Dubla cetatenie pentru nou nascut

Discutie dubla cetatenie si documente

de

Discutie dubla cetatenie si documente

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/L91xgWuKqz2

Discutie dubla cetatenie si documenteCetatenia se dobandeste:

    1. prin nastere, caz in care se iau in cansiderare doua principii:

                      a) principiul “jus sanguinis” ( legatura de sange sau dreptul stramosesc ), conform caruia copilul dobandeste cetatenia parintilor indiferent de locul nasterii;

                      b) principiul “jus soli” (prin locul nasterii sau dreptul pamintean), conform caruia copilul dobandeste cetatenia statului pe teritoriul caruia se naste, indiferent de cetatenia parintilor;

    2.prin naturalizare, caz in care cetatenia se obtine la cererea persoanei si in baza unui act al autoritatilor statului care o acorda conform legii cum ar fi de pilda, sederea  prelungita pe teritoriul unui stat sau casatoria (principiul jus matrimonii sau dreptul matrimonial).

    In practica legislativa internationala, din punct de vedere al cetateniei se intilnesc  4 categorii  diferite de persoane:

                      a) persoane fara nicio cetatenie;

                      b) persoane cu o singura cetatenie;

                      c) persoane cu doua cetatenii;

                      d) persoane cu mai multe cetatenii;


Pot avea politistii dubla cetatenie

de

Pot avea politistii dubla cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KpZtWsz5nxB

Pot avea politistii dubla cetatenie

Legea dublei cetăţenii adoptată de Guvernul de la Budapesta şi intrată în vigoare de la 1 ianuarie oferă şi românilor oportunitatea de a obţine cetăţenia Ungariei. Prevederile legii sunt permisive, ambigui şi interpretabile de juri că au fost elaborate de legislativul de la Bucureşti, dar acest lucru nu face decât să ofere o şansă de a ne vedea cu cetăţenia ţării vecine în buzunar.

Legea dublei cetăţenii stipulează faptul că pot obţine cetăţenia Ungariei persoanele care vorbesc limba maghiară la nivel mediu, fără a se preciza exact ce înseamnă acest lucru, dacă este vorba de scris şi/ sau citit, şi care au avut în familie strămoşi unguri. Iar nu este clar cum să dovedeşti acest lucru, dar se lasă să se înţeleagă că sunt suficienţi şi părinţi, bunici sau străbunici care au fost cândva cetăţeni ai Ungariei.


Posibilitate obtinere dubla cetatenie romano

de

Posibilitate obtinere dubla cetatenie romano

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/U8NYYk353Xq

Posibilitate obtinere dubla cetatenie romano

Instituția dublei cetățenii ne demonstrează că nu există în Europa și în lume o abordare unică în această chestiune, după cum nu există astăzi la nivel european și internațional o definiție unanim acceptată a noțiunii de națiune.  Există state care admit dubla cetățenie și state care o admit cu anumite rezerve, dar și state care nu o admit deloc, precum și state care o acceptă tacit (Italia, Olanda), chiar dacă legislația lor o interzice expres. Spania și India, bunăoară, admit dubla cetățenie doar în cazul unor state anume, cu care se consideră înrudite etnic sau legate istoric și cu care dezvoltă relații privilegiate sau speciale.

De regulă, statele care se definesc ca naționale și au minorități etnice înrudite peste hotare admit și încurajează dubla cetățenie, ca avantaj (și nicidecum ca pe un privilegiu) oferit, în baza legii, membrilor comunităților etnice înrudite de peste hotare. Abordarea foarte diferită a chestiunii dublei cetățenii, precum și a relației minorităților etnice extrafrontaliere cu statele lor înrudite, a condus la apariția, în 1997, a Convenției europene cu privire la cetățenie, document regional care nu exclude posibilitatea acordării cetățeniei lor de către statele înrudite coetnicilor, consângenilor sau conaționalilor de peste hotare.


Dubla cetatenie si circulatia in strainatate

de

Dubla cetatenie si circulatia in strainatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/QdC4LUffv1D

Dubla cetatenie si circulatia in strainatatePoliţia de frontieră permite ieşirea din România a copilului minor neînsoţit de ambii părinţi numai cu acordul celuilalt părinte, dacă minorul pleacă însoţit de unul dintre părinţi, sau cu acordul ambilor părinţi, dacă minorul părăseşte graniţele ţării alături de o terţă persoană fizică, majoră.

