Pot avea politistii dubla cetatenie

14 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Pot avea politistii dubla cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KpZtWsz5nxB

Legea dublei cetăţenii adoptată de Guvernul de la Budapesta şi intrată în vigoare de la 1 ianuarie oferă şi românilor oportunitatea de a obţine cetăţenia Ungariei. Prevederile legii sunt permisive, ambigui şi interpretabile de juri că au fost elaborate de legislativul de la Bucureşti, dar acest lucru nu face decât să ofere o şansă de a ne vedea cu cetăţenia ţării vecine în buzunar.

Legea dublei cetăţenii stipulează faptul că pot obţine cetăţenia Ungariei persoanele care vorbesc limba maghiară la nivel mediu, fără a se preciza exact ce înseamnă acest lucru, dacă este vorba de scris şi/ sau citit, şi care au avut în familie strămoşi unguri. Iar nu este clar cum să dovedeşti acest lucru, dar se lasă să se înţeleagă că sunt suficienţi şi părinţi, bunici sau străbunici care au fost cândva cetăţeni ai Ungariei.

Posibilitate obtinere dubla cetatenie romano

14 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Posibilitate obtinere dubla cetatenie romano

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/U8NYYk353Xq

Instituția dublei cetățenii ne demonstrează că nu există în Europa și în lume o abordare unică în această chestiune, după cum nu există astăzi la nivel european și internațional o definiție unanim acceptată a noțiunii de națiune. Există state care admit dubla cetățenie și state care o admit cu anumite rezerve, dar și state care nu o admit deloc, precum și state care o acceptă tacit (Italia, Olanda), chiar dacă legislația lor o interzice expres. Spania și India, bunăoară, admit dubla cetățenie doar în cazul unor state anume, cu care se consideră înrudite etnic sau legate istoric și cu care dezvoltă relații privilegiate sau speciale.

De regulă, statele care se definesc ca naționale și au minorități etnice înrudite peste hotare admit și încurajează dubla cetățenie, ca avantaj (și nicidecum ca pe un privilegiu) oferit, în baza legii, membrilor comunităților etnice înrudite de peste hotare. Abordarea foarte diferită a chestiunii dublei cetățenii, precum și a relației minorităților etnice extrafrontaliere cu statele lor înrudite, a condus la apariția, în 1997, a Convenției europene cu privire la cetățenie, document regional care nu exclude posibilitatea acordării cetățeniei lor de către statele înrudite coetnicilor, consângenilor sau conaționalilor de peste hotare.

Dubla cetatenie – romana si maghiara

14 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Dubla cetatenie – romana si maghiara

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/a3KDqWW6H2k

Din ianuarie 2011 a intrat in vigoare o lege care permite obtinerea cetateniei ungare, printr-o procedura simplificata fata de conditiile de pana atunci. In prezent, pot primit cetatenie ungara persoanele cu ascendenti maghiari, care cunosc limba si care au un cazier curat. Nu mai este nevoie de rezidenta permanenta in Ungaria sau de test de cunostinte.

Din ianuarie 2011 si pana in 2013, fusesera inaintate de catre cetateni din toate statele cu minoritati maghiare 420.000 de cereri de obtinere a cetateniei ungare, dintre care aproximativ 300.000 de catre cetateni romani, potrivit Reuters. Dintre acestia din urma, majoritatea este formata din etnici maghiari din Harghita si Covasna, insa exista numeroase referiri si la romani fara descendenta/ascendenta maghiara care au obtinut cetatenia ungara prin aceasta noua procedura.

Divort caz de renuntare la cetatenie

27 septembrie 202314 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Divort caz de renuntare la cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/258NpgCukV3

Actele şi taxele pentru depunerea cererii de renunţare la cetăţenia română

ACTE NECESARE:

Paşaport/cartea de identitate sau buletinul în copie legalizată sau „conform cu originalul” (cu semnătura în clar a funcţionarului care primeşte cererea şi ştampila rotundă);
Procură specială (pentru depunerea cererii de renunţare) autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României. Mandatarul va depune şi copia propriului act de identitate;
Cazier judiciar din România;
Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de Administraţia Financiară de la ultimul domiciliu din România;
Adeverinţă privind debitele către stat eliberată de direcţia de impozite şi taxe locale a primăriei de la ultimul domiciliu din România;
Declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României, privind debitele faţă de persoane fizice sau juridice din România;
Acte de stare civilă (certificat de naştere, de căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ), în copii legalizate. Dacă naşterea/căsătoria/divorţul a avut loc în străinătate, se va depune certificatul transcris la oficiul stării civile de la ultimul domiciliu din România, în copie legalizată. În cazul în care actele nu au fost transcrise se vor depune copii legalizate de pe acestea, împreună cu traducerea legalizată în limba română, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul). http://www.apostile.ro/supralegalizarea/state-membre-haga
Promisiunea acordării cetăţeniei statului de domiciliu, în copie legalizată cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) şi traducerea legalizată în limba română sau
Dovada obţinerii cetăţeniei statului de domiciliu (certificat de naturalizare/certificat doveditor al obținerii cetățeniei străine), în copie legalizată, cu apostilă/supralegalizare (dacă este cazul) și traducerea legalizată în limba română sau paşaportul eliberat de autoritățile străine, în copie legalizată/„conform cu originalul” cu semnătura în clar a funcţionarului însărcinat cu primirea cererii şi ştampila rotundă.

Cum se poate obtine cetatenie

14 februarie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cum se poate obtine cetatenie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/b1H3PTNdhPn

Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, în temeiul dispoziţiilor art. 8 din Legea cetăţeniei române, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, locuieşte în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani;

b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa loialitate faţă de statul şi de poporul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;

c) a împlinit vârsta de 18 ani;

d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă;

e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;

f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.

Termenele prevăzute la pct. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii:

a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional;