Europene

Aleksander Kwasniewski, secretar general al NATO?

de

Fostul presedinte polonez Aleksander Kwasniewski ar putea ocupa functia de secretar general al Aliantei Nord-Atlantice, dar un anunt oficial in acest sens urmeaza a fi facut la summitul NATO din primavara lui 2009, relateaza Radio Polonia, in pagina electronica, citat de Mediafax. „As accepta bucuros o asemenea pozitie internationala”, a declarat Kwasniewski.

Actualul secretar general al NATO, olandezul Jaap de Hoop Scheffer, a initiat discutiile in vederea numirii succesorului sau, acestea urmand a fi continuate la reuniunea ministrilor de Externe ai Aliantei. Anuntul oficial va fi facut insa la summitul NATO din aprilie 2009.

Kwasniewski a adaugat ca exista sanse ca un polonez sa se numere printre candidatii pentru o astfel de pozitie in cadrul NATO, iar el il va sustine ca si alti polonezi sa fie luati in considerare pentru o astfel de pozitie. „In structurile europene, avem sanse la patru functii: presedintele UE, seful Comisiei Europene, ministrul de Externe al UE si secretarul general al NATO”, a precizat fostul presedinte. „Ar fi un mare succes daca Polonia ar primi aceste posturi”, a adaugat el.

Kwasniewski a declarat, de asemenea, ca nu are ambitii personale, dar cu siguranta nu va spune „nu” daca i se va oferi sansa de a reprezenta Polonia la NATO.

Lege nr. 269/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania

de

Art. I. – Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – (1) Profesia de tehnician dentar se exercita, pe teritoriul Romaniei, in conditiile prezentei legi, de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in profesia de tehnician dentar, care pot fi:
a) cetateni ai statului roman;
b) cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;
c) membri de familie ai unui cetatean al unuia dintre statele prevazute la lit. b), asa cum sunt definiti la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 260/2005, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) cetateni ai statelor terte, beneficiari ai statutului de rezident permanent in Romania;
e) beneficiari ai statutului de rezident pe termen lung, acordat de catre unul dintre statele prevazute la lit. b).
(2) In sensul prezentei legi, prin titlu oficial de calificare in profesia de tehnician dentar se intelege diplomele, titlurile sau certificatele care atesta formarea si perfectionarea in profesia de tehnician dentar, dobandite de persoanele prevazute la alin. (1) in Romania sau intr-un stat membru al Uniunii Europene, intr-un stat apartinand Spatiului Economic European sau in Confederatia Elvetiana si recunoscute conform legii.
(3) Diplomele, titlurile sau certificatele care atesta formarea si perfectionarea in profesia de tehnician dentar, dobandite intr-un alt stat decat cele prevazute la alin. (2) de catre persoanele prevazute la alin. (1), se echivaleaza potrivit legii. Exceptie de la aceste prevederi fac cele care au fost recunoscute de un stat membru al Uniunii Europene, de un stat apartinand Spatiului Economic European sau de Confederatia Elvetiana.”
2. La articolul 3 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania are obligatia furnizarii datelor si a informatiilor privind exercitarea profesiei de tehnician dentar catre coordonatorul national de recunoastere a calificarilor profesionale.”
3. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. – Profesia de tehnician dentar se exercita in regim independent si/sau in regim salarial, cu respectarea prevederilor prezentei legi.”
4. La articolul 7, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7. – (1) Profesia de tehnician dentar poate fi exercitata pe teritoriul Romaniei de orice persoana prevazuta la art. 1 alin. (1), care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este posesoare a unui titlu oficial de calificare in profesia de tehnician dentar, prevazut de prezenta lege;
b) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei profesii;
c) nu are antecedente penale;
d) este membra a Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania.”
5. La articolul 8, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„d) sa se perfectioneze prin programe cu continut si durata specifice, in specializarile prevazute de prezenta lege;”.
6. La articolul 9, litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„c) sa se pregateasca prin programe de educatie profesionala continua, avizate de Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania si de Centrul National de Perfectionare in Domeniul Sanitar;”.
7. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10. – (1) Exercitarea profesiei de tehnician dentar se face pe baza certificatului de membru al Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania, eliberat pe baza urmatoarelor documente:
a) diploma, titlul sau certificatul de absolvire a unei forme de invatamant cu profil de tehnica dentara;
b) certificatul de cazier judiciar;
c) certificatul de sanatate fizica si psihica.
(2) Documentul prevazut la alin. (1) lit. c) este valabil 3 luni de la data emiterii.”
8. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 11. – (1) In Romania, accesul tehnicienilor dentari cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene la activitatile profesionale exercitate in regim temporar sau ocazional, precum si recunoasterea titlurilor oficiale de calificare de tehnician dentar, eliberate de aceste state persoanelor prevazute la art. 1 alin. (1), se fac in conditiile prevazute de Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Prin exceptie de la prevederile art. 10, in caz de prestare temporara sau ocazionala de servicii, tehnicienii dentari care intrunesc conditiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. b), c) sau e) trebuie sa instiinteze Ministerul Sanatatii Publice cu privire la prestarea temporara sau ocazionala de servicii medicale pe teritoriul Romaniei si sa fie inregistrati pe aceasta perioada la Ordinul Tehnicienilor Dentari din Romania.”
9. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. – In Romania, formarea tehnicienilor dentari se realizeaza in institutii de invatamant de profil recunoscute de lege.”
10. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 13. – (1) Specializarea tehnicianului dentar se realizeaza prin programe specifice, cu durata de 6 luni, in unitati de invatamant cu profil de tehnica dentara acreditate.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) tehnicienii dentari cu vechime de cel putin 5 ani in domeniul tehnicii dentare sau in institutii de invatamant si cercetare cu profil biomedical.”
11. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 14. – Programele de pregatire profesionala continua se realizeaza de furnizori acreditati, cu avizul Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania.”
12. Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16. – Activitatile de tehnica dentara se exercita in Romania cu titlul profesional de tehnician dentar.”
13. Articolul 17 se abroga.
14. La articolul 26, literele d), h) si k) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„d) elaboreaza Codul de etica si deontologie a profesiei de tehnician dentar;
………………………………………………………………………………………………………
h) elaboreaza reglementarile privind inregistrarea in Registrul unic al tehnicienilor dentari din Romania;
………………………………………………………………………………………………………
k) intocmeste, actualizeaza permanent Registrul unic al tehnicienilor dentari din Romania si administreaza pagina de internet pe care este publicat.”
15. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 27. – (1) Membrii Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania sunt inscrisi in Registrul unic al tehnicienilor dentari din Romania.”
16. La articolul 42 alineatul (1), litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„d) retragerea calitatii de membru al Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania.”
17. Dupa articolul 50 se introduce un nou articol, articolul 501, cu urmatorul cuprins:
„Art. 501. – Prevederile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 200/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.”

Art. II
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. III
Legea nr. 96/2007 privind exercitarea profesiei de tehnician dentar, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 20 aprilie 2007, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Protectia salariatilor in cazul insolventei angajatorului

de

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicata Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protectia lucratorilor salariati in cazul insolventei angajatorului.

Directiva se aplica creantelor salariatilor care izvorasc din contracte de munca sau din raporturi de munca incheiate cu angajatori care sunt in stare de insolventa.

Directiva defineste starea de insolventa. Astfel, angajatorul este considerat a fi in stare de insolventa in cazul in care a fost formulata o cerere de privind deschiderea unei proceduri colective intemeiate pe insolventa angajatorului, prevazuta de actele cu putere de lege si de actele administrative ale unui stat membru, implicand lipsirea angajatorului, in tot sau in parte, de activele sale si numirea unui judecator sindic sau a unei persoane care exercita o functie similara, iar autoriatatea competenta:
1) fie a hotarat instituirea procedurii
2) fie a constatat ca unitatea angajatorului a fost definitiv inchisa si ca activele disponibile sunt insuficiente pentru a justifica instituirea procedurii.

Invocarea directivei de catre salariati nu este conditionata de o durata minima a contractului sau raportului de munca.

Potrivit directivei, neplata de catre angajator a contributiilor de asigurari sociale inainte de a surveni insolventa nu afecteaza dreptul salariatilor la pensie, in masura in care contributiile au fost retinute la sursa din remuneratia platita.

Jurisprudenţa europeană, o mână de ajutor pentru firmele româneşti

de

Pentru companiile din Europa este din ce în ce mai important să formuleze o strategie de taxe conform normelor UE pentru a administra riscurile şi a beneficia de oportunităţile pe care le oferă schimbările din legislaţia europeană. Cunoaşterea faptului că jurisprudenţa europeană poate oferi oportunităţi de reducere a taxelor, precum şi cunoaşterea principiilor UE privind ajutorul de stat sunt critice pentru o bună administrare a riscurilor cu care se confruntă companiile. În acest context, PricewaterhouseCoopers a organizat pentru prima oară în România o întâlnire a unui grup de specialişti în impozitarea directă în Uniunea Europeană, conferinţa intitulându-se ”Impozite directe cu paşaport european”. Obiectivul acestei reţele de consultanţi specializaţi în legislaţia fiscală comunitară ce provine din  toate statele membre UE este de a acorda asistenţă companiilor şi persoanelor fizice, pentru ca acestea să beneficieze pe deplin de drepturile lor conform legislaţiei comunitare.