Pentru cazul în care minorul are reprezentant legal, respectiv, o persoană desemnată să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de minor, va fi necesar doar acordul acesteia.

Legea română prevede ca acordul părintelui, părinţilor sau, după caz, al reprezentantului legal, să fie dat în scris, prin act notarial autentic. Pentru obţinerea acestui act, persoana al cărei acord este necesar se va adresa unui birou notarial din România, dacă se află în ţară, sau Consulatului României din ţara de reşedinţă.

Acte necesare pentru declaraţie

  • actul de identitate al părintelui sau, după caz, părinţilor care îşi dau acordul în sensul plecării copilului lor minor în altă ţară, însoţit de celălalt părinte sau, respectiv, de o terţă persoană majoră;
  • datele de identificare ale persoanei însoţitoare (părinte, bunic sau terţ);
  • certificatul de naştere al copilului minor.


Calatorie minor cu dubla cetatenie

de

Calatorie minor cu dubla cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ShybnHJ2GuT

Calatorie minor cu dubla cetatenie
Potrivit art. 2 alin. (2) din din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate, cu modificarile si completarile ulterioare, cetatenii romani minori pot calatori in strainatate numai insotiti, cu acordul parintilor ori al reprezentantilor legali.

De asemenea, art. 30 alin. (1) lit. d) din acelasi act normativ stipuleaza: „Organele politiei de frontiera permit iesirea din Romania […] minorului care este titular al unui document de calatorie individual sau, dupa caz, al unei carti de identitate si calatoreste insotit de o alta persoana fizica majora i se permite iesirea in aceleasi conditii si impreuna cu aceasta numai daca persoana insotitoare prezinta o declaratie a ambilor parinti sau, dupa caz, a parintelui caruia minorul i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, a parintelui supravietuitor ori a reprezentantului sau legal, care sa cuprinda acordul acestora cu privire la efectuarea calatoriei respective de catre minor, la statul sau statele de destinatie, la perioada in care urmeaza sa se desfasoare calatoria, precum si datele de identitate ale insotitorului respectiv”.

In acest context, mentionam faptul ca, potrivit art. 30 alin. (7) din Legea nr. 248/2005, declaratia parintilor trebuie redactata in doua exemplare si trebuie sa fie autentificata in tara de notarul public iar in strainatate de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei ori, daca au fost date in fata autoritatilor suedeze sa aiba aplicata apostila; de asemenea, un exemplar al declaratiei se pastreaza de catre insotitor iar al doilea exemplar insoteste pasaportul minorului.

Precizam faptul ca actualul cadru legal care reglementeaza deplasarea cetatenilor romani minori in strainatate nu face distinctie intre acestia din punct de vedere al domiciliului, astfel ca, atat timp cat minorul are cetatenia romana, pentru a i se permite deplasarea in strainatate acesta trebuie sa indeplineasca conditiile mai-sus mentionate.

De asemenea, potrivit art. 5 din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române “sunt, de asemenea, cetăţeni români cei care:

a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român;

b) s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română”.

Astfel, raportat la informaţiile conţinute în cuprinsul petiţiei dumneavoastră, minorii în cauză deţin cetăţenia română, sens în care le sunt aplicabile prevederile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Mentionam, totodata, faptul ca dispozitiile legale imperative mai-sus indicate se aplica doar in situatia iesirii din tara a cetateanului roman minor, nu si in cazul intrarii in Romania.


Renuntare la cetatenie

de

Renuntare la cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PexpZ4WT1g5

Renuntare la cetatenieConform Legii nr. 21/1991, modificată şi completată ulterior, renunţarea la cetăţenia română se poate aproba pentru motive temeinice persoanelor care au împlinit vârsta de 18 ani.

Guvernul României dispune, prin hotărâre, aprobarea renunţării la cetăţenia română, la propunerea ministerului justiţiei, făcută potrivit procedurii prevăzută în dispoziţiile Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, modificată, completată şi republicată ulterior.

