptate de Parlament.
Majorarea cu 50%, respectiv 25%, a punctului de pensie la categoriile I si II de munca nu instituie discriminari sau privilegii, ci se justifica pentru motive de protectie sociala, si-a motivat CCR decizia.
Mai mult, Curtea Constitutionala nu retine ca lipsa precizarii exprese a sursei de finantare, aspect invocat de Guvern in sesizarea adresata CCR, presupune, implicit, inexistenta sursei de finantare, deoarece „aceasta ar echivala cu o prezumtie fara suport constitutional, ceea ce este inadmisibil”.
Guvernul a sustinut ca, prin majorarea pensiilor pentru categoriile grele de munca, se incalca, printre altele, articolul 138, alineatul 5 din Constitutie, care prevede ca „nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare”.Basescu sustine fara rezerve mentinerea pensiilor la nivelul actualPresedintele Basescu a spus, joi, ca sustine fara rezerve mentinerea pensiilor la nivelul actual, dar, dat fiind ca anul viitor se vor aloca 1,3 mld. euro din bugetul de stat pentru plata pensiilor, asteapta responsabilitate din partea partidelor in alcatuirea programului de guvernare. „As vrea sa clarific un lucru pe care l-am afirmat in campanie si caruia nu i s-a dat un raspuns corect sau s-a cautat acoperirea prin vorbe a adevarului. Inainte de a face afirmatia vreau sa se inteleaga foarte bine ca sustin fara rezerve ceea ce, de altfel, se va intampla: mentinerea pensiilor asa cum ele se afla acum”, a spus seful statului, aratand ca, daca in acest an s-au luat de la buget 400 mil. euro pentru plata pensiilor, anul viitor se vor lua 1,3 mld. euro din bugetul de stat pentru a suplimenta banii insuficienti de la Fondul de Pensii. „Poate expresia mea in timpul campaniei, expresie care nu a convenit multora, a fost prea dura, ca este prabusit fondul de pensii. Repet, asa este, fondul de pensii nu-si mai poate achita obligatiile si luam bani din bugetul de stat”, a sustinut Basescu.
Presedintele a atras atentia asupra faptului ca Romania are deja dificultati in bugetul de stat si a precizat ca asteapta responsabilitate din partea partidelor politice in alcatuirea programului de guvernare. „In mod categoric vom beneficia, cu ghilimelele de rigoare, de o reducere a cresterii, de o scumpire a finantarii deficitului bugetar, iar din acest punct de vedere ma astept ca partidele, nu numai la consultarile cu mine, dar si in alcaturea programului sa dea dovada de responsabilitate”, a declarat presedintele.
http://www.curierulnational.ro//Economie/2008-12-08/Tariceanu+ii+sacrifica+si+pe+pensionari

Conform Codului Muncii, sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârseste o abatere disciplinară sunt următoarele: (i) avertisment scris; (ii) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăsi 10 zile lucrătoare1); (iii)

retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăsi 60 de zile; (iv) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%; (v) reducerea salariului de bază si/sau, după caz, a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10% si (vi) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Orice sancţiune disciplinară, inclusiv concedierea, se dispune printr-o decizie scrisă, emisă în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data luării la cunostinţă despre săvârsirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârsirii faptei.
Pentru a stabili vinovăţia salariatului si, în funcţie de gravitatea faptei comise, sancţiunea aplicabilă, angajatorul este obligat ca, înainte de aplicarea sancţiunii, să efectueze o cercetare disciplinară prealabilă. Cercetarea disciplinară prealabilă va trebui efectuată înăuntrul termenului precizat anterior.
În conformitate cu dispoziţiile Codului Muncii, efectuarea cercetării disciplinare nu ar fi obligatorie în cazul în care sancţiunea aplicabilă este avertismentul scris.  
Contractul colectiv de muncă unic aplicabil la nivel naţional nu face însă o asemenea distincţie, ci prevede că, „sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio sancţiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile

http://www.sfin.ro/articol_12887/desfacerea_contractului_de_munca_pe_motive_disciplinare.html

Executivul s-ar putea confrunta din nou cu o ordonanta contestata la Curtea Constitutionala a României (CCR), asa cum a fost în cazul amânarii legii de majorare a salariilor profesorilor cu 50%.Sindicatele pensionarilor vor decide saptamâna aceasta cum anume vor contesta ordonanta prin

care legea de majorare a pensiilor celor din grupele I si a II-a de munca a fost amânata cu un an, pâna la 1 ianuarie 2010.

Sursa: Cotidianul

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Guvernul a decis, ieri, prin ordonanţă de urgenţă, să amâne termenul de intrare în vigoare a legii de majorare a pensiilor pentru grupele I şi a II-a de muncă, promulgată de preşedintele Traian Băsescu după ce actul normativ a fost atacat de Executiv la Curtea Constituţională

„Ordonanţa de urgenţă amână data de la care se aplică legea de majorare a pensiilor pentru grupele I şi a II-a de muncă până când vor fi parcurse cele patru etape de calculare, urmând ca ulterior să fie plătite doar diferenţele”, a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. Proiectul de ordonanţă prevede ca legea să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2010, cu un an mai tårziu decât stabileşte legea promulgată de şeful statului.

http://www.interesulpublic.ro/04-12-2008/Tariceanu-a-dat-teapa-pensionarilor.html

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008 a fost publicata Legea nr. 263/2008 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor. Sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii, in acest sistem, persoanele

fizice cu varsta intre 16 si 63 de ani, cetateni romani cetateni ai altor state sau apatrizi, pe perioada cat au domiciliul sau resedinta in Romania, in mediul rural si membrii de familie ai acestora, care indeplinesc una sau mai multe din urmatoarele conditii: 
– detin, sub orice titlu, terenuri agricole in exploatare sau sunt proprietari de terenuri forestiere, exploatari piscicole, animale, stupi de albine
– desfasoara activitati agricole in gospodaria proprie, precum si activitati private nesalarizate in domeniul agricol, forestier, zootehnic, piscicol, apicol, sericicultura si altele
– sunt membre ale societatilor agricole sau ale altor forme de asociere din agricultura.
 