Oportunităţi fiscale aduse de statutul de membru

Specialiştii au ţinut să puncteze atât importanţa fructificării oportunităţilor, cât şi a administrării riscurilor ce decurg din reglementările la nivelul UE pentru companiile care îşi desfăşoară activitatea în Europa. Astfel, Sjoerd Douma, manager în cadrul PricewaterhouseCoopers Olanda şi membru al Grupului de Specialişti ai PWC în Impozite Directe din UE, a făcut o trecere în revistă a principiilor din legislaţia UE, punând accent pe libertăţile fundamentale garantate de tratatul membru. El a menţionat câteva cazuri aduse de contribuabili din statele membre UE în faţa Curţii Europene de Justiţie, în care aceştia au contestat cu succes conformitatea legislaţiei din ţările respective cu principiile tratatului comunitar. ”Între statele membre UE nu trebuie să existe discriminare fiscală. Nu poţi să tratezi altfel o investiţie transfrontalieră decât una internă, trebuie să existe o liberă circulaţie a bunurilor, a serviciilor, a capitalului. Au fost cazuri de abuzuri în care s-au încălcat aceste drepturi doar pentru că investiţiile nu erau interne, ci străine (exemplu: companii care îşi deschid sucursale în alte ţări din UE şi care au fost tratate diferit, doar pentru că erau străine)”, a explicat Sjoerd Douma.

Impactul legii europene asupra companiilor româneşti

În acest context, Alina Răfăilă, senior manager în cadrul PricewaterhouseCoopers România, a precizat cum pot companiile dezavantajate fiscal de legislaţia românească să se apere prin intermediul instituţiilor europene şi să reducă impozitarea excesivă. ”Dacă ne sunt încălcate drepturile pe care ni le-am dobândit odată cu intrarea în UE, ne putem îndrepta noi înşine la Bruxelles şi să sesizăm Curtea. Câteva exemple concrete de prevederi din Codul Fiscal românesc care reprezintă potenţiale încălcări ale libertăţilor garantate de tratatul comunitar se referă la: regimul fiscal defavorabil al dividendelor primite de companii româneşti care realizează investiţii de portofoliu în afara ţării (dacă se aplică directiva companiei nu i se percepe impozit, dacă nu i se aplică această directivă atunci impozitarea este inevitabilă), tratamentul fiscal asimetric al pierderilor înregistrate de sucursale deschise de firme româneşti în UE şi impozitarea discriminatorie cu reţinere la sursă a redevenţelor şi dobânzi plătite către companii nerezidente din UE şi respectiv din Europa de Sud-Est”, a declarat Alina Răfăilă. Aceasta a mai menţionat că de la 1 ianuarie 2009 s-a extins perioada pierderilor de la 5 la 7 ani.

Ajutorul de stat poate distorsiona competiţia pe piaţa comună

Totodată, în cadrul conferinţei s-a discutat şi despre riscurile aduse de statutul de membru UE, punându-se accent pe ajutoarele de stat. Luiza Tomescu, expert în ajutor de stat în cadrul D&B David şi Baias, o societate de avocatură, s-a referit la punctul în care se intersectează consultanţa în materia ajutorului de stat cu planificarea generală a unei investiţii de tip greenfield sau extinderea/modernizarea unei investiţii existente. ”În cazul ajutorului de stat ilegal sau a ajutorului de stat utilizat abuziv, beneficiarul unui asemenea ajutor de stat este obligat să ramburseze suma reprezentând echivalentul ajutorului de stat către beneficiar până la data recuperării sau a rambursării ajutorului. Identificarea ajutoarelor de stat care se califică drept ilegale sau abuziv utilizate este un aspect de maximă importanţă care trebuie avut în vedere cu ocazia tranzacţiilor de tip M&A din perspectiva riscurilor pe care le generează în patrimoniul beneficiarului ajutorului. Astfel, un expert în ajutor de stat îşi exercită cu ocazia investiţiilor noi rolul său proactiv, în timp ce în cazul tranzacţiilor de tip M&A rolul său reactiv”, a subliniat Luiza Tomescu.

Ce este un ajutor de stat?

Obţinerea de facilităţi fiscale sau de granturi pentru investiţii reprezintă la prima vedere o oportunitate ideală. În fapt, în noul context, acestea reprezintă ajutoare de stat, care sunt atent monitorizate de autorităţile europene, întrucât sunt considerate factori ce pot distorsiona competiţia în piaţa comună. De asemenea, nu toate deciziile privind impozitarea reprezintă ajutor de stat, iar acest beneficiu se aplică numai anumitor grupuri de companii după ce trec un test de selectare. Dacă acest ajutor de stat este obţinut ilegal, Comisia are termen 10 ani de a recupera aceste beneficii.