În conformitate cu prevederile Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 modificată, completată şi republicată în Monitorul Oficial nr. 98 din 06 martie 2000, pentru renunţarea la cetăţenia română sunt necesare următoarele înscrisuri şi dovezi:

  • cererea de renunţare la cetăţenia română;
  • lista cu date personale;
  • declaraţie pe propria răspundere că nu există debite faţă de persoane fizice;
  • declaraţie pe propria răspundere dată de minorul în vârstă de peste 14 ani conform căreia doreşte să renunţe la cetăţenia română;
  • declaraţie pe propria răspundere dată de părintele/părinţii (indiferent de cetăţenie) minorului conform căreia sunt de acord cu renunţarea la cetăţenia a minorilor;
  • adeverinţă privind debitele către stat (pe numele actual), eliberată de administraţia financiară de la ultimul domiciliu stabil avut în ţară, din care să rezulte că persoana care renunţă la cetăţenia română nu are datorii la bugetul de stat (nu mai vechi de 3 luni). Acest act se obţine de către petiţionar direct din ţară sau prin mandatar;
  • adeverinţă privind debitele către stat şi direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei (pe numele actual) de la ultimul domiciliu stabil avut în ţară, din care să rezulte că persoana care renunţă la cetăţenia română nu are datorii la bugetul local (nu mai vechi de 3 luni). Acest act se obţine de către petiţionar direct din ţară sau prin mandatar;
  • cazier judiciar în original (pe numele actual). Se obţine de la Secţia de Poliţie a ultimului domiciliu din România (nu mai vechi de 6 luni). Se poate procura personal din ţară, pin procură (vezi secţiunea acte notariale) sau prin Secţia consulară (vezi secţiunea procurări acte). Obţinerea cazierului prin Secţia consulară se face anterior prezentării la ghişeu pentru depunerea actelor de renunţare la cetăţenie.
  • asigurarea de încetăţenire (Bescheid), nu mai veche de un an, în copie şi original;
  • traducerea asigurării de încetăţenire în limba română efectuată la un traducător autorizat. Cei care posedă deja cetăţenia austriacă, trebuie să prezinte, în copie, Dovada de primire a cetăţeniei austriece (Staatsbürgerschaftsnachweis), însoţită de o traducere în limba română, efectuată la un traducător autorizat, precum şi o copie paşaportului austriac.
  • certificat de naştere românesc în original şi copie;
  • certificat de căsătorie românesc în original şi copie;

  • hotărâre de divorţ în original şi copie. În cazul în care aţi avut una sau mai multe căsătorii încheiate în străinătate şi hotărârea de divorţ a fost pronunţată în străinătate, întocmirea actului de face numai dacă aţi solicitat înscrierea menţiunilor de căsătorie şi divorţ pe marginea actului de naştere sau căsătorie din ţară (dovada se face prezentând certificatul de naştere eliberat de autorităţile din ţară, cu toate menţiunile referitoare la căsătorie şi divorţ înscrise) sau dacă aţi solicitat recunoaşterea hotărârii de divorţ la un tribunal din România;

  • paşaport/carte de identitate valabile în original şi copie;
  • paşaportul austriac pentru persoanele care deţin dublă cetăţenie, dar nu posedă paşaport /carte de identitate românească;

  • certificate de naştere româneşti pentru minori (inclusiv pentru cei născuţi în străinătate) în original şi copie;

  • paşapoarte/carte de identitate pentru minori în original şi copie;

  • copie a paşaportului celuilalt părinte;

  • un plic autoadresat, cu timbru de 0,55 -€, pentru comunicarea răspunsului care va fi primit din ţară.


Dubla cetatenie pentru nou nascut

de

Dubla cetatenie pentru nou nascut

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AMJy7Ry7x3j

Dubla cetatenie pentru nou nascut

Copiii născuţi în străinătate, care au cel puţin un părinte cetăţean român, obţin cetăţenia română la data naşterii, chiar dacă, potrivit legii statului în care s-au născut, obţin şi cetăţenia acestui stat. Pentru a putea produce efecte, inclusiv în ceea ce priveşte cetăţenia, naşterea trebuie înregistrată la ambasada sau consulatul român din ţara în care s-a produs.