Asigurarea se realizeaza in baza declaratiei de asigurare, care se depune in termen de 30 de zile de la data incadrarii intr-una dintre situatiile mentionate mai sus. in declaratie se inregistreaza unitatea de contributie lunara corespunzatoare contributiei lunare individuale pe care persoana se obliga sa o achite in anul urmator. 

Prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru pierderea totala a veniturilor realizate din agricultura ca urmare a batranetii, invaliditatii sau decesului. 

Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de pensii, indemnizatii, ajutoare si alte tipuri de prestatii. 

Legea va intra in vigoare la 1 ianuarie 2010.
 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Cf. art 10 din Legea nr 22/1969 , stipuleaza ca angajatorul poate solicita pt angajarea unei persoane in functia de gestionar , poate pretinde acestuia , 2 feluri de garantii :

-garantie in numerar , o suma de bani care sa reprezinte echivalentul a trei salarii , suma care trebuie depusa de gestionar odata cu semnarea contractului individual de munca , fie angajatorul poate retine din salariu o suma reprezentand garantie materiala , nu mai mult de 10% din salariu si nu peste echivalentul a trei salarii ; aceste sume se vor depune la banca sau la cec , unde se va crea un cont ( depozit ) pe numele salariatului caruia i s-a retinut garantia .

Capacitatea deplina de a incheia un contract de munca se dobandeste la implinirea varstei de 16 ani . Prin exceptie pt anumite functii ( posturi ) capacitatea deplina de a incheia un contract de munca se dobandeste numai la varsta de 18 ani ( gestionari ), 20 ani ( domeniul silvic ).

Varsta minima de incadrare in munca este de 15 ani ,  potrivit Constitutiei . Intre 15 si 16 ani , persoana dispune de o capacitate restransa de a se incadra in munca, respectiv se poate incadra numai cu incuviintarea parintilor sau a tutorilor si in munci potrivite pt dezvoltarea fizica , aptitudinile si cunostiintele lor.

Incuviintarea trebuie data de ambii parinti ( cu exceptia cazului cand unul dintre ei este decazut din drepturile parintesti , pus sub interdictie sau se afla in neputinta , din orice imprejurare , de a-si manifesta vointa ).
Incuviintarea parintilor  , pentru tanarul intre 15 si 16 ani , trebuie sa fie prealabila sau cel mult concomitenta inchieierii contr de munca, speciala ( sa vizeze un anumit contract ) si expresa ( sa aiba o forma clara, precisa ) . Lipsa incuviintarii antreneaza nulitatea absoluta a contractului de munca ; este insa o  nulitate remediabila.

Pensia pentru limita de varsta constituie o prestatie de asigurari sociale, care se acorda la implinirea unei anumite varste, pe tot restul vietii beneficiarului. Conditiile pensionarii pentru limita de varsta sunt prevazute in Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificata ulterior in mod repetat.

Astfel, varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si de 65 de ani pentru barbati. Aceasta varsta va fi atinsa in martie 2015; pana atunci, varsta de pensionare si stagiul necesar pentru pensionare se modifica, din 6 in 6 luni.

Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare se va realiza esalonat, de asemenea, pana in 2015. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza, prin acelasi mecanism, pana in 2015, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si 30 de ani pentru barbati.

Angajatul, printr-o notificare scrisa, poate sa comunice angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz – de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere.

Salariatul are dreptul sa nu-si motiveze demisia, dar manifestarea sa de vointa in acest sens trebuie sa fie clara, precisa, lipsita de echivoc. Demisia trebuie semnata de salariatul in cauza, sub sanctiunea nulitatii. Demisia nu trebuie aprobata de angajator.

Beneficiarii subventiilor din bugetul asigurarilor pentru somaj sunt angajatorii care incadreaza in munca, pe perioada nedeterminata, absolventi ai institutiilor de invatamant preuniversitar si superior, autorizate sau acreditate. Prin absolvent al unei institutii de invatamant se intelege persoana care a obtinut o diploma sau un certificat de studii, in conditiile legii, in una dintre institutiile de invatamant gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat in conditiile legii

2. Conditii pentru acordarea subventiei
– sa angajeze absolventi ai ultimei promotii, ai institutiilor de invatamant preuniversitar si superior autorizate si acreditate, inregistrati in evidenta agentiei pentru ocuparea fortei de munca.

sa incadreze absolventi, pe perioada nedeterminata numai pe posturi vacante. Nu sunt considerate posturi vacante posturile care au fost reinfiintate dupa mai putin de 6 luni de la data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu pe motivul reducerii personalului.
    

Partile inteleg:
a) prin termenul de formare profesionala – orice procedura prin care o persoana dobandeste o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma, eliberate conform legii;
b) prin termenul de formare profesionala continua – procedura prin care o persoana avand deja o calificare ori o profesie, dobandeste noi competente cognitive si functionale (deprinderi);

) prin Comitete Sectoriale de Formare Profesionala – structuri de dialog social autonom care dezvolta, actualizeaza si valideaza calificarile din ramura respectiva de activitate.