Înregistrarea naşterii la ambasadă sau consulat se face pe baza certificatului de naştere emis de autorităţile statului în care aceasta s-a produs. Solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare.a unui certificat de naştere românesc se face de ambii părinţi ai copilului, dacă aceştia sunt cetăţeni români. Dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român, solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare a certificatului românesc de naştere trebuie însoţită de declaraţia de consimţământ a celuilalt părinte, autentificată în condiţiile legii locale.Pentru înregistrarea naşterii şi eliberarea certificatului de naştere românesc, solicitantul trebuie să prezinte funcţionarului ambasadei sau consulatului român certificatul de naştere emis de autorităţile locale (tradus în limba română), care să cuprindă şi constatarea medicală a naşterii (în unele ţări, certificatul medical de constatare a naşterii este emis separat). Trebuie prezentate, de asemenea, paşaportul românesc al părintelui care face declaraţia naşterii, certificatul de căsătorie al părinţilor (dacă aceştia sunt căsătoriţi) şi documentele doveditoare ale statutului legal al părinţilor pe teritoriul statului în care s-a produs naşterea.

În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia autentică a ambilor părinţi cu privire la numele de familie pe care îl va purta copilul, nume ce va fi înscris în certificatul de naştere românesc emis de ambasadă sau consulat.

Certificatul de naştere românesc se eliberează direct de ambasada sau consulatul la care a fost înregistrată cererea. Părinţilor li se înmânează certificatul de naştere pe baza semnăturii în registrele de stare civilă aflate la ambasade şi consulate.

Pe baza certificatului de naştere emis de ambasada sau consulatul român, părinţii vor putea solicita eliberarea unui paşaport românesc pentru copilul minor.


Acordare cetatenie romana prin casatorie

de

Acordare cetatenie romana prin casatorie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PnnyM8euU28

Acordare cetatenie romana prin casatorie1. PASAPORT in copie legalizata sau “conform cu originalul”;
2. PERMIS de sedere permanenta pentru cetateni straini in copie legalizata sau “conform cu originalul”;
3. HOTARAREA prin care s-a stabilit domiciliul in Romania in copie legalizata eliberata de Oficiul Roman pentru Imigrari;
4. ADEVERINTA din care sa rezulte domiciliul legal in Romania de cel putin 8 ani, sau, in cazul in care este casatorit cu un cetatean roman, de cel putin 5 ani de la data casatoriei-eliberata de Oficiul Roman pentru Imigrari;
5. DECLARATIE personala autentificata la notar din care sa rezulte ca “in prezent nu intreprinde sin u sprijina actiuni impotriva ordinii de drept, ori a sigurantei nationale si nici in trecut nu a desfasurat asemenea activitati”;
6. CERTIFICAT DE NASTERE in copie legalizata si traducere in limba romana, legalizata;

7. CERTIFICAT DE CASATORIE in copie legalizata;
8. DOVADA cetateniei romane a sotului/sotiei (actul de identitate in copie legalizata);
9. CERTIFICATE DE NASTERE ale minorilor in copii legalizate;
10. ACORDUL parintilor privind dobandirea cetateniei romane pentru copii dat prin declaratie autentificata la notar;
11. CONSIMTAMANTUL minorului care a implinit varsta de 14 ani pentru dobandirea cetateniei romane dat prin declaratie autentificata la notar si in prezenta unui parinte;
12. CAZIER JUDICIAR din Romania;
13. CAZIER JUDICIAR din strainatate in original si cu traducere in limba romana, legalizata la notar;

14. DOVADA locuintei in copie lagalizata prin una din urmatoarele variante:
a) contract de inchiriere inregistrat la Administratia Financiara in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza;
b) contract de vanzare-cumparare in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza;
c) contract de comodat in copie legalizata si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza;
d) declaratie autentificata la notar de luare in spatiu si extras CF de informare al proprietarului pentru imobilul in cauza.
15. DOVADA mijloacelor legale pentru o existenta decenta in Romania, in conditiile stabilite de legislatia perivind regimul strainilor (dupa caz);
a) venituri din activitati comerciale-Actul Constitutiv al societatii comerciale in copie legalizata; CUI in fotocopie; bilant contabil de la sfarsitul anului precedent, inregistrat la Administratia Financiara; hotararea AGA de repartizare a dividendelor sau respective procesul verbal al asociatului unic; dovada incasarii dividendelor cuvenite; dovada achitarii impozitului pe dividendele incasate; certificate constatator de la Registrul Comertului pentru societatea comerciala; certificate de atestare fiscala eliberat de Administratia Finantelor Publice de la sediul societatii comerciale privind plata impozitelor si taxelor catre stat.

b) contract individual de munca cu viza Inspectoratului Teritorial de Munca in copie legalizata , precum si adeverinta din care sa rezulte salariul lunar net.
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor-declaratia de venit global privind obtinerea de venituri din cedarea folosintei bunurilor; certificate de atestare fiscala pentru personae fizice.
d) talon de pensie sau alte dovezi.


Dubla cetatenie – romana si maghiara

de

Dubla cetatenie – romana si maghiara

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/a3KDqWW6H2k

Dubla cetatenie - romana si maghiaraDin ianuarie 2011 a intrat in vigoare o lege care permite obtinerea cetateniei ungare, printr-o procedura simplificata fata de conditiile de pana atunci. In prezent, pot primit cetatenie ungara persoanele cu ascendenti maghiari, care cunosc limba si care au un cazier curat. Nu mai este nevoie de rezidenta permanenta in Ungaria sau de test de cunostinte.

Din ianuarie 2011 si pana in  2013, fusesera inaintate de catre cetateni din toate statele cu minoritati maghiare 420.000 de cereri de obtinere a cetateniei ungare, dintre care aproximativ 300.000 de catre cetateni romani, potrivit Reuters. Dintre acestia din urma, majoritatea este formata din etnici maghiari din Harghita si Covasna, insa exista numeroase referiri si la romani fara descendenta/ascendenta maghiara care au obtinut cetatenia ungara prin aceasta noua procedura.


Divort caz de renuntare la cetatenie

de

Divort caz de renuntare la cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/258NpgCukV3

Divort caz de renuntare la cetatenie

Actele şi taxele pentru depunerea cererii de renunţare la cetăţenia română

ACTE NECESARE:

  1. Paşaport/cartea de identitate sau buletinul în copie legalizată sau „conform cu originalul” (cu semnătura în clar a funcţionarului care primeşte cererea şi ştampila rotundă);
  2. Procură specială (pentru depunerea cererii de renunţare) autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României. Mandatarul va depune şi copia propriului act de identitate;

  3. Cazier judiciar din România;

  4. Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de Administraţia Financiară de la ultimul domiciliu din România;

  5. Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei de la ultimul domiciliu din România;

  6. Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, privind debitele faţă de persoane fizice sau juridice din România;

  7. Acte de stare civilă (certificat de naştere, de căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ), în copii legalizate. Dacă naşterea/căsătoria/divorţul a avut loc în străinătate, se va depune certificatul transcris la oficiul stării civile de la ultimul domiciliu din România, în copie legalizată. În cazul în care actele nu au fost transcrise  se vor depune copii legalizate de pe acestea, împreună cu traducerea legalizată în limba română, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul). http://www.apostile.ro/supralegalizarea/state-membre-haga
  8. Promisiunea acordării cetăţeniei statului de domiciliu, în copie legalizată cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) şi traducerea legalizată în limba română sau

  9. Dovada obţinerii cetăţeniei statului de domiciliu (certificat de naturalizare/certificat doveditor al obținerii cetățeniei străine), în copie legalizată, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) și traducerea legalizată în limba română sau paşaportul eliberat de autoritățile străine, în copie legalizată/„conform cu originalul” cu semnătura în clar a funcţionarului însărcinat cu primirea cererii şi ştampila rotundă.


Cum se poate obtine cetatenie

de

Cum se poate obtine cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/b1H3PTNdhPn

Cum se poate obtine cetatenie

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani;

b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă;

e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

Termenele prevăzute la pct. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:

a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;

b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene;

c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;

d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.